erau într-o completă dezordine / încurcătură; to get in a ~ a) a se încurca, a se zăpăci; b) a intra, a fi într-o (mare) încurcătură; traffic ~ blocare a circulaţiei; îmbulzeală de maşini, de vehicule; 3. instrument de fier prevăzut cu sfori şi cârlige (de undiţă) pentru a scoate algele de la fundul mării. 4. algă brună (Laminaria saceharina). II. vb. A. ţr. 1. a încurca, a amesteca, a încâlci, a încolăci (fire, aţe, sfori, sârme, păr); to ~ up a lock a strica o broască; to get ~d (up)a) a se încurca, a se încolăci, a se încâlci, a se întortochea; b) (despre persoane) a intra într-o (marc) încurcătură. 2. (fig.) a încurca, a zăpăci, a încâlci, a complica, a face confuz. B. mtr. a se încurca, a se încâlci, a se încolăci, a se întortochea. tangleberry ['taerjglberi, ~b?ri] ş. (bot.) specie de afin american (Gaylussaciafrondosa). tanglefoot [~fut] s. (amer. si.) whisky; rachiu tare, adio-mamă. tanglefooted [~futid] adj. (amer. si.) beat. tangleleg [~lcg] ş. (amer. si.) rom (v. şi t a n g 1 e f o o t). tangly ['taenglij adj. confuz, încurcat, amestecat. tango f'taengou] I. ş. tangou. II. vb. mtr. a dansa tango. tangrarn ['taerjgraeni] s. măciucă chinezească. tangy ['taerji] adj. 1. care are un gust uşor dezagreabil. 2. care are un gust picant caracteristic. tan house ['taen haus] s. tăbăcărie. tank [taerjk] s. 1. cisternă, bazin, rezervor (de apă, benzină, combustibile lichide: petrol, motorină, păcură; pentru uleiuri, substanţe gazoase etc.); water ~a) rezervor / cisternă de apă; b) (ferov.) castel de apă (de-a lungul liniei); c) (ferov.) rezervor / cisternă de apă (la spatele I în tenderul locomotivei); d) (mar.) rezervor / cisternă / cală pentru apă; petrol ~ rezervor / cisternă de benzină; oil(-fuel) ~ rezervor pentru ulei (de motoare); air ~ rezervor de aer. 2. (i/ui, tehn.) bazin, cuvă, cutie, rezervor, bac; (electr.) accumulator ~ cutie de acumulator; (fot.) washing ~ cuvă pentru spălat; (ind.) settling ~ bazin de depunere (noroi, reziduuri etc.) 3. (/nil.) tanc, car de luptă / asalt, maşină blindată; baby ~ tanchetă. 4. (amer. cin.) cabină insonoră / de înregistrare. 5. (şl.) beţivan. 6. (amer. fam.) orăşel. . ■ tankage ['taenkid3] s. 1. capacitatea unei cisterne. 2. resturi, deşeuri. tankard l'taenkad] ş. cană (înaltă, metalică) de berc, cu capac. tank-buster ['taerjkibAstal s. (mii. si.) tun antitanc, tun AT. tank-car [~ko:] s. 1. (vagon-)cisternă. 2. autocisternă. tanked [tserjkt] adj. (pap.) beat, criţă. tank-engine ['taenk>end3in] s. (ferov.) Iocomotivă-tender. tanker1 ['taeqkor] s. 1. (mar.) tanc petrolifer. 2. vagon-cisternă. 3. autocisternă. tanker2 v. t a n k m a n . tankman l'taenkmon], pl. tankmen [-mon, -men] ş. (mii.) tanchist. tank ship ['taerjk ,/ip] s. navă-cisternă, (tanc) petrolier. tank suit [~ sju:t] s. costum de baie întreg. tank top [~ top] s. 1. maiou, tricou cu bretele. 2. pufoaică Iară mâneci; vesta. tank trailer [~ treilo] ş. remorca-cisternă. tank truck [~-trAk] ş. autocisternă. tank wag(g)on [~ -waegon] ş. (vagon-)cisternă. tanna ['taina] s. v. t a n a. tannate ['taenit] s. (chim.) tanat. tanner1 ['taena1"] s. tăbăcar, argăsitor. tanner2 s. (şl.) monedă de şase penny. tannery ['taenari] s. tăbăcărie. n tannic acid ['taenik isesidj s. (chim.) acid tanic. tannin ['taenin] s. v. t a n n i c a c i d . tanning ['taenirj] s. 1. tăbăcire. 2. bronzare (a pielii). 3. (fam.) snopeală, bătaie. 4. (tehn.) tratare cu tanin. tanning agent [~ 'eidjpnt] ş. (chim.) tanant, substanţa tanantă. tansy ['taenzi] s. (bot.) vetrice (Tanacetum vulgare). tantalic [taen'taelik] adj. (chim.) de tantal. tantalite l'taentalait] s. (mineral.) tantalit. tantalization [itaentalai'zei/3n] s. chinuire, supliciu, torturare. tantalize f'taentalaiz] vb. tr. a supune chinurilor lui Tantal, a tortura, a aţâţa dorinţele (cuiva), a chinui cu false iluzii. tantalizing ['taentclaizirji adj. chinuitor, amăgitor, dătător de iluzii deşarte. tantalizingly [-H| adv. chinuitor etc. (v. t a n t a l i z i n g ) . tantalum ['taentalam] s. (chim.) tantal. tantalus ['taentalas] s. (glumeţ) suport pentru carafe de vin (din care acestea nu pot fi scoase fără cheie). tantamount ['taentamaunt] adj. ~ to echivalent cu, de valoare egală cu; this is ~ to saying that e ca şi cum ai spune că. tantara ['taentara, taen'taera, taen'to:ra] s. (înv.) fanfară (de trompete). tantivy [taen'tivi] (înv.) I. s. galop repede. II. adv. în galop, în goană, mâncând pământul. tantrum ['taentram] s. furie, acces de furie, de turbare; to fly / to get into a ~ a fi cuprins de mânie. tan yard ['taen ja:d] s. tăbăcărie. Tanzanian [itaenza'nion] I. adj. din Tanzania, tanzanian. II. s. locuitor din Tanzania, tanzanian. Taoism ['to:ouiz3m, 'taui-] s. (rel.) taoism. Taoist ['ta;ouist] s. (rel.) taoist. tap1 [taep] I. s. 1. cep (de butoi). 2. cană, robinet (de chiuveta, de butoi, de rezervor, de cisternă etc.); cold(-water) ~ robinet de apă rece; hot(-water) ~ robinet de apă caldă; drain ~ robinet de scurgere; floating ball ~robinet (de reglaj) cu flotor; to turn on the ~ a deschide robinetul / canaua; to turn off the ~ a închide robinetul; (despre băuturi alcoolice) on ~ pus în butoi cu cană şi gata pentru consum; la butoi (la care s-a pus cană);
tapis ['tsepi, "turpi, amer. şi 'tcipis, 'tsepisj s. (jr.) to be on the ~ a fi pe tapet, a fi la gata la cană; (fig.) eloquence always on ~ elocinţă totdeauna gata să curgă; (fig.) cask in ~butoi la care s-a dat cep şi s-a pus cană, butoi pentru consum. 3. (fig.) băutură (dhitr-un ordinea zilei. tappet J'trepit, -ct] s. (tehn.) excentric. anumit butoi); o băutură, o bere specială. 4. (şi ~-room) cârciumă, bodegă, bar. 5. (mec.) tap-room ['ta3pru(:)ni] s. bar (într-o cârciumă). filieră, sfrcdcl. 6. (electr.) derivaţie, ramificaţie (a unei canalizări, instalaţii). 7. (metal.) tap-root [~ru:t] s. (bot.) rădăcină pivotantă. curgere (a metalului topit). 8. (te/u/.) tarod, burghiu de filetat. II. vb. A. tr. 1. a da cep tapster ['ta^pst?1") s. 1. bufetier, barman. 2. cârciumar, cabarctier. la (un butoi), a pune cană (unui butoi). 2. a găuri; a face o gaură în, o tăietură în, a face tap-water ['ta3piw.-):t3rf s. apă de la robinet. o puncţie, o incizie (unui abces, furuncul, plămân bolnav, unui pom pentru răşină); tar [to:1"] I. s. 1. gudron, catran, smoală. 2. (jam.) marinar, matelot, lup de mare. II. vb. a străpunge; to ~ a tree for resin a face o tăietură / incizie unui pom pentru (a obţine) răşină; to ~ an abscess a face incizie unui abces / buboi (pentru a scoate puroiul); to ~ tr. a unge cu catran / cu smoală; to ~ and feather a unge cu smoală şi a tăvăli în pene a lung a face (o) puncţie unui plămân; (metal.) to ~ the furnace a găuri / a străpunge (formă de linşaj în S.U.A.); ~red with the same brush băgat în aceeaşi oală, fiert în cuptorul de topit. 3. (fam.) a împrumuta, a scoate bani (de la cineva); a tapa (pe cineva); acelaşi cazan. taradiddle ['UerodidlJ (fam.) I. s. minciună, poveste, basm. II. vb. intr. a spune minciuni, he tapped ine for two pounds yesterday m-a tapat ieri de două lire. 4. a face să curgă (vinul dintr-un butoi, metalul dintr-un cuptor de. topit); to ~ wine a trage vin (din butoi); a spune braşoave. a îndruga verzi şi uscate. taradiddler [-3r] s. (fam.) mincinos; bărbier. a face să curgă vinul (din butoi). 5. a face o derivaţie / ramificaţie (unui curs de apă, tarantella [.taeran'tela] s. (muz.) tarantela. unei conducte de. gaz sau de apă, unui cablu electric sau telefonic); a capta / a intercepta tarantula [ts'ramtjute, amer. t3'ra?ntj"3ta] s. (entom.) tarantulă, păianjcn-lup (Lycosa o comunicare telegrafică / telefonică; to ~ a stream a face o derivaţie unui curs de apă; to ~a telephone wire a) a face 0 ramificaţie / derivaţie unui fir de telefon; b) a intercepta tarentula). taraxacum Its'rasksakam] s. 1. (bot.) păpădie (Taraxacum officinale). 2. (med.) o convorbire telefonică; (fig.) to ~ new sources of information a capta surse noi de informaţie. 6. a fileta (matca unui şurub). B. intr. (fam.) to ~out a-şi pierde banii; a da medicament extras din păpădie. tar board ['tu: iba:d] s. carton asfaltat (gudronat). faliment. tarboosh [to:'bu:/] s. (arab) fes. tap2 I. vb. A. tr. a lovi, a bate uşor (cu mâna, cu palma, cu vârful piciorului, cu un tar-brush ['ta:brA/J s. perie de uns cu smoală; (fig.) to have a dash / touch of the ~ baston etc.); to ~ smb. on the shoulder a bate pe cineva pe umăr; to ~ the floor with one's toe a lovi uşor pardoseala cu vârful piciorului / pantofului; he tapped his forehead a-i curge ceva sânge negrur în vine. tar camphor [~ ika?mf3 ] s. naftalină. s-a bătut cu palma pe frunte; to ~ a child on the cheek a bate uşor cu palma un copil tardigrade ['Ur.digreid] (zool.) I. s. tardigrad (Tardigrada). II. adj. de tardigrad. pe obraz, a mângâia un copil. B. intr. a bate (la o uşă, la o maşină de scris); to ~ at / tardily ['tu:dili] adv. 1. încet, lent, agale, fără grabă. 2. (amer.) târziu, tardiv. on the door a bate (uşor) la tisă. II. s. 1. lovire, lovitură, bătaie uşoară (cu degetul, cu tardiness ['tu:dinis] s. încetineală; zăbovire; întârziere. jxdma, cu un băţ, cu un baston); sunetul produs de o astfel de bătaie / lovitură; a ~ at tardy ['Ui:di] adj. 1. (despre persoane) leneş, indolent, apatic. încet, moale. 2. (despre the door o bătaie (uşoară, discretă) la uşă; the ~-~of a blind man's stick bătălie, loviturile (uşoare) pe care le face un orb cu bastonul. 2. pl. (mil.) semnalul pentru stingerea luminilor reforme, scuze, recompense) tardiv. 3. (amer.) întârziat, în întârziere; two of the pupils morning azi dimineaţă au întârziat doi elevi. sau pentru masă. 3. bucată mică de piele pentru reparatul tocului sau tălpii unei ghete. were ~this tare1 [tes1"] s. (bot.) înăzărichc (Vicia sativa). tap auger ['taep o:gşr] s. v. t a p b o r e r . tare 2 1. s. 1. tara, dara. 2. reducerea taralei; ~and tret regula aritmetică pentru a calcula tap borer [~ >bo:v5r, -ibss-] s. (metal.) tarod, dorn. taraua. II. vb. tr. a calcula, a determina taraua (cu gen.). tap dance [~ 'darns] s. dans de scenă asemănător cu stepul. tarer ['te?r3rj s. colet cu tara calculată. tap-dance l~'da:ns] s. step (dans). targe [to:d3l s. (ist.) mic scut rotund. tap-dancer [~tdu:ns3rJ s. dansator sau dansatoare de step. target ['tu;git, amer. şi -get] s. 1. ţintă (pentru ochit) to shoot / to fire at the ~ a trage tape [teip] I. s. 1. panglică (de pânză, bumbac); şiret, fâşie; bandă (de hârtie); cotton la ţintă; moving ~ ţintă mişcătoare / mobilă; (jig.) to be the ~ for popular ridicule a fi ~ panglică din (fir de) bumbac; paper ~ bandă de hârtie gumată; insulating ~ bandă ţinta ironiilor publicului. 2. sarcină, plan; to beat the ~ a depăşi planul. 3. (ferov.) semnal izolantă; red-~«) panglică roşie (cu care se leagă documentele oficiale); b) (Jig.) birocraţie, de zi. 4. (tehn.) şuber, clapetă, registru. 5. v. t a r g e. 6. (electr.) antieatod. birocratism, rutină administrativă. 2. (sport) panglică, sfoară, fir (la linia de sosire, la target figure [~ ifigs1"] s. (ec.) sarcină / cifră de plan. curse, alergări); to breast the ~ a ajunge primul la linia de sosire (la curse, la alergări), target firing [~ -faiarirj] S. (mii.) tragere (la tir I ţintă). a fi primul carc rupe firul de la linia de sosire; (la cursele de cai); pl. the ~s panglicile target practice [~ .praektis] s.v. t a r g e t f i r i n g . / cordoanele de la linia de plecare, de la start. 3. (tel.) bandă de hârtie. 4. panglică (de target shooting [~ i/u:tirj] s. tragere Ia ţintă / tir. tir. jier, de oţel); ruletă; steel ~ panglică de oţel (pentru măsurat); pocket ~ ruletă de buzunar tarheel ['tCKhkl^s. (amer. fam.) locuitor din Carolina de Nord. (din panglică de oţel); surveyor's ~ ruletă (pentru măsurat terenuri). II. vb. tr. l . a lega tarheeler [ta:hi:la] s. v. t a r h e e 1. cu o panglică / cu un şnur / cu o sfoară (un pachet). 2. (la legătoria de cărţi) a coase eu Tarheel State ['ta:hi:l »stcit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Carolina de Nord. şnur (filele, fasciculele unei cărţi). 3. (la croitorie) a tivi; a orna cu şiret (o haină). tariff ['taerif] I. s. 1. taxă, tarif; customs ~s taxe vamale (de import); hostile ~s, ~ walls 4. a măsura (un teren) cu ruleta; (mil.) to ~ an enemy battery a) a repera o baterie bariere vamale; reduced ~ tarif redus, taxă redusă; preferential ~ taxă vamală preferenţială (inamică); b) a reduce la tăcere o baterie inamică. ♦ (fa/u.) I've got them ~! ştiu câte (pentru naţiunea favorizată). 2. tarif, listă de preţuri (în special în Anglia). II. vb. tr. parale fac! ştiu cât le poate pielea! 1. a tarifa, a efectua o evaluare a preţului (mărfurilor). 2. a include în tarif. tape grass ['teip gru:s] s. (bot.) orzoaică-dc-baltă (Vallisneria spiralis). tariff reform [~ riiform] s. 1. reformă protecţionistă; abolirea sistemului liber-schimbist. tape line [~ lain] s. ruletă / panglică de măsurat. 2. (amer.) desfiinţarea tarifelor vamale. tape-measure [~ime33r,'-'—] s. v. t a p e l i n e . tariff reformer [~ riifo:ni9r] s. 1. protectionist. 2. (amer.) antiprotecţionist. tape player [~ «ple/V] s. magnetofon sau casctoibn (de redare). tarlatan ['tuilatan] s. tarlatan (material textil fin, transparent). r taper ['teip3 ] I. s. 1. lumânare de spermanţet. 2. (poetic) lumină slabă. 3. formă conică. tarmac ['tamisk] s. (av.) pistă (de aterizare-decolare). II. adj. îngustat spre vârf. III. vb. A. tr. a ascuţi, a îngusta vârful (cu gen.). B. intr, l . a se tarn [ta:n] s. lac mic de munte, iezer. termina într-un vârf ascuţit. 2. to ~ off a) a se subţia spre vârf;b) (jig.) (despre producţie tarnation [ta:'nei/3n] s. (amer. fam.) v. d a m n a t i o n . etc.) a descreşte, a se reduce. tarnish ['tu:ni/l I. vb. A. tr. l . a lipsi de strălucire, a scoate luciul (de pe). 2. (jig.) a de tape-recorder ['tcipri'k^:d3r[ s. magnetofon. făima, a mânji. 3. (tel///.) a mătui. B. intr. a pierde lustrul / strălucirea. II. s. 1. pată. 2. (tehn.) tapered pin ['tcipad 'pin] s. (tehn.) ştift conic. film de oxizi. 3. (tehn.) mătuirc. tape-respond ['teipris'p.md] vb. intr. (amer.) a coresponda eu ajutorul benzilor de taroc ['taîrak] s. taroc (joc de cărţi). magnetofon. tarot ['tasrou, amer. 'ta?r?t] s.v. t a r o c, tape-respondence [-ris'pnndsns] s. (amer.) corespondenţă cu ajutorul benzilor de tarpan |'ta:pa?n, -pan] s. (zool.) tarpan (Equus gmelini). magnetofon. tar paper ['tu:'peip3r] s. carton asfaltat / gudronat. T tape-respondent [~ris pond ant] s. (amer.) persoană care corespondează cu ajutorul tarpaulin [ta:'p."»:lin] s. 1. pânză impermeabilă; prelată, foaie de cort. 2. şapcă de pânză benzilor de magnetofon. impermeabilă; jachetă de marinar. 3. (jam.) marinar, matroz, lup de marc. taper thread ['tcips 6rcd] s. (tehn.) filet conic. Tarpeian Rock [tu:'pi(:)on rok] s. (ist.) the ~ stânca Tarpeei. tapestried ['ta:pistrid. -pas-] adj. tapisat, tapiţat; tapetat. tarradiddle ['trersdidl] s.,vb.v. t a r a d i d d 1 e. tapestry ftrepistri] I. s. 1. tapiserie, tapiţerie, gobelin. 2. tapet sau ţesătură care imită tarragon ['taersgsn] s. (bot.) tarhon (Artemisia dracunculus). gobelinul. II. vb. tr. a decora, a tapisa, a tapeta. tarrock ['trcrok] s. (omit.) pescăruş-cu-trci-dcgctc (Rissa tridactyla). r tapestry weaver [~
tart1
tart1 [ta:t] adj. 1. acru, acidulat, picant, înţepător, caustic. 2. muşcător, aspru; rigid, acerb. tart2 s. 1. tartă cu fructe; apple ~ tartă cu mere; jam ~ tartă cu marmeladă; cherry ~ tartă cu vişine. 2. (amer.) torl-foitaj cu cremă, fructe sau dulceaţă. tart3 s. (sl.) prostituată, târfă. tart4 vb. tr. to ~ up (fam.) a împopoţona. tartan ['teuton] s. 1. material ecosez de lână. 2. pled scoţian, tartan. 3. muntean sau soldat scoţian. Tartar ['ta:tor] s. 1. tătar. 2. persoană refractară, iritabilă şi arţăgoasă. 3. femeie rea, scorpie; femeie cu înfăţişare bărbătească; young ~ copil rău, capricios; (prov.) to catch a ~ a se lovi de adversari mai puternici, a-şi găsi naşul. tartar ]'tu:tor] s. tartru. Tartarean [taVtssrisn] adj. infernal. tartar emetic ['ta;tsr i.metik] s. (chim.) emetic, tartar stibiat. Tartaric [ta:'tasrik] adj. tătar. Tartarus ['taitsres] s. (mitol. greacă) Tartar, lumea subpământeană, infera. tartlet ftcutlit] s. plăcinţică; pateu. tartness ['ta:tnis[ s. 1. acreală, acrime, gust acru. 2. (fig.) causticitate; acreală. tartrate ['tu:treit] s. (chim.) tartrat. task [ta:sk] I. s. 1. lucru (impus), sarcină; lecţie, lucrare şcolară, pedeapsă scrisă (dată elevilor), temă; to set a pupil to ~ a da unui şcolar de făcut o lecţie, a pune pe un elev la lucru. 2. lucru (care trebuie executat, indiferent dacă e impus sau voluntar); sarcină, datorie; lucru, lucrare, muncă, treabă; to set smb. a ~ a da / a impune cuiva un lucru / o muncă (de executat); to apply oneself to a ~ a-şi da silinţa să facă un lucru / o muncă; an irksome ~o muncă grea / obositoare, o corvoadă. 3. to take a person to ~ (for smth.) a cere cuiva socoteală (pentru ceva); a dojeni, a mustra, a certa, a muştrului pe cineva. II. vb. tr. 1. a da de lucru (cuiva), a pune la lucru; a impune un lucru / o muncă (cuiva); a desemna / a fixa o muncă / sarcină (cuiva). 2. (rar) a pune la încercare (mintea, memoria, puterile fizice etc.); to ~ smb.'s memory a pune la încercare memoria cuiva. 3. (mar.) a pune la încercare / la probă (lemnăria, scheletul, căptuşeala unui vas). task destruction ['ta:sk dis.trAk/an] s. (infor.) distrugere a sarcinii. task force [~ ifo:s] s. (/nil.) unitate / trupă de şoc; grup operativ. task management [~ rmaenid3iuont] s. (infor.) gestiune a sarcinilor. taskmaster [~iinci:star] s. 1. repartizator al muncii. 2. supraveghetor al muncitorilor; (fam.) a hard ~ un adevărat tiran. task wage(s) [~ iweid3(iz)] s. plată / salariu în acord. task work [~ wo;k] s. muncă în acord; muncă cu bucata. task worker [~ iW3:ksr] s. muncitor / lucrător în acord. Tasmanian [tarz'meinion, -njon] I. adj. din Tasmania, tasmanian. II. s. locuitor din Tasmania, tasmanian. tass [ta:s] s. (scot.) 1. pocal (mic). 2. duşcă. tassel ['tarsal] I. s. 1. canaf, ciucure, pompon, moţ. 2. semn de carte. 3. (bot.) panicul terminal. II. vb. A. tr. a împodobi cu ciucuri etc. B. intr. (bot.) a forma un panicul terminal, a face floare (mai ales despre porumb). « taste [teist] I. s. 1. gust, simţ al gustului; to have a keen sense of ~ a avea un simţ dezvoltat al gustului; a fine ~ in wines un gust fiii în materie de vinuri. 2. gust, savoare, miros; an unpleasant ~ un gust neplăcut; a sweet ~ un gust dulce; acid ~ gust acru; â ~ of garlic un gust de usturoi; it has a burnt ~ are un gust de ars, miroase a ars; (fig.) to leave a bad ~ in the mouth a produce o impresie proastă, un sentiment de dezgust şi repulsie. 3. bucată, bucăţică, porţiune, cantitate mică, pic, fărâmă (din ceea ce se gustă, din mâncare sau băutură); I'll have just a (small) ~ of ham am să iau o bucăţică de şuncă; just a ~ of cheese o bucăţică de brânză, un pic de brânză. 4. (fig.) urmă, nuanţă, cantitate mică, pic; just a ~ of sadness in his remarks o urmă / un pic de amărăciune / de mâhnire în observaţiile sale; he gave the horse a ~ of the whip 1-a atins pe cal uşor cu biciul, 1-a făcut să simtă biciul. 5. gust, predilecţie, preferinţă, tendinţă, înclinaţie (către); to have a ~ for the theatre a avea o preferinţă pentru teatru; he has a ~ for horse-racing are preferinţă / predilecţie pentru cursele de cai; to have a ~ for expensive things a-i plăcea lucrurile scumpe / de lux; he has a ~ for dissipation are o înclinaţie către risipă sau distracţii sau o viaţă uşoară; he has no ~ for sweets nu-i plac dulciurile; career for which I have no ~ carieră pentru care nu am nici o înclinaţie; he has a house to his ~ are o casă pe gustul lui; not at all to my ~ nu e deloc pe gustul meu, nu e ce-mi place mie; it is a matter of ~ e o chestiune de gust, de apreciere; (prov.) ~s differ, everyone to his ~ gusturile se deosebesc, fiecare după gustul său, despre gusturi nu se discută. 6. gust (rafinament, fineţe); bun sau prost gust, simţ al frumosului, sa» al urâtului; she has an excellent ~ in dress ca se îmbracă cu mult gust; he has a hat in good ~ are o pălărie de bun gust; a suit in bad ~ un costum (de haine) de prost gust; to have ~ in painting a avea gust în materie de pictură; his conduct was in the worst ~ purtarea lui a fost foarte urâtă. 7. probă, dovadă, mostră, evidenţă (de ceva); he gave me a ~ of his skill mi-a dat o dovadă / o probă de dexteritatea sa; he gave me a ~ of his bad manners mi-a dat o mostră de maniere proaste care îl caracterizează. II. vb. A. tr. 1. a gusta; a simţi; a percepe; a distinge gustul / savoarea (unei mâncări, unei băuturi); I can ~ pepper in this food simt gustul piperului în mâncarea aceasta; I can ~ garlic in the salad simt gustul usturoiului în salată; he cannot ~, when he has cold nu simte nici un gust când este răcit. 2. a gusta; a încerca, a aprecia, a verifica gustul (unei mâncări, unei băuturi); a degusta (vinuri, băuturi); ~ this wine to see if you like it gustă acest vin să vezi dacă-ţi place; ~ this cheese gustă această brânză. 3. a gusta, a mânca, a bea (din ceva); he hadn't ~ed food for two days n-â gustat mâncarea / n-a mâncat de două zile; he hasn't even ~ed it nici măcar n-a gustat-o. 4. a gusta, a cunoaşte, a încerca (fericirea, puterea, nenorocirea); a gusta, a savura (o glumă, un spirit, o poveste frumoasă etc.); to ~ happiness a gusta / a cunoaşte fericirea; to ~ power a gusta / a încerca puterea; to ~ the
930
joys of freedom a gusta din plăcerile libertăţii. B. intr. a avea (un anumit) gust; a avea un gust / o savoare /un miros (de ceva); the wine ~d of the cork vinul mirosea a dop; the milk ~s sour laptele arc un gust acru; the meat ~s of garlic carnea are gust de usturoi / miroase a usturoi; this sauce ~s of nothing at all sosul nu are nici un gust; this liquor ~s like cherry brandy băutura aceasta are gust de vişinată. tasteable ['teistebl] adj. care se poate gusta. taste bud ['teist ,b<\d] s. (anat.) papilă gustativă. tasteful ['tcistful] adj. cu gust bun, savuros, plăcut la gust, gustos. tastefully [-i] aaV. cu gust. tastefulness [-nis] s. bun gust. tasteless ['tcistlisj adj. 1. fără gust, lipsit de gust, anost, fad, insipid, nesărat, searbăd. 2. lipsit de tact. tastelessness [-nis] s. 1. caracter searbăd / insipid. 2. lipsă de gust (în îmbrăcăminte etc.). taster ['teista'] s. 1. degustător (de vinuri etc.). 2. recenzent / critic al unei edituri, persoană care lecturcază manuscrisele. 3. wine ~ a) sondă de vin; b) pahar cu vin de degustat. " tastily ['teistili] adv. 1. (înv.) v. t a s t c f u 11 y. 2. (pop.) elegant. tastiness E'teistinis] s. 1. gust bun, savoare. 2. (pop.) eleganţă, şic. tasty ['teisti] adj. 1. gustos, savuros. 2. plăcut, agreabil. 3. (rar) cu bun gust, de bun gust. 4. (pop.) graţios, elegant. tat1 [ta?t] I. vb. tr. a înnoda (o dantelă, o panglica). II. s. pl. zaruri; tit for ~ dinte pentru dinte. tat2 s. (peior.) lucru de foarte proastă calitate. ta-ta ['tas'ta:, t9:'ta:] I. biter/, (glumeţ) pa, ciaol; (în limbajul copiilor) tai-tai! II. s. 1. (în limbajul copiilor) plimbare. 2. (si.) mitralieră. Tatar ['ta:tar] s. v. T a r t a r. tater ['tcite'] s. (pop.) cartof, barabulă. tatou ['ttutu:, tfî'tu:] s. (zool.) tatuul uriaş (Dasypus gigas). tatter ['ta?t3r] s. 1. (rar) vânzător de haine vechi. 2. pl. v. t a t t e r S. tatterdemalion [.tffitado'meilisn, -di'm-] s. vagabond, cerşetor, zdrenţăros. tattered ['tasted] adj. zdrenţăros, coate-goale. tatters ['tastez] s.pl.l. zdreanţă, bulcandră; to tear to ~ a rupe în bucăţi, a face praf. 2. (fam.) cerşetor, calic, vagabond. tattery ['tastări] adj. v. t a t t e r e d . tatting ['tastirj] s. frivolite, dantelă lucrată cu suveica. tattle ['tsEtl] I. vb. intr. a trăncăni, a flecari, a pălăvrăgi. II. s. flecăreală, palavre, trăncăneală. tattler ['tasteta'] s. 1. flecar, trăncănitor, palavragiu. 2. bârfitor; pârâtor. 3. (sl.) paznic de noapte. 4. (fam.) ceas deşteptător. . tattletale ['tastlteil] s. pârâcios; bârfitor. tattoo1 [te'tu:, tas't-] I. s. 1..semnal al amurgului; stingerea; to beat / to sound the ~ a suna stingerea; to beat the devil's ~ a bate tarapanaua; torchlight ~retragere cu torţe. 2. amurg. 3. spectacol muzical nocturn, înaer liber, prezentat de un ansamblu militar. TI. vb. intr. 1. (despre inimă) a bate. 2. a bate toba cu degetele; a bate ritmul cu piciorul; a bate cu degetele în masă, fereastră etc. (ae nerăbdare sau de nervi). tattoo2 I. s. tatuaj. II. vb. tr. 1. a tatua. 2. a păta, a calomnia. tattoo3 s. (anglo-indian) ponei. tattooer [-or] s. persoană care tatuează; (artist) specialist în tatuaje. tattooing [-in] s. tatuarc. tattooist [-ist] s. v. t a 11 o o e r. tatty1 ['tasti] s. (anglo-indian) paravan sau rogojină de iarbă, de bambus etc. cu care se astupă ferestrele sau uşile împotriva vântului. tatty2 adj. 1. vulgar; ţipător, 2. ieftin. 3. (peior.) (despre lucruri) în stare jalnică, prăpădit. taught [to:t] past si part. trec. de la t e a c h . taunt1 [to:nt] I. vb. tr. 1. a-şi bate joc de, a lua în derâdere / peste picior, a zeflemisi. 2. (with smth.) a reproşa (ceva) cu dispreţ. II. s. 1. reproş dispreţuitor, bătaie de joc; batjocură; zeflemea, sarcasm; injurie, ocară. 2. obiectul zeflemelei / sarcasmului; cal de bătaie. taunt2 adj. (mar., despre catarge) foarte înalt; zvelt. taunter ['tentai s. persoană sarcastică care îşi bate joc / care ia în derâdere; zeflemist. taunting |'to:ntirj] adj. sarcastic, zeflemist. tauntingly [-H] adv. batjocoritor, dispreţuitor; sarcastic; cu dispreţ; cu sarcasm. taunt-masted ['to:ntimu:stid] aay. (mar., despre vase) cu catarge înalte. tauriforrn ['to:ri.fb:ni] adj. de forma unui taur; de forma coarnelor de taur. taurine ['terain] afli. 1. taurin. 2. bovin. tauromachian [.tero'meikion] (înv.) I. adj. care ţine de lupta cu tauri. II. s. toreador. tauromachy [te'romaki] s. (fnv.) luptă cu tauri, tauromahie. Taurus l'teras] s. (astron.) Taurul (constelaţie si semn al zodiacului). taut [to:t] adj. 1. (despre un cablu) strâns, încordat; ~ situation situaţie încordată; ~ smile zâmbet forţat. 2. foarte îngrijit; ~ and trim a) (despre un vas) în bună stare de navigaţie; b) (despre persoane) foarte îngrijit (îmbrăcat), foarte aranjat. tauten ['teten] vb. A. tr. a strânge, a întinde cu efort (un cablu, o pânze:). B. mir. (despre un cablu, o pânză) a fi strâns puternic, a fi încordat. tautness |'to:tnis] s. 1. întindere, tensiune. 2. grad de întindere, de încordare, de tensiune. 3. zel în serviciu. tautologic(al) [ite:te'bd3ik(3l)] aay. tautologic. tautologically [-oii] adj. tautologic. tautologize [to:'teted3aiz] vb. intr. a repeta acelaşi lucru în diferite cuvinte; a recurge la tautologie; a se repeta.
931
tautology [to:'tolad3i] s. tautologie. tautomerism [to:'tom3rizpm] s. (chtm.) tautomeric. tavern ["ta2V3(:)n] s. tavernă, cârciumă; cabaret, restaurant. taverner [-9r] s. cârciumar. tavern haunter [tsvsn iho;nt3r] s. client al cârciumilor. tavern keeper [~ iki:par] s. v. t a v e r n e r . taw1 [to:] s. 1. bile, joe de bile; to play at ~ a juca bile. 2. linie de pe care se aruncă bilele. taw2 vb. tr. a tăbăci (pielea) în vârtej; a bate, a meliţa (cânepa). tawed |u>:d] adj. (despre piele) tăbăcit în piatra, tăbăcit cu alaun. tawdrily i'to:drili] adv. ţipător, în culori tari, bătător la ochi. fără gust. tawdriness f'to:drinis, amer. şi -nes] ş. lipsă de eleganţă, lipsă de gust; împopoţonare. tawdry ['to:dri] adj. ţipător, strident, bătător la ochi, fără gust. de prost gust; împopoţonat. tawer ['to:3r] s. tăbăear. argăsitor. tawery ['to.'sri] s. tăbăcărie. tawniness ['tominis, amer. şi -nes] s. 1. tăbăeire, argăsit. 2. culoarea pielii tăbăcite. tawny fto:ni] adj. 1. maro-roşcat, roşiatic, de culoarea pielii tăbăcite. 2. (scol. si.) excepţional, formidabil, colosal. taws(e) [to;z] s. (înv., mai ales scot.) curca de piele cu un capăt tăiat în mai multe fâşii folosită de profesori pentru pedepsirea şcolarilor. tax [tasks] I. vb. tr. 1. a taxa, a impune fiscal; a pune impozit(e) pe, a impune. 2. (jur.) a determina (cuantumul daunelor, al amenzii etc.); a înregistra în vederea impunerii. 3. (jig.) a încerca, a pune la încercare, a încorda peste măsură (memoria etc.). 4. (amer. fam.) a fixa preţul (cu gen.); what will you ~ me? cât costă? 5. to ~ for (sou with) a învinovăţi, a învinui. II. s. 1, taxă, impozit, dare, contribuţie, tribut; indirect ~s impozite indirecte; single ~ impozit funciar unic. 2. tensiune, încordare, sforţare; exigenţă; it is a great ~ on my time îmi ia / îmi răpeşte prea multă vreme. taxability [itaskso'biliti, -Iot-] s. impozabilitate. taxable [■tseksabl] I. adj. impozabil, supus impunerii. II. s. contribuabil. taxableness [-nis, amer. şi -nes] s. v. t a x a b i l i t y . taxably [-i] adv. impozabil. taxaceous [task'sei/ss] adj. (bot.) care aparţine taxaceelor; de taxacce. taxation [task'sei/sn] s. 1. impunere a unei taxe, punere la biruri, percepere de impozite. 2. impozit, sumă impusă. 3. (înv.) învinuire, acuzaţie. tax carriage ['tasks .kasrid3] s. (înv.) trăsurică, şaretă cu arcuri (pentru care se aplica un impozit mic). tax-collector ['tasksk^lekui1"] s. perceptor. tax-deductible ['tasksdi'dAktobl] adj. (ec.) care se scade din venitul impozabil. tax dodger [~
teamwork
tazza ['tattsaj.pl. tazzae ['tattsi:] s. (ited.) cupă (ornamentată) cu picior (şi toarte) pentru fructe. tchick [t/ik] X.s.(onomat.) l.hii! dii! (zgomot cu care se îndeamnă caii). 2. ei! (expresie de surpriza sau dispreţ). 3. plescăit. II. vb. intr. a plescăi. tea [ti:] I. s. 1. ceai; China ~ ceai chinezesc; Indian ~ ceai ceylonez; afternoon ~, five o'clock ~ ceaiul de după-amiază; high/meat ~ gustare de seară la care se serveşte ceai (înlocuit, uneori, în hoteluri cu bere sau vin); tile ~ ceai presat. 2. infuzie, esenţă, tinctură, soluţie, zeamă, sos, bulion. 3. (austr.) cină. II. vb. intr. a bea ceai. tea bag ['ti: b.-eg] s. pliculeţ de ceai. tea ball [~ bo:l] s. strecurătoare de ceai (informă de ou). tea beli [~ bel] s. clopoţel cu care se anunţă ceaiul de seară. tea bibber [~ ibibar] s. (glumeţ) băutor înveterat de ceai. tea biscuit [~ ibiskit] s. biscuit, chec etc. servit la ceai. tea board [~ bo:d, -tosd] s. tavă de servit ceai. tea-caddy [~ikasdi] s. cutie de ceai. teacake [~keikj s. brioşă pentru ceai. teach [ti:t/],past taught [t:>:t],part. trec. taught [to:t] vb. A. tr. 1. a preda, a instrui, a învăţa; to ~ smb. French a învăţa pe cineva limba franceză. 2. a învăţa, a iniţia în, a face pe cineva să înţeleagă. 3. a dezvăţa, a dezobişnui. 4. a da o lecţie (cuiva); I will ~ him a lesson îl voi învăţa minte, îi voi arăta eu! B. intr. a exercita meseria de profesor sau de învăţător; a da lecţii, a instrui; nothing ~es like experience nimic nu te învaţă ca experienţa. teachable ['ti:t/sbl] adj. 1. docil, ascultător, care poate fi învăţat. 2. capabil să înveţe, dotat pentru învăţătură. teachableness [-nis, amer. şi -nes] s. 1. înclinare spre învăţătură. 2. docilitate. teacher ['ti:t/ar] s. 1. profesor, învăţător, institutor, dascăl, pedagog. 2. predicator, propovăduitor. teacher bird [~ bs:d] s. (amer. dial.) silvie (Seiurus aurocapillus). teachers college ['ti:tjb:z ikoIid3] s. (amer.) v. t e a c h e r t r a i n i n g c o l l e g e . teachership ['ti:t/a/ip] s. funcţia sau titlul de profesor; profesorat. teacher training college ['ti:t/o -treinin 'kolid3] s. şcoală superioară pedagogică, institut pedagogic. tea-chest ['ti:t/est] s. ladă din lemn căptuşită cu plăci de plumb sau aluminiu în care se exportă ceai. teach-in ['ti:t/in] s. (univ.) discuţie seminar; întrunire pentru discutarea unor probleme actuale. teaching ['ti:t/irj] s. 1. profesiunea de dascăl. 2. învăţare, predare. 2. învăţământ. 3. învăţătură, doctrină. 4,pl. învăţăminte. teaching hospital [~ ihospitl] s. clinică, spital clinic universitar. teaching line [~ lain] s. materie, specialitate, disciplină. teaching staff [~ stu:f] s. corpul didactic. teacloth fti:kb(:)9] s. 1. faţă de masă sau şervet pentru ceai. 2. cârpă de şters pahare sau ceşti. tea cosy [~ ikouzi] s. învelitoarc, acoperitoare (vătuită) pentru a păstra ceaiul fierbinte în ceainic. teacup l-kAp] s. ceaşcă de ceai (şi în sensul de conţinut). teacupful [~kApful] s. (o) ceaşcă de ceai (conţinut). tea dance [~ da;ns] s. (amer.) ceai dansant. tea dealer [~ idi:brj s. negustor de ceai. tea dinner [~idinor] s. masă de seară servită în jurul orei 6 p.m. şi constând de obicei din ceai cu mezeluri, afumături, peşte, salată, fructe şi prăjituri. tea drinker [~ idrinkor] s. băutor / consumator de ceai. tea equipage [~ >ckwipid3] s. serviciu de ceai. tea-fight |~fait] s. (fam.) v. t e a - p a r t y. tea-garden [~pgo:dn] s. 1. grădină / locul în aer liber unde se serveşte ceai şi alte gustări. 2. plantaţie de ceai. tea-gown [~gaun] s. rochie de casă. tea grower [~ pgrou3r] s. cultivator de ceai. Teague [ti:g] s. (peior.) irlandez. tea-house ['ti:haus] s. ceainărie (în China şi Japonia). teak [ti:k] s. (bot.) tec (Tectona grandis). tea-kettle ['thiketl] s. ceainic. teal [ti:l] s. (omit.) raţă-rnică (Anas crecca). tea-leaf [~li:f] s. 1. frunză de ceai. 2.pl. ceai slab. team [ti:m] I. s. 1. vite înhămate / înjugate, atelaj. 2. stol de raţe sălbatice. 3. echipă; (sport) echipă, echipaj, team. 4. brigadă, artei (de muncitori). II. vb. tr. 1. a înjuga, a înhăma. 2. (Jam.) to ~ up with a sc uni cu, a se alia cu. team boat ['ti:m bout] s. barcă, bac tras de cai. team game [~ gcim] s. (sport) joc colectiv, joc de echipă. tea merchant [~ im^t/ant] s.v. t e a d e a l e r . teaming ['ti:mirj] s. 1. lucrare contractată de un şef de atelier care angajează o brigadă pentru efectuarea ei. 2. circulaţia căruţelor şi a trăsurilor. team-mate ['ti:mmcit] s. coechipier. team spirit [~ .spirit] s. (sport) spirit de echipă. teamster ['ti;mstor] s. 1. conducător de atelaj; căruţaş. 2. (amer.) şofer de autocamion. teamwise ['ti:mwaiz] adj. atelaţi / înhămaţi la un loc. teamwork ['ti:m'w3:k] s. 1. munca în colectiv a unei brigăzi; lucru în bandă rulantă. 2. muncă coordonată (în comun), sforţări / eforturi în comun, conlucrare. 3. munca atelajului (de câini, reni). 4. (amer.) munci agricole cu animale de tracţiune.
tea oil
tea oil ['ti: oil] s. ulei de masă obţinut din seminţele unei plante chinezeşti (Camellia oleifera). tea-party [~>pu:ti] s. 1. ceai (serată). 2. invitaţii la un ceai, societate. teapot [~pot] s. ceainic; (jig.) a tempest in a ~ furtună într-un pahar cu apă; (glumeţ) to stand ~ fashion a sta cu mâinile în şolduri. teapoy [~poi] s. (anglo-indian) masă mică de ceai (cu trei picioare). tear1 ['tea1"] I. s. 1. rupere, roaderc, uzare (a imbrăcăminţii), uzură; the wear and ~ of work uzură, oboseală (v. şi w e a r 1 II). 2. ruptură, tăietură, defect (într-o stofă etc.). 3. elan, avânt; viteză; to go full ~ a merge în plină viteză, a da în brânci, a bate caii. 4. furie, agitaţie; he is in such a ~ a) e furios la culme, tună şi fulgeră; b) e agitat, neastâmpărat, nu-şi găseşte locul, n-are astâmpăr. 5. (şl.) petrecere, chef. II. past tore [to:r, t03r],part. trec. torn [to:n] vb. A. tr. 1. a rupe, a sfâşia (o stojă etc.),-1 have torn my dress mi-am rupt / agăţat / sfâşiat rochia; trousers torn in the seat pantaloni rupţi în fund; to ~ smth. in two / half a rupe ceva în două, a sfâşia; to ~ a letter open a rupe plicul pentru a deschide o scrisoare; to ~ to pieces a rupe în bucăţi; to ~ a hole in smth. a găuri, a rupe într-un loc (o haină etc.); (inel. hârtiei) to ~ rags a rupe / a sfâşia cârpe; (sport) to ~ a muscle a claca un muşchi, a-şi rupe o fibra musculară; (sport) a torn tendon un clacaj de tendon. 2. (fig.) a distruge, a sfâşia, a strica, a dărâma; to ~ smb.'s character to rags / shreds a face praf pe cineva cu vorbe, a face cu ou şi cu oţet, a aranja bine pe cineva, a face de două parale; (fam.) that's torn it na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o; am pus-o de mămăligă; am rupt cuiul; asta-i colac peste pupăză. 3. (ftg.) a sfâşia, a rupe, a împărţi în două, a dezbina; a country torn by civil war o ţară sfâşiată de războiul civil; his soul is torn between conflicting passions inima îi c sfâşiată de pasiuni care se ciocnesc, c cu inima îndoită; to feel torn between two opposite emotions două sentimente potrivnice se luptă în sufletul lui; torn with anguish / remorse chinuit de nelinişte / de remuşcări. 4. a smulge, a lua cu de-a sila; to ~ (out) one's hair a-şi smulge părul din cap; to ~ each other's hair a se lua de păr; her child has been torn from her i-au luat cu dc-a sila copilul; to ~ ă confession from smb. a smulge cuiva o mărturisire. 5. to ~ away a smulge, a lua, a îndepărta cu de-a sila; they are anxious to ~ me away from her vor să mă îndepărteze de ea cu orice preţ / chip; I could not ~ myself away from this scene nu mă puteam smulge de acolo; he could not ~ himself away nu se dădea dus, nu-1 mai puteai urni de acolo; to ~ down a smulge, a da jos (un ajiş etc.); to ~ off a) a smulge a shell tore off his arm un obuz i-a smuls braţul; b) (fam.) a scrie sau a produce în grabă; she tore off three letters in ten minutes ea scrise în grabă trei scrisori în zece minute; to ~ out a) a smulge, a rupe, a detaşa; to ~ a cheque out of the book a rupe un cec din carnetul de cecuri; b) a sustrage, a smulge, a fura; to ~ a page out of a book a rupe o foaie dintr-o carte; c) a scoate; to ~ smb.'s eyes out a scoate ochii cuiva; to ~ up a) a rupe în bucăţi, a îmbucătăţi (o scrisoare etc.); b) a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; c) a scoate, a întoarce pe dos; to ~ up the (old) macadam a scoate pavajul, a depava. Iî. in/r. 1. a se rupe, a se uza (repede), a nu fi rezistent la uzură; a stuff that ~s easily o stofă care se rupe uşor; a stuff that won't ~ o stofa care nu se rupe / rezistentă / indeşirabilă. 2. a trage, a apuca. 3. to ~ about a fugi în toate părţile; (fam.) to ~ along a fugi, a goni mâncând pământul; a o ţine într-o goană; the car was ~ing along at eighty miles on hour automobilul gonea cu 80 km pe oră; to ~ around a duce o viaţă dezordonată; to ~at smth. a trage de ceva, a rupe, a sfâşia; they tore at the wreckage to release him făceau eforturi disperate să-1 scoată de sub dărâmături; to ~ away a fugi, a pleca într-o goană, a fugi cât te ţin picioarele; to ~ back a se întoarce într-o goană / fugă / într-un suflet; to ~ down the street a coborî / a străbate strada în goană; to ~ downstairs a coborî scările în fugă; to ~in(to the room) a intra (în odaie) ca o furtună; to ~ off a p*rni în goana cea mai mare; to ~ out (of the room) a ieşi ca o furtună; to ~ through France a traversa / a străbate Franţa în mare viteză / grabă; (jig.) a vizita Franţa în goana automobilului.
932
tear shaped ['tis Jeipt] adj. (telin.) în formă de lacrimă. tear-shell [~'/el, '—1 s. bombă lacrimogenă / cu gaze lacrimogene. tear-stained [~ steind] adj. cu urme de lacrimi, stropit de lacrimi. tear tape [~ teip] s. (la ambalaje) bandă de care se trage spre a deschide un pachet, o cutie etc. tear-up ['teoDAp] s. 1. smulgere violentă. 2. dezrădăcinare. teary ['tiori] adj. 1. ca lacrima; de lacrimi. 2. înlăcrimat. tea saucer ['ti: iso:sor] s. farfurioară (din serviciul de ceai). tease |ti:z] I. vb. tr. 1. a pieptăna (pârul), a dărăci (lâna); a meliţa (cânepa). 2. a scămoşa, a seărmăna. 3. a tachina, a necăji. 4. a plictisi, a sâcâi, a tracasa, a şicana, a hărţui, a importuna. II. s. 1. tachinator; sâcâitor; şieanator. 2. tachinare; şicanare. teasel ['ti:zl] I. s. \.(bot.) scaicte, scai-voinicesc (Dipsacus). 2. maşină de dărăcit,darac. II. vb. tr. a pieptăna, a dărăci, a lânoşi (postavul). teaseler [-or] s. dărăcitor. teasel frame ['ti:zl ifreim] s. ramă de darac. teaser ['ti:zor3 s. 1. v. t c a s e I e r. 2. v. t e a s e. 3. (fam.) problemă, temă grea. 4. reclamă, anunţ de publicitate. tea-service ['ti:.so:vis] s. serviciu de ceai. tea-set ['ti:sct] s.v. t e a s e r v i c e . teaspoon [~spu:n] s. linguriţă de ceai sau de cafea. teaspoonful [~spu:n-ful] s. o linguriţă de ceai (conţinut). tea-strainer [~.strcinor] ş. strecurătoare, filtru (pentru ceai). teat [ti:t] s. 1. sfârc (la sân). 2. (tehn.) bosaj, pivot, fus, cep. 3. tetină. tea-table ['tbteibl] s. masă de ceai. tea taster [~ iteisto1"] s. expert în ceai. tea-things |~pGirjz] s. pi. serviciu de ceai. teatime [~taim] s. ora ceaiului, ora la care se serveşte ceaiul. tea-towel [-itauslj s. ştergar de bucătărie. tea-tray [~trci] s. tavă pentru servit ceai. tea trolley [~ -troli] s. servantă pe rotile pentru servit ceai. teaty [rti:ti] s. diminutiv al lui t e a t . tea-urn ['tbo:n[ s. samovar. tea wafer [~ iWeifor] s. prăjitură de ceai, tea wagon [~ .wogonj sn. (amer.) măsuţă cu rotile pe care se serveşte ceaiul. teazel ['ti;zl[ s. v. t e a s c 1. teazle s. v. t e a s e 1. tec [tck[ s. (si.) detectiv, poliţist, agent de poliţie. techily ['tet/ili] adv. prost dispus, supărat, morocănos, ursuz, ciufut. techiness ['tet/inis] s. proastă dispoziţie, iritare. technetium [tek'ni:/iom] s. (chim.) tehneţiu. technetronic btekni'tronik] adj. dominat de impactul tehnologic. technic ['teknikj adj. v. t e c h n i c a l (I). technical ['teknik^l] I. adj. 1. tehnic; ~ terms of law terminologie juridică. 2. formal. II. s. pi. 1. terminologic tehnică. 2. detalii / amănunte tehnice. technicality [itckni'kasliti] ş. 1. partea / natura tehnică a problemei / a chestiunii. 2. pi. detalii / amănunte tehnice. 3.pl. terminologie specială, cuvinte tehnice, tehnicitate. technically ['tckniksli] adv. tehnic, din punct de vedere tehnic. technician [tck'ni/on] s. tehnician. technics ['tekniksjs.pi. 1. v. t ce h n i q uc. 2. (folosit ca sg.) tehnică, ştiinţe tehnice. technique [tek'ni:k] s. tehnică, procedee tehnice. technism ['tcknizsmi] s. v. t e c h n i c a 1 i t y. techno i'tcknou] s. (muz.) (muzică) techno. tear2 [tior] I. s. 1. lacrimă. 2. (jig.) picătură, rouă. 3. pi. (fig.) mâhnire, supărare, technocracy [tck'nokrosi] s. tehnocraţie. amărăciune. 4. (fam.) perlă. II. vb. mtr. a lăcrima, a vărsa lacrimi. technocrat ['tcknakrait] s. tehnocrat. tearable j'teorobl] adj. (uşor) deşirabil. technography [tck'nogroft] s. tehnografie. tearaway [tarowei] s. (fam.) tânăr scandalagiu / zurbagiu. technologic(al) [itckno'bd3ik(pl)] adj. tehnologie. tear bomb ['tio bom] s. (mil.) bombă lacrimogenă, bombă cu gaz lacrimogen. technologically [-i] adv. v. t e c h n o l o g i c . teardrop [-drop] s. (bob de) lacrimă. technologist [tck'nolod3ist] s. tehnolog. tear-duct [~dAkt] s. (anat.) canal lacrimal. technology [tck'nol3d3i] s. 1. tehnică, ştiinţe tehnice şi aplicate. 2. tehnologie. tearer [rteoror] s. 1. persoană care rupe / smulge / sfâşie. 2. (amer. fam.) vânt năprasnic. technostructure ['tcknoustrAkt/or] s. tehnostructură. tear-falling E'tioifo:lirj] adj. care varsă lacrimi; simţitor, duios. techy l'tct/i] adj. sensibil, care se supără uşor, iritabil, susceptibil, supărăcios, cu toane; tear filled [~ .fild] adj. înlăcrimat, plin de lacrimi. tearful ['tioful] adj. 1. plin de lacrimi, înlăcrimat. 2. însoţit de lacrimi, vărsând lacrimi. ~ horse cal nărăvaş; ~ subject problemă delicată / spinoasă / anevoioasă. tectiform ['tektifo:m] adj. în formă de acoperiş. 3. trist, înduioşător. tectonic [tek'tonik] adj. 1. de construcţie, arhitectonic. 2. (geol.) tectonic. tearfully [-i] adv. înlăcrimat. tectonics [-s] s. 1. pi. (folosit ca sg,) ştiinţa şi arta construcţiilor. 2. (geol.) tectonică. tear-gas ['tio'gass] s. gaz lacrimogen. tectrix ['tcktriks],pl. tectrices [:si:z] s. (omit.) tectrice. tear-gland [~'gl£endj s. glandă lacrimală. tearing ['tsorin] I. adj. 1. (fam.) scos din fire, furios, înfuriat. 2. (despre material, pânză) ted [tedj vb. tr. a afâna, a întoarce (fânul). r care se rupe uşor. 3. (despre muncă etc.) care uzează, epuizant. "0* ~ desire dorinţă pasionată tedder ['tcdo [ s. maşină de întors fânul. Teddy ['tedi] s. ~bear urs din pluş (jucărie). / mistuitoare; ~ lass fată destrăbălată; ~ voice voce stridentă; ~ cough tuse chinuitoare; Teddy boy [~ boi] ş. bulevardist londonez. to be in a — passion a fi foarte indignat / înfuriat; she goes ~ fine ea se îmbracă / umblă foarte elegant. 4. splendid. II. s. sfâşiere, smulgere. Teddy-boy suit [~ ~ sju:t] s. costum de bulevardist (londonez) (sacou cu guler şi mâneci T r tear-jerker [ tioid3o:k3 ] s. (mai ales amer. si.) (nume generic pentru o) producţie literară, de catifea, pantaloni coloraţi, cravată şuur). tedious ['ti:dios[ adj. 1. plictisitor, anost, plicticos. 2. obositor, împovărător, supărător, muzicală sau artistică de factură sentimentală, incomod. 3. încet. tearless ['tialis] adj. 1. fără lacrimi. 2. insensibil. tediously [-li] adv. plictisitor, obositor. tear-off ['tsor 'o(:)f ] adj. (despre o pagină etc.) perforat, detaşabil; ~ calendar calendar tediousness [-nis] ş. 1. plictiseală, oboseală. 2. încetineală obositoare; întindere la vorbă. cu foi detaşabile. tedium ['ti:diom] s.v. t e d i o u s n e s s. tea-room ['ti:(ru(:)m] s. ceainărie, cofetărie. tea-rose [~rouzj s. (bot.) varietate de trandafir chinezesc (Rosa adorata). tee1 [ti:] I. ş. 1. numele literei T. 2. lucru având forma literei T. 3. (tehn.) teu. II. adj. tear-proof ['tD3pru:f] adj. indcşirabil, rezistent la uzură. (tehn.) în formă de T.
933
tee 2 1, s. (sport) ţintă, semn pentru minge la golf. II. vb. tr. 1. a aşeza (mingea) pentru prima lovitură. 2. to ~ off a da prima lovitură (mingii). teed off ['ti:d o(:)f] adj. supărat, necăjit / iritat, sâcâit. teel [ti:l] s. (anglo-indian) susan. teem1 [ti:m] vb. A. intr. 1. a furnica, a foi. a mişuna. 2. (despre animale) a fi în gestaţie; a se goni. 3. a fi roditor / fertil. 4. to ~ with a fi plin de, a abunda în. B. tr. a da naştere la. teem2 vb. tr. 1. (metal.) a turna. 2. a goli, a deşerta; a descărca. teeming i'timiinj adj. bogat, fecund, fertil, supraabundent; ~ streets străzi supraaglomerate; ~ crowd furnicar de oameni; ~rain ploaie torenţială. teeming bay [~ bei] s. (metal.) hală de turnare. teemless ['tiimlis] adj. sterp, sărac. teen1 [ti:n] (dial.) s. 1. necaz, nefericire, mâhnire, supărare. 2. mânie, furie. teen2 adj. de adolescent, adolescentin. teenage [-.eid^] I. s. vârsta adolescenţei; adolescenţă. II. adj. caracteristic adolescenţei, de adolescent. teenaged ['timcidzdj adj. care se află la vârsta adolescenţei, adolescentin. teenager [~icid39r] s. adolescent(ă), tinerel, fetişcană. teener [rti:n3r] s. (fam.) v. t e e n a g e r . teens [ti:nz] s. pi vârsta de la 13 la 19 ani: she is still in her ~ n-arc încă 20 de ani, n-a împlinit încă 20 de ani. teeny [ti:ni] adj. (fam.) mititel de tot. teeny-bopper |~tbop3rj s. (fam.) puştancă sau puşti hipi. teeny-weeny [~iwi:ni] adj. v. t e e n y . tee-pipe ['ti:paip] s. (tehn.) ţeavă bifurcată. tee-shirt ['ti:/a:t] s.v. T - s h i r t. teeter ['ti:t3r[ (amer.) I. vb. A. intr. (fam.) a se legăna, a se clătina, a se balansa, a se pendula, a se da huţa-huţa. B. tr. a legăna, a da huţa. II. s. scrânciob, leagăn de copil. teeth [ti:8] I. s. 1. pl. de la t o o t h. 2. (fam.) to give the ~ a da mână liberă. 3. (fam.) to get one's ~ into ase implica în, a face ceva cu dăruire. 4. in the ~ of în ciuda/pofida. II. vb. A. intr. (fiziol.) a-i da dinţi. B. tr. (tehn.) a zimţui, a dinţa. teeth cutting f'ti:9 .kAtin] s. v. t e e t h i n g. teethe [ti:o] vb. intr. 1. (despre dinţi) a da, a ieşi, a-i creşte dinţii. 2. (j?g.) a începe, a se desena, a se schiţa, a se profila. teething I.'ti:oiij] s. creşterea primilor dinţi, dentiţie. teeth range ['ti:9 ireind3] s. dantură. teetotaciously [ti:tou'tei/9sli] adv. (amer.) cu totul. teetotal [tir'toutl] adj. 1. abstinent, care nu bea băuturi alcoolice; ~ drinks băuturi ncalcoolice / fără alcool. 2. (fam.) complet, absolut, desăvârşit. teetotal(l)er [-3r] s. 1. abstinent, persoană care nu bea băuturi alcoolice. 2. membru al unei societăţi de temperanţă. teetotalism [-iz
tel!
telegraph-post [~poust] s.v. t e l e g r a p h p o l e . telegraphy [ti'lcgrafi, tc'l-, ta'l-] s. 1. telegrafie. 2. telegrafiere. telelens ['tclilcnz] s. (fot.) teleobiectiv. telemechanics Itcliiini'kasniks] s. pl. (folosit ca sg.) tclemecanică. telemeter [te'lemita', ti'I-] s. tclemctru. telemetry [tc'lcmitri, ti'I-] s. telemetrie. telencephalon [itclcn'scfabn, -'ke-], /;/. şi telencephala [-b] s. (anat.) telencefal. teleologica! jiteliou'bdgiksl] adj. teleologic. teleology [tcli'oted3i] s. teleologic. teleoperator bteli'ops>reit9r] s. (tehn.) teleoperator. teleorganic [itclb:'ga2nik] adj. esenţial pentru viaţa organică. teleosaur ['tcliouso:r] s. (paleont.) tclcosaur. teleosaurus [tcIiou's^Tss] s.v. t e l e o s a u r . teleost ['tclbst] adj., s. (ih.) teleostean. telepathic [itcli'pasSik] adj. telepatic. telepathist [ti'lepaSist, te'-] s. 1. persoana care studiază tclcpatia. 2. persoană cu puteri /calităţi telepatice. telepathy [ti'lcpaBi, te'l-, ta'l-'l s. telepatie. telephone ['telifoun] I. s. telefon; automatic ~ telefon automat. II. vb. tr. şi intr. a telefona. telephone booth [~ bu:6] s. v. t e l e p h o n e b o x . telephone box [~ boks] s. cabină telefonică. telephone directory [~ di'rektari] s. carte de telefon. telephone exchange [~ iksit/cind3] s. (tel.) centrală telefonică. telephone girl [~ga:!] s.v. t e l e p h o n e o p e r a t o r . telephone kiosk [~ ki'osk, ~'ki:osk] s.v. t e l e p h o n e b o x . telephone line [~ lain] s. linie telefonică. telephone operator [~ opsreits1"] s. telefonistă. telephone orderly [~ o:dali] s. (mii.) telefonist. telephone receiver [- riisi:v3r] s. receptor (de telefon). telephonic [iteli'fbnikj adj. telefonic. telephonist [ti'lefsnist. te'l-, ta'l-, 'telifounist] s. telefonist. telephony [ti'lcfoni, te'l-, ts'l-] s. telefonie. telephotography ['telifa'tagrofi] s. tclefotografic. teleprinter ['teli>print9r] s. teleimprimator, teleprinter. teleprompter [rtcli'promta1-] s. (7V) tclcprompter. telerecording ['tehriiko:din, -ra-k-] s. (TV) tclerecording. telesales ['teliseilzj s. pi. vânzări prin intermediul telefonului. telescope ['teliskoup] I. s. telescop. II. vb. A. intr. a intra unele în altele în tuburile unui telescop; (despre trenuri) a se turti, a se strivi (prin ciocnire). B. tr. 1. a închide ca un telescop, a face să intre unele în altele; a turti, a strivi (prin ciocnire). 2. a comprima, a reduce. telescope-word [~ws:d] s.v. p o r t m a n t e a u w o r d . telescopic [itelis'kopik] adj. telescopic. teleshow ['tcli/ouj ş. (amer.) program de televiziune. teleslot l'tclisbt] s. (mai ales amer.) televizor funcţionând pe baza introducerii unei monede. teletext ['tcl*tekst] s. (7V) teletext. telethon f'tcliOon] s. (TV) emisiune prin care se colectează de la telespectatori fonduri în scop caritabil. teletype ['telitaip] s. 1. imprimare la distanţă. 2. teleimprimator. teletypewriter [itcli'taipirait3r] s. (tel.) teleimprimator, tclctip; teleprinter. teleview f'telivju:,'--'-] vb. tr. a vedea, a recepţiona (o transmisiune televizată). televiewer [-?r] s. telespectator. televise ['telivaiz] vb. tr. a televiza, a transmite prin / la televiziune. television ['tcliivi33n,'--'--, ■--'--] s. televiziune. televisional ['teliivi33iw[,'—'—,.--'—] adj. televizat, transmis prin televiziune. television buff [~ DAI] s. (amer. fam.) amator de televiziune, videofil. television set [~ set] s. aparat de televiziune, televizor. television viewer |~ -vju:sir] 5. v. t e l e v i e w e r . televisor ['telivaizs1"] s.v. t e l e v i s i o n s e t . televisual [itcli^ual] adj. v. t e l e v i s i o n a l . teleworking ['tcliw3:kirj] s. activitate desfăşurată de un salariat acasă, pe calculator, şi transmiterea electronică a rezultatelor către firmă. telewriter bteli'raits1'] s. aparat pentru transmiterea imaginilor la distanţă prin electricitate, fototelegraf, belinograf. telex ['telcks] I. s. telex. II. vb. tr. şi intr. a transmite prin telex. telfer [telfa] s., vb. v. t e l p h e r . telferage ['tclf3rid3| s.v. t e l p h e r a g e . tell [tel], past şi part. trec. told [tould] vb. A. tr. l.aspune; to ~ a lie a spune o minciună; to ~ lies a minţi, a spune minciuni, a tăia piroane; to ~ the truth a spune adevărul; I ~ you no! ţi-am spus odată că nu (se poate); I'll ~you what! uite ce c! ascultă-mă bine! bagă bine la cap (cc-ţi spun); (amer.) to ~smb. good-bye a-şi lua rămas bun de la cineva; (fam.) ~ me another!, ~ it / that to the (horse-)marines! asta să i-o spui lui Mutu (de la manutanţă); fugi cu ursul (că sperii copiii); las-o mai moale! la alţii; (dial.) to hear ~ that! a auzi spunându-se că; to hear ~ of a auzi vorbindu-sc de; (amer. fam.) do ~! serios? ia mai spune! e oare cu putinţă?; (amer.) I told him where to get off i-am zis eu vreo două, l-am pus eu la punct. 2. a indica, a arăta, a spune; ~ me the way spune-mi / învaţă-mă pe unde s-o iau / s-o apuc, îndreaptă-mă într-acolo; the sign-post ~s the way to indicatorul / stâlpul indicator arată drumul spre. 3. a comunica, a informa de(spre),
tellable
934
telluric2 adj. (chim.) teluric, care conţine telur. telluric bismuth [~ 'bizmoQ] s. (mineral.) tetradimit. telluride ['teljuraid] s. compus al tcluriului cu un element clectropozitiv, tellurism ['teljurizam] s. (ji*z.) telurism. tellurium [te'Ijuoriam, -joar-, -jo:r-[ s. (chim.) teluriu. telly ['teii] s. (fa/u.) 1. televiziune. 2. televizor. telly party [~
a pune Ia curent cu; to ~smb. a piece of news a aduce cuiva o veste; please ~ him that spune-i / comunică-i te rog că; he told me how he was situated m-a pus la curent eu situaţia lui; I have been told that you are speaking ill of me am auzit / mi-a ajuns Ia urechi că mă vorbeşti de rău; it is just as I told you c aşa cum ţi-am spus; I told you so! did I not ~ you so! nu ţi-am spus eu? ţi-am spus doar!; a little bird has told me mi-a spus / şoptit o păsărică, mi-a spus degetul cel mic; he has written to ~me of his father's death mi-a scris ca să mă informeze de moartea tatălui său. 4. a exprima, a spune; I cannot ~ you how pleased I am nici nu vă pot spune ce încântat sunt; more than words can ~ mai mult decât se poate exprima în cuvinte. 5. a învăţa, a spune; only life can ~ us how to live numai viaţa ne poate învăţa cum să trăim. 6. a povesti, a relata, a spune, a nara; I shall ~ you all about it later am să-ţi povestesc eu totul (de-a fir-a-păr) mai târziu; the story told to him was untrue povestea care i s-a spus nu era adevărată; I will ~ you what happened am să-ţi povestesc ce s-a întâmplat; he told his adventures anew iar ne-a povestit / înşirat toate aventurile sale; that ~s its own tale lucrurile vorbesc de la sine, nu mai e nevoie de nici un comentariu; his drawn face told the tale of his suffering se vedea după faţa lui trasă cât de mult suferise. 7. a vorbi (ceva), a. expune, a spune, a face o descriere; ~me smth. about yourself vorbeşte-mi puţin despre dumneata, spune-mi câte ceva despre dumneata; ~ us about John mai spunc-nc ce face John; he told us of foreign lands ne-a vorbit despre ţări străine, ne-a descris ţări străine. 8. a dezvălui, a da pe faţă / în vileag (un secret etc.), a anunţa, a proclama. 9. a ghici, a discerne, a simţi, a vedea; to ~ fortunes a ghici viitorul; to ~ smb.'s fortune by cards a da cuiva în cărţi; one can ~ she is intelligent nu e greu de văzut că e inteligentă; you can ~ he is a detective a mile away se vede de la o poştă că e detectiv; I can ~ it from your eyes ţi-o citesc în ochi. 10. (despre ceas) a indica, a bate, a arăta (timpul); to ~ the time a indica ora; to ~ the quarters a suna / bate sferturile; the bell was ~ing the hour clopotul bătea ora fixă. 11. a porunci, a ordona, a cere, a indica (to) sa; a ruga, a invita, a spune; ~him to come pofteşte-i să vină, spune-i să vină; I told him not to i-am interzis / i-am oprit (s-o facă); do as they ~ you fî cum ţi-au spus ei; do as you are told fă cum ţi s-a spus, fă cum ţi se spune; he will do as he's told are să asculte, o să facă ce i se spune; we have been told to leave ni s-a spus să plecăm. 12. a distinge, a deosebi, a diferenţia (un lucru de altul); to ~ the good from the bad a distinge binele de rău; you can't ~ her from her sister e imposibil s-o deosebeşti de sora sa. 13. a recunoaşte, a identifica; I can ~ him by his voice îl recunosc după voce, îi cunosc vocea dintr-o mic; one could ~ the hand of man se recunoaşte mâna unui bărbat, se cunoştea că muncise un bărbat. 14. a şti, a prevedea, a garanta; how can I ~ that he will do it? de unde aş putea să ştiu dacă o va face? cum pot fi sigur că o face?; how am I ~but that he will do it? ce siguranţă / certitudine pot avea că n-o s-o facă? 15. (şi to ~ over) a număra, a socoti; all told cu una cu alta, punând totul la socoteală; dacă ţinem seamă de tot; there were twenty people erau douăzeci de persoane cu totul; all told, I made 120 pounds out of it cu totul / cu una cu alta am scos 120 de lire din afacerea asta; to ~ one's beads a bate mătăniile. 16. to ~ offa) a desemna, a indica, a numi, a repartiza; (mil.) to ~ off one's men a-şi repartiza soldaţii la posturi; to ~ off four men for a fatigue a desemna patru oameni pentru o corvoadă; b) (fam.) a respinge, a pune la locul său, a tăia din nâs (cuiva); to ~ smb. off properly a pune la punct pe cineva; they told each other off proper şi-au spus vreo câteva de Ia obraz, s-au ciorovăit cum se cuvine; to get told off a stârni reproşuri, a căuta ceartă cu lumânarea, a găsi ceea ce cauţi. B. intr. 1. a spune, a rosti, a povesti; (fam.) ~ me if you can! ci, ia să te-auzim! haide, spune, te ascult! (fam.) you're ~ing me! auzi vorbă! ce palavre mai sunt şi astea! nu mai spune!; don't ~ me! fugi dc-aici cu ursul (că sperii copiii); lasă-tc de bancuri!; fii serios / sonor; (amer. fam.) I'll ~ the world am să ţip în gura mare, am să spun la toată lumea; let me ~ you dă-mi voie să-ţi spun; it's not easy, let me ~ you dă-mi voie să-ţi spun că nu e chiar aşa de uşor; he will be furious, I can ~you o să turbeze de mânie, ascultă-mă pe mine. 2. a şti, a fi sigur; who can ~? cine poate şti?;-you never can ~nu se ştie niciodată / ca pământul; să nu zici vorbă mare; how can I ~? de unde să ştiu? 3. a prevesti, a prevedea, a proroci; the mild air told of spring aerul plăcut vestea apropierea primăverii. 4. a vorbi; the lines of his face told of long suffering faţa lui brăzdată trăda lunga suferinţă prin care trecuse/5. to ~ on, of smb. a denunţa, a pârî, a turna pe cineva. 6. a acţiona, a-şi produce efectul, a avea efectul dorit; every little ~s până şi fleacurile au efectul lor, toate lucrurile cu urmările lor; good blood ~s, breed will ~ sângele apă nu se face; words that ~ cuvinte care au efect; the remark told observaţia a avut efectul cuvenit; every shot / blow ~s toate loviturile îşi ating ţinta; his years are beginning to ~ on him a început să se resimtă de pe urma anilor, se simte că îmbătrâneşte; the weather ~s on his health clima îi afectează / influenţează sănătatea. 7. a avea influenţă, a face impresie, a lucra; this ~s for him, this ~s in his favour asta este / militează în favoarea lui; it will ~ against you asta va avea un efect negativ pentru dumneata; everything told against him toate erau împotriva lui.
935
ten spot
tempter ['tempts1"] s. ademenitor, seducător, ispititor; the Tempter ispititorul,diavolul, Satan. tempting ['temptin] adj. ademenitor, seducător, atrăgător, atractiv, amăgitor. temptress ['temptris] s. ademenitoare, seducătoare, ispititoare. ten [ten] I. (num. card.) 1. zece: (fig.) ~to one zece Ia unul, aproape sigur. 2. (fam.) to be ~ a penny a nu valora mare lucru. II. s. zece bucăţi, grupă de zeci. -0- the upper ~ (thousand) aristocraţia, pătura conducătoare, vârfurile dominante. tenable ['tensbl] adj. 1. durabil, trainic, solid. 2. apărabil, care poate fi ţinut / apărat. 3. utilizabil, apt, bun la ceva, destoinic. tenacious [ti'nei/as] adj, 1. tare, îndârjit, înverşunat, tenace. 2. (despre memorie) bun, care nu înşală. 3. adeziv, lipicios, vâscos. 4. persistent, statornic, dârz; to be ~ of one's opinion a persista în opinia sa. ♦ ~ of life viabil, plin de viaţă. tenaciousness [-nis] s. v. t e n a c i t y . tenacity [ti'nEesiti] s. 1. tenacitate, tărie, îndârjire. 2. statornicie, stăruinţă, perseverenţă. 3. lipici, aderenţă. 4. soliditate, durabilitate. tenail [ti'neil] s. f/nil.) întăritură în formă de cleşte. tenancy ftenansi] s. 1. chiria unui local, posesiune, ocupare temporară, arendare, arendă; pământ arendat, casă închiriată. 2. tcnncn al arendării. tenant ['tenant] I. s. 1. chiriaş, arendaş, locatar temporar; ~at will arendaş care nu arc contract de închiriere. 2. locatar. II. vb. tr. a închiria, a arenda. tenantable [-abl] adj. 1. gata reparat pentru a fi închiriat. 2. locuibil. tenantless [-lis] adj. fără locatar; gol. nclocuit. tenantry [-ri] s. (fam.) 1. arendaşi. 2- chiriaşi, locatari. ten-cent store ['tensent -sto:1"] s, (amer.) magazin universal (cu lucruri ieftine). tench [tcnt/J s. (Uit.) lin (77nca tinca). tend1 [tend] vb. A. tr. a îndrepta, a dirija, a trimite, a conduce, a întovărăşi. B. intr. 1. a se înclina, a fi îndreptat într-o anumită direcţie. 2. a avea înclinare / p*rnire / simpatie, a tinde spre, a avea tendinţa. 3. a exercita o influenţă, a duce la. tend" (prese, de la a t t e n d ) vb. tr. 1. (despre un bolnav, o planta) a avea grijă de, a se interesa de, a-i păsa de, a veghea, a îngriji; (despre o maşină) a supraveghea, a controla.
tendril ['tendril] I. s. (bot., despre graminee, cereale) cârcel, mustaţă, lujer, ţeapă. II. adj. căţărător, urcător. tenebrific [tcni'brifik] adj. care întunecă. tenebrificous [-as] adj. v. t e n e b r i f i c . tenebrosity [
tenour l'tena r ] s. v. t c n o r.
tenpenny ['tenpani] adj. (în valoare) de 10 penny. ten-percenter [~pajsentar] s. (fam.) persoană care încasează 10% din valoarea unui contract, dintr-o tranzacţie comercială etc. (mai ales impresar). tenpin ['tcnpin] I. adj. (amer.) de popice. II. s. popic. tenpin alley [~ iffili] s. popicărie. tenpins ['tcnpinz] s. (joc de) popice. tenpounder ['tcnipaundar] s. (mil.) tun a cărui încărcătură cântăreşte 10 livre. tense1 [tens] s. (gram.) timp (verbal). tense 2 1. adj. 1. încordat, întins, ţeapăn. 2. (despre nervi) iritat, agitat, încordat. II. vb. tr. (fam.) to ~ up a tensiona (pe cineva). tensely ['tenslij adv. încordat, rigid, ţeapăn. tenseness ftensnis] s. încordare, rigiditate. tensibility [tensi'biliti] s.v. t e n s i l i t y . tensible ['tensibl] adj. ductil, extensibil. tensile ['tensailj adj. extensibil, care se poate întinde; (mec.) rezistent la tracţiune / la întindere / la rupere. tensility [tcn'siliti[ s. extensibilitate, ductilitate. tensimeter |ten'siniitar] s. (ftz., med.) tensiometru. tensiometer [itensi'mitar[ s. (telm.) tensometru, extensometru. tensometric [itensi'ametrik] adj. (fiz.) tensometric. tensiometry [.tensi'Dmitril s. (fiz.) tensometric. tension ['ten/an] s. 1. tensiune, întindere. 2. stare de tensiune, încordare (şi fîg.). 3. încordare, extensibilitate, tensiune. 4. (fiz.) elasticitate, forţă elastică. 5. (electr.) intensitate, voltaj. tensional [-^1] adj. (telm., fiz.) de tensiune. tension bridge ['ten/an brid3] s. pod în formă de arc, atârnat. tensity ['tensitij s. v. t e n s e n e s s . tensive ['tensiv] adj. care dă senzaţia de rigiditate / contractare, tensor ['tcns9r, -so:r] s. 1. (anat.) (muşchi) tensor. 2. (mat.) tensor. ten spot ['ten spot] $. (amer. fam.) 1. bancnotă de zece dolari. 2. (sentinţă de) condamnare la zece ani închisoare (corecţională).
ten strike
ten strike [~ straik] s. (amer.) 1. lovitură, lovirea dintr-o dată a tuturor popicelor. 2. (fam.) lovitură hotărâtoare / fatală / decisivă; succes mare. tent1 [tent] I. ş. cort, şatră, şopron, coviltir, umbrar. II. vb. A. tr. (rar) a aşeza o tabără, a ridica un cort. B. intr. a locui în cort. tent2 I. s. tampon, faşă, fitil. II. vb. tr. 1. a pune tampon / Fitil într-o rană. 2. a ţine o rană deschisă cu fitil. tent3 s. vin roşu spaniol, malaga. tentacle ['tentokl, -tik-[ s. 1. (zool.) antenă, comuleţ, tentacul. 2. (bot.) fir exterior, glandă eu tulpină. tentacular [ten'taskjub1"] adj. tentacular. tentacled ['tentokld] adj. (înzestrat) cu tentacule., tentative ['tentotiv] I. adj. 1. de încercat, de probă, experimental, empiric. 2. nesigur, şovăielnic; a ~ smile un zâmbet timid. II. s. probă, încercare, experienţă, tentativă. tentatively [-li] adv. cu titlul de încercare. tent-bed ['tentbed] s. pat de campanie; pat cu polog. tent cloth [~ kb(:)0] s. pânză de cort. tented ['tentid] adj. 1. aprovizionat cu corturi. 2. acoperit cu corturi. tenter ['tentar] I. s. 1. persoană care locuieşte în cort; amator de camping. 2. (ind.) supraveghetor de maşini. 3. (text.) gherghef, maşină de întins şi uscat o ţesătură oarecare. 4. (te*/.) uscătoare. 5. v. t e n t e r h o o k s. 6. tentacul. II. vb. tr. a atârna sau a întinde CU cârlige pentru a se usca. tenter ground [tenta igraund] s. terenul pe care se întinde un gherghef. tenterhooks [~huks] s.pl. (text.) carabine de întindere, întinzătoare; copci (la îmbrăcă minte); (jig.) to be on ~ a se chinui în nesiguranţă, a sta pe ghimpi. tentful ['tentful] s. conţinutul unui cort. tenth [tefiO] I. num. ord. al zecelea; a zecea; ~ wave al nouălea val. II. s. 1. a zecea parte, o zecime. 2. zeciuială. 3. (muz.) octava a treia. tenthly [-li] adv. a zecea oară, în al zecelea rând. tenthmeter ['tenOmi:tar| s. (fiz.) a zecea milionime dintr-un milimetru. tent-peg ['tentpeg] s. ţăruş pentru fixarea pânzei cortului. tent pin [~ pin] s.v. t e n t - p e g . tent pole [~ poul] s. par de cort. tent rope [~ roup] s. frânghie pentru cort. tenture [/tentjcr] s. (fr.) hârtie tapet pentru pereţi. tenuifolious [-tenjui'foulias] adj. (bot.) cu frunze subţiri şi înguste. tenuirostral [tcnjui'rostr^l] adj. (omit.) cu cioc subţire. tenuity [te'nju:iti, ts'n-, ti'n-] s. 1. rarefiere (a aerului). 2. subţirime, fluiditate. 3. insuficienţă, simplitate, sărăcie. tenuous ['tenjuss] adj. mic, subţire. tenure ['tenjuo1', -njo3r] ş. 1. (jur.) posesiune, drept de posesiune, stăpânire; communal ~ proprietate indiviză. 2. ocupare (a unei funcţii). 3. termen de stăpânire / posesiune (al unui bun); durata ocupării (unei funcţiuni); fixity of ~ stabilitate într-o funcţie /într-un post. ten-vee ['tenvi:] adj. (fam.) de cea mai proastă calitate. tepee f'ti:pi:] s. cort al indienilor nordamericani. tepefaction [tcpi'fa;k/3n] s. încălzire moderată. tepefy E'tcpifai] vb. A. tr. a încălzi uşor. B. intr. a se încălzi uşor. tepid ['tepid] adj. călduţ (şifig.). tepidity [tc'piditi] s. 1. încropeală, stare căldicică. 2. (fig.) răceală, nepăsare. tepidly ['tepidli] adv. călduţ. tepidness ['tcpidnis] ş. v. t e p i d i t y . teratism ['teratizam] s. (biol.) teratism; malformaţie. teratogen [te'raetoud33ii] s. (biol.) agent teratogen. teratogenic [rteratou'd3enik] adj. (biol.) teratogen. teratologica! [iteroto'lrx^ikd] adj. (biol.) teratologic. teratologist [tcra'tolsdsist] s. tcratolog. teratology [tera'toladsi] s. 1. (biol.) teratologic. 2. afectare, exagerare în vorbire; povestirea unor întâmplări năzdrăvane. terbium ['taibism] s. (chim.) terbiu. teree [to:s] s. 1. (înv.) o treime, a treia parte. 2. (scoţ.) dreptul soţiei nelcgătarc la o treime din averea soţului defunct. 3. (bis. catolică) slujba de la ora 3. tercel ['to:s.?l] s. şoim (mascul). tercentenary- [itorscnt'timsri, 'to:sen't-, to:'scn-] I. adj. de 300 de ani. II. s. aniversare A comemorare a 300 de ani, tricentenar. tercentennial [.t9:sen'tenial, 't9:sen't-[ i v . t e r c e n t e n a r y . tercet ['ts:sit, -set] s. 1. strofă cu trei versuri, terţet, terţină. 2. (muz.) terţet. terebinth ['terobin6, -rib-] ş. (bot.) terebint (Pistacia terebinthus). terebinthine [rtera'binOain, -ri'b-] adj. ca terebentina. terebrate ['tersbreit] vb. tr. a găuri, a perfora. terebration [-tera'brei/pn] s. pătrundere, perforare, scobire, găurire. teredo [tc'rirdou] s. (zoo/.) vierme care găureşte lemnul navelor (Teredo navalis). terete [to'ri:t] adj. cilindric, rotund. terga ['to:ga] pl. de la t e r g u ni. tergal i't3:glj adj. (zool.) dorsal, aparţinând spatelui. tergiversate I'to:d3iv3:seit] vb. intr. a tergiversa, a şovăi, a se eschiva. tergiversation [ito:d3iv9:'sci/pn] s. 1. tergiversare, şovăire, cocleală. 2. nestatornicie, inconsistenţă, schimbare de atitudine, renegare, apostazie. 3. pretext, subterfugiu, tertip, truc, ocoliş. tergum ['to:gom], pl. terga ['t3:gs] s. (zool.) spate.
936
term [ta:m] I. s. 1. limită, margine, sfârşit; the ~.of life limită, sfârşitul; to set / put a ~ to smth. a pune capăt unui lucru, a fixa o limită pentru ceva. 2. termen, dată, scadenţă. 3. (med.) termenul sarcinii, dată când trebuie să se nască copilul, termen; she has reached her ~ a ajuns la termen, e la termen. 4. termen, perioadă, durată; ~ of a lease termenul pentru care c făcut un contract de închiriere, durata unui contract; banishment for a ~ of years exil / surghiun pe timp limitat; the loan shall be for a ~ of twenty years împrumutul se face pe timp de 20 de ani; his ~is up şi-a ispăşit pedeapsa; during his ~ of office în timpul cât era în funcţie; ~ of notice preaviz; ~ of copyright termenul de protecţie a dreptului de autor; long- / , short— transaction operaţie pe termen lung / scurt. 5. trimestru; I owe a ~'s rent datorez chiria pe un trimestru; at the beginning of the September ~ la începutul primului trimestru; during ~ în timpul cursurilor; the beginning of ~ redeschiderea cursurilor (universitare). 6. (jur.) sesiune judecătorească: Trinity ~ sesiune care începe marţea după Sfânta Treime. 7. pl. (com. fin. etc.) condiţii, clauze, termene; (fin.) ~s of an issue condiţiile unei emisiuni; ~s of trades a) raportul schimburilor internaţionale; b) preţurile relative ale mărfurilor schimbate; satisfactory ~s condiţii acceptabile; on similar ~s în condiţii similare; I'll take it on your own ~s accept condiţiile dv. oricare ar fi ele, mă voi supune condiţiilor dictate de dv.; make / name your own ~s dictaţi condiţiile, spuneţi ce condiţii v-ar conveni; by the ~s of article 49 conform clauzelor articolului 49; ~s of payment condiţii de plată; on equal ~s în condiţii de egalitate, pe picior de egalitate. 8. /;/. preţ(uri), condiţii; what are your ~s for lessons? cât ceri pentru o lecţie, cu cât dai lecţia? "~s inclusive" „inclusiv cheltuielile"; I will let you have it on easy ~s ţi-o dau ieftin / avantajos, îţi fac unele facilităţi de plată; on moderate ~s fa un preţ accesibil / modest, în condiţii avantajoase; not on any ~s cu nici un preţ / chip. 9. pl. înţelegere, tranzacţie, acord; to come to ~s, to make ~s a ajunge Ia o înţelegere, a cădea la învoială; the enemy came to ~s duşmanul a căzut la învoială; to bring the enemy to ~s a-1 face pe inamic să capituleze / să cedeze. 10. pl. relaţii, raporturi, termeni; friendly ~s relaţii amicale, bune raporturi; to be on good ~s with smb. a fi în termeni buni cu cineva; we are on bad ~s nu suntem în termeni buni, nu prea ne avem bine; we are on the best possible ~s ne înţelegem de minune, ne avem cum nu se poate mai bine; to be on familiar ~s with smb. a fi în relaţii / raporturi familiare, a fi familiar cu cineva; to be on speaking ~s a fi în relaţii de bună-ziua; we are no longer on speaking ~s ne-am certat, nu mai vorbim unul cu altul. 11. (mat. log.) termen (al unei ecuaţii, judecăţi); in ~s of c. g. s. units în unităţi centimetru gram secundă; to express one quantity in ~s of another a exprima o cantitate în funcţie de alta; to try to reckon happiness in ~s of worldly success a încerca să masori fericirea în funcţie de succes în viaţă; to reduce a fraction to lower ~s a reduce / a simplifica o fracţie; ~s of a problem termenii, elementele / enunţul unei probleme; contradiction in ~s contradicţie în termeni, contradictio in terminis. 12. (lingv.) cuvânt, termen, expresie, denumire; legal ~s termeni juridici; technical ~s termeni tehnici; to use the appropriate ~s a folosi termenii corespunzători. 13. pl. limbaj, exprimare, fel de a vorbi; how dare you use such ~s? cum îndrăzneşti să vorbeşti în felul acesta?; to write in strong ~s to smb. a scrie o scrisoare energică cuiva; to speak of smb. in flattering ~s a vorbi măgulitor de cineva. 14. (arhit.) ornament sculptural. 15.pl. (med.) reguli, soroc, period, menstruaţie. II. vb. A. tr. a numi, a denumi, a desemna. B. refl. a se numi, a-şi spune, a se da drept; he ~ed himself a professor îşi zicea profesor, se dădea drept profesor. termagancy ['tsmisgsnsi] s. turbulenţă, violenţă, poftă de ceartă, obicei de a se certa. termagant ['to:mogont] I. s. femeie rea, scorpie, zgripţuroaică. II. adj. arţăgos, certăreţ; hapsân,rău. term fee ['torni fi:] s. (jur.) onorariu dat avocatului pentru fiecare termen când se judecă un proces. terminable ['tomiinabl] adj. 1. limitat în timp, grabnic, urgent. 2. ceea ce poate fi definit, determinabil. terminableness f-nis] s. limitare, determinare. terminal ['tomiinl] I. adj. 1. (despre o linie) hotarnic, de hotar, terminal, final. 2. (zool., bot.) terminal. 3. (despre o gară, etc.) terminus, cap de linie. 4. (scol.) trimestrial. 5. (despre scrisori, litere, telegrame, tocmeli) definitiv, final, ultim,cel din urmă. 6. (med.) (despre o boală) terminal, care pune capăt zilelor. II. s. 1. termen, punct final / terminal. 2. (electr.) bornă (de priză de curent); screw ~ bornă cu şurub. 3. (gram.) terminaţie. 4. pl. (ferov.) cheltuieli de manipulare. 5. (amer.) cap de linie; gară terminus; localitate situată la cap de linie. 6. (e/n.) terminal. terminal amplifier |~ 'a;mplifaiar] s. (tel.) amplificator final, amplificator de ieşire. terminal figure [~ Tigor] s. (arhit.) cariatidă, statuie ornamentală. terminal job [~ 'd3ob] s. (ec.) activitate fără viitor. terminal moraine [~ mr>'rein, ~ nia'r-] s. morenă frontală. terminal point [~ 'point] s. staţie terminus (la un vehicul de transport public). terminate ['to:mineit] vb. A. tr. 1. a fixa limita/ sfârşitul / marginea / graniţa. 2. a sfârşi, a pune capăt; a restrânge, a mărgini. B. intr. a se sfârşi, a se termina, a se încheia. termination [rtomii'nei.fan] s. 1. sfârşit, capăt, limită, extremitate.-2'. terminare; termi naţie; desinenţă. 3. sfârşit, încheiere, concluzie. 4. (mec.) mccaîiism, dispozitiv final, terminal, marginal, de capăt. terminative ['t3:niine>tiv, -nei-J adj. 1. care tinde să încheie, să termine. 2. definitiv, absolut. \ terminator ['t3:mincitor] s. 1. persoană care încheie, termină (mai ales o lucrare postumă). 2. (asîron.) linie demarcatoare între partea luminată şi cea neluminată a unei planete. \ terminatory [to:'minot3ri] adj. 1. hotarnic, de hotar. 2. terminal, final. terminer ['tomiins1"] s. (jur.) hotărâre, decizie. termini ['to:minaiJ pl. de la t e r m i a u s, terminological [-to:mino'bd3ik3l] adj. terminologic. terminologist [it3:mi'nDl3d3ist] s. specialist în terminologic.
testification
937
terminology bta:mi'nalad3i] s. 1. terminologie, nomenclatură. 2. ştiinţa termenilor tehnici. terminus ['ta:niinas],pl. termini [-nai] s. 1. (rar) hotar, limită. 2. (staţie) terminus, cap de linie. 3. capăt, scop. 4. (itiitol. romană) zeu protector al frontierelor. 5. piatră / stâlp de hotar. termite ['tsimit] s. (entom.) termită. termless ['taimlis] adj. 1. fără limită, nemărginit. 2. independent, neatârnat. 3. inexprimabil, de nespus. 4. fără termen. termly ['te:mli] adj. trimestrial. term time ['taini taim] s. (scol.) perioada cursurilor; during ~ în timpul anului şcolar / universitar. tern [ta:n] s. 1. (omit.) chira-dc-baltă (Sterna hirimdo). 2. trei, triadă. 3. trei numere de loterie ieşite câştigătoare la aceeaşi extragere. 4. (mar.) goeletă cu trei arbori. ternary ['tamarij I. adj. 1. ternar, compus din trei. 2. (chim. mineral.) corp compus din trei clemente. II. s. trei, grup de trei unităţi, triadă. ternate ['ta:nit[ adj. (bot.) ternat. terne [tom] s.v. t e r n e p 1 a t e. terneplate ['tamplcit] s. (metal.) tablă mată. cositorită. ternion ['teinian] s. grup de trei, triadă. terpene ['ta:pi:n] s. (chim.) terpenă. Terpsichore [ta:p'sikari] s. (mitol.) muza dansului. terpsichorean [ita:psika'ri(:)an, -ko'r-] I. adj. care ţine de dans. II. s. (fam.) dansator, balerin. terra ['teraj s. (lat.) pământul. terra alba [~ 'aelba] ş. lut de pipă. terrace ['teras,-ris] I.-s. 1. terasă; dig, zăgaz, stăvilar. 2. rând de case, stradă (în special plantată cu verdeaţă). 3. acoperiş neted, plan. 4. (geol.) terasă, coama unui povârniş. II. vb. tr. a clădi, a zidi o terasă. terracotta ['tera'kota, ■--'--] s. (ital.) teracotă. terrain [terein] s. 1. regiune, teritoriu. 2. teren, pământ, sol. terrapin ['terapin] s. (zool.) broască ţestoasă de apă dulce (Malaclemys). terraqueous [te'reikwias] adj. 1. constând din apă şi pământ. 2. (despre călătorii) pe uscat şi pe mare. 3. amfibiu. terrene [te'ri:n] I. adj. pământesc, terestru. II. s. suprafaţa pământului, glob terestru. terrestrial [ti'rcstrial, tc'r-, ts'r-J I. adj. 1. pământesc, terestru; de pe uscat. 2. lumesc, monden. II. s. locuitor al pământului, pământean. terrestrially [-i] adv. pământesc, lumesc. terrible [tcrabl, -rib-] adj. 1, grozav, teribil, înspăimântător, groaznic, îngrozitor. 2. (fam.) formidabil, extraordinar, colosal; enorm, uriaş; violent; aspru. terribly [-i] adv. grozav, teribil, îngrozitor. terricoline [te'rikalin] adj. v. t c r r i c o 1 o u s. terricolous [te'rikalas] adj. care trăieşte în pământ, în sol. terrier1 ['tens'"] s. 1. (despre câini) tericr. 2. (glumeţ) soldat din armata teritorială. terrier2 s. (ist.) registru de impozit funciar, catastif de cadastru. terrific [ta'rifik, ti'r-] adj. 1. teribil, înspăimântător; oribil, groaznic. 2. (fam.) grozav, nemaipomenit, fără pereche; he's a~bore e teribil de plicticos; he's a ~actor c un actor colosal / neîntrecut (v. şi t e r r i b 1 c 2). terrifically [-aii. ti'r-] adv. înspăimântător, teribil, groaznic. terrify ['terifai] vb. tr. a înspăimânta, a înfricoşa, a speria, a îngrozi. terrigenous [te'rid3inas] adj. terigen, produs de sol. terrine [tc'rim] s. 1. castron de supă. 2. vas de bucătărie incasabil. territorial [tteri'ta:rial] I. adj. 1. funciar, de pământ, teritorial. 2. teritorial. II. s. soldat din armata teritorială. territoriality [.teritori'aeliti] s. 1. teritorialitate, faptul de a fi teritorial. 2. (zool.) comportament de apărare a teritoriului. territorialize [-aiz] vb. tr. 1. a mări. a lărgi prin adăugare de teritoriu. 2. a reduce din punct de vedere politic la condiţia de teritoriu (v. t c r r i t o r y 2). territorial waters [itcri'ta: rial 'wa:taz] s. pi. (jur.) ape teritoriale. territory ['tenuri] s. 1. teritoriu. 2. (amer.) teritoriu fără drept de stat (în Canada si Australia, odinioară Hawaii). 3. (fig.) teritoriu, sfera, domeniu. 4. (sport) fiecare din cele două jumătăţi de teren (de. fotbal sau hochei) ocupată de o echipă. territory wool [~ wul] ş. (amer.) lână provenind de la oi din statele situate la vest de fluviul Mississippi. terror ['terar] s. 1. spaimă, groază. 2. teroare. 3. persoană sau lucru care inspiră groază; teamă; (fam.) om insuportabil, dificil, dur, sever; copil neastâmpărat, diavol împieliţat. terrorism ['terarizam] s. terorism. terrorist ['terarist] I. s. terorist. II. atr. ~ activities activităţi teroriste. terroristic [tera'ristik] adj. terorist. terrorize ['teraraiz] vb. tr. a teroriza, a îngrozi, a înspăimânta. terror-smitten fteraismiten] adj. v. t e r r o r - s t r i c k e n . terror-stricken [-istrik^n] adj. îngrozit, cuprins de spaimă, înspăimântat. terror-struck [~psuwk] adj. v. t e r r o r - s t r i c k e n . terry ['teri] s. 1. (text.) ţesătură catifelată netedă; pluş. 2. covor, preş. terrycloth ['tcriklaO] s. (text.) frotir. terse [ta:s] adj. 1. (despre stil) concis, succint. 2. (înv.) frecat, curăţit, lustruit. terseness ['ta:snis] s. conciziune. tertian ['ta:/^n| I. s. malarie cu accese ce revin din două în două zile. II. adj. care are loc la fiecare două zile.
tertiary ['tai/iari] I. adj. 1. (geol.) terţiar. 2. (omit.) terţial. 3. (chim.) care are o calitate în gradul al trcilca.ll.pl. tertiaries [-iz,-z]ş. l.(geol.) terţiar, sistemul terţiar al rocilor. 2. culoare produsă din amestecul a două culori. tervalent [ta:'veilant] adj. (chim.) trivalcnt. terza rima ['ta:tsa 'ri:maj ş. (ital. metr.) terţină, terza rima. tesla ['tesi ] s. (ftz.) tesla. tessellate ['tesilcit, -sal-] vb. tr. a lucra în mozaic, a lucra în carouri colorate diferit. tesselated [-id] adj. mozaicat, lucrat în mozaic, pardosit cu plăci de culori diferite ca o tablă de şah; încadrilat. tessera ['tesara],pl. tesserae [-ri:] s. 1. cuburi smălţuite (folosite în lucrarea mozaicului). 2. 7.SLT.
tesseral ['tcsaral] adj. 1. v. t c s s u 1 a r. 2. (despre cristal) tcseral, regulat. tessular l'tesjular] adj. v. t e s s e r a l (2). test1 [test] I. s. 1. probă, încercare; to put smth. / smb. to the ~ / through a ~ a punc ceva / pe cineva la încercare, a încerca ceva / pe cineva; to undergo a ~, to be put through a ~ a susţine o probă, a fi pus la încercare; when put to the ~ când e pus la încercare / la o adică; to go through the ~ of adversity a trece prin ciur şi prin dârmon; to pass / to stand the ~ a trece cu bine printr-o încercare, a rezista unei încercări; a method that has stood the ~ of time o metodă care a rezistat la proba timpului. 2. (mec, met., chim., com. etc.) analiză, examen, probă. încercare, control, verificare; boiler ~ proba / verificarea cazanelor; ~ by water proba la apă; endurance ~ încercare la oboseală, proba la uzură; resistance ~proba de rezistenţă; acceptance ~ proba pentru omologare / recepţie; control / check ~ contraprobă, probă de control; (chim.) dry ~ probă la uscat; wet ~ probă la umed; (fig.) the acid ~proba / încercarea supremă, piatra de încercare, proba concludentă; the true ~ of civilization semnul distinctiv al civilizaţiei; (med.) animal ~ experimentare pe un animal; blood ~ analiza sângelui; water ~ analiza urinii; Wassermann ~ reacţia / analiza Wassermann; haemoglobin ~dozarea hemoglobinei în sânge, hemogramă; (tehn.) bench ~ încercare Ia bancul de probă; (tehn.) impact ~ încercare dinamică /la şoc; (med.) Pirquet('s) ~cutircacţic, reacţie cutanată. 3. (chim.) reactiv (of, for) (pentru). 4. examen, examinare, cercetare; eye ~ examen de ochi; (mil. mar.) to fail to pass the eye ~ a fi reformat / respins din cauza vederii slabe; driving ~cxamenul pentru carnetul / permisul de conducere auto. 5. (scol.) examen; weekly ~ lucrare de control; oral ~ probă orală. 6. (psih.) test; intelligence ~ test de inteligenţă; trade ~ test profesional. 7. (chim.) cupclaţiune, scoaterea aurului şi argintului din aliaje. II. vb. A. tr. 1. a pune la probă / încercare; a experimenta, a proba, a controla, a verifica, a cerceta, a examina, a analiza, a sonda; to ~ a coin for weight a verifica greutatea unei monede; to ~ out a scheme a verifica în practică un proiect. 2. (chim.) a cupcla, a separa metalele preţioase din aliaje. 3. (chim.) a determina (natura unui corp) cu ajutorul unui reactiv; to ~ with litmus-paper a se servi de turnesol ca indicator, a verifica reacţia la turnesol. B. in/r. a face verificări, reacţiuni; to ~ for alkaloids a face reacţie la alcaloizi. test2 s. 1. (zool.) carapace, înveliş calcaros. 2. (bot.) v. t e s t a. testa ['testa], pi. testae [-ti:] 1. (bot.) coaja tare a unei seminţe. 2. v. t c s t2 (1). testable ['tcstabl] adj. 1. cercetabil. examinabil, expcrimentabil, testabil. 2. (jur.) capabil de a face un testament. 3. capabil de a da mărturie. testacean [tes'tci/an, -ian] ş. (zool.) testaceu. testaceous [tcs'tei/as, -ias] adj. 1. (zool.) având carapace / scoarţă / înveliş tare, calcaros. 2. (biol.) culoare cărămizie. testament ['testamant] s. 1. (jur.) testament, act de lăsare ca moştenitor. 2. (rel.) legat, testament, moştenire; New ~ Noul Testament; Old ~ Vechiul Testament. testamental [itesta'mentl] adj. v. t e s t a m e n t a r y . testamentary [-testa'inentari] adj. testamentar, lăsat prin testament. testamur [tes'teima1"] s. (lat.) certificat / adeverinţă de trecere a unui examen universitar. testate ftesteit] I. adj. (jur.) testat, lăsat / rămas prin testament; to die ~ a muri lăsând testament. II. s. testator. testator [tcs'tcitar] s. testator, care a făcut un testament. testatrix [tcs'tcitriks] s. testatoare. test ban ['test ba;n] s. (pol.) acord de interzicere a testelor nucleare în atmosferă. test-bench ['testbent/] s. (mec.) banc de probă. test blank [~ blzerjk] s. foaie de test, formular pentru testare. test car [~ ko:r] s. (auto) maşină / automobil de probă / studiu; prototip, test case [~keis] s. (jur.) caz / speţă care generează jurisprudenţă. precedent judiciar. test chart [~ t/a:t] s. (7V) miră. testee [tes'ti;] s. persoană supusă unui test, persoană (care este) examinată. test engine ['test iend3in] s. (tehn.) motor de încercare; prototip. tester1 ['testa1"] s. 1. examinator, experimentator, persoană care face experienţe / analize; laborant (v. t e s t1). 2. vas / instalaţie / aparat / instrument / dispozitiv / mecanism pentru experienţă. tester2 [~] s. baldachin deasupra patului. tester3 s. (ist.) monedă de şase penny. tester bed [~ bed] s. pat cu baldachin. testern f'tcstan] fîuv.) I. s. 6 penny. II. vb. tr. a dărui (cuiva) o monedă de 6 penny. test field ['test fi:ld] s. (agr.) câmp de experienţă. test flight [~ fiait] s. (av.) zbor de încercare. test-fly [~fiai] vb. intr. (av.) a face un zbor de încercare. test glass [~ gki:s] s. (chim.) eprubetă. test hop [~ hap] s. (av.fam.) v. t e s t f l i g h t . testicl* ['tcstikl] s. (anat.) testicul. testicular [tes'tikjular] adj. testicular. testiculate [tcs'tikjulit] adj. (bot.) în formă de testicul. testification [itestifi'kci/^n] s. testificare, atestare, depunere de mărturie.
testifier
testifier [rtestifatar] s. martor.. testify ['testifai] vb. A. tr. 1. a depune mărturie, a atesta. 2. a declara solemn (convingerile, credinţa), a întări prin jurământ. 3. a manifesta (o dorinţă ele). B. in/r. 1. a atesta. 2. a face o declaraţie solemnă. 3. (to) a da o declaraţie (în folosul cuiva). testily ['testili] adv. cu încăpăţânare, cu îndărătnicie, morocănos. testimonial [.testi'mouniol] I. s. 1. testimonial, atestat, dovadă, certificat; declaraţie, depoziţie. 2. scrisoare de recomandare. 3. (amer.) ~ dinner banchet oferit în onoarea cuiva. 4. semn de stimă, admiraţie sau recunoştinţă. II. adj. doveditor, atestator. testimonialize [-aiz] vb. tr. a oferi (ceva) în cinstea (cuiva). testimony ['testimonii I.s. 1. declaraţie, depoziţie verbală sau scrisă; dovadă; to bear ~ a depune mărturie; to call in ~ a chema ca martor; in ~ whereof drept care certificăm. 2. (jur.) depoziţie de martori, dovadă cu martori. 3. manifestare, protest. 4. (bibi.) Tablele legii; revelaţie divină. II. vb. într. (înv.) a depune mărturie. testiness ['testinisj s. încăpăţânare, fire morocănoasă, supărăcioasă. testing ['testirj] s. testare, verificare, încercare, probă. testis ['testis],pl. testes [-ti;z] s..v. t e s t i c l e . test liquor ['test .liks1"] s. 1. (chim.) soluţie normală. 2. grad pentru măsurat alcoolul. test load [~ loud] s. (constr.) sarcină de probă. test-match [~mzet/] s. (crichet) meci internaţional (mai ales între Anglia şi Australia). test object [~ obd3ekt] s. (fîz.) obiect minuscul pentru măsurarea puterii unui microscop. testosterone [tes'tostoroun] s. (biochimie) testosteron. test paper ['test ipcipa1"] s. 1. (chim.) hârtie reactiv, turnesol, hârtie indicatoare. 2. (amer. scol.) lucrare scrisă, probă scrisa (preliminară). test pattern [~ rpaton] (amer.) i;.v. t e s t c h a r t . test-piece [~ pi:s] s. 1. (metal.) vas de luat probele de metal. 2. (muz.) piesă impusă (la un concurs etc.). 3. (chim.) cpruvetă. test-pilot [~rpaibt] s. (av.) pilot de încercare. test pressure [~ ipre/9r] s. (mec.) presiune de probă. testril ['testril] s. (înv.) v. t e s t e r 2 . test room ['test iru(:)m] s. (ind.) sală de experimentare. test run [~ rAn] s. (auto) cursă de încercare / probă. . . . . test-tube |~tju:b] I. s. 1. eprubetă. 2. cultură de bacterii în medii nutritive. 3. clorometru. II. adj. experimental; artificial; sintetic. test-tube baby [~ -bcibi] s. copil rezultat din înseminarc artificială. test-tube mother [~ iniAâor] $. mamă a unui copil rezultat din înseminare artificială. test type [~ taip] s. planşă cu litere pentru determinarea puterii vizuale. testudinal [tes'tju:din;?l] adj. care seamănă cu o broască ţestoasă, care ţine de broasca ţestoasă. testudinate [tes'tju:dinit] adj. arcuit, boltit. testudo [tes'tju:dou], pl. testudines [tes'tju:dini:] s. 1. (zool.). broască-ţestoasă (Testudinidae). 2. (mii. roman) pavăză, scut. 3. (mi/i.) scut de protecţie. 4. (med.) tumoare închistată. 5. (arhit.) plafon boltit. 6. (muz. înv.) liră. , testy l'tcsti] adj. mânios, iritabil, susceptibil, iute, supărăcios; posac, ursuz, supărat, necăjit; to grow ~ a se supăra, a se irita. tetanic [te'tasnik] I. adj. tetanic, de natura tctanosului. II. s. medicament care produce spasme, convulsiuni. tetanize ['tetsnaiz] vb. tr. a produce (experimental) tetanus în (animale), a tetaniza. tetanus ftetonas] s. (med.) tetanus. fetched [tet/t] adj. sărit, scrântit. tetchiness ['tet/inis] s. posomorâre, proastă dispoziţie. tetchy l'tet/i] adj. v. t e c h y. tether ['teoor] I. s. 1. funie pentru priponit vitele. 2. (fig.) margine, limită; to come to the end of one's ~ a ajunge la capătul puterilor, a ajunge la limita extremă. II. vb. tr. a priponi o vită; (fg.) to ~ smb. by a short rope a ţine pe cineva din scurt. tetrabrach ['tetrobrzek] s. (metr.) tetrametru. tetracaine f'tctrokein] ş. (farm.) tetracaină. tetrachloride [tetro'kb:raid] s. (chim.) tetraclorură. tetrachord ['tetrakordj s. 1. (muz.) liră antică cu patru strune, tetracord. 2. (muz.) cvartă. tetrad ['tctra?d[ s. 1. grup de patru. 2. numărul patru. 3. (chim.) element, atom sau grup tetravalent, tetradactyl [tetra'daîktilf I. adj. (zool.) tetradactil. II. s. tetradactil. tetradiapazon [■tetradai'sepaz^n] s. (muz.) octavă cvadruplă. tetraglossic [tctro'glosik] adj. în patru limbi. tetragon ['tetragon] s. (geom.) tetragon, patrulater, figură cu patru unghiuri; pătrat. tetragonal [te'traîgonal] adj. (geom.) tetragonal, patrulater, pătrat. tetragram ['tetrograsm] s. tetragramă. tetrahedron [tetro'h?drcn],p/. tetrahedra [tctra'hedro] s. (geom.) tetraedru. tetralogy [tc'trasl^i] s. tetralogie. tetramerous [te'trasmorss] adj. 1. compus din patru părţi; divizat în patru. 2. (boţ.) tetramer. tetrameter [tc'tra;mitfirj s. (metr.) tetrametru. tetrapetalous btetra'pctotas] adj. (bot.) cu patru petale. tetrapod ['tetropod] s., adj. (zool.) tetrapod. tetrapterous [te'tra^ptoros] adj. 1. (zool.) cu patru aripi. 2. (bot.) cu patru foliole. tetrarchy |'tetra:ki| s. (ist.) tetrarhie. tetrastichous [te'tra;stikos] adj. (bot.) patruseriat. tetrasyllable ['tetroisilabl,'—] s. cuvânt cu patru silabe, cuvânt tetrasilabic. tetrode ['tetroud] s. (eln.) tetrodă. tetter ['tctorj s. (med.) pecingine, eczemă, chelbe, râie; eating ~ lupus. Teuton ['tjurten] s. teuton.
938
Teutonic [tjui'tonik] I. adj. vechi germanic, teutonic. II. s. limbă germanică. Teutonic Order [~ 'o:dor] s. (ist.) Ordinul teuton. tevee ['ti;'vi:[ s. (fam.) televiziune. tew [tju:] vb. tr. a presa, a muia, a bate (cânepă, in, piele). tewel ['tju(:)al] s. (tehn.) supapă de foraje. Texan [' teks.-?n] I. adj. din Texas, texan. II. s. locuitor din Texas, texan. . • Texas fever ['teksas .fi:vor] (vet.) babesioza bovinelor. Texas rangers [~ ireind39z] s. pl. (amer.) poliţia călare a statului Texas. text [tekst] s. 1. text. 2. citat din Biblic. 3. temă, subiect; to stick to one's ~ a evita ceea ce nu se referă la temă. 4. (poligr.) a) literă gotică; b) zaţ. textbook [~buk] s. 1. manual. carte de şcoală. 2. (muz.) libret. 3. culegere de texte biblice. text-hand [~ha?nd] s. scris ortografic, scris ordonat. textile ['tekstail] I. adj. textil. II. s. (adesea pl.) ţesături, materii textile; stofe. text letter ['tekst .lctorJ s. (poligr.) literă mare de ornament. textual ftekstjual] adj. 1. textual; ~ criticism critica textului. 2. literal, cuvânt cu cuvânt. textualist [-ist] s. 1. cunoscător al textelor sfinte. 2. (fig.) persoană care nu se abate de la litera textului; bucher. texture ['tekstJV] s. 1.ţesături; coarse/fine~ţesăturigrosiere/fine.2.calitate/grad de desime al ţesăturii. 3. (anat.) ţesut, structură. 4. (geol.) textură. Thai [tai, 'ta;i] I. adj. thailandez, din Thailanda. II. s. 1. v. T h a i 1 a n d c r. 2. (lingv.) (limba) thai. Thailander ['tailaenda1"] s. locuitor din Thailanda, tailandez. thalamencephalon [.6a;l?men'sefobn, -'kc-] pl. şi thalamencephala [-ta] ş. (anat.) dienccfal. thalamus ['Oa;tamos],pl. thalami [-mai] 1. (anat.) talamus. 2. (bot.) torus. thalassochemistry [iGailaîsou'kemistrij s. chimia mării. thaler [rta:tar] s. (numism.) taler. thalli ['9£elai] pl. de la t h a 11 u s. thallium ['Oasliam] ş. (chim.) taliu. thalloid ['Opioid] adj. (bot.) taloid. thallus ['Oectasl pl. şi thalli [-lai] s. (bot.) tal. thalweg ['ta:lvcg[ ş. (geol.) talvcg. than [fon formă slabă, 6#n formă tare] I. conj. ca, decât; (prov.) four eyes see more ~ two doi ochi văd mai bine decât unul. II. adv. (înv.) v . t h e n . thanatology [lOasnci'tDtad^i] s. tanatologie. thane [9cin] ş. (ist.) 1. than, conte (la anglo-saxoni şi scandinavii din Anglia). 2. nobil împroprietărit de rege; şef de clan înnobilat de rege cu rangul de baron (la vechii scoţieni). thank lOcerjk] I. s. (mai ales pl.) mulţumiri, expresia recunoştinţei, recunoştinţă; many ~s multe, mii de mulţumiri; give him my best ~s transmite-i cele mai calde mulţumiri din partea mea; I owe you many ~s îţi rămân profund îndatorat; smile of ~s zâmbet de mulţumire; she smiled her ~s mi-a mulţumit cu un surâs; no ~s are needed! n-ai pentru ce! cu plăcere; pentru puţin /nimic; to give ~s to smb. for smth. a mulţumi cuiva-pentm ceva; to offer / to express / (amer.) to extend one's sincere / heartfelt ~s to smb. acxprima sincere mulţumiri cuiva; to pass a vote of ~s to smb. a vota o moţiune de mulţumiri / recunoştinţă pentru cineva; ~s be to God! Slavă Domnului!; (fam.) ~s be! Slavă ţie Doamne!; ~s to mulţumită, datorită (cu dat.); ~s to him everything is now safe mulţumită / datorită lui am scăpat de pericol; I managed but no ~s (sau but small ~s) to you am izbutit, dar nu ţie trebuie să-ţi mulţumesc pentru asta; (fam.) that's all the ~s I got! sau small ~s! sau (ironic) much ~s I got for it! iacătă ce răsplată primesc! cică asta c drept mulţumire, zău dacă merită să te osteneşti pentru atâta lucru! asta drept mulţumită; a "~ you!" un .,mulţumesc!" II. vb. tr. 1. a mulţumi, a exprima mulţumiri (cuiva), a-şi exprima recunoştinţa faţă de (cineva); to ~smb. for smth. a mulţumi cuiva pentru ceva; to ~smb. sincerely / heartily / prettily a mulţumi cordial / din toată inima / frumos; to ~ smb. effusively a se pierde în expresii de recunoştinţă / în amabilităţi; ~ God! sau heaven! sau goodness! slavă Domnului!; (com.) ~ing you in anticipation mulţumindu-vă anticipat; you may ~your stars you were not here mulţumeşte norocului tău că nu erai aici; (I) ~you mulţumesc; will you have some chocolate? — No, ~ you sau Yes, ~you vrei puţină şocolată? — Nu, mulţumesc sau Da, cu plăcere, da, mulţumesc; ~ you for your letter îţi mulţumesc pentru scrisoare; I wouldn't say ~ you for it asta nu mă încălzeşte, nu mă încântă cu nimic; (fam.) ~you for nothing! îţi mulţumesc, dar nu prea am pentru ce. 2. (cu sens de rugăminte, uneori ironic) I will ~ you for that book ţi-aş fi recunoscător să-mi dai cartea; te rog, dacă vrei să-mi dai cartea; ~you for the salt please vrei să fii aşa de bun să-mi dai sarea? fii te rog amabil şi dă-mi sarea; I'll ~ you to mind your own business! te rog frumos să-ţi vezi de treaba ta. 3. (ironic) a rămâne dator (cuiva), a datora (cuiva) un lucru; she has you to ~ for that ţie trebuie să-ţi mulţumească pentru asta, asta-i numai din cauza ta; (fam.) you have only yourself to ~ for it dc data asta ţi-ai făcut-o singur, cine e de vină dacă nu chiar tu. III. interj, (mai ales t h a n k s ) mulţumesc, mersi, să trăieşti, sărut mâna; ~s very much mulţumesc foarte mult, mersi frumos. thankful ['Gasnkful] adj. recunoscător. thankfully [-ij adv. cu recunoştinţă. thankless ['Oamkiis] adj. nerecunoscător. thanklessly [-li] adv. cu nerecunoştinţa. thank-offering ['Oamkioforirj] s. 1. (rel.) jertfă dc mulţumire, ofrandă. 2. dar drept mulţumire, ofrandă. thanksgiving ['Qasnks.givirj,'-'--, -'--] s. 1. slujbă de mulţumire, te-deum. 2. recunoştinţă, ofrandă, sacrificiu; (amer.) Thanksgiving Day Ziua Recunoştinţei (hi amintirea primilor colonişti din Massachusetts — în ultima joi din noiembrie). thankworthy [r9a3nk.w9:oi] adj. demn de recunoştinţă, vrednic de laude / mulţumiri. thankyou ['Qsenkju:] s. mulţumire, recunoştinţă.
y
939
theism
thaumaturge ['0o:rn9t3:d3] s. taumaturg, făcător de minuni; vrăjitor, magician; that [Oast]./?/, those [6ouz] l.pron. dent, (de depărtare) 1. acela, aceea, ăla, aia; acesta, aceasta, ăsta, asta; give me ~dă-mi-o,dă-mi-l mie; what is ~? cc-i aia. cc-i asta?; who's prestidigitator. thaumaturgic(al) [i0^:mo'to:d3ik(pl)] s. (folosit ca sg.) taumaturgic. ~? a) cinc-i ăsta. despre cinc-i vorba? b) cine-i acolo? care eşti ăla, acolo? is ~you, John? thaumaturgist ['6o:ni3t3:d3ist] s. 1. taumaturg; vrăjitor, magician. 2. persoană care (fain.)~you, John?; tu eşti John?; ~ is my opinion ţi-am spus carc-i părerea mea, asta-i părerea mea; ~ is what he said astea sunt vorbele lui; ~is where he lives acolo locuieşte; crede în minuni / în vrăjitorie. thaumaturgy [r0o:m3t3:d3i] s. taumaturgie. ~was the news aţi ascultat radiojurnalul I am transmis un buletin de ştiri; ~'s how I happened to be there (şi iacă) aşa s-a întâmplat că am fost acolo / de faţă; after ~ după thaw [Go:] I. vb. A. intr. 1. a se topi, a se dizolva: a se dezgheţa, a se muia. 2. (jig.) asta; with ~ she sobbed into her handkerchief la care s-a pus pe plâns, a început să a deveni mai prietenos / mai cald / mai cordial. B. tr. (to - out) a) a dezgheţa, a topi. plângă în batistă; but for ~ I should not have come dacă n-ar fi fost asta la mijloc, nici a lichefia. b) (fig.) a face (pe cineva) să devină mai prietenos, mai intim. II. s. topire, n-aş fi venit; what do you mean by ~? ce vrei să spui cu asta?; they all think ~ toţi dezgheţ(are)., dizolvare, cred lucrul ăsta; (fam.) come out of ~! isprăveşte/încetează/termină cu asta; ~ is adică; thawy ['9o:i] adj. dizolvabil.carc se poate topi. like ~ uite aşa; at ~ şi încă, pe deasupra; he's only a fiddler and a poor one at ~ c doar the [Os. o] înaintea sunetelor consonantice şi semivocalice [j, w]: ~ boy băiatul: ~ boys un biet lăutar, şi încă unul prost; and aii ~ şi toate celelalte, şi aşa mai departe. băieţii; ~ girl fata; ~ girls fetele; ~ university universitatea; ~ window fereastra; [oi] 2. (accentuat) lucrul ăsta, aceasta, asta; we must make up our minds, and ~ at once atunci când; a) urmează o vocală: ~ eye ochiul; b) [oi:] art. e substantivizat: "~" is an trebuie să luăm o hotărâre şi asta fără întârziere; if anything can please him ~ will dacă article, "the" e articol; c) [5i:] art. e accentuat: I said "~" pupil, not "this" pupil am o să-i placă ceva, apoi să ştii că asta o să fie: will you help me? — ~ I will vrei să-mi spus „elevul", nu „acest" elev; d) [Oi:] art. e folosit ca un superlativ (modificator): dai o mână de ajutor? — Cu plăcere; they are fine chaps! — they are ~! sunt băieţi Shakespeare, ~ poet Shakespeare, poetul (poeţilor / prin excelenţă etc.). I. art. /tot. foarte buni — asta aşa e! fără doar şi poate sau ~ they are not! asta nu-i adevărat; (dial. 1. (anaforic, adică aşezat pe lângă substantive amintite mai înainte sau presupus fam.) I'm real sorry, ~ I am îmi pare nespus de rău. zău aşa; ~'s right! ~'s it! aşa-i! e cunoscute) Grannie was telling a story. The story was very exciting. Bunicuţa spunea adevărat! bravo!; ~'s aii şi asta-i totul; ~'s a good boy! a) bravo! foarte bine! aşa da!; o poveste. Povestea (aceasta) era foarte captivantă; do you like ~ tale of Snow White? b) drăguţ din partea ta! ~'s curious! e curios! ciudată afacere!; ~Ts what men are! asa-s îţi place povestea cu Albă-ca-Zăpada?; open ~ window, please deschide fereastra, te bărbaţii; (fam.) good stuff ~! pfii, da ce bunfă) c!; and / so ~'s! şi cu asta basta! n-ai rog. 2. (generic, adică cu substantive care indică genul sau sunt luate în sensul cel mai cc-i face, asta este! 3. (opus /ui t h i s ) acela, celălalt, cel dintâi pomenit; this is new general; înaintea unor substantive care nu au decât formă de sg. sau pl.; înaintea and ~is old ăsta-i nou şi celălalt e vechi. 4. (înaintea unui relativ) acela, aceea, cel. cea; substantivelor precedate de prep.; înaintea unor adj. substantivizate; în definiţii şi prov.) a different car from that which I had before altă maşină decât cea pe care am avut-o ~ horse calul (genul Equus); ~ horse is a useful animal calul e un animal folositor; înainte; what is ~(~) I see ce văd acolo?; there was ~ in her which commanded respect ~ public publicul; ~ acoustics acustica; in ~ mountains în munţi, la munte; at ~seaside era / avea în ca ceva care impunea respect; a home like ~ described here o casă ca cea la marc; ~ rich bogaţii, bogătaşii, bogătanii; ~ English englezii; ~ beautiful frumosul; descrisă aici. 5. cel, cea; the climate here is like ~ of France clima de aici seamănă cu ~swa!low is a migratory bird (sau a bird of passage) rândunica e o pasăre călătoare: cea din Franţa. II. adj. dem. (de depărtare) acel. acea, acest, aceasta, ăst, asta, de (a)colo, (prov.) ~ shirt is nearer than ~ coat mai aproape dinţii decât părinţii; (prov.) ~ more de atunci; compare ~edition with these two compară ediţia de colo cu astea două; ~ one haste ~ less speed graba strică treaba. 3. (determinant nesemnificativ, adică înaintea unor aceea (de colo); (fam.) ~ fool of a gardener dobitocul ăla de grădinar; ~ sort of nume proprii şi a substantivelor considerate unice) ~ Thames Tamisa; ~ Mediterranean people oameni de soiul ăsta / de teapa lui; (fam.) this here chair and ~there table scaunul Mcditerana; ~ Alps Alpii; ~ British Isles Insulele Britanice; ~ British Channel Canalul ăsta de ici şi masa aia de colo; (glumeţ sau peior.) well, how's ~ leg of yours? cum o Mânecii; ~ Bucharest Ballet Theatre House Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti; mai duci cu piciorul ala?; I have not ~ confidence in him that I would believe all he ~ British Museum Muzeul Britanic; ~ Morning Star (ziarul) Morning Star; ~"Eagle''' says n-am atâta încredere în el încât să cred tot ce zice. III. adv. de grad. 1. uite atâta; „Vulturul" (navă); ~ Smith and ~ Browns familia Smith şi familia Brown. Brown-ii şi ~high uite — atâta de înalt; ~much uite, cam atâta, atâtica; ~for cam până (pe) acolo. Smith-ii; ~ sun soarele; ~ earth pământul; ~ north nordul. 4. (în u/iele expresii, mai 2. (vulg. şi dial.) aşa, atât de; it was ~ cold era aşa de frig; he talks ~ much vorbeşte ales cu rol distributiv) to pass ~ time a-şi (pc)trece vremea; to put ~ cart before ~ horse atâta! IV. pron. rel. 1. (la nom. ca subiect al miei propoziţii atributive) care (sg, şi pl.),- a face lucrurile anapoda / pe dos / dc-a-ndoasele: brandy at three shillings ~ bottle the house ~stands at the corner casa din colţ; the letters that came yesterday scrisorile rachiu la trei şilingi sticla; it costs five shillings ~ ticket costă cinci şilingi biletul. II. adv. care au sosit ieri; I shall take the first that offers am să-1 iau pe primul care se iveşte: (precedând un adj. sau un alt adv. la gradul comp.) cu cât, cu atât, şi. încă; ~ ... ~ — cu (lit.) this is he ~ brought the news el (e cel care) a adus vestea; (prov.) he that sows cât... cu atât...; ~sooner ~ better cu cât mai repede, cu atât mai bine: so much ~better iniquity shall reap sorrow cine seamănă vânt culege furtună, cum îţi aşterni aşa vei cu atât mai bine; so much ~ more cu atât mai mult; (înv.) ~ rather that cu atât mai donai; wretch ~I am! nenorocitul de mine!: wicked man ~he was, he would not consent mult cu cât. rău cum era, n-a vrut să accepte. 2. (la prepoziţional, cu elipsa prep. ca circ*mstanţial theater ['GiQta1"] s. (amer.) v. t h e a t r e . de timp) când, în care; the night ~ we went to the theatre în scara în care nc-am dus theatre ['Giote1"] s. 1. teatru (şijigj; ~ of operations teatru de operaţii. 2. amfiteatru; la teatru; the last time ~I saw him ultima dată când l-am văzut. 3. (la ac. ca complement drept) pe care (sg. şi pl.),- the letter ~ I sent you scrisoarea pe care ţi-am trimis-o: it is aulă; (med.) operating ~ sală de operaţii. 3. literatură dramatică, piese, teatru. theatre bill ['Gioto bil] s. afiş de teatru. the only novel of his ~ I read with pleasure e singurul roman al lui pe carc-I citesc cu theatregoer l~igouor[ s. persoană care frecventează teatrele, amator de teatru. plăcere. 4. (la prepoziţional ca complement prepoziţional) the envelope ~ I put it in theatregoing |~>gouirj] s. frecventare a teatrelor. plicul în care am pus-o: the man ~we are speaking of/ about omul de(spre) care vorbim; theatric [Gi'astrik] adj. v. t h e a t r i c a l (I). no one has come ~ I know of nu ştiu să fi venit cineva. V. conj. subordonatoare [OaU] theatrical [-si] I. adj. 1. de teatru, teatral, scenic. 2. teatral, nefiresc, nenatural; I. (după introductory emphatic "i t", de obicei nu se. traduce) it was for this ~ they bombastic, pompos, exagerat, afectat. II. s. pl. (şi amateur ~s) spectacole de teatru (de fought pentru asta s-au luptat; it is a shame ~ they should treat you so e o ruşine să obicei jucate de amatori), teatru de amatori. te trateze astfel. 2. (introducând propoziţii secundare de rezultat, efect) încât; he is so theatricalism [Gi'a?trik3liz(3)m] s. arta reprezentărilor dramatice. ill ~ he is unfit for work e atât de rău bolnav. încât nu e în stare să lucreze. 3. (introducând theatricality fOi.retri'kieliti] s. atitudine teatrală / nenaturală; afectare; exagerare. propoziţii secundare de scop) ca, pentru ca, în scopul (cu gen.), numai să; I would give theatricalize [Gi'astrikalaiz] vb. tr. a dramatiza. a thousand pounds ~ it had never happened aş da o mie de lire să nu se fi întâmplat theatrically [Gi'astrik^li] adv. teatral, nefiresc, artificial, aşa; they kept silent (in order) ~ he might sleep tăceau ca să-1 lase să doarmă; come theatricalness [Gi'astrikalnis] s.v. t h e a t r i c a l i t y . nearer ~ I may see you apropic-te să te văd; I am telling you (so) ~ you may / should Thebaic [Gi'beiik] adj. v. T h e b a n. know îţi spun ca să ştii. 4. (introducândpropoziţii exclamative care exprimă supărarea, thebaism ['Gi:boiz(o)m[ s. (med.) tebaism. regretul sau indignarea) închipuieşte-ţi, gândeşte-te: ~ he should behave like this Theban ['0i:b3n[ I. s. teban, băştinaş din Tcba (Grecia sau Egipt). II. adj. teban. care (închipuieşte-ţi, gândeste-te) să se poarte el aşa?! cine se aştepta la una ea asta din partea ţine de Teba (Grecia sau Egipt). lui?; ~I should live to see such things! când te gândeşti că mi-a fost dat să văd una ca theca ['9i:k3], pl. thecae [-si:] s. (bot.) tecă. teacă. asta! 5. (introducândpropoziţii exclamative optative) de s-ar putea! o, ~ it were possible! thee [0i(:)l I. (înv.) pron. pers. pe tine, te; ţie, ţi, îţi; tu (folosit mai ales în poezie şi o. de-ar fi cu putinţă! 6. iară ca; never a year goes by ~ he doesn't write to us nu trece rugăciuni). II. vb. tr. to ~and thou a tutui. un an fără ca el să ne scrie. 7. but ~ dacă nu (cu condiţionalul); but ~ I saw it myself theelin [p9i:lin] s. (biochimie) estronă. dacă n-as fi văzut-o cu ochii mei. 8. in ~ prin aceea că; the more likely in ~ cu atât mai theelol ['Gi:loulJ s. ( biochimie) cstriol. probabil cu cât; it did more harm than good in ~it made progress impossible a făcut theft [Geft] s. furt, furtişag, hoţie. mai mult rău decât bine, prin aceea că a împiedicat progresul. 9. not ~ nu că: not ~ I theft-proof [~pru:f| adj. (despre un mecanism, dispozitiv) de siguranţă {contra furtului fear him nu că mi-ar fi frica de el; not ~ I care nu că mi-ar păsa. 10. now ~ acum când / spargerilor). / că; now ~ I am old acum că sunt bătrân. thegn [Gcin] s. v. t h a n e. thegnhood ['Oeinhud] s. calitatea / rangul de t h a n e. thatch [Ofet/j I. s. 1. paie, stuf, coceni, frunze (pentru acoperiş). 2. acoperiş de paie theic ['Qi:ik[ s. persoană care bea excesiv de mult ceai. / stuf/ coceni / (în ţările tropicale) frunze. 3. podoabă capilară, coamă, păr bogat. des. theiform ['Gi:ilb:m] adj. în formă de ceai, care are formă de ceai. II. vb. tr. a acoperi (o casă, un coşar) cu paie. stuf, coceni sau frunze, thatcher l'OstjVJ s. meşter în a acoperi o construcţie cu paie etc. theine ['Gi:in] s. (chim.) teină. their [6s^r] adj. /?osesiv lor; they have lost ~ dog şi-au pierdut câinele. thatching [U-et/in] s. 1. învelire / acoperire a unei clădiri cu paie etc.; arta de a acoperi theirs [âeaz] proa. posesiv (adesea după of) al, a. ai, ale lor; this book is ~ această o clădire cu paie etc. 2. materialul (paie, coceni, stuf) folosit pentru acoperirea unei clădiri. carte este a lor; that friend of ~ prietenul acela al lor; ~ is a good house casa lor e o thatching knife [~ iiiaif] s. cuţit pentru tăiat paiele acoperişului, casă bună; ~ not to make reply ei n-au dreptul să răspundă. thaumatology [03:m3'tnlod3i] s. taumatologie. thaumatrope ['Gomistroup] (opt.) taumatrop, disc minune (jucărie). theism [r9i:izam] s. (rel.) tcism.
theist
940
theist ]'6i:ist| s. (rel.) teist. theistic(al) [8i:'istik9l| adj. (rel.) teistic. them [dom, om forme slabe, bem forma tare] pron. pers. pe ei, îi; I hear ~ speak îi aud vorbind; do you like ~? îţi plac?; I'll tell ~ so o să le spun (asta); give it to ~ dă-i-1 lor; (i/iv., poetic, cu valoare de reflexiv) they made ~ an idol şi-au făcut lor idol; many of ~ mulţi dintre ci; both of ~ amândoi; there were five of ~ erau cinci; every one of -toţi; neither of ~ nici unul, nici celălalt; none of ~nici unul din ci; (fam. la nominativ) it's ~! ei, ele sunt! iată-i! iatâ-le!; (fam.) isn't that ~ running towards us? nu sunt ei cei.care aleargă spre noi?; (glumeţ) ~'s my sentiments acestea sunt sentimentele mele; iată ce gândesc cu; (dial.) ~ there sheep oile celea de colo; (fam. ca pron. nelwt.) if anybody rings me up tell ~ I'll be back at half past six dacă mă sună cineva (la telefon) spune-le că mă înapoiez Ia şase şi jumătate; nobody has so much to worry ~ nimeni n-are atâtea griji (pe cap). thematic [Gi'mastik] adj. tematic. thematically [-oli] adv. tematic, din punctul de vedere al temei. thematic catalogue [Gi'maHik 'kaetglogf s\ catalog tematic / pe materii. theme [6i:m] s. 1. temă, subiect, obiect (ae discuţie etc.). 2. compoziţie; disertaţie; eseu. 3. (gram.) temă (a unui cuvânt), rădăcină, radical. 4. (muz.) temă, motiv. 5. (amer.) traducere (din engleza in altă limbă). theme song ['Oi:m son] s. melodic principală (dinlr-un film). themselves [oom'selvz] pron. dem. pe sine, se; (ae întărire) înşişi, însele; singuri, singure; they have hurt ~ s-au rănit (singuri, singure); they have built ~ a house şi-au construit o casă; they built the house ~; they ~have built the house ei înşişi / singuri / ele însele / singure şi-au construit casa; they are not (quite) ~ today azi nu sunt ei / ele / cei / cele de altădată, azi n-au chef, azi nu le sunt boii acasă; they did it by ~ au făcut-o singuri /ei înşişi/ singure/ ele însele. then [Sen] I. adv. 1. atunci; pe atunci, pe vremea aceea, la epoca aceea; I was -living in Paris pe atunci / pe vremea aceea trăiam la Paris; by ~ până atunci (implică discontinuitate limitată in timp); I shall be ready by ~ o să fiu gata până atunci; before "~ până atunci, până la vremea / epoca aceea; (ever) since ~ de atunci (încoace); every now and ~ din când în când, când şi când; till ~ până atunci (implică continuitatea); there and ~, ~ and there imediat, pe loc, pe dată; what ~? ei şi (ce-i cu asta)? şi dacă?; now... ~... când... când, ba... ba... 2. apoi, după aceea, pe urmă; we went to a picture and ~ to a restaurant nc-am dus la un film şi apoi la un restaurant. 3. (şi) în plus, (şi) pe deasupra; (şi) pe urmă; (şi) la urma urmelor; he has an apartment house in the city (and) ~ a small cottage in the country are un bloc în oraş şi o mică vilă la ţară; I haven't the time and ~ it's none of my business n-am timp şi pe urmă nu e treaba mea. 4. (si cu sens conjunctional) în acest caz, atunci; dar (şi), însă; if you don't want to stay here, well ~, go! dacă nu vrei să stai aici, atunci du-te!; if it rains so hard, ~ you had better stay dacă plouă aşa de tare, ai face mai bine să rămâi; it's a very fine book, but ~ it is expensive e o carte foarte frumoasă, dar e şi scumpă; I'm not an alcohol addict, but ~ not a teetotaller nu sunt un alcoolic, dar nici abstinent. II. adj. de atunci, din vremea aceea; the ~ government guvernul de atunci, din vremea aceea; the ~ fashion moda din vremea aceea.
theosophize [Oi'osafaiz] vb. intr. a practica tcosofia. theosophy [Si'assfl] s. teosofic. theotechny ['Gi(;)atekni] s. introducere a clementelor supranaturale într-o compoziţie literară. therapeutic(al) [i6er3'pju:tik(3l)] adj. terapeutic. therapeutically [-oii] adv. terapeutic. therapeutics [i6cra'pju:tics[ s. (folosit ca sg.) terapeutică. therapeutist [iGerarpju:ti.st] s. persoană care se ocupă,cu terapeutica. therapy ['Oeropi] s. (tratament prin) terapie. there [is'] I. adv. 1. (a)colo; I shall meet you ~ te aştept acolo; in ~ acolo înăuntru; ouţ ~o) acolo afară; b) acolo, în acele locuri; down ~a) acolo jos; b) în acele locuri, acolo; up ~ acolo sus; here and ~ înv. by ~ ici şi colo; (la telefon) are you ~? alo, mă asculţi? eşti la aparat?; who is there? a) cine e acolo?; b) (la telefon) cine e la aparat? cu cine vorbesc?; we shall soon be ~ now în curând ajungem acolo; just to go ~ and back cât mă duc şi mă întorc; fifty miles ~ and back cincizeci de mile dus şi întors / până acolo şi înapoi; hi! you ~! hei, tu ăla de colo!; (accentuat) give me that book ~ dă-mi cartea aceea de colo; that man ~is my brother omul acela de colo e fratele meu; to be all ~ a) (fam.) a fi zdravăn / sănătos la minte; b) (sl.) a fi cu băgare de scamă, a ft cu ochii în patru; a fi gata, a se ţine gata; (fam.) I have been ~ (before) ştiu, am aflat totul; (fam.) I've been ~ ştiu! am experienţă, sunt păţit; to be not (quite) all ~ a nu fi chiar în toate minţile, a-i lipsi o doagă, a nu fi întreg / zdravăn / sănătos la minte; (fam.) over ~ a) acolo; b) dincolo; c) (amer.) de partea cealaltă a Atlanticului, în Europa; ~ or /and thereabout aproximativ, cam aşa (ceva); (fam.) ~you are! a) iată unde(-mi) erai; b) iată-te (în sfârşit)!; c) poftim, ţine!; d) s-a făcut, s-a aranjat; and ~ you arc! şi (cu asta) basta, şi gata; scopul a fost atins; ~ he comes iată-1 că vine; ~'s the bell ringing sună clopotul / soneria. 2. aici; ~ you are mistaken aici te înşeli; ~ you're right aici ai dreptate; ~ we differ asupra acestui punct nu suntem de acord; ~ I hold with him aici sunt de acord / ţiu cu el; ~"s the difficulty aici e greutatea, aici e buba; (fam.) ~ you've got me, ~ you get me, ~ you have me! aici m-ai prins! m-ai încuiat! m-ai înfundat! II. (subiect introductiv-formal in construcţii ca ~ is, ~ are etc.); ~ is a dog here e / se află / se găseşte un câine aici; ~ are many varieties of apples sunt / se află / se găsesc / există multe varietăţi de mere; ~ was once an emperor... a fost odată un împărat...; here ~ was found silver aici s-a găsit argint; ~ was singing and dancing s-a cântat şi s-a dansat; ~ are three pages missing lipsesc trei pagini; V s no money in it nu iese nici un ban din (treaba) asta; ~ is no trusting him nu te poţi încrede în el; ~ is no saying no nu poţi să spui nu / să refuzi; ~ is a report going umblă / circulă un zvon; ~ comes a time when va veni o vreme când; ~ remains for me to apologize nu-mi mai rămâne decât să-mi cer scuze; (fam.) ~'s a dear! fii drăguţ! drăguţule! ce drăguţ eşti! drăguţul deci! III. inter/. ~,~! ci, ajunge! linişteşte-te, nu mai plânge!; ~now, that's done! poftim, s-a terminat, s-a sfârşit!; ~ sir, your meal is ready! poftiţi, domnul c servit!; ~, take this shilling uite, ţine un şiling; I shall do as I like, so ~! o să fac cum vreau eu, aşa (să ştii)!
thereabouts ['oeorabauts] «aV. l.(cam) pe acolo; aproape de, prin, în împrejurimi, în, din preajmă; she lives at Oxford or ~ locuieşte la Oxford sau prin împrejurimi. 2. cam thenar ]'Qi:no ] s. (anat.) 1. tenar; ~ eminence / prominence eminenţă tenară. 2. palma atât, aproximativ atât, cam aşa ceva; £ 6 or ~ 6 lire sau cam aşa ceva / cam atât. thereafter [oe3r'a:ft9r] aaV. (inv., lit.) 1. după aceea, pe urmă. 2. în consecinţă. mâinii; talpa piciorului. thence [Sens] aaV. (înv., lit.) 1. de acolo, din locul acela. 2. altundeva, în altă parte; thereat [~'a:tj adv. (înv., lit.) în legătură cu aceasta; de aceasta. absent; wert thou ~? erai absent? 3. de aceea, pentru acest motiv; aşadar, prin urmare, thereaway [~owei] aaV. (înv., Ut.) 1. departe. 2. v. t h e r e a b ou t s. în consecinţă. thereby l'desbai] (înainte de un verb); ]-'-] la sfârşitul unei propoziţii) adv. 1. prin aceasta; din aceasta; cu aceasta; de aici; astfel, în acest chip, drept urmare; ~you may thenceforth ['Sens'fxO] aaV. de acum înainte, de atunci înainte; în / pe viitor. lose prin aceasta poţi să pierzi. 2. (inv. dial.) pe-aproape, în apropiere, în vecinătate, Ia thenceforward ['Sens'fo:wod] adv. v. t h e n c e f o r t h . doi paşi; she lives ~ locuieşte pe aproape. 3. (înv.) în legătură cu aceasta, despre aceasta; then-clause l'oenkb:/.] s. (gram.) apodoză. ~ hangs a tale şi asta nu e tot, e o poveste întreagă, e (o poveste) cu cântec. theobromine [Oio'broumain, -mi:n] s. (chim.) teobromină. therefor [6Eo'fo:t] adv. (înv., lit.) pentru aceasta; I am grateful ~(vă) sunt recunoscător theocracy [Gibkrasi] s. (rel.) 1. teocratic. 2. ţară guvernată de o castă sacerdotală. pentru asta. theocrat ['Ois'kraet] s. teocrat. therefore [Seaib:'] adv., conj. de aceea; pentru acest motiv; deci, aşadar; în consecinţă, theocratic(al) [6i3'kraHik(3l)] adj. teocratic. prin urmare, astfel. theodicy [Gi'odisi] s. (ftloz.) teodiece. therefrom [Ssa'from] aaV. (înv., Ut.) de acolo; de aici; it follows ~ that rezultă de aici theodolite [Oi'odslait] s. teodolit. că. theogonic [Gia'ganik] adj. teogonic. therein [Seor'in] adv. (înv., Ut.) 1. aici; acolo; din ci, din ca, dinăuntru etc.,- the earth theogony [Oi'ogoni] s. teogonie. and all ~ pământul şi tot ce c în el / ţie cl. 2. în această privinţă; ~ our letters do not theologian [Sis'knKtysn] s. teolog. agree în această privinţă scrisorile noastre nu sunt de acord. theological [Gio'bd3ikal] adj. teologic. thereinafter [iO&arin
941
thing
10. (poligr. despre caractere) gras, aldin. II. ş. 1. partea (mai) groasă (a unui lucru); theriac [r6i:riaek] s. melasă. therm [6a:m] s. (fiz.) 1. calorie marc; 1 000 calorii mari. 2. (amer.) calorie mică. 3. (înv.) the ~ of the thumb buricul degetului mare. 2. (jig.) centru, mijloc; toi; in the ~ of the baie caldă. forest în inima codrului; in the ~ of the fight în toiul luptei, unde era lupta mai thermal ['QainwIJ adj. termic, cald, fierbinte; caloric, termal. încrâncenată; to go through ~ and thin for smb. a trece prin apă şi prin foc pentru cineva / thermal head [~ 'hed] s. (fiz.) cădere de cntalpic. de dragul cuiva; through ~and thin la biiic şi la rău. 3. (şcol. sl.) tămâie, cizmă, ciubotă, tufă, clei. III. adv. gros; des, dens, compact. thermal spring [~ 'sprirj] s. izvor termal. thermal unit [~ ju:nit] s. caloric, unitate de căldură; British ~ unitate britanică de thick-brained ['Gik'brcind] adj. prost, greu de cap. căldură (= 252 de calorii mari). thicken ['Giksn] vb. A. intr. 1. a se îngroşa; a spori, a se înmulţi; a se îndesi. 2. a se thermic ['Oamiik] adj. termic, caloric, de căldură. complica. B. tr. a îndesi, a îngroşa. thermic balance [~ 'bsbnsj s. (fiz.) bilanţ termic. thickener ['Gikpnar] s. (telm.) 1. aglutinant; (agent) îngroşător. 2. bazin de decantare. thermion ['Oamraisn] s. (fiz.) termion. thicket l'Gikit] s. desiş; pădure deasă; tufiş. thermionics [.Bs.-mai'Dniks] s, (folosit ca sg.) (fiz.) termionică. thick-eyed ['Gik'aid] adj. miop. thermistor [03:'mist3r] s. (eln.) termistor. thick-grown l~'groun] adj. crescut des, acoperit cu iarbă deasă. thermit(e) [6o:mait] s. (metal.) termit. thickhead [~'hcd] s. (fam.) netot, nătărău, prostănac; cap de lemn. thermite process [~ iprouses] s. (chim.) aluminotcrmie. thick-headed [~'hedid] adj. 1. greu de cap, bătut în cap, tâmpit. 2. (despre pomi) cu thermocautery [*6o:m3'ko:t3rij s. (med.) termocauter. coama deasă. thermocell ['Gomiouscl] s. (electr, eln.) tcrmocuplu, tcrmoclcmcnt. thickish ['Oiki/j adj. destul de dens; grosuţ; groscior. . thermochemical [tGamis'kcmikts)!] adj. termochimic. thickleaf ['Gik'li:f| ş. (bot.) orice plantă dintre Crassulaceae. thermochemistry [iGsmia'kemistri] s, termochimie. thick-lipped [~'lipt[ adj. cu buze groase. thermo-couple [i09:m3'k/\pl] s. termoclement, tcrmocuplu. thickly ['Gikli] adv. 1. în straturi groase; gros; dens; compact. 2. cu voce groasă. 3. în thermo-current bGamis'kArsnt] s. termocurent. succesiune rapidă. thermodynamic [T69:moudai'na;mikJ adj. termodinamic. thickness ['Oiknis] s. 1. grosime; densitate; consistenţă. 2. strat; pătură; foaie. 3. (fig.) thermodynamics [-s] s. pi. (folosit ca sg.) termodinamică. prostie, caracter obtuz. 4. neclaritate (în vorbire). tliermo-electric(al) [.Osiinoi'Iektrikol] adj. termoelectric. thick register [Oik 'red3ist3r] s. (muz.) registru grav / de bas (al vocii). thermo-electricity [~ilek'trisiti] s. tcrmoclectricitatc. thickset ['Qik'set,'—] I. adj. 1. des plantat. 2. îndesat, cu spete largi, bine legat, voinic. thermo-electronic [~ilck'tronik] adj. termoclectronic. 11. s. 1. tufiş des, gard viu des. 2. ţesătură aspră de bumbac pentru haine de lucru, thermo-element [.G?:mou'elim3nt] s. termoclement, tcrmocuplu. thick-sighted [~'saitid] adj. miop. thermoform l'6?:mo/d'o:m] vb. tr. (telm.) a fasona la cald. thick-skin [~'skin] s. (fam.) nesimţit, persoană nesimţitoare. themiogene wool ['63:ni3d3i:n wul] s. vată termogenă. thick-skinned [~'skind] adj. 1. cu pielea groasă; pachiderm. 2. (jig.) nesimţitor, gros themograph ['G9:m3pgra:f, --grasf] s. termograf. de obraz. thermolysis [Oo'molisis] s. (chim.) termoliză. thick-skull KskAlI s.v. t h i c k - s k i n. thermomagnetic [i6o:niouma3g'nctik] adj. termomagnetic. thick-skulled [~'skAld] adj. 1. cu oasele craniene foarte tari. 2.v. t h i c k - h e a d e d (1). thermomagnetism [î03:mo'ma2gn3tiz(;0m] s. termomagnetisni. • thick-sown [~'soun| adj. semănat des. thermometal ['03:mouimctlj s. (metal.) bimetal. thick-tongued [~'tAi)d] adj. cu voce groasă. thermometer [Ga'momito1"] s. termometru. thick-wind [~'wind[ s. respiraţie grea a cailor după pneumonie. thermometric(al) bGsmia'mctrikfal)] adj. termometrie. thick-witted [~'witid] adj. v. t h i c k - h e a d e d (1). thermometry [Gs>'mo:mitri] s. (fiz.) termometrie. thief [6i:f[, pl. thieves [Gi:vz] s. 1. hoţ, tâlhar, bandit. 2. muc (de lumânare). thermonuclear ['6o:mou'nju:kli3rJ adj. termonuclear. thief catcher ['6i:f -ka;t/9r] s. detectiv. thermophone ['Oaimowfqun] s. (tel.) termofon. thief-proof ['Gi:f 'pruf] adj. care prezintă siguranţă împotriva furtului / a spargerii. thermopile ['Gamioupail] s. (electr.) pilă termoelectrică, termopilă. thief-stolen ['Gi:frStoubn[ adj. (înv.) furat de hoţi. thermoplegia [.Gornio'plixi^ia] s. (med.) şoc termic. thief taker [9i:f teik9r] s.v. t h i e f c a t c h e r . thermoregulator [pG3:m3'regjuleit3r] s. tcrmoregulator, tenuostat. thieve IGi:v] vb. A. intr. a fura, a şterpeli. B. tr. a fura. thermos flask ['Go:mos llu:sk] s. termos. thievery ['Gkvsri] s. hoţie, furt, furtişag. thermosiphon bO^ma'saifsn] s. termosifon; (auto) ~ (water) cooling răcire (a apei) thieves [Gi:vs] pl. de la t h i c f. prin termosifon. thieving ['0i:viij] s. furt, hoţie. thermostat ['Goimsstret] s. termostat, tcrmoregulator. thievish ['Gi:vi/J adj. hoţesc, tâlhăresc; necinstit; de furat; (fig.) ~looking privire hoţească thermotherapy [pGaims'Gerapi] s. (med.) termoterapic. / ştrengărească. theroid ['Gisraid] adj. bestial, animalic; brutal. thievishly [-li] adv. hoţeşte, în ascuns. thersitical [Goi'sitikal] adj. scabros, spurcat Ia gură, vulgar. thievishness [-nis] s. înclinare spre hoţie. thesaurus [Gi(:)'so:r3s] s. tezaur (de limbă), lexicon; enciclopedic. thigh [Oai] s. (anat.) coapsă, regiune femurală. these [5i:z] pron. si adj. dem. pi. de la t h i s. thigh-bone ['Gaiboun] s. (anat.) femur. thesis ['0i:sis],pl. theses [-si:z] ş. 1. teză; doctorate ~tcză de doctorat. 2. dizertaţic. thigmotaxis [iGigmouta?ksis] s. (biol.) tigmotaxie. 3. compoziţie şcolară, teză. lucrare scrisă. 4. (metr.) tesis. thill IGil] s. hulubă. Thespian ['Gespian] adj. dramatic, tragic. thiller ['Gil9r] s. cal înhămat la hulube. Thessalian [Ge'scilisn] I. adj. din Tcsalia. II. s. locuitor din Tcsalia. thimble ['GimbI] s. 1. degetar; (glumeţ) knight of the ~ croitor. 2. (telm.) mufa, manşon, thetic ['Getik] adj. categoric; dogmatic. cuplă, bucşă. 3. (mar.) ochet, rodanţă. theurgic(al) [6i'3:d3ik(al)] adj. tcurgie, de teurgie. thimble case [~ kcis] s. toc pentru degetar. theurgy ['Gi:ad3i] s. teurgie. thimbleful ['Qimblful] s. 1. înghiţitură mică. 2. (fig.) o nimica toată. thewless ['Oju:lis] adj. 1. fricos, timid, şovăielnic. 2. slab. thimblerig ['Gimblrig] I. s. scamatorie, şiretenie, şmecherie. II. vb. A. intr. 1. a face thews [Gju:z] s, pi. 1. muşchi, tendoane; fjig.) nervi; to have ~ of steel a avea nervi scamatorii cu căni şi bobi. 2. a face escrocherii. B. tr. a escroca; the business was ~ged de oţel. 2. (jig.) forţă (muşchiulară); tărie. toată povestea era aranjată dinainte. thewy ['Oju:i] adj. muşchiulos, vânos; viguros, puternic. thimblerigger ['Gimblrig3r] s. 1. scamator cu cupe. cu degetare. 2. (jig.) pungaş, escroc. they [Sei] pron. pers. ci, clc; ~ who acei, acele care; ~ say se spune, se vorbeşte, se zice. thin [Gin] I. adj. 1. (despre persoane) slab, slăbănog, uscăţiv; (as) ~ as a lath / rake Thibetan [ti'bewn] I. adj. din Tibet, tibetan. II. ş. tibetau. / rail / whipping-post slab ca un ţâr / ogar; to grow / to become ~ner a slăbi. 2. (despre thick [Oik] I. adj. 1. gros; ~ book carte groasă; ~lips buze groase / cărnoase / senzuale; lucruri) subţire; slab; (despre lichide) slab; diluat, apătos; (despre aer) rarefiat; (despre ~ wall zid gros; ~ cloth postav gros; ~ fog pâclă groasă; ~ clouds nori groşi; ~ end of voce) subţire, slabă; (despre grâne, păr, populaţie etc.) rar, rărit; puţin numeros; (despre a stick capătul mai gros al unui baston; to have a ~ skin / hide a) (mai ales despre animale) o scuză, un pretext) slab, şubred; ~ paper hârtie subţire; ~ face faţă slabă; (fam.) that a avea pielea groasă; b) (fig. fam.) a avea pielea groasă, a fi gros la piele, a fi insensibil. is too ~ e cusut eu aţă albă. <- to have a ~ time of it a) a petrece prost; a se plictisi; 2. des, stufos; ~wood pădure deasă (ca peria) / stufoasă; ~ hair păr des / stufos; ~ eyebrows b) a îndura multe mizerii, a păţi multe. II. adv. subţire. III. vb. A- tr. 1. (şi to ~down) sprâncene stufoase; ~ beard barbă deasă, 3. dens, compact; ~ crowd mulţime / gloată a subţia; a dilua (un lichid). 2. a rari (părul, straturi, pomi etc.). B. intr. 1. (despre persoane) compactă; bodies lay ~ on the battlefield câmpul de luptă era înţesat de cadavre; (as) a slăbi, a se subţia. 2. (despre lichide) a se dilua. 3. (şi to ~ away) (despre mulţime) a se ~as blackberries/ hops / (amer.) huckleberries a) din belşug, din abundenţă; b) ticsit, rări, a se împrăştia; (despre un loc) a se goli. îndesat, înţesat. 4. (despre lichide) gros, consistent; tulbure; ~soup cremă; ~ wine tulburel, thine [oain] I. pron. (înv., lit.) al tău, a ta, ai tăi, ale tale. II. adj. pos. tău, ta. tăi, tale. vin tulbure. 5. (despre întuneric) adânc, de nepătruns. 6. (despre voce) gros, baritonaf, thing [Gii]] s. 1. lucru, obiect, articol; expensive ~s lucruri scumpe/costisitoare; (fam. adânc (ca din butoi); to have a ~ utterance, to be ~ of speech a avea o voce groasă; peior.) what's that strange ~ you've got on hour head? ce-o mai ii şi năzdrăvănia / voice ~ with drink / wine voce îngroşată / răguşită din pricina băuturii. 7. (dial, despre ciudăţenia aia pe care o porţi pe cap?; good ~s lucruri gustoase; dulciuri; tea ~s serviciu persoane) obtuz, căpăţânos, greoi, bătut în cap. 8. (fam. despre persoane) intim, legat, de ceai; dinner ~s serviciu de masă; to clear away the ~s a strânge masa; (fîloz.) the ~ unit; they are (as) <- as thieves sunt prieteni la toartă / la cataramă, se bat pe burtă, se înţeleg in itself lucrul în sine; the last / latest ~ in hats ultima modă în materie de pălării; it's de minune. 9. (pop.) excesiv, exagerat; that's a bit (too) ~! c prea prea! c prea de tot! the (very) latest ~ c ultima modă / ultimul strigăt / răcnet; (fa/u.) an old ~ indiferent ce,
thingamy
la nimereală, Ia întâmplare, ce se nimereşte..2.pl. veşminte, îmbrăcăminte, haine; to take off all one's ~s a scoate totul de pe sine, a se dezbrăca complet / la piele. 3. lucru, fapt, acţiune; pl. treburi, afaceri; to call ~s by their proper name a spune lucrurilor pe nume; to take ~s as they are /come a lua lucrurile aşa cum sunt; (ironic) that's a nice ~ to say! halal, frumos îţi sade! cum de nu ţi-e ruşine să spui aşa ceva!; the clean ~cinste; probitate; good ~ glumă bună, reuşită; observaţie, remarcă spirituală; (fa/u.) poliţe ~ bună creştere / cuviinţă; square ~ tranzacţie cinstită;" procedeu cinstit; to be not at all (sau not quite) the ~, not to feel at all the ~ a nu se simţi prea bine'/ zdravăn / sănătos; a sea trip is just / quite the ~ (sau the right / very ~) for you o călătorie pe mare e tocmai ce-ţi trebuie ţie / ce ţi-ar face bine; to look not at all (sau not quite) the ~ a nu arăta prea bine; to make a good ~ of smth. a trage folos din ceva; a se înfrupta din ceva; to make a regular ~ of smth. a) a-i intra în obicei / în sânge, a deveni o a doua natură; b) a-.şi face un obicei din ceva; not (quite) the ~ nu tocmai ceea ce trebuie; nu tocmai cuviincios; above all ~s mai înainte de toate, mai presus de orice; all ~s considered neomiţând nimic, ţinând seamă de toate; among other ~s printre alte lucruri; ~ and ~s şi altele de acelaşi gen; şi aşa mai departe; he is up to (sau he knows) a ~ or two ştie el ceştie, ştie o grămadă de lucruri, e om cu experienţă, a cunoscut multe (lucruri) în viaţă; for one ~ mai întâi, în primul rând; it amounts /comes to the same ~ revine la acelaşi lucru; tot aia (e), e tot un drac; I'll ring you up (the) first ~ in the morning dimineaţa, primul lucru (pe care-1 fac) e să te sun la telefon; (the) last ~ a) în ultimul moment, la urmă, la sfârşit; b) ultimul lucru la care se poate gândi cineva; to put first ~s first a face (mai) întâi ce e mai important; to let ~s slide (sau go hang) a lăsa lucrurile la voia întâmplării; (the) next ~ pe urmă, apoi, după aceea; (fam.) no such ~ nimic asemănător; nicidecum, câtuşi de puţin;, da' de unde; not to do a ~ a nu face absolut nimic; not to know the first ~ of smth. a nu avea habar / nici cea mai mică idee, de ceva; how are ~s?; (pop.) how's ~s? cum merg treburile / afacerile?; to make ~s turn a acţiona energic, a face să meargă treburile strună / ca pe roate; (amer. fam.) sure ~! negreşit! neapărat! evident! de bună seamă! te cred (şi eu)!; it is too much of a good ~ e exagerat, e cam prea mult, ce-i mult nu e bun; (amer.) to whoop ~s up a) a petrece zgomotos, a trage / a face un chef cu lăutari; b) a provoca / a stârni entuziasm. 4. (fam.) fiinţă, creatură; dumb ~s fiinţe necuvântătoare, animale; poor ~! sărmanul! sărmana!; you silly ~! prostuţule,prostuţo! (ce eşti); poor little ~s! micuţii de ei!; he's a dear old ~ e un bătrânel c*msecade; she's a nasty old ~ e o scorpie / o gaşperiţă bătrână!; I say, old ~! ascultă, bătrâne!; (peior.) a ~ like him \m individ / tip ca el / cum e el. thingamy ['Oinomi] s. 1. (fam.) (folosit în locul unui cuvânt, în special al unui nume de care nu-ţi aminteşti) Mister ~ domnul cutărică, cum (naiba) îl cheamă, zi-i pe nume. 2. (fam.) şpil, truc. thingumajig ['Girpnwtyg] j . v. t h i n g a m y . thingumbob ['Girpmbob] s. v. t h i n g a m y. thingummy ['Ginami] s.v. t h i n g a m y. thin-gutted [GingAtid] adj. (fam.) subţirel, slăbuţ. think [Gink], past şi part. trec. thought [Go:t] vb. A. tr. 1. a gândi, a se gândi Ia, a reflecta la, a medita Ia, a concepe, a înţelege; a imagina, a închipui; to ~ no harm a nu avea intenţii rele; to ~ evil thoughts a se gândi la lucruri.rele; a avea gânduri rele; I can't ~ what you mean nu înţeleg ce vrei să spui; you can't ~ how good it is n-ai idee ce bun e; he ~s he knows everything îşi închipuie / crede că ştie tot; one would have thought that ai fi zis că, ai fi crezut că; who would have thought it! cine ar fi crezut!;. to ~ that he is only eighteen! şi când te gândeşti că n-are decât optsprezece ani!; I only ~ to help you nu vreau decât să te ajut; did you ~ to bring any food? te-ai gândit să aduci ceva de mâncare?; do you ~ you could do it? crezi că (o să) poţi s-o faci?; I should never have thought it nu mi-aş fi închipuit niciodată (una ca asta). 2. a crede, a socoti, a considera; the doctor ~s it is measles doctorul crede că e pojar; I thought all was over mi-am zis că totul s-a terminat; I ~ she's pretty găsesc că e drăguţă; I ~ it's going to rain cred / am impresia că va ploua; it is thought that se crede că; I ~so aşa socot, aşa cred; I should hardly ~ so e puţin probabil; I should (just) ~so! te cred şi eu! mie-mi spui!; if you ~it necessary dacă crezi că e nevoie; the crew were thought to be lost echipajul era socotit (ca) pierdut. 3. to ~ out a imagina, a concepe; we had to ~ out a plan a trebuit să ne gândim / să găsim un plan (de acţiune); well thought-out plan proiect bine chibzuit / bine studiat; carefully thought-out answer răspuns bine cântărit; to ~ over a reflecta asupra (cu gen.); ~ over what I have said (mai) reflectează la (cele) ce ţi-am spus; I'll ~the matter over o să mă mai gândesc la asta; ~ i t over (again)! mai gândeşte-te! mai reileetează!; give us time to ~ it over daţi-nc timp de gândire; on ~ing it over gândindu-ne mai bine; (amer.) to ~ up v. t o ~ o u t. B. refl. a se socoti, a se crede, a se considera; he ~s himself a hero se crede erou; he ~s himself a great man se crede om mare / grozav; C. iutr. 1. a (se) gândi, a cugeta, a medita, a reflecta; a-şi imagina, a-şi închipui; I ~, therefore I am cuget, deci exist; to ~ aloud, to ~ out loud a se gândi cu voce tare; to ~hard a medita profund; a-şi bate capul; ~ before you speak gândeşte-tc înainte de a vorbi; give me time to ~ dă-mi timp / răgaz să mă gândesc; his name was — let me ~ — yes, David Smith numele lui este — un moment să mă gândesc, — da, Davis Smith; ~ again! mai gândeşte-te!; only ~! închipuieşte-ţi!; what ~ you! ce părere ai?; (pop.) I don't ~! în ruptul capului! asta-i bună! auzi vorbă! păi! vezi să nu! 2. to ~ about v. t o ~ o f; to ~ of a) a se gândi la, a medita asupra, a reflecta la; one can't ~ of everything nu poţi (niciodată) să te gândeşti la toate; when you come to ~ of it dacă stai să te gândeşti!; Ia o adică; the best thing I can ~ of cel mai bun lucru Ia care pot să mă gândesc / pe care pot să-1 găsesc; what am I ~ing of? unde mi-e capul?; ~of a number gândeşte-te la un număr; ~ of that! iaimagjncază-ţi!; I thought of him as being older mi l-am închipuit mai bătrân; b) a-şi aduce aminte de; I can't ~ of his name nu-mi amintesc numele lui; I can't ~ of the word now nu-mi pot aduce aminte acum de cuvânt; c) a avea intenţia să, a se gândi să; I ~ of buying a car mă gândesc să-mi cumpăr o maşină; I thought of going to the theatre intenţionam să mă duc la
942
teatru; d) a avea o părere despre; what do you ~ of him? cum îl găseşti, ce părere ai despre el?; to ~ a great deal (sau too much sau quite a lot) of oneself a avea o părere foarte bună despre sine; a fi încrezut, a se crede; to ~ too much of smth. a acorda / a da prea multă importanţă unui lucru; to ~ ill / badly of smb. a avea o părere proastă despre cineva; to ~ little / nothing of smb. a nu ţine cont de cineva; a nu avea o părere bună despre cineva; to ~ well / highly / much of smb., to ~ no end of smb., to ~ the world of smb. a avea cea mai bună părere despre cineva; e) a se gândi la; ~of what your father would say! gândeşte-tc la ce o să spună tatăl tău!; ~ of the expenses! gândeşte-te la cheltuieli! thinkable ['Oiijkobl] adj. imaginabil; posibil. think box ['Oink boks[ ş. (fam.) cap; creier; glagore, minte. thinker E'6inkor] s. 1. gânditor, cugetător. 2.v. t h i n k b o x . thinking ['Girjkirj] I. adj. gânditor, cugetător; cuminte, chibzuit; to put on one's ~cap a reflecta serios; (teatru) ~ part rol fără cuvinte. II. s. gândire; cugetare, părere, opinie; to my ~ după părerea mea. think-so ['Girjksou] s. presupunere (neîntemeiată), închipuire. think tank [~ tserjk] s. 1. centru de prognoză. 2. colectiv de specialişti, comisie de experţi. think-tank [~tcerjk] s. (sl.) cap, căpăţână, dovleac. thin-Iipped ['Gin'lipt] adj. cu buze(le) subţiri. thinly ['Ginii] adv. 1. dc-abia, foarte puţin; sumar; ~ ciad îmbrăcat sumar. 2. risipit; dezlânat; ~ peopled cu populaţie rară, slab populat; ~ sketched desenat / schiţat fugitiv / în grabă. thinner ['Gins'"] s. solvent, dizolvant. thinness ['Ginnis] s. 1. subţirime. 2. (fig.) delicateţe, fineţe. 3. (fig.) slăbiciune. 4. cantitate mică. 5. (fig.) sărăcie (a imaginaţiei etc.); superficialitate. thinnish ['Gini/] adj. subţirel, cam subţire. thin-shelled ['Gin'Jeld] adj. cu coajă subţire. thin-skinned ['Oin'skind] adj. 1. cu piele subţire. 2. susceptibil, sensibil, simţitor; supărăcios. thin-sown ['Qin'soun] adj. semănat rar. thin-spun ['Gin'spAn] adj. ţesut rar. thiocarbamide [.Oaiou'kcKbsmaid] s. (chim.) tiouree, tiocarbamidă. thiol ['Gaioul, -isl] ş. (citim.) mercaptan, tiol. thionyl ['Oaionil] s. (chim.) tionil, sulfinil. third ['Go:d] I. num. adj. (al) treilea; third house culisele parlamentului (legiuitorul din culise); every ~ day din trei în trei zile. II. ş. 1. treime. 2. (jur.) terţ. 3. (muz.) terţă; major ~ terţă majoră; fiat / minor ~ terţă minoră. 4. (au/o) viteza a treia. 5. (scol.) notă / calificativ de trecere la limită. 6. (eoni.) pl. mărfuri de calitatea a treia. third-class [~'kla:s] I. adj. (despre vagon, hotel etc.) de clasa a treia; (despre mărfuri) de calitatea a treia; ~ carriage vagon de clasa a treia. II. adv. to travel ~ a călători cu (clasa) a treia. third degree [~ di'gri:] s. 1. (amer.) interogatoriu cu tortură. 2. gradul de maestru (la francmasoni). 3. (mat.) equation of the ~ ecuaţie de gradul al treilea. third-degree [~di'gri:] adj. (med.) (despre arsuri) de gradul trei. third-grader [~'greidor] s. (amer.) elev în clasa a treia primară. third-hand [~'ha?nd] adj. de mâna a treia. thirdly ['0o;dli] adv. în al treilea rând. third rail ['8a:d 'rcil] s. (amer. sl.) 1. nume generic pentru băutură alcoolică tare. 2. persoană incoruptibilă. third-rate [~'reit] adj. de calitatea a treia; inferior; slab. third sex [~'scks] s. (mai ales amer.) nume generic pentru hom*osexuali. thirdsman ['Gaidsmsn], pl. thirdsmen s. arbitru. Third World ['0o:d \vo:ld] ş. (pol.) the ~ lumea a treia, ţările subdezvoltate. thirst [Ga:st] I. s. (si fig.) sete; got a ~? (nu) ţi-e sete? bem ceva?; the ~ for / after knowledge sete de cultură. II. vb. A. intr. 1. a-i fi sete, a fi însetat. 2. to ~ for / after a fi setos de, a fi însetat de. B. tr. to ~ to do smth. a dori fierbinte să facă ceva. thirster ['Go:stor] ş. însetat, setos. thirstily ['Osistilij adv. cu însetarc, cu sete. thirstiness ['Goistinis] s. sete, însetarc. thirsty ['Go:sti] adj. 1. însetat, setos (şifig.), doritor; I am ~ mi-e sete. 2. (fam.) provocator de sete; this is ~ work e o muncă ce produce sete. 3. (despre sol) uscat, scorojit, arid. thirteen ['G?:'ti:nj I. mau. treisprezece. II. inter/, (amer. sl.) (atenţie) şase! thirteenth [-0] I. mim. ord. al treisprezecelea. II. s. a treisprezecea parte, treisprezecinie. thirtieth ['GaitiiG] I. num. ord. al treizecilea. II. s. a treizecea parte. thirty ['G?:ti] num. card, treizeci; the thirties anii între 30-40; al patrulea deceniu al unui secol; she is just out of her thirties tocmai / nu de mult a împlinit 40 de ani. thirty-one ['Gîr.ti'wAn] s. (joc de cărţi) treizeci şi unu. this [ois], pl. these [3i:z] I. pron. dent, (de apropiere) acesta, ăsta, această, asta (de aici); what is ~? ce e acesta / aceasta?; ~ is a table aceasta e o masă; who is ~? cine e acesta / aceasta?; ~ is Mary aceasta e Maria; ~ is Mr. Jones (vi-1 prezint pe) domnul Jones; you will be sorry for ~ o să-ţi pară rău (de asta), ai să te căieşti (pentru asta), o s-o regreţi; before ~ înainte de asta; after ~ după aceea, după care; ~ is curious (asta) e curios; ~ is what he told me iată ce mi-a spus; ~ is my little boy acesta e băieţelul meu, iată-1 pe băieţelul meu; these are they aceştia sunt ei; ~ is where he lives aici locuieşte, iată unde locuieşte; these were his last words acestea au fost ultimele lui cuvinte; what is ~ that I hear? ce va să zică asta? ce vrea să însemne asta? ce vorbe sunt acestea?; ~ is how it happened iată cum s-a întâmplat; it was like ~ a fost aşa, s-a întâmplat în felul următor / precum urmează; the thing is ~ iată despre ce c vorba; (fam.) ~ is a regular lawyer! ăsta zic şi eu că-i avocat (nu glumă)! aşa avocat mai zic şi eu/îmi place şi mic!;
943
is ~ the place to quarrel? ăsta e locul potrivit pentru ceartă? aici aţi găsit să vă certaţi?; - is something like music! iată ce numesc eu muzică! ~ I knew ştiam asta; will you have ~ or that? o vreţi pe aceasta sau pe cealaltă?; (fam.) to put ~ and that together a confrunta / a compara faptele (pentru a trage o concluzie); speaking of ~ and that tot vorbind de una şi de alta; —, that and the other fel de fel de lucruri, sumedenie de lucruri; he told me all his worries and ~, that and the other mi-a povestit toate necazurile lui, şi dă-i şi dă-i; I don't want the opinion of Mr. This or Mr. That nu mă interesează părerea lui (nea) cutare şi cutare. II. adj. dem. (de apropiere) acest, ăst, aceasta, asta (de aici); ~ book is Peter's, that one is Robert's cartea asta (de aici) e a lui Petru, aceea (de acolo) e a lui Robert; ~ morning în dimineaţa asta, azi dimineaţă; one of these days într-una din zilele acestea; in these days în zilele noastre; ~ day week de azi într-o săptămână; ~ day year de azi într-un an; ~ day last week acum o săptămână, azi se împlineşte o săptămână de când, săptămâna trecută în aceeaşi zi; ~country a) ţara / patria noastră (de obicei şe traduce prin numele ţării vorbitorului, scriitorului etc.); b) ţara asta (in carc ne aflăm); (pari.) ~ house parlamentul; ~ side of înainte de, mai devreme ca, până la; ~ side of midnight înainte de / până la miezul nopţii; to run ~ way and that a alerga încoace şi încolo / de colo până colo; ~ person or that will say that unul sau altul va spune că; (vulg.) ~ here house casa asta d-aci; I've been listening to him ~ / these twenty minutes îl ascult de douăzeci de minute (încoace); these people lumea asta. oamenii ăştia; ~ my boy băiatul ăsta al meu; in ~ his first novel în acest prim roman al său; it's not an ugly thing ~ tie nu e deloc urâtă cravata aceasta. III. adv. atât (de); aşa (de); ~ high atât de înalt; ~ far atât de departe, la o atare distanţă; până aici; ~ much atât de mult; doar atât, măcar atât; you've got to know ~ much at least măcar atât trebuie să ştiţi (şi voi). thistle ['9isl[ s. (bot.) scai, ciulin (Carduus). thistledown [~daun] s. puful de pe sămânţa scaiului; as light as ~ uşor ca fulgul. thistle finch [~ fint/J ş. (omit.) sticlele, scatiu (Carduelis elegans). thistly ['Bisli] adj. 1. plin de ciulini, năpădit de spini. 2. (jig.) ascuţit, pişcător. 3. (înv.) spinos. thither fâiOa1"] I. adv. (înv., lit.) într-acolo, acolo; hither and ~încoace şi încolo. II. adj. (mai) îndepărtat; on ~ side of the hill de cealaltă parte a dealului. III. vb. in/r. a se duce într-acolo. thitherward(s) [~wad(z)] adv. (înv., Ut.) într-acolo, spre acel loc, acolo. tho [Sou] conj., adv. v. t h o u g h . thole1 [Soul] s. furchct, furcă de vâslă. thole2 ['Boul] s, (arliit.) cupolă. thole3 vb. tr. (scot.) a suferi, a suporta, a îndura. thole pin [~ pin] s. (mar.) cui de strapazan. Thomaism f'toumaizani] s. v. T h o m i s m. Thomism ['toumizpm] s. (rel.) tomism. Thomist ['toumist] s. (rel.) tomist. thong [Bon] s. curca; chingă; bici. thonk-you-ma'am ['Gsnkju.maem] s. (auto st.) hârtop pe şosea. thoraces ['9o:r9si:z] pl.de la t h o r a x. thoracic [9o:'raîsik] adj. toracic. thoracoscopy [Gsxa'koskapi] s. (med.) toracoscopic. thoral ['Goir^l] adj. referitor la patul nupţial. thorax ['8:>:ra2ks],pl. şi thoraces [-rasi:z] s. 1. (anat.) torace. 2. (în Grecia antică) pieptar, platoşă, cuirasă. thorium ['0o:rtom] s. (chim.) toriu. thorn [G^:n] s. 1. (şi fig.) spin, ghimpe, ţeapă; to be / to sit on ~s a sta ca pe ghimpi / jeratic; (fig.) to be a ~ in smb.'s flesh / side a fi un izvor de continuă iritare pentru cineva, a-i sta / a-i fi cuiva ca sarea / ca un spin în ochi; to put a ~ in smb.'s pillow a provoca cuiva neplăceri / necazuri. 2. (bot.) porumbar (Prunus spinosa). 3. (paleogr.) caracterul runic corespunzător grupului th din limba engleză. thorn-apple [r6^:n^pl] s, (bat.) laur, ciumăfaie (Datura stramonium). thornback [~b«k] s. (Hit.) vulpe de mare (Raja clavata). thornbush [~bu/j s. mărăcinis. thorn hedge [~ hed3] s. gard de spini. thornless ['8:>:nlis] adj. fară spini. thorny ['8o:ni] adj. 1. eu ţepi; ţepos. 2. (fig.) spinos, greu, dificil; ~subject temă spinoasă, subiect dificil. thorough ['0Ar9] adj. 1. (despre căutare, investigaţie, cercetare, confruntare etc.) minuţios, meticulos, migălos, scrupulos, amănunţit; (despre cunoştinţe etc) profund, aprofundat, vast, serios; he has a ~ command of English cunoaşte / stăpâneşte perfect limba engleză, are profunde cunoştinţe de (limbă) engleză; ~ distaste for dezgust profund / total pentru / faţă de; (despre muncă etc.) conştiincios; to be ~ in one's work a munci conştiincios / cu conştiinciozitate; (despre convingeri etc.) total, complet, ferm, nestrămutat. 2. (despre persoane) perfect, desăvârşit, eminent, adevărat, sadea; a ~ musician un muzician desăvârşit / eminent; a ~ Englishman un adevărat englez, un englez sadea; a ~socialist un socialist convins. thorough-bass [~beis] s. (muz.) 1. bas (continuu). 2. sistemul notărilor armonice. thoroughbred [~bred] I. adj. 1. (despre animale) pursânge. 2. (jig.) care are rasă; elegant, graţios, manierat, fin, luminat la minte etc. II. s. 1. animal de rasă; cal pursânge. 2. (fam.) persoană rasată; she's a real ~ arc rasă, e rasată. thorough cut [- 'kAt] s. (tehn.) străpungere, găurire. thoroughfare [~fearj s. 1. pasaj, stradă; răspântie, răscruce; trecere; no ~ trecerea interzisă / oprită. 2. arteră importantă, stradă frecventată. 3. drept de liberă trecere. thorough-going Hgouirj] adj. 1. care merge până la capăt; iară compromisuri. 2. radical, complet. 3. întreprinzător.
thresonical
thoroughly ['9Arali] adv. cu totul, complet; perfect, desăvârşit; în întregime, până la sfârşit; profund; în amănunţime. thoroughness ['BAranis] s. caracter aprofundat; perfecţiune. thorough-paced ['GArapcist] adj. 1. (înv.) (despre cai) bine dresat în toate mersurile. 2. (jig-) perfect, desăvârşit; complet. thorp [6n:p] s. (înv.) sat, cătun. those [douz] pron. şi adj. dem. pi. de la t h a t . thou1 [dau] I. pron. pers. (înv.) tu. II. vb. tr. (şi to thee and ~) a tutui. thou2 [Oau] s. (amer. sl.) (suma de) 1 000 de dolari. though [oou] I. conj. cu toate că, deşi; chiar dacă; it is worth attempting, ~ we fail merită să încercam chiar dacă nu vom reuşi; as ~ ca şi cum, de parcă. II. «dv. cu toate acestea, totuşi. thought1 [8:>:t] s. 1. gândire, cugetare, reflccţiune, reflecţie, meditare; depth of ~ profunzime de gândire. 2. gând, cuget, idee; noţiune, concepţie; to collect / to compose one's ~s a-şi aduna gândurile / minţile; to give ~ to a se gândi / a cugeta / a reflecta la, a medita asupra; absorbed / buried engrossed / lost in ~ (sau in one's own ~s) cufundat în (propriile sale) gânduri; (dus) pe gânduri; on / upon second ~s după o adâncă chibzuială. gândindu-se mai bine; (as) quick as ~, (as) swift as ~ iute ca gândul; second ~ următorul gând; (prov.) second ~s are best mai bine să întrebi de două ori, decât să greşeşti o dată; the stream / train of ~ şirul gândurilor / ideilor; to take ~ a) a cădea pe gânduri, a sc îngândura; a se gândi, a reflecta, a cugeta (la); b) a chibzui bine, a medita adânc; to carry one's ~s back a-şi purta gândurile în trecut; to dismiss / to discard from one's ~s a-şi scoate (ceva) din minte; to entertain / to harbour a ~ a nutri un gând; I didn't give it a ~ nu m-am gândit (Ia asta), nu mi-a venit în gând, nici prin gând nu mi-a trecut; to read smb.'s ~s a ghici gândurile cuiva; suddenly the ~ struck me that deodată, brusc, îmi trecu / trăsni prin minte că / mă străbătu gândul că; inmost ~s gânduri lăuntrice; merry ~s of a fool festă, renghi, glumă. 3. părere, opinie, vedere, idee; to my ~s după părerea mea. 4. intenţie, gând; to have other ~s a avea alte intenţii / planuri; he has ~s of marrying are intenţia / are de gând să se însoare. 5. atenţie, consideraţie, grijă; I thank you for your kind ~of me vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră (faţă de mine). 6. grijă; atenţie; mâhnire, întristare; melancolic; to take no ~ of smb. a nu se alarma din pricina cuiva; to take no ~ of smth. a nu se alarma din pricina unui lucru, a nu da atenţie unui lucru; take no ~ for the morrow nu te îngriji de ziua de mâine. 7. (fa/n.) o idee, un pic, puţin; the sleeves are a ~ too short mânecile sunt o idee cam scurte. thought2 past şi part. trec. de la t h i n k . thoughtful ['0^:tful] adj. 1. gânditor, cugetător; meditativ, contemplativ, visător. 2. serios, profund, adânc; cugetat, gândit. 3. preocupat, atent, grijuliu. thoughtfully ['9o:tfuli] adv. 1. gânditor, meditativ. 2. precaut, prudent. 3. prevenitor, atent. thought fulness ['Bcv.tfulnis] ş. 1. meditare, gândire, chibzuirc. 2. chibzuinţă; prudenţă. 3. solicitudine, consideraţie, atenţie, grijă. thought-laden [0D:t'leidn] adj. (poetic) 1. bogat în idei. 2. gânditor, dus pe gânduri. thoughtless ['9o:tlis] adj. 1. nepăsător, nechibzuit, nesocotit; fără griji. 2. prost, neghiob. 3. neatent (faţă de alţii), egoist. thoughtlessly [-li] adv. nechibzuit, necugetat. thoughtlessness [-nis] s. 1. nepăsare, indolenţă, neatenţie. 2. nechibzuinţă, nesocotinţă. thought-out ['9o:t'aut] adf bine gândit, bine chibzuit. thought-reader bBD^rrda1"] s. cititor în suflete. thought-reading [~iri:din] s. citirea gândurilor altuia. thought-sick [~sik] adj. (poetic) melancolic. thought-transference HtrEensfor^ns] s. telepatie, transmitere a gândurilor la distanţă. thought-wave [~weiv] s. undă telepatică. thousand ['Bauzsnd] I. num. 1. raic; a ~and one a) o mic unu; b) (fig.) din belşug; one in a ~ unul la mic; excepţional. 2. many ~s of times, a ~ times de mii de ori; a ~ and one cares o mic şi una de griji; nenumărate griji. II. s. mie; un număr marc, nedefinit; by ~s cu miile; ~s of mii şi mii de. thousandfold [~fould] ad/., adv. înmiit. thousand-miler [~'maitar] s. (amer. fam.) cămaşă de lucru de culoare albastru închis. cămaşă „antijeg". thousandth ['Bauzsntej adj. I. al miilea. II. s. a mia parte; a mia oară. thowless ['Boulis] adj. (scot.) nepăsător, indiferent; apatic. Thracian ['Orei/ian] I. adj. trac. II. s. 1. trac. 2. (lingv.) (limba) tracă. thraldom ['Groildam] s. sclavie, robie, sclavaj, serbie, servitute; to keep smb. in ~ a ţine pe cineva în robie / în aservire. thrall [9ro:l] I. s. 1. şerb, rob, sclav (şi fig.). 2. (poetic) robie, sclavie. II. vb. tr. (înv.) a înrobi, a subjuga, a supune. thralldom [-dam] s.v. t h r a 1 d o m. thrash [Brse/] vb. A. tr. 1. a bate, a burduşi, a scărmăna. 2. a învinge, a cuceri, a întrece, a bate (pe cineva). 3. a treiera, a îmblăti, a bate grânele cu îmblăcitul. 4. to ~ out (fig.) a judeca scrupulos, a lămuri, a clarifica; to '-out a question a discuta pe larg o problemă. B. in/r. a se răsuci, a sc zvârcoli. thrasher ['Bra/a1"] s. 1. persoană care bate. 2. treicrător. 3. treicrătoarc, batoză, îmblăciu. 4. (iht.) rcchin-vulpe (Alopias vulpes). thrashing j'Braî/irj] s. 1. trcicr(at), treieriş. 2. burduşeală, lovituri de baston; to give smb. a ~ a burduşi pe cineva, a-i scărmăna pielea; you're asking for a ~! te mănâncă pielea! thrashing floor [~ fb: r ] s. arie de treierat. thrashing machine 1~ 'mai/i:n] s. maşină de treierat, batoza. thresonical [9rci'sonik(a)l] adj. fanfaron, lăudăros, palavragiu.
thread
thread [Ored] I. s. 1. fir (şifig.), filament, tort, fir tors, fibră, firicel; (fig.) to hang by a ~ a atârna de un fir de aţă. 2. (telm.) tăiere (de filet etc.). 3. pl. (amer. si.) (costum de) haine. 4. (tehn.) ghivent, filet. II. vb. A. tr. 1. to ~ the needle a băga aţa în ac. 2. a înşira (mărgele etc.). 3. a străbate, a pătrunde (prin), a trece cu greu peste (obstacole); to ~ one's way a,-şi croi drum cu greu prin; a se furişa prin. 4. (tehn.) a fileta (un şurub, o ţeava). B. 1. (in) a se înşuruba (în). 2. (through) a-şi croi drum cu greu (prin), a se furişa (prin). threadbare ['6redb£3r] adj. 1. uzat, jerpelit, ros. 2. zdrenţăros, cu hainele roase/jerpelite. 3. (fig.) învechit; epuizat; neinteresant; banal(izat); a ~ subject un subiect învechit. threadbareness l'Gredbsonis] s. 1. stare de uzare / de jerpelire. 2. (fig.) banalitate. threader ['Oredo'] s. (telm.) maşină de filetat. threadlike [Qredlaik] adj. 1. ca firul. 2. fibros, filamentos. thread-mark [6redma:k[ s. filigran pe biletele de bancă / bancnote. thread needle [~ ini:dl j s. 1. jocul de-a podul (joc de copii în care unul din participanţi trebuie să se strecoare pe sub mâinile unite ale vecinilor săi). 2. figură de dans popular în care dansatoarea trece pe sub braţul partenerului. Threadneedle Street [— 'stri:t] s. the Old Lady of ~ Banca Angliei. thread paper [~ ipeip9r] s. 1. hârtie pentru sfoară. 2. (fig.) băţ de chibrit, scobitoare (persoană îiuiltă si slabă). thread-shaped [~/eipt] adj. (bot., zool.) filiform; subţire ca un fir. threadworm [~ws:m] s. (med.) trichina. thready ['GrediJ adj. fibros, filamentos. threap [6rep] s. (dial.) 1. discuţie, ceartă. 2. acuzaţie. threat [9ret] s. ameninţare; idle ~s ameninţări deşarte. threaten ['9retn] vb. A. tr. a ameninţa; to ~ punishment a ameninţa cu o pedeapsă. B. intr. a fi ameninţător, a ameninţa; the clouds ~ norii ameninţă. threatening [-irj] adj. ameninţător; (despre o scrisoare etc.) de ameninţare. three [9ri: ] num., s., adj. trei; ~ times ~ de trei ori trei. three-act ['9ri:adct] adj. (despre o piesă) în trei acte. thrce-colour(ed) [~'k,\lo(d)J adj. tricromatic. three-cornered [~'ko:n3d] adj. 1. triunghiular, în trei colţuri. 2. (despre o luptă electorală, competiţie sportivă etc.) în trei. three-D, 3-D [~'di:] I. adj. (despre un film) tridimensional. II. s. film tridimensional /stereoscopie. three-decker [~'dekor] s, 1. (mar.) vas cu trei punţi; (înv.) corabie cu trei rânduri de tunuri. 2. construcţie cu trei nivele. 3. (glumeţ) roman în trei volume. three-dimensional [~dai'mcn/:>n(3)l] adj. tridimensional (v. t h r e e-D); ~ sound sunet stereofonic. three-eight time [~'eit taim] s. (muz.) (timp de) trei optimi; 3 / 8 . three-engined [~'end3ind] adj. trimotor, cu trei motoare. three-field system [~'fi:ld isistinî] s. (agr.) sistem de agricultură / cultură cu trei asolamente. three-flowered [~'flauod] adj. cu flori în buchet de trei. threefold ['eri:fould] I. adj. întreit, triplu. II. aa'v. de trei ori, întreit. three-four time [~'fo: taim] s. (muz.) (timp de) trei pătrimi, 3 / 4 . three-man [ - t e n ] adj. (compus) din trei persoane; a ~ committee un comitet de trei. three-master [~ 'mo:st3r] s. (mar.) vas cu trei catarge. three-mover [~'mu:v3r] s. (şah) problemă cu soluţie în trei mutări. three-pair [~'pD3rj adj. la etajul al treilea; a ~ back cameră la etajul III cu vedere spre curte. threepence ['Grepans] s. (suma de) trei penny. threepenny bit ['Orepni bit] s. monedă de argint de 3 penny. threepenny piece [~ 'pis] s. v. t h r e e p e n n y b i t . three;per-cents [Orkpa'sents] s. pl. titluri / obligaţii de 3% ale statului. three-phase [~'feiz] adj. (electr.) trifazat. three-piece [~'pi:s] adj. din trei părţi; ladies' ~ suit complet „trois pieces". three-ply ['9ri:'plai] I. aaj. (despre furnir) triplu. II. s. 1. furnir de lemn triplu. 2. ~ wool lână cu fir din trei şuviţe. three-point landing [~ 'pnint dsendirj] s. (av.) aterizare pe trei puncte. three-pole [~ 'poul] adj. (electr.) cu trei poli, tripolar. three-quarter [~ 'kwo:tor] I. adj. (de) trei sferturi; ladies' ~ length coat pardesiu de damă trei sferturi, „troisquarts"; ~face portrait portret (de) trei sferturi; (rugby) ~ back jucător pe linia de trei sferturi. II. aa'v. pe trei sferturi; the room was ~ full camera era pe trei sferturi plină. III. s. (rugbi) jucător pe linia de trei sferturi. thpeescore [~'sko:r] s. şasezeci, şaizeci. three-seater ]'si:t3r] s. autoturism cu trei locuri. three-sided [~'saidid] adj. cu trei laturi (mai ales plane). threesome ['9ri:som[ s. grup de trei; trio; terţet. three-speed ['8ri:spi:d] adj. cu trei viteze; a ~ car autovehicul cu trei viteze. three-square [~skwar] adj. cu trei suprafeţe plane; (despre o pila etc.) triunghiular. three-star [~ 'sta:'] adj. de bună calitate. three-step [~step] s. dans în trei timpi. three-storied [~sto(:)rid] adj. cu trei etaje. three-story [~ sto(:)ri] adj. v. t h r e e - s t o r i e d . three-stringed [—striijd] adj. (muz.) (instrument) cu trei coarde. three-tailed [~'teild] adj. cu trei cozi. three-valved [~'va;lvd] adj. trivalvular. three-way [~wci] adj. (tehn.) 1. (despre robinet, supapă ele.) cu trei căi. 2. (ferov.) cu linie triplă. 3. (electr.) (despre comutator) cu trei direcţii. three-wheeled [~'wi:ld] adj. cu trei roţi.
944
three-wheeler [~'wi:lor] s. automobil pe trei roţi. three-wire [~wais] adj. (electr.) cu trei conductoare. thremmatology [0remo'tolod3i] s. (biol.) creştere artificială. threne ['9ri:n] s. (rar) bocet, cântec funebru. threnetic [6re'netik] aay. (rar) funebru, jalnic, de bocet. threnode ['Orknoud, '9renoud] s. cântec de înmormântare; de jale; bocet. threnody ['Grknodi] s. v. t h r e n o d e . thresh [Ore/] vb. tr. a treiera, a îmblăti. thresher ['Orc/b'] s. v. t h r a s h e r (2,3). threshing ['Ore/in] s. v. t h r a s h i n g. threshing-floor [~,fb:] s. («gr.) arie. threshing machine [~ nra'/kn] s. (agr.) batoză. threshold ['Gre/hould] s. 1. prag; pridvor. 2. (fig.) prag, început, punct de plecare. threw [9ru:[ past (ie/a t h r o w . thrice [Grais] adv. (înv., lit.) 1. de trei ori. 2. de mai multe ori, repetat. thrifallow [Ori'fselou] vb. tr. a ara a treia oară înainte de însămânţare. thrift ['Drift] s. 1. economie, frugalitate, cumpătare. 2. (bot.) limba-peştelui (Armeria maritima). 3. brazdă, gazon. 4. (despre plante) creştere viguroasă. 5. (înv.) prosperitate, înflorire, succes. thrift box [- boks] s. puşculiţă. thriftily ['9riftili] aa'v. cumpătat, cu economie. thriftiness [r9riftinis] s. 1. frugalitate, economie. 2. (înv.) prosperitate (în afaceri). thriftless ['Oriftlis] adj. 1. risipitor, cheltuitor; what ~waste of time! ce risipă de timp! 2. extravagant. thriftlessly [-li] adv. extravagant. thriftlessness [-nis] s. 1. risipă, cheltuială. 2. extravaganţă. thriftshop ['Oriftjbp] s. magazin de mărfuri cu preţ redus. thrifty ['Orifti] adj. 1. econom, chibzuit, socotit, nerisipitor. 2. (amer.) înfloritor, prosper. 3. bine administrat, bine gospodărit. 4. (înv.) folositor, profitabil. thrill [Gril] I. vb. A. tr. 1. a cutremura, a înfiora, a da (cuiva) fiori, a face (pe cineva) să se cutremure, să se înfioare; to be ~ed with horror a fi cutremurat de groază. 2. a emoţiona, a mişca adânc, a tulbura, a face (pe cineva) să vibreze, a electriza, a zgudui; music that ~s smb. muzică care te zguduie / te tulbură; scent that ~s smb. parfum ameţitor; to be ~ed by a speech a fi electrizat de un discurs. 3. (înv.) a găuri, a sfredeli, a străpunge, a perfora, a fora. B. intr. 1. a se cutremura, a se înfiora, a-1 trece fiorii; to ~ with horror a se cutremura de groază. 2. a tresări, a vibra, a palpita; the earth ~s pământul tresare / zvâcneşte; his heart ~ed with joy inima îi palpita / îi bătea cu putere / îi zvâcnea (în piept) de bucurie; his voice ~ed with emotion vocea îi tremura de emoţie. II. s. 1. cutremur, fior; emoţie puternică; tresărire; tremur(at) nervos; ~ of pleasure fior de plăcere. 2. (med.) palpitaţie uşoară. 3. (sl.) roman senzaţional, roman poliţist. 4. (înv.) burghiu, sfrcdel, perforator. thrilled [-d] adj. 1. înfiorat; emoţionat, excitat. 2. intrigat. thriller ['9ritor] s. 1. thriller. 2. melodramă. thrilling ['Orilirj] adj. care îţi dă fiori; palpitant; mişcător, emoţionant. thrillingly [-li] adv. mişcător; palpitant. thrive [Oraiv],past. throve [9rouv],/wrt. trec. thriven ['Orivn] vb. mir. 1. a prospera, a reuşi, a înflori; a se îmbogăţi, a face avere. 2. (despre animale, plante) a prii, a merge bine, a creşte puternic / viguros. thriving ['Oraivirj] adj. înfloritor, prosper; viguros. thrivingly [-li] aa'v. înfloritor. thrivingness [-nis] s. înflorire, prosperitate, propăşire. thro [9ru:] prep. v. t h r o u g h. throat [9rout] s. 1. (anat.) gât, gâtlej; grumaz; to catch / to have / to hold / t o take / to grip / to pin smb. by the ~ a apuca / a înhăţa, a înşfăca de gât pe cineva; a strânge pe cineva de gât; to cut smb.'s ~ a tăia cuiva gâtul; a suprima pe cineva; to cut the ~ (of smth.) a pune capăt (cu aat.), a răsturna (un plan, proiect etc.); a face praf şi pulbere, a nu lăsa piatră peste piatră (dintr-un argument etc.); to cut each other's (sau one another's) ~ a) a se duşmăni de moarte; b) a se gâlcevi, a se ciorovăi; c) a se distruge reciproc prin concurenţă; to fly at smb.'s ~ a se arunca / a se năpusti / a se repezi asupra cuiva / la cineva; to cram / to ram / to thrust smth. down smb.'s ~ a impune cuiva (părerea, punctul său de vedere etc.); to clear one's ~ a-şi drege glasul, a tuşi; full up to the ~ sătul până-n gât; to jump down smb.'s ~a) a respinge obiecţiile cuiva; a obiecta / a replica cuiva cu vehemenţă; b) a nu lăsa pe cineva să vorbească, a-i închide cuiva gura; to pour / to send down the ~ a-şi cheltui / toca banii cu chefurile; the back of the ~ fundul gâtului; sore ~ durere în /de gât; I have a sore ~ mă jenează / doare în gât; (glumeţ) clergyman's sore ~ faringită cronică; to give smb. the lie in his ~ a spune cuiva în faţă că minte; he lies in his ~ minte de stinge; (fam.) to moisten one's ~ a-şi uda gâtlejul, a bea. 2. voce; a ~ of brass a) voce puternică, tunătoare; b) voce aspră. 3. strungă, trecătoare, pas. 4. (metal.) gură de alimentare / încărcare a furnalului. 5. (mar.) colţ de învergare prova; gât ancoră. 6. (tehn.) fus pe porţiunea din mijloc a unui arbore; gât al platinei. 7. coş vulcanic. 8. (tehn.) gură (de încărcare), deschidere maximă. 9. (mar.) baza picului. 10. (mat.) punct central. throat band ['Grout beend] s. zgardă; cureluşă sub gâtul calului. throatily ['Broutili] aa'v. gutural. throatiness ['Groutinis] s. calitate guturală (a vocii). throating ['Groutirj] s. renură, canelură. throat latch ['Grout lset/] s. v. t h r o a t b a n d . throat pipe [~ paip] s. (anat.) trahee. throat-sprayer [~spreior] s. (mea".) insuflator; pulverizator. throat-wash [~wo/] s. gargară.
945
throaty ['Brouti] adj. gutural. throb [9rob] I. vb. intr. 1. a pulsa; a palpita, a bate puternic. 2. (fig.) a tremura, a vibra de emoţie. II. s. 1. palpitaţie, pulsaţie, bătaie de inimă. 2. tremur, agitaţie; fior. throbbing ['Grobirj] I. adj. palpitând; vibrant. II. s. palpitare, palpitaţie. throbless ['8roblis] adj. (înv.) (despre inimă) care nu (mai) bate. throe [0rou] I. s. (mai ales pl.) 1. durere, boală puternică. 2. tortură sufleteasca. 3. chinurile naşterii; convulsii, spasme violente. 4. pl. agonic, chinurile morţii. II. vb. intr. a suferi crunt. thrombocyte l'Orombasait] s. (anat.) trombocit. thrombosis [0n>m'bousis] s. (med.) tromboză. throne [6roun] X. s. 1. tron. 2. (fig.) tron, putere regala. 3. relicvă, templu, sanctuar. 4. (fig.) stare, poziţie înaltă. II. vb. A. ţr. 1. a înscăuna, a aşeza pe tron. 2. a pune într-un post înalt. B. intr. (rar) a trona. throne room ['Broun ru:m] s. sala tronului. throng [8rsrj] I. s. 1. mulţime, grămadă, îmbulzeală, gloată. 2. (scot.) toi, putere, miez, inimă. II. vb. A. intr. a se îngrămădi; a se îmbulzi, a veni grămadă, a da năvală. B. tr. 1. a umple de lume (o stradă, o sală). 2. a asupri. 3. a înghesui, a îmbulzi. thronged [-d] adj. înţesat, plin de lume, aglomerat; compact. throstle ['Grosl] ş. 1. (poetic, sco(.) v. t h r u s h 1 (1). 2. (text.) maşină de filat cu inele, ring. throttle ['Orstl] I. ş. 1. (fam.) gâtlej, beregată. 2. (tehn.) regulator, drosel. II. vb, A. tr. 1. a sugruma, a strangula, a înăbuşi, a opri. 2. (tehn.) a strangula. 3. to ~ down a frâna. B. intr. 1. a se sufoca; a muri de astmă; a răsufla din greu. 2. a respira din greu (ca şi cum s-ar sufoca). through [0ru:] I. prep. 1. prin, printre, peste, de-a lungul (spaţial); to go ~ the forest a merge prin codru, a străbate / a traversa codrul; to pass ~ the town a trece prin oraş, a străbate / a traversa oraşul; to ran one's sword ~ smb.'s body a străpunge pe cineva cu sabia (dintr-o parte în cealaltă); to look ~ the window a privi pe fereastră / prin geam; to look ~ a field glass a privi prin(tr-un) ochean; to put one's pen ~ a paragraph a şterge / a radia / a tăia un paragraf; to come / to go ~ smth. a străbate / a traversa ceva; (fam.) to go ~srnb.'s pockets a scotoci buzunarele cuiva; to go ~rnany dangers a trece prin multe primejdii; to run right ~ the town a străbate oraşul de la un capăt la celălalt; to speak ~ one's nose a vorbi pe nas; to be ~ one's examination a fi reuşit / trecut la examen; (fam.) to put smb. ~it a supune pe cineva unui interogatoriu foarte sever / serios; (fam.) he's been ~ it a trecut prin multe, a fost trecut prin ciur şi prin dârmon, a păţit / a îndurat / a tras multe (în viaţa lui); to be half ~ a book a fi parcurs / citit jumătate din carte; to have got ~a book a fi parcurs / citit o carte în întregime / din scoarţă în scoarţă; (amer.) when I am ~my work după ce-mi termin lucrul. 2. prin (intermediul / mijlocirea), de la, din; to receive / to get smth. ~ smb. a primi ceva prin cineva / prin intermediul cuiva; to send smth. ~ the post a trimite / a expedia ceva prin poştă; I heard of you ~ your brother am auzit de dumneata de la fratele dumitale; I heard of it ~ a newspaper am aflat de aceasta din ziar. 3. mulţumită (cu dat.), datorită (cu dat.), graţie (cu dat.); it was all ~ him that I was appointed to the post numai datorită / mulţumită lui am fost numit în acel post. 4. din pricina, din cauza, datorită; it was all ~ you that we were late numai din pricina dumitale am întârziat; absent ~illness absent din cauză de boală; to act ~ fear a acţiona datorită fricii; ~ ignorance din ignoranţă. 5. în (tot) timpul, de-a lungul (temporal); all ~one's life în tot timpul vieţii sale, de-a lungul întregii sale vieţi; all ~ the night în tot timpul nopţii, toată noaptea (încontinuu); ~ all ages dc-a lungul veacurilor. 6. (amer.) inclusiv; May 15 ~ June 15 de la 15 mai până la 15 iunie inclusiv. II. adv. 1. de la un capăt la celălalt; dintr-o parte în cealaltă; to read a book ~ a citi o cartre în întregime, din scoarţă în scoarţă; to run smb. ~ a străpunge pe cineva (cu sabia etc.) dintr-o parte în cealaltă; to be wet ~ (and ~) a fi ud leoarcă, a fi ciuciulete, a fi ud până la piele; is your sister ~? a reuşit / a trecut (la examen) sora dumitale? I know him ~ a n d ~ î l ştiu perfect (de bine); my trousers are ~at the knees pantalonii mei au genunchii rupţi / găuriţi / ferfeniţiţi; to see / to carry smth. ~ a duce ceva până la capăt / Ia (bun) sfârşit; to let smb. ~ a lăsa pe cineva să treacă; (fam.) to be ~ with smth. a) a fi terminat / isprăvit cu ceva; b) a fi sătul până-n gât de ceva; I am ~ with you am terminat / am isprăvit (cu tine); (să nu te mai văd); (amer.) I'm ~am terminat / isprăvit (de vorbit, lucrul etc.); (amer.) he's ~ in politics nu mai are nici o şansă în politică, cariera lui politică e terminată. 2. direct; the train runs ~ to Moscow trenul merge direct la Moscova (fără oprire); to book ~ to Liverpool a lua bilet direct pentru Liverpool; (tel.) to get ~ to smb. a obţine legătura telefonică cu cineva; I'm putting you ~ the post office vă dau legătura cu poşta; you are ~ aveţi legătura. III. adj. 1. (despre tren, bilet de tren, vagon, drum etc.) direct. 2. (tehn.) continuu; traversant, de trecere.
throw
a fost revizuit în întregime; ~ the length and breadth of the land de-a lungul şi de-a latul ţării. II. prep. peste, prin, după, în; ~ the 19th century în tot cursul secolului al 19-lea. throughput ['8ru:put] s: 1. (tehn.) debit. 2. (cib.) capacitate de prelucrare. through repeater [~ rippi:t3r] s. (tel.) amplificator, intermediar. through route [~ ru;t] s. arteră principală. through station [~ -stei/^n] s. (ferov.) staţie de trecere (fără oprire). through street [~ strht] s. (amer.) stradă principală, (arteră) magistrală. through ticket [~ -tikit] s. (ferov.) bilet (de tren) valabil până la destinaţie (fără transhordare), bilet de tren direct. through traffic [~ .trasfik] s. tranzit. through train [~ trcin] s. (ferov.) tren direct. through way [~ wei] s. v. t h r o u g h s t r e e t . throve [9rouv] past de la t h r i v e. throw [6rou], past threw [9ru:], part. trec. thrown [Broun] I. vb. A. tr. 1. a arunca, a (a)zvârli, a lansa; a pune jos, a lepăda; to ~smb. the ball, to ~ the bail to smb. a-i arunca cuiva mingea; to ~stones at smb. a) a arunca cu pietre în cineva; b) (fig.) a aduce cuiva acuzaţii / învinuiri; a bârfi / a vorbi de rău pe cineva; to ~ smb. a kiss a trimite cuiva un sărut / o bezea; to ~ the dice a arunca (cu) zarurile; to ~ a six, a four a arunca (un) şase (şi un) patru (cu zarurile); to ~ a (fishing-)line a arunca undiţa (în apă); to ~a glance at smb. a-i arunca cuiva o privire / o ocheadă; to ~ difficulties in the way of a crea obstacole / piedici în calea (cu gen.), a pune beţe în roate (cu dat.); to ~ temptation in smb.'s way a supune / a expune pe cineva tentaţiei; to ~ the blame / responsibility on smb. a da vina pe cineva, a arunca vina asupra cuiva, a arunca întreaga răspundere în spinarea cuiva; a declina orice răspundere, a se spăla pe mâini; to ~ a bridge over / across a river a arunca / a întinde un pod peste un râu, a lega cele două maluri ale unui râu printr-un pod; to - a coat over one's shoulders a-şi arunca o haină pe(ste) umeri; to ~ smb. into jail a arunca pe cineva în închisoare; to —fivedivisions against the enemy a arunca (în luptă) cinci divizii împotriva inamicului; to be thrown upon one's own resources a fi nevoit să se bazeze (numai) pe propriile resurse / mijloace / posibilităţi / forţe; to ~ smb. into confusion a pune pe cineva în(tr-o mare) încurcătură; to ~ smb. into a fever a pune pe cineva pe ghimpi / jeratic; to ~ a tale into verse a (trans)pune o istorioară în versuri, a versifica o poveste / un basm; to ~ three rooms into one a face o singură piesă din trei camere; to ~ open the door a izbi uşa de perete, a da uşa în lături / cât colo, a deschide larg uşa; to ~ open one's house to smb. a-i deschide casa cuiva, a-.şi pune întreaga casă la dispoziţia cuiva; to be ~n idle a fi aruncat în stradă fără lucru, a deveni şomer; (sport) to ~ an opponent a trânti adversarul (la pământ); to ~ light on a matter a arunca lumină asupra unci chestiuni, a face lumină într-o problemă, a elucida o problemă; (despre cal) to ~ its rider a-şi trânti călăreţul; (despre călăreţ) to be thrown a fi trântit (la pământ), a fi aruncat / azvârlit din şa; (despre şarpe etc.) to ~ its skin a-şi lepăda pielea, a năpârli; to ~ good money after bad, to ~ the handle after the blade, to ~ the helve after the hatchet a) a risca zadarnic alţi bani în intenţia de a se reface / de a recâştiga pe cei pierduţi; a risca totul; a persevera fără rost; a se încăpăţâna prosteşte; b) a pierde orice speranţă; to ~ into the dustbin / the waste-paper basket / (amer.) the waste-basket a arunca / a azvârli la coş / la lada de gunoi; to ~ overboard a) a arunca peste bord (şi fig.); b) (fig.) a se descotorosi de, a se debarasa de, a lepăda, a arunca; a abandona, a părăsi, a renunţa la. 2. (despre animale) a naşte, a făta (pui). 3. (amer. fam.) a abandona intenţionat; to ~ a race a abandona o cursă (în urma unei înţelegeri cu adversarul). ♦ (amer.) to ~a party a da o mică serbare / petrecere intimă. 4. to ~about a arunca încoace şi încolo / peste tot/în toate părţile; a răspândi, a împrăştia; to ~ one's money about a cheltui în dreapta şi în stânga / nebuneşte / orbeşte; a-şi arunca banii în vânt/pe fereastră; to ~ one's arms about a gesticula; tobe ~n about a fi aruncat încoace şi încolo, a fi zdruncinat (de trăsură etc.); to ~ aside a da la o parte, a înlătura; to ~ away a) a arunca (cât colo), a azvârli (ca nefolositor sau primejdios); (la jocurile de cărţi) to ~ away a card a da jos / a arunca / a depune o carte; (mil.) to ~ away one's arms a arunca / a pune jos / a depune armele; b) a irosi; a risipi; to ~ away smth. on smb. a strica orzul pe gâşte; to ~ away one's life a se sacrifica / a s e jertfi inutil / degeaba / în zadar; don't say more to him, it's ~ing words away nu-i mai spune nimic, îţi toceşti / răceşti gura degeaba / îţi pierzi vremea de pomană; c) a lăsa să scape (o şansă), a pierde (o ocazie); to ~ back a arunca înapoi / îndărăt (o minge etc.); (despre oglindă) a reflecta, a răsfrânge (o imagine); a da / a împinge în lături (obloanele etc.); he threw back his hat îşi dădu pălăria pe ceafă; to ~ down a) a arunca (de sus în) jos; the besieged threw down stones on the besiegers asediaţii aruncau cu pietre în asediatori; to ~down one's arms a arunca armele la pământ, a depune armele, a se preda; to ~ down one's tools a întrerupe / a lăsa lucrul, a declara / a face grevă; b) a dobori (un copac), a dărâma (un zid etc.); c) (chim.) a depune, a precipita (un sediment etc.); d) (amer. fam.) a respinge (un proiect etc.); a dejuca (planurile cuiva); a contracara (pe cineva); to ~ in a) a arunca / a azvârli înăuntru; b) a adăuga, a pune de la sine pe deasupra / în plus; the florist threw in some extraflowers to the bouquet florarul mai adăugă câteva flori la buchet;
through beam ['6ru bi:m] s. (constr.) grindă continuă. through carriage [~ -kasrid3] s. (ferov.) vagon direct. through coach [~ kout/] s. v. t h r o u g h c a r r i a g e . through coal [~ koul] s. cărbune brut / netăiat. through communication [~ k3iinju:niikei/3n] s. (ferov.) intercomunicaţie între vagoane. c) a abandona; (sport) to ~ in the towel a arunca buretele (la boA); (la jocurile de cărţi) through connections [~ ko-nek/pnz] ş. pl. (ferov.) legături directe. to ~ in one's hand / card a abandona / a părăsi jocul, a se scula de la masa de joc; throughfare [~fe3r] s. v. t h o r o u g h f a r e . d) a împărtăşi; to ~ in one's lot with smb. a împărtăşi soarta cuiva; to ~ off a) a arunca de through girder [' ru:, g : d r] s. (constr.) grindă continuă. through-going [~>gouin] adj. (scot.) v. t h o r o u g h - g o i n g . pe; to ~ off one's clothes a-şi arunca hainele de pe sine; to ~ a train off the rails a face să deraieze un tren; to ~ off a bad habit a se lăsa de / a părăsi un obicei prost; b) a arunca, through-going shaft [~ -gouin '/a:ft] s. arbore traversant. a lansa, a proiecta, a emite (fum, căldură, o coloană de apă etc.); c) (cinegetică) a slobozi through insulator [~ tinsuleita1"] s. izolator de trecere. (câinii); to ~ on; a) a-şi trage / a-şi îmbrăca repede (hainele); b) (cinegetică) a pune throughly ['8ru:li] adv. v. t h o r o u g h l y . through-other [~'A09r] adj. (scoţ.) 1. (despre persoane) aiurit, zăpăcit; dezordonat. (câinii) pe urma (vânatului); to ~out a) a arunca, a da / a scoate afară (pe cineva, ceva); a expulza (pe cineva); to ~ out one's chest a-şi scoate pieptul în afară, a-şi umfla pieptul; 2. (despre lucruri) în dezordine. throughout ['Gru(:)'aut] I. adv. 1. în toate privinţele, complet. 2. oriunde, pretutindeni, b) a arunca, a răspândi, a emite (raze, căldură, miros etc.); to ~ out a card a arunca o peste tot (locul); de la un capăt la celălalt; the dictionary has been revised ~ dicţionarul carie (de joc), adefosa; (au/o) to ~ out the clutch a debreia; (jur.) to ~ out a bill a emite
throwaway
o ordonanţă de ncurmărire; (sport) to ~ out a challenge a lansa o provocare; c) (jur.) a respinge (un proiect de lege etc.); d) a deranja, a încurca, a întrerupe (pe cineva de la lucru etc.); to ~ over a abandona, a părăsi (un prieten etc.); to ~ together a strânge laolaltă (în grabă), a reuni; Balzac's novels are ~n together romanele lui Balzac sunt scrise în grabă; he has ~n us together in his house ne-a strâns pe toţi laolaltă în casa lui; to ~ up o) a arunca în sus; b) a ridica în sus cu putere (un geam de tren etc.); c) a înălţa în grabă (o casă); to ~ up jerry-built houses a construi locuinţe ieftine; a*) a renunţa Ia, a abandona; to ~ up one's situation a renunţa la o situaţie, a-şi da demisia din slujbă; to ~ up one's claims a renunţa la pretenţiile sale; (la jocurile de cărţi) to ~ up the cards a ceda în favoarea cuiva; e) to ~ up food a vomita, a vărsa. B. re/7.1. a sc arunca, a se (a)zvârli; to ~ oneself backwards a se arunca înapoi; to ~ oneself into the fray a se arunca la asalt / în încăierare / în învălmăşeală; to ~ oneself at smb.'s head (sau at the head of smb.) ase arunca de gâtul cuiva; to ~ oneself into smb.'s arms (sau into the arms of smb.) a se arunca în braţele / la pieptul cuiva. 2. to ~ oneself about a da din mâini şi din picioare, a se zvârcoli; to ~ oneself down a se arunca pe burtă, la pământ. C. intr. 1. a arunca, a (a)zvârli; (sport) he ~* twenty yards aruncă (la) douăzeci de metri. 2. (biol.) (despre o specie etc.) to ~ back a se întoarce la un tip anterior; (amer.) to ~in with smb. a împărtăşi soarta cuiva. II. s. 1. aruncare, (a)zvârlire, lansare; aruncătură, (a)zvârlitură; at a stone's ~ from la o aruncătură de piatră de; ~ of dice aruncare a zarurilor; ~of a (fishing-)Iine azvârlire a undiţei. 2. roata olarului. 3. (te/m.) anvergură, amplitudine, întindere. 4. cursă (a pistonului). 5. (geol.) amplitudine a faliei. 6. (amer. fam.) preţ per unitate / bucată; unitatea cu care se vinde un articol; pahar, sticlă, pereche, duzină etc.; champagne at 5 dollars a ~ şampanie la (preţul de) 5 dolari sticla. 7. (amer. fam.) încercare; let's have a ~at it! hai să facem o încercare! throwaway ['Broug.wei] s. (amer.) afiş-reclamă sau circulară publicitară împărţită pe stradă sau din casă în casă. throwback [~ bask] s. 1. mişcare înapoi (a capului etc.); recul. 2. (fig.) întoarcere, revenire la. 3. (biol.) regres atavic, atavism. throw-down [~daun] s. (si.) înfrângere. thrower ['0rou3r[ s. 1. aruncător (cu suliţa, de. zaruri etc.); discus ~ aruncător cu discul. 2. olar. throw-in f'Brouin] s. (la fotbal) aruncare de la tuşă; repunere în joc (a balonului). throwing ['Brouirj] s. aruncare, azvârlire. throwing about [~ c*baut] s. risipă, aruncare a banilor (în dreapta şi în stânga). throwing-away [~Oi\vei] s. 1. (sifig.) aruncare la gunoi; îndepărtare. 2. pierdere (a unei ocazii); risipă (de limp etc.), irosire. throwing back [~ ba?k[ s. 1. aruncare înapoi (a mingii etc.). 2. refracţie. 3. întârziere (a unei lucrări ele). throwing down [~ daun] s. 1. aruncare, azvârlire (jos); -depunere (a armelor). 2. renunţare (la un proiect). 3. dărâmare (a unui zid etc.). throwing out [~ aut] s. 1. jet, emitere. 2. respingere (a unui proiect de lege ele). 3. scoatere în relief. throwing over [~ .ouvarJ s. părăsire, lepădare (de un prieten etc.). throwing up [~ Ap] s. 1. aruncare în aer. 2. vomitare. 3. construire pripită (a unei case ele). 4. scoatere în relief. 5. renunţare. thrown [8roun] part. trec. de la t h r o w . throw-off ['0rou3(:)f| s. (sport) (sifig.) început, start. throw-out [~aut] s. 1. pl. (corn. fam.) deşeuri, articole rebutate, articole cu defect. 2. (telin.) debreierc automată. 3. (tehn.) ejector, aruncător. 4. (electr.) întrerupător / disjunctor automat. throwster ['Orousto1"] s. 1. (text.) torcător, răsucitor. 2. jucător de zaruri. thru ['BruOyj (amer.) v. t h r o u g h . thrum1 [OrAin] s. (text.) 1. capătul firului. 2. fir gros; smoc, ciucure; fragment, părticică; (fig. fain.) not to care a ~ a nu-i păsa câtuşi de puţin. thrum21. vb. A. tr. 1. a zăngăni. 2. a bate (toba, în masă) cu degetele. B. intr. a zdrăngăni (ia un instrument). II. s. zăngănit. thrummy ['BrAini] adj. miţbs, păros, flocos. thrush1 [BrAi] s. (omit.) 1. sturz-cântător (Turdus philomelos). 2. (fam.) cântăreţ. thrush2 s. 1. (mea1.) aftă, puşche. 2. (veter.) umflătură a copitei (la cai). thrust [BrAst] I. vb. A. tr. 1. a împinge, a vârî, a băga (cu forţa); to ~smth. into smth. a forţa, a îndesa ceva în (alt)ccva; to ~ one's hands into one's pockets a-şi vârî mâinile în buzunare; to ~ smb. into a dungeon a arunca pe cineva în temniţă; to ~ a dagger into smb.'s back a-i vârî / împlânta / înfige cuiva cuţitul în spate; to ~ one's nose into everything a-şi băga / vârî nasul peste tot; to ~ smth. through smth. a împinge / a face să treacă ceva prin (alt)ceva; (fig.) to ~ smth. (up)on smb. a-i vârî cuiva ceva pe gât, a obliga pe cineva să accepte ceva; to ~ one's way through the crowd a-şi croi / face / deschide drum prin mulţime; to ~ smth. under smb.'s nose a-i vârî cuiva ceva sub nas; to ~ one's head out of (sau through) the window a-şi vârî / scoate capul pe fereastră. 2. to ~ aside / away a da în lături, a îndepărta; to ~ back a împinge cu putere înapoi, a trânti (usa etc.); to ~ down a împinge în jos; to ~ forward a împinge înainte, a întinde (în faţă) (mâna etc.); to ~ out a împinge (în)afară, a scoate afară; to ~ one's head out a-şi scoate capul afară (pe fereastră etc.); to ~ one's tongue a-şi scoate limba (afară din gură); to ~ out one's hand a întinde mâna (brusc); to ~ one's chest a-şi scoate pieptul afară, a-şi umfla pieptul; to ~ out one's legs a-şi întinde / lungi picioarele; to ~ through a străpunge; to ~ up a împinge în sus, a ridica brusc (mâna ele). B. refl. a se împinge, a se îmbrânci; to ~ oneself through the crowd a-şi face loc prin mulţime; (fig.) to ~ oneself forward a se vârî/ băga ca musca în lapte. C. intr. 1. a se împinge, a se îmbrânci; to ~ through the crowd a-şi croi drum prin mulţime. 2. a face o împunsătură (cu sabia etc.); a fanda; to ~ at smb. a împunge pe cineva (cu bastonul etc.); (la scrimă) a împunge eu spada, a face o împunsătură cu spada; to ~ in tierce a trage în terţă; (fig. fam.) to ~
946
and parry a riposta prompt. II. s. 1. împunsătură, îmbrâncitură; lovitură; to break the door in with one ~ a face să sară uşa din balamale, a scoate uşa din ţâţâni, a sparge uşa dintr-o singură împinsătură / îmbrâncitură; to give smb. a ~ with one's foot a-i da cuiva o lovitură cu piciorul. 2. înţepătură, împunsătură (cu sabia, lancea ele); ~and pârry (la scrimă) împunsătură şi paradă; (fig.) riposte prompte. 3. (fig.) înţepătură, împunsătură, ghimpe; atac; that was a ~ at you asta a fost (o înţepătură / un ghimpe / un atac) la adresa dumitale; (fig.) rapier ~lovitură abilă; (fig.) home ~.săgeată bine ţintită. 4. (tehn.) opritor, cui de blocare, limitator de cursă,fixator,piedică; dispozitiv de strângere. 5. (tehn.) (forţă de) reacţiunc, contraaeţiunc, contrapresiunc; presiune axială / centrică / laterală, împingere laterală. 6. (geol.) şariaj. 7. (av.) (forţă de) propulsie. thrust block ]'8rASt bfok] s. (tehn.) cuzinet de reazim. thruster ['OrAstor] s. (/at».) arivist. thrustor s. servomotor. thrust washer ['OrASt iW3/or] s. (mec.) şaibă de presiune. thud [8Ad] I. s. 1. lovitură surdă; zgomot înăbuşit, bufnitură. II. vb. A. mir. a face un zgomot surd, a bufni. B. tr. a lovi puternic cu ceva greu. thug [OAg] s. 1. sugrumător. 2. (amer.) criminal, gangster. thuggee ['@Agi:] s. 1. thugism. 2. (fam.) banditism. thuggery i'OAgori] s. v. t h u g g e e. thuggism ['BAgizam] s. v. t h u g g e e . thuja ['0/u:d3o] s. (bot.) tuia (Thuja occidenlalis). thulium ['OjmliamJ s. (chim.) tuliu. thumb [BAIU] I. s. degetul mare (al mâinii); (fam.) under one's ~ sub puterea / influenţa cuiva, la cheremul cuiva; sub papucul cuiva; his fingers are all ~s e neîndemânatic / stângaci; Tom Thumb nume dat unui pitic din poveste (7om Degeţel) sau oricărui lucru mic; prichindel. II. vb. A. tr. 1. a murdări, a mânji. 2. a mânui cu stângăcie; to ~ over a răsfoi, a citi (o carie). 3. (amer.) to ~ a lift / ride a face autostop, a merge / a călători cu autostopul. 4. to ~ one's nose (at) a) a da cu tifla (cuiva); b) a refuza cu dispreţ (pe cineva). B. intr. a bate cu degetele (ut masa etc.). thumb eleat ['OAm kli:t] s. (mar.) tachet cu un braţ. thumb-cuffs [~kAfs] s. pl. (ist.) cătuşe pentru degetele mari (instrument de tortură). thumber [l0Anior] s. (fam.) autostopist. thumb-index ['BAinundeks] s. repertoar cu ongleuri, indice-repertoar. thumbkin ['GAinkin] i.v. t h u m b - s c r e w . thumbless ['OAmlis] adj. 1. fără degetul mare. 2. (fig.) neîndemânatic, stângaci. thumb nut ['BAIU nAt] s. (tehn.) piuliţă fluture. thumbprint [-print] s. 1. amprenta degetului mare (în dactiloscopie). 2. (amer.) amprentă a personalităţii (cuiva). thumb pusher [~ ipu/or] s. (amer. fam.) persoană care face autostop. thumb-register [~.red3istoc] s. v. t h u m b - i n d e x . thumbscrew [~skru:] s. 1. (ist.) instrument de tortură pentru strâns degetul gros, menghină. 2. (tehn.) şurub cu cap riflat / gofrat. thumbtack [~ta:k] s. (amer.) pioneză. thump [BAinpl I. si. lovitură grea. 2. ghiont. 3. zgomotul unei lovituri puternice. 4. (tei.) zgomot de telegraficre. II. vb. A. tr. a lovi vârtos; (fam.) a (în)ghionti. B. intr. 1. a lovi înăbuşit; a bate. 2. (si.) a exagera; a minţi. III. interj, tronc! thumper ['BAmpo'J s. 1. persoană care bate / loveşte; ~ on the big drum bateristul de la toba mare. 2. (fam.) enormitate, braşoavă. thumping l'GAmpirj] I. adj. 1. (despre o lovitură, o cădere) înăbuşit, greu. 2. (fani.) colosal, imens; ~ lie minciună grosolană. 3. evident, vădit; ~ majority majoritate evidentă. II. adv. (fam.) foarte, grozav (de). III. s. lovituri surde, înfundate; lovituri de pumn; bruftuluieli (amicale), hârjoneli. thunder ['8Andor] I. s. 1. (si burst / clap / peal of ~); tunet; the ~ roars / rolls tunetul bubuie; (fig.) voice of ~ glas de tunet, voce tunătoare; ~ and lightning a) (fig.) tunete şi fulgere; to assail smb. with ~ and lightning a tuna şi fulgera contra cuiva; b) v. ~ a n d l i g h t n i n g ; to run from the ~ into the lightning a nimeri din lac în puţ. 2. (fig.) bubuitură; tunet; the ~ of the guns bubuitul tunurilor; ~ of applause ropot de aplauze. 3. furtună; we shall have ~ today azi va fi furtună; there is ~ in the air a) (vremea) arată a furtună; b) (fig.) atmosfera (unei întruniri etc.) e încărcată; (fam.) to look as black as ~ a fi foarte încruntat, a părea furios. 4. (înv. Ut.) trăsnet; (fig.) to be struck with ~ a rămâne ca trăsnit, a rămâne înlemnit. 5. (lit. fig.) ameninţare, acuzare cumplită; the ~s of Jupiter mânia lui Jupiter; the ~s of the Vatican fulgerele Vaticanului, excomunicare. 6. (fam., în blesteme) dracul, naiba; by ~! la naiba!; (amer.) go to ~! du-te dracului!; what the ~? ce naiba?; why in (the name of) ~? de ce naiba? ♦ to run away with smb.'s ~ / to steal smb.'s ~ a fura ideile cuiva, a o lua cuiva înainte. II. vb. A. intr. 1. a tuna; it ~s tună. 2. a bubui; a trosni; a vui asurzitor. 3. (fig.) (against, at) a tuna şi fulgera (împotriva). 4. to ~ away / out (against, at) a tuna şi fulgera (împotriva); to ~ down a coborî / a cădea cu un vuiet asurzitor; to ~ past a trece pe dinainte cu zgomot asurzitor. B. tr. 1. a rosti / a anunţa cu voce tunătoare. 2. to ~ down a trânti, a izbi cu zgomot; he ~ed his fist down upon the table el izbi cu pumnul în masă; to ~ forth / out a rosti / a vesti / a arunca cu voce tunătoare (ameninţări, o anatemă ele) III. inter/. (si the ~!) drace! la naiba!; ei, drăcia dracului! " thunder-and-Iightning ['OAndorand'laitnirj] s. 1. tunete şi fulgere; furtună. 2. (cot». si.) un fel de postav cenuşiu închis cu picăţele albe. thunderation ['BAnds'rei/an] interj, (amer. fam.) ei, drăcia dracului! ei, lucrul naibii! thunder-axe ['flAndoraks] s. (paleont.) secure de piatră. thunder ball ['BAnda to:l[ s. (meteor.) fulger globular. Thunder bearer [~ ibsors1"] s. the ~ (miîol.) 1. purtătorul de trăsnete, Zeus. 2. v. T h u n d e r e r (a). thunderbeat [~bi:t| vb. tr. (utv.) a trăsni.
947
tibia
thusness [-nis, amer. şi -nes] s. (glumeţ) why this ~? de ce oare? de ce stau lucrurile thunderbird [~ba:d] interj, grozav! minunat! aşa? thunderblast [~bla:st] s. {poetic) (bubuitură de) tunet. thussock ['GAsak| s. v. t u s s o c k. thunderblasted [~-ibla:stid, -ed] adj. lovit / nimicit / pârjolit de trăsnet. 1 thunderbolt [~boult] s. 1. trăsnet; a ~has fallen a căzut trăsnetul. 2. (jig.) fulger, lovitură thuswise ['GAswaiz] adv. (fam. glumeţ) v. t h u s . thuya ['Gu:J3] s. (bot.) arborelc-vicţii (Thuja orientalis). nimicitoare; the ~ of excommunication fulgerul anatemei. 3. (fig. fam.) ştire thwack [Gwsk] I. vb.tr. 1. a lovi vârtos, a bate, a cârpi, a plesni, a altoi. 2. (înv.) (with) neaşteptată/ senzaţională, trăsnet din senin, bombă. 4. (fig.) erou îndrăzneţ, cutezător; - of war erou de război. 5. (înv.) meteorit. 6. (paleont. înv.) bclcmnit. 7. (pal.) unealtă a umple până la refuz (cu). II. s. lovitură zdravănă. thwacker ['Owasko1"] s. 1. persoană sau obiect care loveşte vârtos. 2. (te/u/.) unealtă de piatră. de lemn pentru fasonarea ţiglelor / olanelor. thunder bounce [~ bauns] s. (înv.) bubuit / duru it de tunet. thwacking ['Gwskin] I. adj. (fam.) formidabil, grozav, straşnic. II. s. (pop.) bătaie, thunderburst [~bs:st] s. (rar) bubuitură de tunet. thunder-clap [~kla?p] s. 1. bubuitură de tunet. 2. (fig. fam.) lovitură neaşteptată, lovitură chelfăneală. thwacking knife [~ naif] s, (tehn.) cuţit pentru fasonarea olanelor. de trăsnet. thwaite1 [Gweit] s. (înv. dial.) pământ desţelenit. thunder cloud |~ klaud] s. nor de furtună. thwaite 2 s. v. t w a i t e 1 . thunder crack [~ kreek] s. (rar) bubuitură de tunet. thwart [6wo:t] I. vb. A. tr. 1. a contracara; a se împotrivi, a se pune de-a curmezişul thunder dart [~ du:t] s. (înv.) v. t h u n d e r b o l t (1). dorinţelor / intenţiilor / planurilor (cuiva); a sta (cuiva) împotrivă; none must ~ him thunder darter [~ ida:t3r] s. v. T h u n d e r e r (a). r Thunderer ['GAnd3r3 J s. (în expresii) the Thunderer a) (mitol.) Tunătorul, Jupiter; nimeni să nu-i stea împotrivă. 2. a zădărnici, a dejuca; to ~ smb.'s plans a strica socotelile cuiva. 3. a înfrânge; to be ~ed a suferi o înfrângere. 4. (înv.) a întretăia; a se încrucişa b) (înv. glumeţ) ziarul "The Times". cu. B. intr. (rar) 1. a traversa, a trece de-a curmezişul; a merge pieziş. 2. (fig.) a alerga thunder gust ['GAIKIS gASt] s. (rar) furtună (cu tunete şi fulgere). încoace şi încolo; a încrucişa. 3. (with) a fi în contrast, a fi în opoziţie (cu); a fi în thunder hammer [~ rh^ms1"] s. (paleont.) ciocan de piatră. antagonism (faţă de); a se certa (cu). II. adj. 1. (înv.) transversal. 2. (rar) refractar; thunder-head [~hed] s. (meteor.) (vârf de) cumulus. thunder-headed [-rhedid, -cd] adj. de felul (sau având înfăţişarea) unui nor de furtună. recalcitrant, îndărătnic. 3. (rar) neplăcut, respingător. 4. (înv.) contrar, potrivnic. III. s. 1. (//iar.) bancă de lopătari. 2. (rar, fig.) împotrivire, opunere; obstacol, piedică; in ~of thundering ['QAndsrirj] I. adj. 1. tunător; (fig.) de tunet, asurzitor, infernal; ~ noise / în ciuda, în pofida. IV. adv. şi prep. (înv.) v . a t h w a r t , row zgomot infernal; ~ voice glas de tunet. 2. (fig. fam.) colosal, formidabil, grozav, thwartedly ['GwD:tidli] adv. (rar) 1. transversal, de-a curmezişul; cruciş. 2. oblic, pieziş. nemaipomenit, straşnic, turbat; to be in a ~ rage a turba de mânie, a spumega de furie; thwarter |'GwD:t3r] s. persoană care dejoacă / zădărniceşte (planurile cuiva etc.). a ~ lie o minciună cât toate zilele. II. adv. (fam.) colosal, fantastic, formidabil, grozav, thwarting ['Gwo:tirj] I. adj. 1. jenant, supărător, stânjenitor, care împiedică. 2. opus, nemaipomenit, straşnic, din cale afară de; a ~ fine girl straşnică iată; I'm ~ glad to see you grozav mă bucur că te văd; a ~ good licking o sfântă de bătaie; a ~ great fish un contrar, potrivnic. 3. respingător. II. s. 1. zădărnicire. 2. (şi pl.) obstacol, piedică. thwartingly [-li] adv. 1. jenant, supărător, stânjenitor. 2. opus, contrar, potrivnic. peşte de o mărime formidabilă. III. s. 1. tunet. 2. (fig.) bubuit, duruit. 3. respingător. thunderingly [-li] adv. 1. cu un zgomot asurzitor. 2. v. t h u n d e r i n g (II). thwartly ['6wo:tli] adv. 1. (rar) transversal, cruciş, dc-a curmezişul. 2. (rar) opunând thunderless ['GAndsrlis, amer. şi -Ies] adj. fără tunete. rezistenţă; cu îndărătnicie. 3. (rar) în mod neplăcut; în mod respingător. 4. (înv.) în opoziţie, thunder-like ['GAndslaik] adj. ca tunetul. în contrast. Thunder Master [~
tibial
948
de plată (eliberat o dată cu lăsarea la vatră); to get one's ~ a) (mar. mil.) a fi liberat din serviciul activ, a fi lăsat la vatră; b) (fam.) (si to get one's walking ~) a fi concediat / demis / destituit, a fi dat afară (a7« slujbă); to give (smb.) his walking ~ a concedia, a demite, a destitui (pe cineva), a da (pe cineva) afară (din slujbă); (fam.) to work one's ~a) (mar. mil.) a obţine reformarea prin fraudă / prin simulare, a se „învârti"; b) a scăpa prin fraudă de o muncă, a se „învârti". 10. (mine) ofertă în plic închis (la licitaţiile de minereuri). 11. candidat oficial (în alegerile comunale). 12. (înv.) notă, cont, socoteală; (up)on ~ în cont; (fam.) pe datorie, pe veresie; to run o'the ~ a avea datorii. 13. (înv.) carte de vizită. 14. (fam.) the (real) ~ ceea ce trebuie, ceea ce e necesar; ceea ce e veritabil / adevărat, ceea ce nu e contrafăcut / imitat; not quite the ~nu tocmai potrivit, (întrucâtva) incorect, (oarecum) deplasat, (cam) nepotrivit; that's the ~ a) aşa e bine, aşa trebuie, aşa da; asta e (tocmai) ceea ce ne trebuie; b) aşa stau lucrurile; what's the ~? a) ce-i de d). făcut?; b) ce se intenţionează? ce se urmăreşte? asta unde bate?; c) (amer.) ce va rezulta 2 tick 1. vb. A. intr. 1. a ticăi, a face tic-tac. 2. (despre păsări etc.) a ciuguli, a ciocăni, / ieşi din asta? 15. (amer. fam.) proces-verbal de contravenţie la legea circulaţiei; to give a da cu ciocul; to ~ over a funcţiona într-un ritm încetinit. B. tr. 1. a bate (minutele). a ~ a încheia (şi înmâna) un proces-verbal de contravenţie. II. vb. tr. 1. (si to ~ up) 2. a bifa, a puncta, a însemna; to ~ one's i's a pune punctele pe i (în scris). 3. (in loc. a eticheta (o marfă), a marca (preţul). 2. (amer. fam.) a elibera (cuiva) un bilet de călătorie; verb.) to ~ off a) a bifa, a puncta, a însemna; b) (fam.) a trage (cuiva) un perdaf / o to ~a passenger to California a elibera unui pasager un bilet pentru California. 3. (mine) săpuneală; a lua (pe cineva) la refec; a pune (pe cineva) la locul său / la punct; to ~ out a oferi în plic închis (la licitaţiile de minereuri). 4. to ~for a destina; to ~for sale a destina a) (despre aparatul telegrafic) a înregistra («« mesaj); b) (despre telegrafist) a expedia, vânzării. a transmite (o telegramă), a lansa (un mesaj); (auto av.) to ~ over (despre motor) a merge ticket agent [~
949
tie 1
ticklish ['tikpli/J adj. 1. gâdilicios. 2. dificil, anevoios; delicat; riscant; ~ business soartei / întâmplării; (//iar.) to ~ it down a cobori (cursul unei ape) o dată cu refluxul; problemă delicată; ~ circ*mstances condiţii grele, critice. 3. susceptibil; care lesne se (mar.) to ~ît in(to) port a intra în port o dată cu fluxul /'dus de flux; (mar.) to ~it out simte jignit; iritabil, irascibil, iute la mânie. 4. şovăitor, nestatornic, schimbăcios; nesigur, (of port) a ieşi din port o dată cu refluxul / dus de reflux; to ~it over a) (mar.) a traversa (un râu sau fluviu) folosind curentul mareei; b) (fig.) a aştepta sfârşitul unei perioade pe care nu te poţi bizui. ticklishness ftiMi/nis] s. 1. sensibilitate la gâdilare. 2. susceptibilitate; iritabilitatc, dificile; c) (fig.) a ieşi cu bine dintr-o perioadă dificilă, a sări hopul; (mar.) to ~ it up irascibilitate. 3. greutate, caracter dificil / delicat sau riscant. 4. caracter şovăitor; a urca (cursul unei ape) o dată cu fluxul; (fam.) to ~over (a difficulty) a învinge / a birui / a trece un obstacol, a sări un hop. nestatornicie; nesiguranţă. tide crack [~ krask] s. (mar.) crăpătură datorată fluxului în gheaţa coastelor polare. tickly f'tikpli] adj. (rar) v. t i c k l i s h . tide current [~ ik/vrant] s. curent (provocat) de flux sau de reflux (într-un fluviu sau tick-tack ftik'taek,'—] I. ş. 1. tic-tac, ticăit (ai unui ceasornic); it was done in a ~ s-a întâmplat într-o clipită / cât ai zice peşte; nine o'clock to a ~ ora nouă fix / precis. canal). 2. pulsaţie; ticăit, bătaie (a inimii). 3. ajutor de book-maker (core-l informează prin semne tided ftaidid] adj. cu flux şi reflux. făcute cu mâna despre mersul cursei). 4. ceasornic. II. vb. intr. 1. a ticăi, a face tic-tac. tide dial ['taid .daisl] ş. (mar.) hidrometru cu cadran, limnimetru cu cadran. 2. (curse de cai) a trimite un mesaj prin semne făcute cu mâna. tide-driven [~-drivn] adj. acţionat de energia mareelor. tick-tack man [~ m:en] s. v. t i c k -1 a c k (I, 3). tide duty [~ idju:ti] s. (mar.) taxă de cheiaj. tide-gate [—gcit] s. 1. poartă de cap amonte (a unei ecluze). 2. (mar.) loc în care curentul tick-tick ftiktik] s. (în limbajul copiilor mici) ceasornic, pendulă. tick-tock [~tok] I, s. 1. (fam.) ticăitul / tic-tacul rar al unei pendule mari. mareei este deosebit de puternic. 3. gură la mare a bazinelor de evaporare (pentru extragerea sării din apa de mare). 2. v. t i c k - t a c k (I). II. vb. intr. v. t i c k - t a c k (II). tide gauge [~ geid3] s. 1. (mar.) hidrometru, limnimetru, miră hidrometrică, tickweed [~wi:d] s. (amer.) v. p e n n y r o y a l (2). limnimetrică. 2. (mar.) maregraf. 3. (hidr.) miră de maree. ticky ['tiki] s. 1. (amer.) v. t a c k y. 2. (în Africa de Sud) monedă de trei penny. 1 tid [tid] s. (înv., scot.) 1. (agr., hort.) (for) vreme prielnică sau condiţie / stare prielnică tide harbour [~ -ha:b3r] s. (/rar.) port închis. (pentru). 2. dispoziţie, stare sufletească, capriciu, toană; poftă, chef. tide hour [~ auor] s. (mar.) timp al portului. tide land [~ lamd] s. (mai ales amer.) teren inundabil / inundat în timpul fluxului. tid2 s. (dial.) 1. uger. 2. grămadă mică de fân. tidelands oii [~lasndz oii] s. (mai ales amer.) ţiţei din regiunile submarine de coastă. tid3 adj. (dial.) prost, neghiob, bleg. tid4 adj. (rar) suav, delicat, gingaş; graţios. tideless ['taidlis, amer. şi -lcs] adj. fără maree. tidal ['taidl] adj. privitor la maree; care depinde de maree; asemănător fluxului. tide lock ['taid bk] s. (//far.) ecluză de maree. tidal air [~ 's3r] s. aer de respiraţie; (cantitate de) aer care se inspiră si se expiră. tidemark [~ma:k] s. (afar.) 1. limita fluxului sa» refluxului. 2. hidrometru, limnimetru. tide mill [~ mil] s. 1. moară de apă acţionată de flux şi reflux. 2. moară pentru evacuarea tidal basin [~ 'beisn] s. (mar.) doc plutitor. apei fluxului. tidal boat [~ 'bout] s. vas ale cărui sosiri şi plecări sunt legate de maree. tide pole [~ poul] s.v. t i d e g a u g e . tidal breath [~ 'bre0] s. v. t i d a l a i r . tide pool [~ pu:l] s. smârc de apă de mare rămas după reflux. tidal chart [~ 't/o:t] s. (mar.) hartă a mareelor. tide power [~
tie 2
b) (fig.) a uni (prin căsătorie) cu; to ~ to rules a reglementa / a îngrădi prin reguli fixe; to ~ together a lega împreună / laolaltă; (mar.) to ~ two hawsers together a matisi două parâme cap la cap; to ~ up a) a fixa, a lega (de ceva); b) a prinde / a lega împreună, a înnoda; c) (fig.) a lega, a încătuşa, a împiedica; (fig.) a lega la gard; d) a lega, a înveli, a înfăşură (într-un pachet, într-o legătură); e) a depune, a consemna (ba/ii etc.);f) a lega de anumite condiţii; (sl.) he ~d up prigging s-a jurat să nu fure; g) (fam.) to be ~d up a fi căsătorit. B. in/r. 1. (sport, jocuri) a termina la egalitate (de puncte); a face meci nul, a face remiză. 2. (amer. în expresii) to ~ (up) to / with smb. a se asocia / coaliza / uni cu cineva, a-şi lega soarta de cineva; a-şi pune nădejdea în cineva; (amer.) a man who will do to ~ to un om de nădejde, un om pe care te poţi bizui. C. refl. (fig.) to ~ oneself down to (a duty) a-şi asuma (o obligaţie); to ~ oneself up a se obliga, a se lega de mâini şi de picioare, a se lipsi de libertatea de a hotărî. II. s. 1. legătură, nod, fundă. 2. pi. (fig.) legături, raporturi, relaţii; ~s of blood legături de sânge / rudenie; ~s of friendship legături de prietenie. 3. cravată. 4. (fig. fam.) căsătorie. 5. (fig.) obligaţie, sarcină, răspundere. 6. (sport, jocuri) egalitate la puncte; meci nul, remiză, joc nedecis; to play off a ~ a rejuca un meci terminat la egalitate (pentru a desemna pe învingător). 7. (pol.) număr egal de voturi. 8. (amer.) pereche potrivită. 9. (amer.) şiret de ghete / pantofi. 10. pl. (amer.) pantofi cu şireturi. 11. (muz.) legato. 12. (tehn., constr.) traversă; tirant; etricr; colier; scoabă; clamă; piesă de ancorare. 13. ureche (de cizmă). 14. (amer. ferov.) traversă. 15. (mur.) atârnătoare de vergă. tie2 s. (o7al.) 1. faţă de pernă. 2. pilotă. tie3 vb. Ir. v. t y e. tieback [!taibcek] s. bandă / cordon de draperie (care o ţine prinsă strâns într-o parte). tie-beam [~ bi:m] s. (constr.) grindă de ancorare. tie bolt [~ boult] s. (constr.) şurub de îmbinare / fundaţie / ancorare; bolţ de legătură. tie-break [-tbrcik] s. (sport) mijloc de departajare (a concurenţilor aflaţi la egalitate); (tenis) tie-break. tie-breaker ]-or[ s. v. t i e - b r e a k. tie clip ['tai klip] s. agrafă / ac de cravată. tie-in [~in] s. (amer.) 1. anunţ publicitar al unui detailist publicat într-un ziar alături de anunţul fabricantului respectiv. 2. vânzarea unui articol solicitat (uneori la un preţ redus) numai cu condiţia cumpărării unor articole mai puţin căutate pe piaţă. 3. articol puţin solicitat vândut (obligatoriu) împreună cu un altul foarte căutat. 4. (fam.) legătură, -relaţie. tie piece [~ pi:s] s. (constr.) traversă, bară de legătură; pană. tie-pin [~pin] s. ac de cravată. tie plate [~ pleit] s. 1. (tehn.) placă de ancorare, placă de fundaţie, contraplacă. 2. (ferov.) placă de calc. tier1 ]'taiar] s. 1. partener egal (la joc). 2. (amer. dial.) şorţuleţ (de copil). 3. armătură, întăritură, piesă de susţinere. 4. (mar.) paniol (de butoaie ele). tier2 ['taiar] I. s. 1. rând, şir; etaj; strat; ~ upon ~, in ~s în straturi (suprapuse); (/nil.) guns in ~s baterii etajate; to rise / to stand in ~s a fi dispus în straturi / etaje I amfiteatru. 2. (teatru) rând de scaune; ~ of boxes rând de loji; second ~ boxes loji de rangul al doilea; first ~ balconul întâi. 3. şir de tuburi (de orgă). II. vb. A. tr. a orândui, a aşeza în şir. B. in/r. 1. a fi sau a sta în şiruri / rânduri / straturi; a fi etajat. 2. a se orândui sau a aşeza în şiruri / rânduri / straturi / etaje; a se etaja; a se stratifica. tierce1 [tios, tjo:s] s. 1. unitate de măsură (pentru băuturi etc.) (= cea 191 1). 2. a treia parte, treime. 3. (muz., scrimă) terţă. 4. (mar.) butoi de carne conservată etc. tierce2 [to;s, tias, tja:s] s. (la jocuri de cărţi) terţă, secvenţă de trei cărţi de aceeaşi culoare. tiercel ['ta:solj i.v. t e r c e l . tie rod ['tai rod] s. 1. (ferov.) bielă cuplară. 2. (constr.) tirant. 3. (auto) bară de direcţie. tiers etat [pronunţia franceză] s. (fr. ist.) starea a treia, clasa oamenilor de rând (nici nobili, nici clerici); burghezie. tie-up ['taiAp] s. (amer.) 1. uniune, coaliţie, alianţă; fuziune. 2. stagnare (a lucrului). 3. relaţie, legătură; consecinţă, urmare. tie vote [~ vout] s. (amer. pol.) egalitate de voturi (la doi candidaţi). tie wig [~ wig] s. 1. perucă care se leagă. 2. perucă cu coadă. tiff1 [tif] I. s. 1. ciondăneală, ciorovăială; to have a ~ with smb. a avea o mică altercaţie cu cineva. 2. îmbufnare, supărare; proastă dispoziţie; to go away in a ~ a pleca supărat; to take ~ a se simţi jignit. II. vb. intr. 1. a se bosumfla, a se îmbufna; (at smb.) a se supăra (pe cineva), a face mutre (cuiva). 2. a se ciondăni, a se certa (puţin), a avea un schimb de cuvinte (ca între prieteni, fraţi, soţi). tiff2 (pop.) I. s. 1. înghiţitură, duşcă (ae rachiu etc.). 2. băutură. II. vb. A. tr. (rar) a bea / a sorbi încet / câte puţin. B. intr. a lua un aperitiv. tiff3 s. (mineral.) calcită. tiff4 (înv.) I. vb. A. tr. a îmbrăca, a împodobi. B. refl. to ~ oneself out a se găti. II. s. ţinută; atitudine; poziţie. tiffany ['tifoni] s. 1. (text.) tul de mătase. 2. (dial.) sită de mătase. tiffin I'tifin] (anglo-indian) I. s. 1. micul dejun; (a doua) gustare de dimineaţă; dejun, prânz. 2. băutură, duşcă. II. vb. intr. a lua micul dejun saw gustarea (a doua) de dimineaţă; a dejuna, a prânzi. tiffish(y) ['tifi/i] adj. (fam.) susceptibil, supărăcios, ţâfnos; îmbufnat, bosumflat, care face mutre. tig1 [tig] I. s. (joc) leapşa; long ~ leapşa pe cocoţate; ţo play ~ a juca leapşa. II. vb. tr. (dial, scot.) a atinge (pe cineva) la leapşa. tig2 s. (dial, scot.) cană mare cu fundul lat. tiger ['taiga1"] s. 1. (zool.) tigru (Panthera tigris); American ~a) v. j a g u a r ; / ? ) (rar) v. c o u g a r. 2. (fig.) om crud / sângeros. 3. (amer. fam.) three cheers and a ~, three times three and a ~ de trei ori ura şi un chiot. ♦ (amer. sl., joc de cărţi) to buck / t o
950
fight the ~ a) a juca „va-banque" (la jocul faraon); b) (mai ales despre jucătorii de profesie) a juca cărţi. 4. v. t h y l a c i n e . 5. (sport, tenis, golf) adversar de temut. 6. (fam.) om fălos, fudul (mai ales în privinţa îmbrăcămintei şi a purtării). 7. (sl.) slănină; (amer. sl.) blind ~ bar clandestin (în timpul prohibiţiei). 8. (tehn.) tigaie cu fundul găurit (în fabricile de zahăr). 9. (înv.) paj, picolo (în livrea). tiger-cat [taigakaet] s. (zool.) orice specie de feline sălbatice mici (Felis pardalis, Felis servăl). tigerish ['taigori/J adj. 1. ca de tigru. 2. crud, sângeros. 3. (fam.) fanfaron, fălos, fudul, furlandisit, împăunat, umflat în pene (în privinţa îmbrăcămintei şi a purtărilor). tigerism ['taigarizsm] s. 1. caracter de tigru. 2. (fam.) ostentaţie; fanfaronadă, făloşie, fudulie, furlandiscală, împăunare. tiger meat [itaigo iini:t] s. (/n/7, sl.) came de vacă I vită. tiger-moth [~mo(:)G] s. (entom.) fluturele omidei-urs (Arctia caja). tiger's-eye [taigaz'ai] s. (mineral.) varietate de cuarţ, piatră semipreţioasă. tiger shark [taiga fa:k] s. (iht.) specie de rechin (Stegostoma tigrinum). tiger-spotted [-.spotid] adj. vărgat (ca blana tigrului). tight [tait] I. adj. 1. compact, consistent; îndesat. 2. (despre mobilă etc.) solid, rezistent; bine lucrat. 3. (despre persoane) solid, voinic, vânjos. 4. impermeabil; etanş, ermetic; (tehn.) ~ fit ajustare etanşă; (//Mr.) ~ ship navă etanşă; (fam.) as ~ as wax tăcut ca mormântul. 5. (bine) înţepenit, greu de mişcat, greu de scos; the cork is so ~ that it can't be withdrawn dopul e atât de bine înţepenit încât nu poate fi scos. 6. (despre funie, coardă etc.) (bine) întins; (despre nod, şurub, piuliţă ele.) (bine) strâns; the nut is ~ piuliţa e strânsă (până la refuz); the nut is not ~ piuliţa are joc; to keep a ~ hand on the reins a ţine frâul strâns; to keep a ~ hand / hold / rein on / over smb. a ţine pe cineva de / din scurt; (as) ~as a drum bine întins, întins la maximum. 7. (despre haine, încălţăminte etc.) (prea) ajustat, strâmt; my boots are (too) ~ ghetele îmi sunt (prea) strâmte / mă supără; ~ coat haină strâmtă; ~ round the waist ajustat în talie; (too) ~ under the arms care supără / jenează / ţine la subsuori; ~ waistcoat cămaşă de forţă. 8. (fam.) apăsător; my chest feels very ~, I feel ~ on the chest mă apasă pieptul, 9. (fam.) critic, dificil, greu; in a ~ corner / place / squeeze într-o situaţie critică, la strâmtoare, în încurcătură; to get / to drive smb. in a ~ corner a încolţi pe cineva, a strânge cu uşa pe cineva. 10. (amer. fam.) foarte econom; v. t i g h t - f i s t e d (2). 11. (sl.) beat, ameţit, cherchelit, afumat, aghesmuit; (as) ~as a fiddler, (amer.) (as) ~ a s a brick / a drum beat mort. 12. (/ni/ie, despre zăcăminte) închis. 13. (înv. fam.) cochet, curăţel, drăguţ; minunat; a ~ little wench o fetiţă drăguţă şi curăţică; a ~ little house o căsuţă bine construită şi " confortabilă; a pretty ~ week he made of it! ce săptămână minunată a petrecut! 14. (sport, despre meciuri) strâns, bine echilibrat, disputat cu înverşunare. 15. (corn.fin.) rar, puţin, greu de obţinut; (despre piaţă) sărac, slab; (despre piaţa financiară) critic, în stare de penurie, în criză de bani; ~ bargain afacere care lasă puţină marjă de câştig; money is ~ e lipsă de bani, banii sunt puţini. 16. (înv., amer.) agil, sprinten. II. adv. 1. ermetic; bine; to close ~ a (se) închide ermetic; (despre uşi, ferestre, ochi) shut ~, ~ shut bine închis. 2. ferm, cu fermitate, bine, tare; to hold smth. ~ a ţine ceva strâns / bine; to screw a nut up ~ a strânge o piuliţă până Ia refuz; to blow a football ~ a umfla bine o minge de fotbal; (auto) to pump the tyres ~ a umfla bine pneurile; (fam.) to sit ~ a) a şedea locului / nemişcat; a şedea impasibil; b) a nu ceda, a nu se lăsa, a se ţine bine; c) a nu se lăsa amăgit / păcălit, a nu se lăsa dus de nas / tras pe sfoară; d) a şedea nemişcat / reţinându-şi spaima; (si.) blow me ~! drace! (interjecţie exprimatul mirarea sau admiraţia). 3. (în expr.) to fit ~ a fi bine ajustat, a se potrivi bine; to fit too ~ a fi (prea) strâmt. tight-belted [~ibcltid| adj. încins, strâns în brâu. tight-drawn [~dro:n] adj. strâns; (mai ales în expresii) ~ lips buze strânse / tivite. tighten ['taitn] vb. A. tr. 1. a strânge, a încorda, a întinde; (în dogărie) to ~the staves a etanşa / a strânge doagele; to ~ one's belt a(-şi) strânge cureaua (şi fig.). 2. (şi to ~ up) a intensifica, a întări, a înăspri (blocada, restricţiile). B. intr. 1. a se contracta, a se strânge. 2. (despre arcuri, resorturi, coarde, funii) a se întinde, a se încorda. tightener ['tatona1-] s. 1. (tehn.) tensor, întinzător. 2. şnur, şiret pentru legat. 3. (anat.) muşchi tensor. 4. (sl.) masă îmbelşugată; to do a / the ~ a mânca bine, pe săturate. 5. (sl.) porţie respectabilă; a good ~ of gin o duşcă bună de gin, tightening ['taitenirj] s. 1. strângere. 2. încordare, întindere. 3. înăsprire. tightening key [~ ki:[ s. (tehn.) pană de reglare. tight-fisted ['tait 'fistid, amer. şi -ed] adj. 1. (fig.) (om) avar, zgârcit, calic. 2. cu pumnul strâns; (fig.) ~ hand a) mână strânsă, om zgârcit; b) pumn brutal. tight-fitting [~'fitirj] adj. 1. (despre luiine) foarte ajustat, strâns pe corp. 2. (tehn., despre îmbucări, încheieturi) bine ajustat. 3. (despre uşi etc.) care se închide ermetic. tightish ['taiti/] adj. (fam.) cam strâmt; cam prost; in a ~ place într-o situaţie destul de critică. tightknit ['tait'nit] adj. bine organizat. tight-laced ['tait 'lcist] adj. 1. (foarte / prea) strâns în corset. 2. (fam.) cu principii sa» atitudini de o severitate demodată; înţepat; încorsetat. tight-lipped [~'lipt] adj. taciturn, tăcut; discret. tightly ['taitli] adv. 1. v. t i g h t (II, 1). 2. bine; tare; strâns; to hold smth. ~ a) a ţine ceva strâns / bine; b) a strânge ceva în mâini / în braţe; to fit ~ a fi bine ajustat, a se potrivi bine; to be ~ packed a fi înghesuiţi ca sardelele. tightness ['taitnis, amer. si -nes] s. 1. etanşeitate; impermeabilitate. 2. densitate. 3. tensiune, încordare; ~ in the air atmosferă încordată; ~ of the chest apăsare pe piept. tight-packed ['tait'pskt] aay. (foarte) înghesuit; ca sardelele (în cutie) tightrope [~'roup] s. 1. frânghie bine întinsă. 2. sârmă (pe care evoluează dansatorii pe sârma); ~ walker / dancer funambul, dansator pe sârmă; (fig.) to walk a ~ a face echilibristică; (si.) to be on the ~ a fi într-o situaţie critică / pe muchie de cuţit, a face ceva riscant; to perform on the ~ a dansa pe sârmă.
951
tights [taits] s. pi, 1. pantalon strâmt din tricot (pentru acrobaţi, gimnaşti, dansatori etc.), colanţi. 2. (înv. glumeţ) pantalon scurt foarte ajustat. tight-wad [tait'wod] s. (amer.) avar, zgârcit, cărpănos. tigress ['taigris, amer. şi -grcs] s. tigroaică. tigrine l'taigrain] adv. v. t i g c r - s p o t t e d . tigrish ['taigri/] adj. v. t i g e r i s h . tike [taik] s. v. t y kc. til [ti(:)lj s. (bot.) (un fel de) susan (Sesamum indicum, Sesamum orientale). tilbury ['tilbprij s. tilbury, cabrioletă (un fel de cabrioletă). tilde [tild, 'tildi, amer. şi 'tilde] s. tildă. tile1 [tail] I. s. 1. ţiglă; olan; crest ~ olan pentru învelirca crestei acoperişului; drain -ţiglă cu jgheab(uri); flat ~, plain —ţiglă plană, ţiglă solz; gutter(-) ~ ţiglă cu jghcab(uri); glazed ~ ţiglă smălţuită; hollow ~ olan; pan~ ţiglă (olandeză), olan; ~ for the borders olan pentru învelirea muchiilor acoperişului; (sl.) to be / go to / on the ~s a o duce în chefuri; (sl.) he has a ~ loose e ţicnit / sărit, îi lipseşte o doagă. 2. (şi Dutch ~) placă de ceramică / faianţă / teracotă, cahlă. 3. cărămidă cu goluri. 4. (metal.) capac de pământ (pentru creuzete). 5. (în expresii) chimney flue ~ olan pentru coşuri. 6. (sl.) pălărie, (mai ales) joben, cilindru; (sl.) to fly a ~ a da jos pălăria din cap(ul cuiva). 7. jeton, piesă, piâcuţă (la scrabble şi alte jocuri distractive). II. vb. tr. 1. a înveli cu ţigle / olane. 2. a pardosi / a căptuşi / a acoperi cu plăci de ceramică. 3. (în expresii) we are ~d suntem între noi. 4. a impune (cuiva) păstrarea secretului. tile2 s. (bot.) tei (Tilia). tile burner [~ -b9:nor] s. ţiglar. tile clay [~ klei] s. argilă pentru fabricarea ţiglelor. tile colour [~ -kAbr] s. cărămiziu, culoare cărămizie. tile-coloured [—ilCAlad] adj. cărămiziu. tiled [taild] adj. 1. învelit cu ţigle sau cu olane. 2. acoperit /pardosit /căptuşit cu plăci de ceramică. tile-drain ['taildrcin] I. s. (agr.) dren / tub / ţeava de argilă arsă, olan. II. vb. tr. (rar, agr.) a seca cu drenuri de argilă arsă / cu olane. tile dust [~ dASt] s. cărămidă măcinată. tile earth [~ a:6] s. argilă pentru fabricarea ţiglelor. tile filed [~ fuld] s. teren cu argilă pentru fabricarea ţiglelor. tile floor [~ fb: r , - fb3rJ s. pardoseală din plăci de ceramică. tile kiln [~ kiln, ~ kil] s. 1. cuptor pentru arderea ţiglelor sau olanelor; cuptor pentru arderea plăcilor de ceramică. 2. cărămidărie. tile maker 1~ .meiks1-] s. 1. ţiglar. 2. meseriaş care face plăci de ceramică. tile making [~ -meikin] s. 1. confecţionare de ţigle sau olane. 2. confecţionare de plăci de ceramică. tiler ['tails»1"] s. 1. meseriaş care acoperă casele cu ţigle sau olane. 2. meseriaş care pardoseşte perdelele sau căptuşeşte pereţii eu plăci de ceramică. 3. (înv.) ţiglar. 4. cuptor pentru olane sau ţigle. tile roof ['tail ru(:)f] s. acoperiş de ţigle sau de olane. tilery ['taibri] s. 1. fabrică de olane sau de ţigle. 2. fabrică de plăci de ceramică. tile shard ['tail /o:d] s. ciob de ţiglă sau de olan. tile-works [~wa:ks] s. v. t i l e r y . tiling ['tailirjls. l.învelirecu ţigle sau cu olane. 2. acoperiş de ţigle sau de olane; ţigle sau olane (care constituie un acoperiş). 3. pardosirc sau captuşire cu plăci de ceramică. 4. pardoseală sau căptuşeală din plăci de ceramică; plăci de ceramică (care constituie o pardoseală sau o căptuşeala). tiliaceae [itili'ei/ii:] s. pi. (bot.) tiliacee. liliaceous fitili'cifos] adj. (bot.) din familia tiliaccelor. till1 [til] I. prep, 1. (înaintea adverbelor sau locuţiunilor adverbiale de timp) până (la); ~ now până acum; ~ then până atunci; ~ this day până (în ziua de) astăzi; ~ to-morrow până mâine; (com.) ~ due până la scadenţă; from morning ~ night de dimineaţa până scara; not / never ~ abia (de / în / la), nu înainte de; he did not begin ~ 1880 abia în 1880 a început; he will not come ~ after dinner va veni abia după cină; I have never heard of it ~ now pentru prima oară aud aşa ceva, abia acum aud asta; I can do nothing ~ Monday nu pot face nimic până luni. 2. (înv., dial. înaintea adverbelor sau locuţiunilor adverbiale de loc) până (Ia / în / lângă / pe / sub). II. conj. până, până ce, până să; wait - he comes aşteaptă până (ce) vine; to laugh ~ one cries a râde până la lacrimi; not ~ abia când, abia dacă, decât, decât când, decât dacă, nu mai înainte ca; he will not come ~you invite him nu va veni decât dacă-1 inviţi. till2 s. sertar (care serveşte drept casă) de bani (în prăvălii, oficii poştale etc.); (fam.) to be caught with one's hand in the ~ a fi prins asupra faptului / în flagrant delict. till3 vb. tr. (agr.) a lucra (pământul); a ara. till4 s. (geol.) (teren de) argilă cu blocuri; argilă eratică. till5 s. v. t e c 1. tillable ['tibbl] adj', arabil, cultivabil. tillage ['tilids] s. 1. arătură, pământ arat. 2. cultură, cultivare (a pământului), munca câmpului, plugărit; ~ implements unelte de plugărit; land in ~ v. t i l l a g e l a n d . tillage ground [~ graund] s. v. t i l l a g e l a n d . tillage land [~ la?nd] s. teren cultivat, pământ lucrat; pământ arat. tiller1 ['tibr3 s. 1. (mar.) fusul cârmei. 2. (tehn.) cercel; tirant; bielă. tiller2 s. 1. agricultor, plugar; joint ~s ţărani întovărăşiţi. 2. cultivator (maşină agricolă). tiller31. s. (agr., hart.) 1. colţ; copileţ; lăstar, mlădiţă. 2. (silv., dial.) puiet, copac tânăr. II. vb. intr. a încolţi, a da în colţ, a prinde colţ. a scoate colţ. tillering ['tibrirj] s. (agr.) înfrăţire. tillering stage |~ steid3] s. (agr.) fază de înfrăţire. till money ['til .nuni] s. totalul încasărilor (unui magazin); bani din casă.
time
tilt1 [tilt] I. vb. A. intr. 1. (rar) a se balansa, a se legăna (încoace şi încolo); a se clătina. 2. a se înclina, a se apleca; a bascula; a cădea; to ~ over a se răsturna. 3. (at) a izbi (cu lancea în); (against) a se năpusti (pe). 4. (amer. fam.) to ~ o n a da peste ceva, a găsi. 5. a lupta (mai ales cu lancea) (şifig.), 6. (amer. fam.) a veni în fuga mare. B. tr. 1. a înclina. a apleca; a aşeza în poziţie înclinată; to ~ up a face să basculeze, a ridica într-o parte, a redresa (şi geol.); to ~ over a răsturna, a da peste cap. 2. (rar) a lua apărarea. 3. a ataca cu lancea (în turnir). 4. (rar) a ataca cu, a întinde (lancea); a da (în cineva) cu o armă; to ~ the lance against smb. a ataca pe cineva cu lancea. 5. a trânti, a da peste cap (cu lancea); a trânti de pe şa (cu lancea). II. s. 1. înclinaţie, pantă, clin, aplecare. 2. (rar) lovitură (de suliţă etc.). 3. (mai ales ~s) pi. luptă eu suliţa; turnir; to run full ~ against smb. a da eu putere peste cineva, a ataca pe cineva cu putere; at full ~a) în plin galop; b) cu toată forţa. 4. ~s spălaturi (de butoi de bere). 5. dispozitiv de pescuit prin copcă. 6. (în Newfoundland) loc de încărcare a peştelui, construit din pietre sau crengi. tilt2 I. s. 1. covergă, coviltir. 2. (mar.) pânză de corabie (întinsă ca umbrar la pupa corăbiilor). 3. (în labrador) colibă de pescar sau de tăietor de lemne. II. vb. tr. a acoperi cu o covergă / un coviltir / o foaie de cort etc. tilt boat ['tilt bout] s. barcă cu umbrar. tilt deck [~ dek] s. (constr.) platformă basculantă. tilter ['tilts1"] s. 1. (tehn.) dispozitiv de basculare / răsturnare. 2. (tehn.) masă oscilantă. 3. (metal.) lucrător cu ciocanul. 4. luptător, scrimor; (înv.) luptător cu lancea (iu turnir). tilth [tilG] s. 1. muncă a câmpului; plugărit; arat; land in ~ pământ bine lucrat; out of ~înţelenit. 2. strat arabil, adâncime de arătură. tilt-hammer ['tiltituema'] s. (metal.) ciocan de forjat cu arc; ciocan cu pedală. tilting l'tiltin] I.s. 1.înclinare.aplecare; basculare,răsturnare; ~devicev. ti l t e r ( l ) . 2. vărsare (a conţinutului). 3. (înv.) turnir; (joc de) luptă cavalerească cu lancea. II. adj. 1. înclinat, aplecat. 2. înclinabil. 3. basculant; ~seat scaun basculant, strapontină. tilting cart [~ 'ku:t] s. (ferov.) vagon basculant; vagon dumcar. tilting lance [~ la:ns] s. lance de turnir / pentru jocuri cavalereşti. tilting match [~ man/J s. turnir, întrecere la luptă cu lancea. tilting spear [~ ispb r ] s. v. t i l t i n g l a n c e . tilt-yard [tiltju:d] s. (înv.) arenă pentru turnire. timbal ['timbal] s. (muz.) timpan. timber ['timb3r] I. s. 1. lemn (de construcţie), material lemnos, lemnărie, cherestea; rolled ~arbori doborâţi de vijelie; (tehn.) square ~ cherestea ecarisată, lemnărie ecarisată; (silv.) standing ~ lemn în picioare; (mar.) a pretty piece of ~ un vas cochet / frumos / elegant. 2. buştean. 3. bucată de lemn (de construcţie); bârnă, grindă, căprior. 4. partea lemnoasă (a unei suliţe etc.). 5. (scoţ.) vas de băut din lemn (cu două mânere). 6. obstacol (la alergări). 7. (sl.) ~s picioare de lemn. 8. (mar.) coastă (a unei nave); the ~s of a ship nervurile unui vas. 9. (fam.) chibrit. 10. (amer.) calitate, soi; he is a real managerial ~ arc stofă de director; a man of the right sort of ~ un ora de ispravă / de nădejde, un om dintr-o bucată. 11. (amer.) pădure. -0* (pop. înv.) shiver my ~s! ei, drăcia dracului!; ei, comedie!; shiver my ~s if să mă ia dracul dacă. II. vb. A. tr. 1. (constr.) a executa partea lemnoasă (a unei construcţii); a căptuşi cu lemn; a sprijini, a propti; (mine) to ~ a mine a arma o mină. 2. (jig.) a construi, a crea, a forma, a făuri, a plăsmui. B. intr. (înv., mai ales despre şoimi) a-şi face cuib. III. adj. lemnos.de lemn, din lemn. TV. interj, (fam.) atenţie! păzea! timber bridge [~ brid3] s. pod de lemn. timber carriage [~ -ka?rid3] s. (auto) remorcă de transportat buşteni lungi. timber-claim [~ kleim] s. concesiune forestieră. timbered ['timbad] adj. 1. de cherestea, de lemn; lemnos. 2. păduros, împădurit. timber forest ['timba iforist] s. pădure de arbori înalţi. timber frame [~ freim] s. perete de paiantă. timber framing [~ ifrcimin] s. 1. carcasă lemnoasă, schelet lemnos; construcţie din lemn. 2. paiantă. timber-headed [~.hcdid] adj. (si.) tont. neghiob. timber hitch [~ hit/] s. (mar.) nod de scondru, nod de lemn. timbering ['timbarin] s. 1. împădurire. 2. (mine) anuare, susţinere minieră; ~and walling construire (a galeriilor etc.). 3. lemnărie, lemn de construcţie, cherestea. timberjack ['timb9d3a;k] s. tăietor de copaci. timber-line ['timbalain] s. limita climaterică a arborilor de construcţie. timberman [-man], pi. timbermen [-man, -men] s. (mine) miner de la susţinere, armator. timber merchant [~ ima.t/ant] s. 1. negustor de cherestea, cherestegiu. 2. (pop. glumeţ) vânzător de chilipiruri. timber partition [~ pairti/an] s. perete de lemn. timber ship [~ /ip] s. (mar.) navă de lemn. timber-toe [~ tou] s. (fam. glumeţ) 1. picior de lemn. 2. (mai ales ~s) om cu picior de lemn; om încălţat cu saboţi de lemn; om cu pas greoi. timber trade [~ treid] s. comerţ de cherestea, cherestegerie. timber tree [~ tri:] s. arbore de construcţie. timber wolf [~ wulf] s. (zool.) lup cenuşiu american (Caniş lupus occidentalis). timber work [~ WD:k] s. 1. construcţie de lemn. 2. lemnărie (a unei construcţii); the ~ of a roof lemnăria unui acoperiş. timber yard [~ ju:d] s. fabrică şi depozit de cherestea. timbre [ta;mb9r, 'timbor şi pronunţia franceză] s. (fr. muz.) timbru. timbrel ['timbral] (bibi.) I. s. tamburină. II. vb. tr. (rar) a cânta acompaniat de tamburină. time [taim] I. s. 1. timp, vreme; timp disponibil, timp liber, răgaz; ~ and straw make medlars ripe încetul cu încetul se face oţetul; ~ is money timpul costă bani / e preţios; (the) ~ presses / is pressing e târziu, nu mai e timp de pierdut; ~ will show / tell timpul va arăta / va dovedi; vom vedea; ~ will show a plan cu timpul se va găsi calea de urmat:
time alarm
all the ~ (în) tot timpul; (amer.) totdeauna; by / in length of ~ cu timpul, cu vremea; he who gains ~ gains everything cine câştigă timp câştigă totul; in the course of ~, in process of ~, in ~, as ~ goes on în (de)cursul timpului, cu vremea / cu timpul; leisure ~ timp liber; lost ~ is never found again timpul pierdut nu se întoarce niciodată; take ~ while ~ serves foloseşte timpul cât îl ai; there's ~ enough for that mai este destulă vreme pentru asta, nu e nici o grabă; there's plenty of ~ mai este destulă vreme; to be pressed for ~ a se grăbi, a nu avea timp (de pierdut); to fritter / to potter away the / one's ~ a-şi petrece timpul cu nimicuri; to give smb. ~ (to) a da / a lăsa cuiva timp (să); to have ~ on one's hands a avea timp (disponibil), a dispune de timp; to husband one's ~ a-şi împărţi timpul cu chibzuinţă; to kill ~ a omorî vremea; to lose ~ a) a pierde timp; b) a rămâne în urmă (si despre ceasornice); to spend one's ~ (in) a-şi petrece timpul (cu); to take one's ~ a nu se grăbi; truth is the daughter of ~ adevărul iese la iveală cu timpul, adevărului îi trebuie timp ca să iasă la iveală; we take no note of ~ but from its loss nu preţuim timpul decât atunci când nu-1 mai avem. 2. (interval de) timp, răstimp, stagiu; a long ~ since de mult; for a long ~ a) loc. adv. timp îndelungat, multă vreme; b) pentru un timp îndelungat, pentru multă vreme; for a short ~a) loc. adv. scurtă vreme, puţin; b) pentru scurt timp, pentru scurtă vreme; for a / some ~ e ) loc. adv: câtva timp, o vreme; b) pentru câtva timp, pentru o vreme; for ~ a) temporar, vremelnic; b) (corn.) pe termen; in a short ~ într-un răstimp scurt, în scurtă vreme, curând; in an hour's ~ într-6 oră, într-un ceas, peste o oră / un ceas; (fam.) in no ~ (at all), in less than no ~ pe loc, cât ai clipi, într-o clipită, cât ai zice peşte; to be out of one's ~ a) a-şi fi făcut stagiul (a"e ucenicie, in armată etc.); b) a-şi fi ispăşit pedeapsa (la închisoare); to have a terrible ~ of it a avea mult de suferit. 3. perioadă, epocă, timp, vreme; anotimp; sezon; in the day ~ în timpul zilei; in the evening ~ pe timp de seară; summer ~ vară; close ~timp în care e oprit vânatul sau pescuitul. 4. termen, soroc, moment, clipă, oră, ceas; timp, vreme; time is up / out! a trecut timpul] gata! e ora!; ~ of day oră, ceas; (corn.) ~ of payment scadenţă; all in good ~ toate la vremea lor; astronomical / nautical ~ oră astronomică; Greenwich mean ~ ora după meridianul din Greenwich, ora Europei occidentale; Paris ~ ora Parisului; Moscow ~ ora Moscovei; local ~ ora locală; civil / standard ~ ora oficială; summer ~ orar(ul) de vară; at all ~s întotdeauna; at any ~
952
cât mine. 8. etate, vârstă; at my ~ of life la vârsta mea, la anii mei. 9. dată, rând; ocazie; ~ after ~, ~ and (~) again în repetate rânduri, nu o dată, la tot pasul, mereu, tot timpul; ~ about alternativ, cu schimbul; at a ~ dintr-0 dată; (at) another ~ cu altă ocazie, altă dată; at other ~s cu alte ocazii, în alte rânduri; (at) some other ~ cu (vreo) altă ocazie; by ~s alternativ, cu schimbul; every ~ de fiecare dată; many a ~, many ~s adeseori, de multe ori; six ~s five is thirty de şase ori cinci fac treizeci; ten ~s as large de zece ori mai marc, de zece ori pe atât; this ~de data aceasta; ~s without number, ~s out of number de nenumărate ori. 10. durată; (muz.) lungime (a unei note). 11. (muz.) tact, măsură; ritm; to beat ~ a bate măsura; to keep ~ o) a păstra / a ţine măsura; b) a bate măsura; to mark (the) ~a) (mil.) a bate pasul pe loc; b) (fig.) a sta pe loc, a nu face nici un progres. 12. (pop. în expresii) to do (one's) ~ a(-şi) ispăşi o pedeapsă (de închisoare pe termen). 13. (si.) taxă (cuvenită birjarului sau şoferului pentru timpul cursei). II. vb. A. tr.-l. a fixa I a hotărî ora / momentul (unei acţiuni, unui eveniment); a alege / a potrivi momentul (unei lovituri etc.); the train ~d to leave at 6,30 trenul cu plecarea la ora 6.30. 2. a fixa/a hotărî / a potrivi timpul / durata (unei acţiuni I unui proces tehnic). 3. a se potrivi timpului / împrejurărilor; well ~d oportun; făcut /întreprins la timpul oportun, într-un moment favorabil; ill ~d inoportun; făcut I întreprins la timp nepotrivit, într-un moment nefavorabil. 4. a cronometra. 5. a regla, a potrivi (ceasornicul etc.). 6. a fixa, a hotărî sau a acorda un termen pentru; a soroci. 7. (muz.) a indica măsura (unei piese muzicale). 8. a acompania în tact / măsură; well ~d dance dans bine cadenţat / ritmat. 9. (muz. în expresii) to ~ up a intona. 10. (fam. în expresii) to ~ it out a tergiversa, a temporiza, a tărăgăna. B. intr.
1. (sport, scrimă) a lovi la timp, în momentul potrivit. 2. (muz.) a păstra, a ţine măsura; (to, with) a fi / a cânta / în unison (cu). III. biter/'. 1. ajunge! destul! (strigăt la adresa oratorilor care vorbesc prea mult). 2. (boA) strigăt prin care arbitrul anunţă începutul rundei următoare. 3. (si ~ gentlemen, please!) (în localuri de consumaţie) se închide! ora închiderii! time alarm ['taim 3ila:m] s. (ceasornic) deşteptător. time bargain [~ iba:gin] s. (corn.) contract / afacere / încheiere cu termen. time belt [~ belt] s. (si standard ~) fus orar. time bill [~ bilj s. 1. v. t i m e t a b l e (4). 2. v. t i m c d r a f t . a) vreodată; b) oricând; at no ~(s) niciodată; at one ~ odată, într-un rând; (at) some ~ time-bomb [~bom] s. (mii.) bombă cu acţiune întârziată. or other cândva, vreodată; at that / the ~ în momentul acela, la ora aceea, (pe) atunci; time book [~ buk] s. 1. v. t i m e - s h e e t (1, 2). 2. (broşură / volum cu) mersul (fam.) at that ~ of day pe atunci, în vremea aceea; at the same ~ a) simultan, în acelaşi trenurilor. timp; b) pe de altă parte; at this ~ la ora aceasta, acum; (fam.) at this ~ of day a) la ora time-card [~ka:d] s. v. t i m e - s h e e t (1,2). asta, acum; b) în prezent, la ora actuală, (în ziua de) astăzi; at ~s uneori, câteodată; din time charter [~ itjd:t3r[ s. (mar. corn.) navlosire pe termen. când în când; at what ~soever în orice moment, indiferent când, oricând; to be behind time clause [~ kb:z] s. propoziţie circ*mstanţială de timp. (one's) ~ a fi în întârziere; a fi după termen; a fi prea târziu; to be before (one's) ~ a fi time clerk [~ kla:k] s. 1. pontator (de prezenţă). 2. cronometror, funcţionar însărcinat în avans, a fi înainte de termen, a fi prea devreme; to be ahead of one's ~ / ~s, to be cu cronometrarea operaţiilor industriale. born before one's ~ / ~s a avea idei (prea) avansate (pentru vremea sa); to be behind time-clock [~klok] s. ceas de pontaj. the ~s a fi rămas în urmă, a fi retrograd, a avea idei depăşite; by that ~a) până atunci, time deposit [~ di.pozit] s. (ec.) depunere pe termen. între timp; b) (pe) atunci; by ~s din timp, de cu vreme; from that ~ (forth / on) (începând) time detector [~ di.tekta?] s. ceas(ornic) de control. de atunci; from this ~ (forth / on) de acum înainte; from ~ to ~ din când în când; for time draft [~ dra: ft] s. (ec.) trată la termen. the ~ being pentru moment, deocamdată; în prezent; his ~ has come i-a sosit / sunat time-expired [-iks.paiod, -mek-] adj. (mii., mar.) eu serviciul militar terminat. ceasul (morţii); in due / proper ~ la timpul cuvenit, la vremea sa; in good ~ din timp, time-exposure [~iksrpouzo'[ s. (fot.) expunere îndelungată. de cu vreme; in proper ~ and place la timpul şi (la) locul potrivit; in ~ din timp / vreme; time^freight [~ freit] s. (amer. com.Jerov.) încărcătură / transport / fraht de mare viteză. în timp util, la timp; on ~, up to ~ la fix / tanc / pont; la oră fixată / stabilită (fără nici time fuse [~ fju:z] s. 1. (mil.) focos fuzant; focos de distanţă; ~ fire tragere fuzantă. un fel de întârziere); a mouse in ~ may bite a cable in two lucrul făcut la vremea lui 2. (mine) siguranţă cu întârziere, aduce mai mult folos; it is full / high ~ e de mult timpul, e ultimul moment, nu mai e time glass [~ gla:s] s. clepsidră. timp de pierdut; it is more than ~ e ultimul moment, nu mai e timp de pierdut; it is ~ time-honoured [~,orad] adj. (despre un obicei) venerabil, secular, consfinţit de vreme we were going e timpul să plecăm; (expresie shakespeariană) not worth the ~ of day / uzaj. care nu merită nici să-i dai bună-ziua; out of ~ la timpul nepotrivit; she is near her ~ timekeeper [~rki;por] s.l.v. t i m e c 1 e r k. 2. (sport) cronometror. 3. (muz.) persoană numai are mult până să nască; (pop.) (so) that's the ~ of day! aşa stau (deci) lucrurile!; care ţine tactul. 4. (în expresii) to be a good~a) (despre ceasornice) a merge (totdeauna) that's your ~! acum e momentul! nu pierde ocazia!; this ~ twelve months de azi într-un bine; b) (despre persoane) a fi punctual. an; (sl.) to be fly to the ~ of day a fi iniţiat, a avea experienţă, a nu fi ageamiu; to be timekeeping [—.ki'pirj] s. 1. (sport) cronometrare. 2. (industrie) cronometrare; pontaj. out of one's ~ a fi greşit ora; to bid / to give / to pass smb. the ~ of (the) day a saluta 3. mers exact (al unui ceasornic). pe cineva, a da cuiva bună-ziua / bună-dimineaţa / bineţe; to come ~ enough a veni la time-lag [~laag] s. 1. (electr.) temporizare, întârziere; ~ cut-out.întrerupător cu timp / destul de devreme; to have a good ~ a avea o naştere uşoară; to keep (good / temporizare / întârziere. 2. interval / decalaj de timp. correct) ~ (despre ceasornice etc.) a fi / a merge exact, a merge bine; (despre ceasornice) timeless ['taimlis, amer. si -Ies] adj. (rar) 1. inoportun, la timp nepotrivit. 2. (poetic) to be behind the ~ a fi în urmă; to lose ~ a rămâne în urmă; to gain ~ a merge înainte; o to keep bad ~ a nu merge bine; (sl.) to know the ~ of day a) a fi perfect treaz; b) a se fără sfârşit, veşnic, atemporal, etern. 3. nedatat, fără dată. time limit ['taim .limit] s. 1. limită de timp, timp limită (acordat unui vorbitor etc.). pricepe, a şti cât bate ceasul, a nu fi ageamiu; (sl.) to put smb. up to the ~ of day a arăta cuiva pe ascuns cum să procedeze; to tell / to give smb. the ~ of day a spune cuiva 2. termen, scadenţă (de plată etc.). timeliness ['taimlinis, amer. si -nes] s. oportunitate. cât e ceasul; what ~? când? la ce oră?; what ~ is it? / what is the ~? / (fam.) how goes timely ['taimli] I. adj. 1. oportun. 2. actual, de actualitate. II. adv. 1. curând; devreme. (the) ~?, (fam.) what ~ are you? cât e ceasul?; (/at».) what ~ do you make it? cât arată ceasul dumitale? 5. (si ~s) epocă, timp, vreme, timpuri, vremuri; ~ was when a fost un 2. (în mod) convenabil, oportun, potrivit; la vreme. timeous ['tainras) adj. (scot.) 1. timpuriu. 2. oportun, potrivit. timp / o vreme când; ~ immemorial, ~ out of memory / mind a) timpuri imemoriale, time payment ['taim .peim^nt] s. (amer. ec.) plata în rate. vremuri străvechi; b) din timpuri imemoriale, din vremuri străvechi; as ~s go în vremuri timepiece [~ pi:s] s. ceas; cronometru; cronograf. ~ ca acestea; bad ~s vremuri grele; (com.) dull ~ (perioadă de) stagnare; good ~s vremuri time pleaser [~ .pliiza'] s. v. t i ni c - s e r v e r. bune; hard ~s vremuri grele; in old(en) ~s, in ~s of old / yore în vremuri de demult, time-proof [~ prud] adj. (rar) durabil, trainic. odinioară; in our ~ în zilele noastre; in the ~ (s) of Napoleon în timpul / în vremea / în time purchase [~ .pait/as, -t/is] j . v . t i m e b a r g a i n . zilele lui Napoleon; in these ~s în vremurile acestea; in ~s gone by în vremuri trecute timer ['taints'] s. 1. v. t i m e c l e r k . 2. cronometru; cronograf. 3. (tehn.) regulator / apuse, pe vremuri; other ~s, other manners alte vremuri, alte obiceiuri; out of ~ în vremuri străvechi; troublesome ~s vremuri grele; Shakespeare's ~ epoca lui cu program. 4. (mec.) regulator de aprindere. 5. (auto) distribuitor de aprindere. 6. (electr.) Shakespeare; to comply with the ~s, to yield to ~s a se acomoda / a se potrivi vremurilor; releu / traductor / regulator de timp. time-sanctioned [tainipsamlc/and] adj. consacrat (prin uzaj, prin obicei). when ~s are the worst they will certainly mend când timpurile sunt mai grele, ajutorul timesaving ['tainiiseivin] adj. care economiseşte timp, care duce la economie de timp. este mai aproape; when ~ shall be în / pe viitor; when ~ was a) pe vremuri, odinioară; time-server [~iSo:vor] s. 1. oportunist; conformist. 2. făţarnic, ipocrit. 3. (om) servil, b) pe atunci. 6. (si good ~, fine ~, jolly ~) (fam.) amuzament, distracţie, petrecere, chef; slugarnic (faţă de cei aflaţi la putere). to have a (real) good / fine ~, to have / to make a (jolly) ~ of it, to have the ~ of one's time-serving [~iSD:vinj I. s. oportunism; (pol.) fripturism. II. adj. oportunist, făţarnic. life a se distra / a petrece bine / de minune; (amer.) to go on a ~ a pleca la petrecere / time-sharing [~ Jeorin] s. 1. (ec.) timp partajat (în utilizarea unui bun). 2. (infor.) folosire chef; a high old ~ un chef de pomină. 7. existenţă, viaţă, veac; it will last my ~ va dura concomitentă a unui computer pentru mai multe programe.
953
tinstone
time-sheet [~ /i:t] s. 1. foaie de prezenţă. 2. fişă de pontaj. 3. (mar.) program de tineid ['tiniid] I. s. (zool.) molie de casă (din familia Tineidae). II. adj. din familia Tineidae. descărcare. time shell [~ /el] s. (mil.) obuz fuzant. tin filings ['tin rfailirjz] s. pi. pilitură de cositor. tin fish [~ fi/] s. (mar. si.) 1. torpilă. 2. submarin. tirne-signal [~.signal] s. (mai ales radio) semnal pentru anunţarea orei exacte. tinfoil ['tin 'foil, -'-] I. s. foiţă de cositor / staniol. II. vb. tr. v. t i n (II, 2). time signature [~ isignit/9r] s. (muz.) fracţie care indică măsura. ting [tin] vb. intr. (fam.) v. t i n k l e . time-stained l~steind] adj. îngălbenit / pătat / ruginit de vechime / bătrâneţe. tinge [tind3] I. vb. tr. 1. a vopsi; a colora; a nuanţa; clouds ~d with purple nori de time-stricken [~.strik;?n] adj. gârbovit de vreme / bătrâneţe. culoare purpurie. 2. (fig.) a da (u/iui lucru) o spoială / un aspect / un iz. II. s. 1. culoare, time study [~ iStAdi] s. cronometraj. vopsea. 2. nuanţă; to have a ~of green a bate în verde. 3. (sl.) primă (pentru vânzătoare). time switch [~ swit/] s. întrerupător (electric) cu mecanism de ceasornic. timetable [~teibl] s. 1. orar al mareelor. 2. orar (şcolar). 3. (ferov.) mersul trenurilor. 4. (fig.) nuanţă; iz; spoială. tingle ['tirjgl] I. vb. intr. 1. a ţiui, a zbârnâi, a zumzăi; a bâzâi, a suna; my ears are 4. (rar) program (al unei festivităţi etc.). 5. (pol.) ordine de zi (a parlamentului). ~ing îmi ţiuie urechile; the reply ~d in her ears răspunsul îi (ră)suna în urechi. time-taking [~ .tcikin] adj. care cerc (mult) timp. 2. a produce mâncărime, a furnica. 3. a arde (de dorinţă, nerăbdare). 4. a tremura, a palpita. time value [~ -vcelju:] s. (muz-) valoare, lungime (a unei note). 5. (rar) v. t i n k l e (1). II. s. 1. ţiuit; bâzâit, zumzăit; zbârnâit; sunet (subţire de clopoţel time-work [~wa:k] s. muncă (plătită) cu ora / cu ziua. etc.). 2. furnicare, mâncărime. time worker [~ iW3:kor] s. muncitor (plătit) cu ziua / cu ora. tingler [-ar] s. (sl.) palmă zdravănă (ca lovitură). timeworn [~wo:n] adj. 1. uzat de timp, ros, mâncat de bătrâneţe, vechi; (jig.) răsuflat, tingling [-in] l.s.v. t i n g l e (II). II. adj. 1. (despre urechi) care ţiuie. 2. usturător, învechit. 2. secular, venerabil. 3. blazat. pişeător; care furnică; ~ conscience conştiinţă neliniştită, cuget neîmpăcat. time zone [~ zoun] s. v. t i m e b e l t . tin hat ['tin han] s. (sl.) 1. (nul.) cască de oţel; that puts the ~ o n it! asta e culmea! timid ['timid] adj. 1. timid, sfiicios, sfios. 2. v. t i m o r o u s. 3. (despre animale) asta îi pune capacul! 2. (în expresii) to be ~s a fi beat / pilit. sălbatic, fricos; as ~ as a hare / rabbit fricos ca un iepure. tinhorn [~ho:n] s. (amer.) fanfaron, lăudăros. timidity [ti'miditi] s. 1. timiditate, sfială, sfiiciune. 2. frică, teamă; şovăială. tinker ['tirjkar] I. s. 1. spoitor de cazane / de tingiri. 2. meseriaş prost, cârpaci; to have timidly ['timidli] adv. 1. cu sfială. 2. cu frică, cu teamă. a ~ at a thing a face o cârpeală la un obiect. 3. (sl.) politician de cafenea; ~s' news istoric timidness ['timidnis, amer. şi -nes] s.v. t i m i d i t y . timing ['taimirj] ş. 1. execuţie la timp (a unei acţiuni). 2. caracter coordonat (al unei cunoscută de toţi. 4. (/nil.) mortier; tun mic. 5. (iht.) aterină. 6. (ornit.) pinguin-mic (Alea acţiuni); sincronism (şi tehn.). 3. (tehn., auto, av.) punere la punct a aprinderii (la motoare torda). II. vb. A. tr. 1. a drege, a spoi (cazane, căldări). 2. (fam.) a cârpi, a repara de cu ardere interna). 4. (sport) cronometrare, cronometraj. 5. (fot.) calcul al timpului de mântuială. B. intr. a cârpi, a repara de mântuială. tinkerly ['tirjkali] I. adj. (despre lucrări) prost, (ca) de cârpaci. II. adv. prost, fără expunere. pricepere, ca un cârpaci. timist l'taimist] s. (muz.) persoană care ţine / păstrează tactul / măsura. tin kettle ftin-ketl] s. 1. cazan / ceaun de cositor. 2. (fam.) pian hodorogit. timocracy [tai'mokrasi] s. (pol.) domnie a celor avuţi, timocraţie, plutocratic, tinkle ['tinkl] I. vb. A. intr. a suna (subţire), a ţiui; tinkling bells clopoţei cu sunet de timocratic [itaimou'krsetik] adj. (pol.) caracterizat prin (sau în legătură cu) domnia argint; (rar) his ears ~d îi ţiuie urechile. B. tr. 1. a suna (clo/xttele), a face să sune. 2. (fig.) celor avuţi, timocratic, plutocratic. a chema la biserică prin tragerea clopotelor. II. s. sunet (subţire de clopoţel etc.); (fam.) Timon ['taiman, -mon] s. (fam.) mizantrop. to give smb. a ~ a-i da cuiva un telefon, a suna pe cineva la telefon. Timorese [iti:mo:'ri:z] I. adj. din Timor. II. s. 1. locuitor din Timor, timorez. 2. (folosit tinkler1 [-ar] s. (sl.) clopoţel, zurgălău. capi.) the ~locuitorii Timorului, timorezii. tinkler2 s. (dial.) 1. căldărar ambulant, spoitor de tingiri. 2. vagabond. 3. (scot.) ţigan. timorous ['timaras] adj. timorat, fricos; şovăitor. tin liquor ['tin .likar] s. (tehn. vopsitorie) soluţie de săruri de staniu întrebuinţată ca timorously [-li] adv. v. t i m i d l y . mordant, baiţ. timorousness [-nis, amer. şi -nes] s. caracter timorat; frică, teamă, sfială; şovăială. tin Lizzie [~ -tizi] s. (amer. glumeţ) automobil Ford de tip vechi. timorsome ['timasam] adj. v. t i m o r o u s. tinman [~man] s. 1. tinichigiu. 2. v. t i n m o u l d e r . timothy ['timsBij s. (bot.) timoftică (Phleum pratense). tin mine [~ main] s. mină de staniu / de cositor. timothy grass [~ gra:s] s.v. t i m o t h y . tin moulder [~ .moulds] s. meşteşugar care confecţionează vase de cositor. timpani ['timpani:] pi. de la t i m p a n o. tinned ['tind] adj. 1. cositorit; ~ iron plate tablă cositorită. 2. conservat (în cutii, mai timpanist ['timpanist] s. (muz.) timpanist. ales metalice); ~ goods conserve; ~ cow v. t i n c o w ; (şl.) ~ music muzică înregistrată timpano ['timpanou],pl. timpani [-ni(:)] s. (muz.) timpan. pe discuri. 3. ~ loaf pâine coaptă în forma. tin [tin] I.s. 1. staniu, cositor; bar ~ cositor în vergele /bare; block /ordinary ~eositor tinner ['tina1"] s. 1. meseriaş specializat în cositorirc. 2. tinichigiu. 3. (înv.) miner într-o în blocuri / lingouri; lode ~ staniu nativ, cositor nativ; sheet ~ tablă de cositor; ~ and mină de cositor. temper aliaj de staniu cu puţin cupru. 2. tablă (cositorită, galvanizată). 3. (orice recipient tinneries ['tinariz] s. pl. mină de cositor. de tablă) cutie (de consent etc.); untieră; bidon; cănită; gamelă; formă (de copt cozonaci tinnery ['tinari] s. industria minieră a cositorului, exploatare a zăcămintelor de cositor. etc.); tinichea; a ~ of sardines o cutie cu sardele; (fa/n.) straight from the ~ direct de tinniness ['tininis, amer. şi -nes] s. sunet metalic neplăcut, ca de tinichea (al unui pian la sursă, din prima mână; proaspăt, cald; ncaltcrat. 4. veselă, vase de cositor sau de tablă etc.). (cositorită). 5. (şl.) bani, parale, gologani, lovele, biştari. 6. atr. de cositor; de tablă; (si.) tinning ['tinirj] s. cositorire. mediocru, de proastă calitate; (mar. si.) ~fîsh torpilă; ~ spoon lingură de cositor; (amer. tinnitus [ti'naitas] s. (med.) ţiuit în urechi. si.) ~ Lizzie / lizzie / automobil ieftin. 7. (amer. si.) insigna de poliţist. II. vb. tr. 1. a tinny ['tini] adj. 1. stanifer, care conţine (mult) cositor. 2. cu gust de cositor. 3. care cositori, a spoi. 2. a acoperi cu foiţă de staniu / cu staniol. 3. a pune (conserve, sardele sună ca o tinichea; (despre sunete) ca de tinichea; (fam.) ~piano v. t i n k e t t l e (2). etc.) în cutii. 4. (arte, despre colorit) aspru, dur, metalic, sec. 5. (sl. înv.) bogat, plin de bani. 6. (austr. tin-bearing ['tin-bear in] adj. (geol., mine) stanifer, care conţine staniu. sl.) norocos, băftos. tincal ['tinku:!, -a:l] s. (com.) borax (natural) brut. tin-opener [tinpOup.?nar] s. cheie / deschizător de (cutii de) conserve (unealtă). tin can ['tin -keen] s. 1. (mar. sl.) distrugător, contratorpilor. 2. (mil. sl.) tanc. tin ore [~ o;r, ~ D3r] s. minereu de staniu; casiterit. 1 tin canister [~ ikeenista "] s. cutie de tablă; bidon. tin-pan [~pa;n] s. 1. formă (de tablă) pentru copt. 2. farfurie de tablă. tin case [~ kcis] s. v. t i n c a n i s t e r ; (mil.) ~ shot mitralie. tin-pan alley [~ 'aeli] s. (amer. fam.) lumea editorilor, compozitorilor şi interpreţilor tin cow [~ kau] ş. (mil. sl.) lapte în cutii (de conserve), lapte conservat, conservă de de muzică uşoară (la New York). lapte. tin-panny [~'paeni] adj. strident, ascuţit; metalic. tinct [tirjkt] (înv., poetic) I. vb. tr. a colora. II. adj. colorat; vopsit. III. s. 1. vopsea; tinplate [~plcit,'-'-] I. ş. 1. tablă de cositor. 2. tablă cositorită / galvanizată; tinichea. culoare. 2. (med.) tinctură; elixirul vieţii (la alchimişti). II. vb. tr. a cositori. tinctorial [tink'torrial, amer. -'tou-] adj. 1. tinctorial, de vopsit. 2. de culoare, de colorant, tin-pot [~pot] I. s. 1. (tehn.) baie de cositor (topit, pentru cositorire). 2. oală sau cutie de vopsea. de tablă. 3. (n;il., sl.) chipiu, chivără (în cavaleria engleză). 4. (mar. sl.) cuirasat. II. adj. tincture ['tinfa/y] I. s. 1. culoare, vopsea. 2. (arte) nuanţă, ton. 3. (med., chim.) tinctură; (atr. fam.) sărăcăcios, amărât, de nimic. mother ~ tinctură concentrată eu care se prepară soluţii mai slabe; red ~ piatră filozofală. tin-pot town [~ tăun] s. aglomeraţie de magherniţe (de tablă etc.), bidonville. 4. ţfig.) lustru, spoială, cunoştinţă superficială; to have a ~ of mathematics a avea o tin pyrite [~ ipairait] s. (mineral.) pirită staniferă; stanin. spoială de matematici. II. vb. tr. (with) a vopsi, a boi (cu), a da o zugrăveală / o spoială tin salt [~ sa(:)lt] s. (tehn. vopsitorie) mordant, baiţ (cu clorură stanoasă). (de)(şijig.). tinsel [rtinsal] I. s. 1. paiete, fluturaşi; beteală; lame. 2. brocart. 3. (jig.) farafastâcuri, tinder ['tindar] s. 1. iască (şi German ~, prepared ~). 2. (mar.) pânză de semnalizare. zorzoane; strălucire amăgitoare. II. adj. 1. sclipitor. 2. superficial; aparent; amăgitor; ~ 3. arbore uscat şi găunos. enthusiasm entuziasm prefăcut. III. vb. tr. a împodobi cu fluturaşi / cu beteală (şifig.); to ~ over a îmbrăca cu beteală, a acoperi cu zorzoane. tinder-like ['tindalaik] adj. v. t i n d e r y . tindery ['tindari] adj. ca iasca; uşor inflamabil. tin sheet ['tin /i:t] s. tablă cositorită / galvanizată; foaie de tinichea. tine [tain] s. 1. dinte (de furcă, de furculiţă, de grapă). 2. vârf de corn (la cerb). tin shop [~/op] s. tinichigerie (prăvălie). tinea ['tinia] s. 1. (med.) coaja (pe pielea capului) chelbe. 2. (entom.) molie (Tinea), tinsmith [~smi8] s. v. t i n m a n (1). 3. v. a n n u l e t (2). tin solder [~ .solda1"] s. aliaj (de cositor) pentru lipire moale; staniu de lipit. 1 tin star [~ 'sta:r] s. (sl.) detectiv (particular). tin ear ['tin 'ia "] s. (amer. sl.) 1. incapacitate de a distinge sunete sau tonuri muzicale. tinstone [~ stoun] s. (mineral.) casiterit. 2. ureche desfundată (de lovituri etc.).
tin stuff
tin stuff [~ stAf] s. (mine) minereu de cositor brut. tint [tint] I. s. 1. culoare; colorit, coloraţie (uşoară / slabă), ton, tentă, nuanţă; to have a bluish ~ a bate în albăstrui; ~s of the rainbow culori ale curcubeului. 2. (arte, gravură) haşură, grizeu. II. vb. tr. a colora; a nuanţa; to ~ by dabbing with rubbers a estompa; ~ed glass(es) ochelari de soare. tin-tack ['tintaek] s. ţintă, cuişor (de tapiţerie). tint drawing ['tint idronrj] s. 1. desen sau pictură în diferite nuanţe ale unei singure culori. 2. (tehn.) epură cu laviu. tinter ['tints1"] s. geam colorat (pentru proiecţii în culori). tintiness ['tintinis, amer. şi -nes] s. gradaţie defectuoasă sau nearnionioasă a culorilor (unei picturi). tinting ['tintin] ş. (poligr.) tonare. tintinnabular [.tinti'na?bjufor] adj. v. t i n t i n n a b u 1 o u s. tintinnabulation ['tintiinsebju'lcijsn] s. clinchet, zornăit, zăngănit, zdrăngănit. tintinnabulous ['tinti'nzebjubs] adj. (despre clopoţei etc.) zornăitor, zăngănitor. tintinnabuluni [.tinti'iuebjubrn] s. 1. (arheol.) clopoţel (mai aleş la romani). 2. (poetic) clinchet, zornăit; (jig.) ~ of rhyme zornăit al rimei. tintless ['tintlis, amer. şi -Ies] adj. (arte) incolor; negradat. ţinto ['ţintou] s. (corn.) un soi de vin spaniol. tintometer [itintow'mi:t3r] s. (fiz-) colorimctru, tintometru. tinty ['ţinti] adj. (arte, pictură) cu gradaţie defectuoasă a culorilor. tintype ['tintaipj s. (fot.) ferotipie; fotografie pe placă ferotipică. tin ware [~ ws3r] s. (corn.) tinichigerie, obiecte de tinichea / de tablă cositorită. tin whistle [~ bwisl] s. (muz.) flajeolet. tin works [~ works] s. 1. uzină metalurgică prelucrătoare de cositor. 2. uzină producătoare de tablă cositorită. tiny ['taini] adj. (şi ~ little) foarte mic, micuţ, mititel; a ~ tot un gâgâlici. tip1 [tip] I. s. 1. extremitate, capăt, vârf; ~of the ear lobul urechii, vârful urechii; to have smth. at the ~ of one's fingers a şti / a cunoaşte ceva la perfecţie; (fam.) I had it on the ~ofmy tongue mi-a stat pe limbă; from ~ to ~ a) de la un capăt (al aripilor întinse) la altul; b) (fam.) de la un cap(ăt) la celălalt; to walk on the ~s of one's toes a umbla în vârful picioarelor. 2. vârf metalic (al bastonului, al umbrelei etc.); dragon (la sabie). 3. bombeu, vârf, blacheu. 4. (bot.) anteră. 5. colţ (de basma etc.). II. vb. tr. 1. a prevedea / a înzestra cu vârf (un obiect, o sculă), a pune vârf (unui obiect, unei scule); (mec.) to ~ with steel a oţcli vârful (unei scule). 2. a reteza vârful (unui copac, unui arbust); a tunde (părul). tip2 I. vb. A. tr. 1. a înclina, a apleca; to ~ the balance / beam / scale(s) a) a face balanţa / cântarul să se încline; to ~ the scale(s) at a hundred pounds a avea greutatea de / a cântări o sută de funzi (şi nu mai mult); b) (fig.) a prepondera, a prevala, a precumpăni, a hotărî, a fi factorul hotărâtor, a avea (o) importanţă decisivă. 2, a atinge uşor, a Iovi uşor. 3. a face să basculeze; a răsturna, a deşerta (prin răsturnare); (si.) to ~ all nine a doborî cele nouă popice; to ~ one's passengers into the ditch (despre vehicule) a-şi răsturna călătorii în şanţ. 4. (în expresii) (si.) to ~ down a doborî; (fam.) to ~ off a bea dintr-o dată / până la ultimul strop, a da peste cap (un pahar de vin etc.); (si.) to ~ one's boom off a) a pleca în călătorie; b) a da bir cu fugiţii, a o lua la sănătoasa; to ~ out a deşerta (prin răsturnare); to ~over / up a) a face să basculeze, a răsturna; b) a deşerta (prin răsturnare); to ~ up a seat a ridica o strapontină. B. intr. 1. a se înclina, a se apleca. 2. a bascula; a se răsturna; a se ridica (dintr-un capăt). 3. to ~ out a se deşerta (prin răsturnare); to ~ over a bascula, a se răsturna; (si.) to ~ over the perch a muri, a da ortul popii; to ~ up a bascula, a se ridica (dintr-un capăt). II. s. 1. lovitura uşoară. 2. înclinaţie; to give a cask a ~ a apleca un butoi. 3. Ioc de descărcare; (rubbish) ~ groapă de gunoaie. 4. v. t i p p e r 2 (1). 5. v. t i p c a r. ♦ to miss one's ~aj (şl. circ despre acrobaţi etc.) a greşi, a executa prost; b) (fig.) a nu reuşi în viaţă, a fi un ratat. tip3 I. s. 1. (fam.) bacşiş, mică sumă de bani dăruită (unui copil etc.); what's the ~? cât face (socoteala)? 2. (mai ales la curse de cai, la bursă) informaţie sau indicaţie discretă; sfat discret; straight ~ informaţie sau indicaţie sigură / demnă de încredere; sfat bun; take my ~ ascultă-mă pe mine, ascultă sfatul meu. II. vb. A. tr. 1. (fam.) a da bacşiş (cuiva); a dărui o mică suma de bani (unui copil etc.); to ~ smb. (with) a shilling a da cuiva un şiling bacşiş sau bani de buzunar. 2. (fam., mai ales la curse de cai, la bursă) a informa discret, a da (cuiva) o indicaţie discretă, a sfătui discret. 3. (pop., sl.) a lansa, a arunca, a da; to ~ (smb.) the wink a face (cuiva) semn pe ascuns; to ~ off a avertiza, a preveni; (sl.) to ~ the brads / cole / loaver / shilling / stivers a da banii, a scoate biştarii, a sălta Ioveaua; ~ us your fist / daddle / fin / flipper! bâte laba!; ~your legs a gallop! ia-ţi picioarele la spinare!; don't ~ me any of your jaw! ia mai tacă-ţi fleanca! gura! mucles! lî. intr. a da bacşiş(uri). tip and run ['tip ond rAn] s. 1. (sport) variantă a jocului de crichet (în care jucătorul de la bătaie trebuie să facă o cursă în cazul când batagul atinge mingea). 2. (mil.) ~ raid raid prin surprindere cu retragere precipitată. tip-car [~ka:r] s. (ferov.) vagon basculant; vagon dumcar. tip-cart [~ka:t] s. (tehn.) cărucior basculant / culbutor, tomberon. tipcat [~k#t] s. 1. turcă. 2. jocul de-a turca. tip cheese [~ t/i:z] s. v. t i p c a t. tip lorry [~ .lori] s. (auto) camion cu benă basculantă, autobasculantă. tip-off E'tipo(:)f| s. (fa/».) 1. informaţie secretă, pont. 2. aluzie; avertizare; indiciu. tippable ['tipoblj adj. căruia i se poate da bacşiş. tipper1 ['tips'"] s. meseriaş care confecţionează vârfuri metalice pentru bastoane şi umbrele. tipper2 s. 1. dispozitiv de basculare / culbutare / răsturnare. 2. (muncitor) basculator, culbutor. 3. (fa/u.) persoană care dă pronosticuri asupra rezultatului unei curse de cai etc. 4. persoană care dă bacşiş(uri). 5. v. t i p - c a r.
954
tippery ['tipsri] ş. (sl.) plată. tippet ['tipit, amer. şi -etj ş. 1. eşarfă, lentă. 2. (pelerină de) blană; (înv. fig.) to turn ~ a se dezice de părerile susţinute în trecut, a devenirenegat, a schimba căciula. 3. capişon. 4. strună (de undiţă); hempen ~ / (sl. înv.) Tyburn ~.ştreang. tippet grebe [~ gri:b] ş. (omit.) corcodel-mare (Podiceps cristatus). tipping ['tipirjl adj. 1. basculant;~seat scaun basculant; strapontină.2. v. r i pp i ng(I). tipping cart [~ ka:t[ s. v. t i p - c a r t. tipping lorry [~ 'fori] s. autobasculantă. tipping trailler [~ rtreilo1"! s. (auto) remorcă basculantă. tipping wag(g)on [~ iwaîgonj ş. v. t i p - w a g (g) o n. tipple1 ['tiplj I. vb. A. intr. a bea, a trage la măsea; a chefui. B. tr. a bea; (fam.) to ~ away one's cares a-şi îneca necazurile în băutură. C. rej7. a se îmbăta. II. s. 1. băutură (spirtoasă); (jig.) excitant; (/d/n.) what's your ~? ce (vrei să) bei? 2. (mine) clădire a puţului. tipple2 s. (tehn.) basculator. . tippler [-3r] ş. bcţiv(an). tippling l'tiplirj] I. s. 1. alcoolism, nărav al beţiei / al băuturii. 2. beţie, chef. II. adj. beţiv, băutor. tippling house [~ haus] s. cârciumă. tippy ['tipi[fldj-(fam.) 1. care se clatină pe picioare; nestatornic. 2. cu mişcări afectate, care se fâţâie. tipsify ['tipsîfai] vb. tr. (fam.) a îmbăta; a ameţi. tipsily ['tipsili] adv. ca un om beat. tipsiness ['tipsinis, amer. şi -nes[ s. (stare de) beţie. tipstaff ['tipsta:f, amer. -sta;f],pl. tipstaffs [-s], tipstaves [-steivz, -sttevz] s. 1. portărel. 2. (înv.) baston (cu vârf de metal purtat de portărei în trecut). tipster [rtipstor] s. vânzător de pronosticuri (la alergările de cai, la bursă etc.). tipsy ['tipsij adj. 1. beat, ameţit, afumat, aghesmuit, cherchcl*t; to get ~ a se îmbăta; to make ~ a îmbăta. 2. atr. de om beat. tipsy-cake [~'keikj s. prăjitură de migdale sau budincă (îmbibată) cu vin sau rom. tip tilt ['tip tilt] vb. tr. a strâmba din (nas). tip tilted [~ 'tiltid] adj. cu vârful ridicat; (despre nas) cârn. tiptoe ftiptou,'-'-] I. s. (în expresii) on ~(s) în vârful picioarelor; to be / to stand on ~(s) to be / to stand a ~ a) a sta în vârful picioarelor; b) (fig.) a fi în culmea încordării; to be on the ~of curiosity, to be a ~ with curiosity a nu mai putea de curiozitate. II. adj. maxim, de gradul cel mai înalt; ~ jollity culme a veseliei. III. adv. 1. (stând) în vârful picioarelor; (fig.) încordat, în culmea încordării / curiozităţii / nerăbdării. 2. în vârful picioarelor, tiptil. IV. vb. mtr. a merge în vârful picioarelor; a merge tiptil. tiptop ['tip'top,'--] (fa/n.) I. s. culme, cel mai înalt grad; ceea ce e mai bun; mai de scamă, cremă, caimac. II. adj. (sl.) admirabil, superior, excelent; (corn., sl.) tippest-toppest de cea mai bună calitate. tiptopper ['tip'top3r] s. (sl.) 1.om distins /elegant / bine. 2. om de nădejde/destoinic / priceput (Ia toate). 3. ceva deosebit de bun / de fin / de niarc. tip-truck [~trAk[ s: v. t i p I o r r y. tippulary [tipjufori] adj. (entom.) din neamul ţânţarilor; de ţânţar; asemănător cu ţânţarii; ca la ţânţari. tip-up seat ['tipAp 'si:t[ s. strapontină. tip-wag(g)on ['tipiwajgon] s. vagon(et) basculant. tirade |tai'rcid, ti'reid, ti'rcr.d] s. 1. tiradă; potop de cuvinte. 2. (muz.) ruladă; mişcare. tirailleur [itirai'o:1", -ai'jor, -ai'fo:r şi pronunţia franceză) s. (fr. mii. mar.) 1. tiralior, trăgător. 2. lunetist, trăgător cu luneta. tire1 [rtaior] (amer.) I. s. 1. cerc (de fier) la roată; (ferov.) bandaj (de roată). 2. (şi pneumatic ~) pneu, anvelopă; beaded ~ anvelopă pe talon; wired ~ anvelopă pe sârmă; solid ~cauciuc plin; non-skid ~ anvelopă cu profil antiderapant; corded ~ anvelopă cu (inserţie de) pânză de cord; balloon ~ pneu balon; dual ~ anvelopă dublă (pentru cuvinte compuse v. t y r e). II. vb. tr. 1. a pune cerc la, a cereui (o roată). 2. a prevedea (o bicicletă) cu pneuri. tire 2 1. vb. A, tr. a obosi, a osteni; a epuiza, a extenua, a istovi; (jig.) a plictisi, a sătura; to get/to grow ~d a obosi, a osteni; to get/to grow ~d of /with smth. a) a obosi de ceva; b) (fig.) a se plictisi, a se sătura, a se dezgusta de ceva; to ~ (smb.) to death a) a osteni (pe cineva) din cale afară; b) (fig.) a plictisi (pe cineva) de moarte; to ~ out a epuiza, a extenua, a istovi; (fig.) I am ~d out (with) mi-e lehamite (de). B. vb. mtr. 1. a obosi, a osteni. 2. (fig.) (of, with) a se plictisi (de), a se sătura (de), a se dezgusta (de). II. s; (fam.) oboseală; surmenaj. tire3 (înv.) I. s. 1. găteală, îmbrăcăminte, haine. 2. coafură, pieptănătură. 3. garnitură de pat. 4. (Jig.) fală, pompă. II. vb. tr. a găti; a îmbrăca. tired ['takxl] part. trec. de la t i r e2 (I, A) şi adj. 1. obosit, ostenit. 2. plictisit, sătul, dezgustat. 3. plicticos, anost; răsuflat. tiredness [-nis, amer. şi -nes] s. 1. oboseală; extenuare. 2. (jig.) saturaţie, plictiseală; dezgust. tireless1 ['taialis, amer. şi -Ies] adj. (despre roţi) fără bandaj, fără cerc; (auto) fără pneu(ri), fără anvelopă. tireless2 adj. neobosit. tirelessly [-li] adv. neobosit; fără a obosi. tirelessness [-nis, amer. şi -nes] s. rezistenţă (extremă) la oboseală. tiresome ['tafossm] adj. 1. obositor; plictisitor. 2. exasperant, nesuferit; supărător; contrariant. tiresomeness [-nis, amer. şi -nes] s. 1. caracter obositor / plictisitor (al unei munci etc.). 2. caracter contrariant / supărător (al unei ştiri etc.). tire trouble ['taisitrAbl] ş. pană de cauciuc. *
955
to
a (de)numi. 2. (poligr.) a pune (unei cărţi) titlul pe cotor. 3. (rar) a îndreptăţi. 4. (cin.) tire valve |~ vaelv] s. ventil ai pncului. tirewoman ['tai&wuruan], pi. tirewomen [-wimin] s. (înv.) 1. cameristă. 2. (teatru) a pune titluri (unui film). garderobieră. 3. modistă. titled ['taitld] adj. titrat, nobil, aristocrat. title-deed i'taitldi:d] s. 1. titlu, act de proprietate. 2. titlu (document I act doveditor al tiring [taiarirj] s. (amer.) 1. cercuire, bandajare (a roţii). 2. montare a pneurilor. unui drept oarecare). tiring house [~ rhaus] s. (înv.) v. t i r i n g r o o m. title-holder [~ihoukk>r] ş. 1. posesor al titlului (nobiliar). 2. (sport) deţinător al titlului. tiring room [~ ru(:)m] s. (teatru) 1. (înv.) cabină de actor. 2. garderobă. tirl [te:l] I. vb. A. intr. 1. a tremura; a se cutremura. 2. (despre vânt) a-şi schimba direcţia campion. dintr-o dată. B. tr. 1. a învârti, a roti, a învolbura. 2. a rupe; a dezgoli, a despuia. II. s. title leaf [~ li:f] s. (poligr.) foaie de titlu. învârtire, rotire, învârtejirc, vârtej. titleless ['laitlis, amer. şi -Ies] adj. fără titlu. tiro ['taiarou] s. (lat.) tiron, începător, novice, ucenic, practicant, boboc. title-page [taitlpeid3] s. (poligr.) pagină (de) titlu, frontispiciu, copertă interioară. title-part [~pu:t] s.v. t i t l e - r o l e . tirocinium litairou'sinjam] s. (lat.) 1. ucenicie; (mil.) serviciu (de recruţi). 2. noţiuni tic bază, prime noţiuni (ale unei arte, ale unui meşteşug). title-role [~roul] s. (teatru) rol titular. tirra-Iirra ['tira'lira] s. triluri (de ciocârlie etc.). title-roleist [~-roulist] s. (teatru) deţinător / interpret al rolului titular. title sheet [~ /i:t] s. (poligr.) coală de titlu. tirw(h)it ['ta:wit] s.v. l a p w i n g . titling [-irj] s.l.v. t i 11 a r k. 2. v. t i t m o u s e . 'tis [tiz] prese, de la i t i s. tisane [ti(:)'zasn] s.v. p t i s an. titlist ['taitlist] s. (amer. sport) campion. tish-ho ['ti/fiou] interj, hapciu! titmal ['titmal] ş. (omit.) piţigoi-albastru (Parus caeruleus). titmouse ['titmaus],/;/. titmice [~mais] ş. (omit.) piţigoi (Parus); great ~piţigoi-mare tisic(k) [tisik] adf v. p h t h i s i c a l . tissue ['tisju:, 'ti/ju:] I. s. 1. ţesătură (Jînâ, subţire), voal, stofă. 2. (biol.) ţesut; cellular (Parus major); blue ~ v. t i t m a l ; crested / tufted ~ piţigoi moţat (Parus cristatus), -ţesut celular; (agr., silv., hart.) formative ~cambium. 3. v. t i s s u c - p a p c r. 4. (jig.) coal ~ piţigoi-negru (Parus ater). împletitură, ţesătură, urzeală; păienjeniş; ~ of lies ţesătură / urzeală de minciuna 5. (înv.) titrate ['taitreit] vb. tr. (chim.) a titra, a doza prin metoda volumetrică. stofă de fir de aur / argint. II. vb. tr. a ţese; a urzi; a împleti. titrated [-id] adj. (chim.) titrat. tissued [-d] adj. ţesut; urzit; împletit. titrating [-in] s.v. t i t r a t i o n . titration [tai'trei/3n, ti't-] s. (chim.) titrare, dozare volumetrică. tissue-paper ['tisju:.peipar etc.] s. hârtie de mătase, (hârtie) foiţă. titre ['taitar, 'ti:t9r] s. (chim.) titru, titlu (ăl unui metal nobil), titru (al unei soluţii). tit1 [tit]s.l.v. titmousc.2.(rar)căluţ.3.(rar)mârţoagă,gloabă.4.(înv.dispreţuitor) târfă; (pop.) light ~ curvuliţă. tit-tat-to ['tit-taet-tou] s.v. c r i s s - e r o s s. tit2s. (în eAy;r.)~fortat dinte pentru dinte; to give -forţat a plăti cu aceeaşi monedă; titter1 [titor] I. vb. intr. a râde pe înfundate, a chicoti. II. s. 1. chicot(eală). 2. (sl.) a riposta prompt. fată. tit3 v. t e a t. titter2 vb. intr. a se legăna, a se hâţâna (la capătul unei scânduri). Titan1 [taitsn] s. 1. (initol.) titan. 2. (poetic) soarele. tittering ['titarirj] s, râsete înfundate, chicote, chicoteală. titan2 s. v. t i t a n i u m. tittivate ['titiveit] vb. v. t i t i v a t e. titanate [-cit] s. (chim.) titanat. tittle l'titl] s. 1. (înv.) liniuţă (deasupra unui cuvânt sau unei litere, ca semn al prescurtării). 2. (înv.) 3. (înv.) punct(ulcţ). 4. (fig.) amănunt dintre cele mai mărunte; Titanesque [-'esk] adj. de titan, titanic. iotă; bagatelă, [leac, lucru de nimic; not a / one ~ nici o iotă; to a ~ exact, întocmai Titaness [-is] s. (mita/.) titană (si fig.). (până în cele mai mici amănunte). titanic1 [tai'ta?nik, ti't-] adj. titanic, supraomenesc, colosal, gigantic, uriaş. tittle-tattle [-.taetl] I. s. 1. bârfeli; flecăreală, palavre, vorbe de clacă; the ~of the day titanic2 adj. (chim.) titanic; ~acid acid titanic. cronica scandaloasă a zilei. 2. (rar) flecar, palavragiu. II. vb. intr. 1. a pălăvrăgi, a flecari, titaniferous [itaiten'ifbras] adj. (mineral.) titanifer, care conţine titaniu. a îndruga verzi şi uscate. 2. a sta de vorbă. III. adj. (rar) guraliv, vorbăreţ, flecar. titanite ['taitsnait] s. (mineral.) titanit. tittle-tattler |~itaetl3r] s. flecar, palavragiu; persoană care se ţine de bârfeli; ţaţă, cumătră. titanium [tai'teiniam] s. (chim.) titaniu. titbit ['titbit] s. 1. bucată gustoasa; gustare aleasă. 2. pasaj picant / savuros (dintr-un tittle-tattling [~ita;tlin] s. flecăreală, palavre. discurs, ziar etc.); noutate picantă. tittup [tiUp] (fam.) I. vb. intr. 1. a se mişca vioi / voios / săltăreţ; a sălta, a ţopăi. 2. a merge repede cu paşi mărunţi. 3. (despre cai) a merge în galop uşor. 4. (mar. sl.) tithable ['taioabl] adj. (care poate Fi) supus zceiuiclii. tithe [taiâ] I. s. 1. zecime, a zecea parte; părticică, picătură, iotă; I don't believe a ~ a da cu banul pentru plata consumaţiilor. II. s. 1. mişcare sprintenă / voioasă / săltăreaţă; of what he says nu cred nici a zecea parte din câte spune; not a ~! nici o iotă! 2. (bis.) salt(uri), ţopăială, ţopăieli. 2. mers grăbit cu paşi mărunţi. 3. galop uşor. zeciuială (dare bisericeasca); ~ rent-charge dare bisericească în bani determinată de tittuppy ['titopi] adj. (fa/n.) 1. sprinten; săltăreţ. 2. neastâmpărat; sprinţar; instabil, cursul cerealelor; to levy a ~ (on smth.) a dijmui (ceva); (jig.) the plague took its ~ of nestatornic: şovăitor. the people poporul fu decimat de ciumă. II. vb. tr. 1. a dijmui, a zeeiui; to ~ mint and titty ['titi] s. 1. (limbajul copiilor mici) ţâţă. 2. (fam.) susetă. cumin a da atenţie la nimicuri. 2. a plăti dijmă / zeciuială pe. III. adj. (înv.) al zecelea. titubant ['titjubsnt] adj. (rar) împleticit; care se împleticeşte. tithe collector [- kailcktVJ s. (bis.) dijmuitor, perceptor al zceiuiclii. titubate ['titjubcit] vb. intr. (rar) 1. a nu se ţine bine pe picioare; a se împletici: a merge tithe-free [~ fri:] adj. (bis.) scutit de zeciuială. împleticiiulu-se. 2. (jig.) a se bâlbâi. 3. a se tăvăli. r tithe gatherer [~ Tga?
toad
din mână-n mână; fighting hand ~ hand and man ~ man luptă corp la corp; to speak ~smb. a vorbi cuiva; to speak ~ the question a vorbi la chestiune, a rămâne la subiect; he took his hat off~ him şi-a scos pălăria în faţa lui. 2. (amer. pop.) v. a t (1). 3. la, de; he was fastened ~ a tree a fost legat de un copac; we are confined ~ one room suntem limitaţi la o cameră. 4. (concordanţă, conformitate) conform, potrivit, după; ~ my heart's desire după dorinţa inimii mele; ~my knowledge după câte ştiu eu. 5. (limită, influenţă) până, până la; ~ the amount of până la suma de; to count up ~ ten a număra până la zece. 6. (comparaţie, relaţie, raport) cu, în comparaţie cu, pe lângă; you are but a child ~ him eşti doar un copil pe lângă el; five ~one cinci la unu; he is a brother ~ Charles este (ca) un frate pentru Carol; to compare ~ a compara cu. 7. (temporal) până (la); a quarter ~ one unu fără un sfert; the town was defended ~ the last oraşul a fost apărat până la sfârşit; 'tis long ~ night mai este mult până la noapte. 8. (acompaniament) cu, la; she sang ~ his guitar ea cânta acompaniată de ghitara lui; they danced ~the music ei dansau după muzică. 9. ca, drept; (înv.) he has a handsome young man ~ his son are ca fiu pe un tânăr frumos. 10. (indicator al dativului) give the book ~ me dă-mi (mie) cartea. 11. (indicator al infinitivului) a; ~ be or not ~ be a fi sau a nu fi. 12. (înlocuitor al infinitivului suprimat) I don't go because I don't want ~ nu mă duc pentru că nu vreau (să mă duc). II. adv. 1. înainte, mai departe. 2. (tn e*pr.) to put the horse ~ a înhăma calul; shut the door ~! închide uşa!; pull the shutters ~! trage obloanele!; he came ~îşi reveni în simţiri, se trezi din leşin; he turned ~ with a will se puse pe treabă; se apucă serios de lucru; leave the door ~! lasă uşa (între)deschisă! 3. (în expr.) ~ and fro încoace şi încolo. toad [toud) s. 1. (zool.) broască-râioasă (Bufo); (amer.) horned ~ iguana (Iguana); ~ in a/ the hole a) (gastr.) bucată de carne friptă în aluat; b) (si.) om-sandviş (carepoartă în faţă şi în spate câte un afiş); (fig.) like a ~ under a / the harrow mereu persecutat, călcat în picioare, alungat, hărţuit; obidit, amărât, speriat; (sl.) the biggest ~ in the puddle căpetenia locală, persoana cea mai importantă / cea mai cu vază din partea locului; (fig.) to eat ~s for smb., to eat smb.'s ~s a adula / a linguşi în chip josnic pe cineva, a peria pe cineva; (pop.) to sit like a ~ (up)on a chopping-block a şedea prost călare / în şa. 2. (si nasty ~) (pop.) persoană detestabilă /odioasă / nesuferită, individ respingător / dezgustător; canalie, nemernic; midwife / obstetrical ~ mamoş şarlatan. 3. (în expr.) dirty ~ muiere murdară; paceaură. toad-eater ['toudii:t3rj s. (fig.) linge-talere / -blide, câine de uşi multe; lingău; adulator, linguşitor josnic. toad-eating [~ii:tirj] I. s. parazitism; ploconire servilă, slugărnicie, adulare, linguşire josnică. II. adj. parazit; servil, slugarnic, adulator, linguşitor cu josnicie. toadey ['toudi] s.v. t o a d y . ' toad-fish ['toudfi/J s. v. a n g l e r (2). toad-flax [~flaiks] s. (bot.) linăriţă (Linaria vulgaris). toad head [~ hed] s. (omit.) specie de ploier (Charadrius dominicus). toadlet ['toudlit, amer. şi -let] s. (zool.) broască-râioasă mică. toad lily ['toud lili] s. (bot., hort.) lalea pestriţă, bibilică (Fritillaria). toadling ['toudlin] s.v. t o a d l e t . toad lizard ['toud. lizsd] s. (zool.) iguana (Iguana). toad pipe [~ paip] s. (bot.) coada-calului, barba-ursului (Equisetum). toadrock [~rok] j . v . l o a d s t o n e 2 . toad's cap ['toudz kajp] s. v. t o a d s t o o l . toad's hat [~ hset] / v . t o a d s t o o l . toadskin ['toudskin] s. (amer. sl., limbajul adolescenţilor) marcă poştală de 5 cenţi. toad spit(t)le ['toudi spitl] s. (entom.) larvă (ntai ales a speciei Cercopis spumaria). toad-spotted [~ -spotid] adj. (expresie shakespeariană) cu pete urâte. toad sticker [~ .stiks1"] s. (amer. sl.) sabie, spangă. toadstone1 [~stoun] s. piatră preţioasă cu însuşiri miraculoase. toadstone2 s. (mineral.) melafir. toadstool [~stu:l] s. 1. ciupercă otrăvitoare. 2. (orice) ciupercă mai mare. toady ['toudi] I. s. v. t o a d - c a t e r. II. vb. A. tr. a adula, a linguşi în chip josnic (pe); a se linguşi, a se gudura (pe lângă). B. intr. (to) a (se) linguşi, a se gudura. toadysh ['toudi/] adj: v. t o a d - e a t i n g (II). toadyism ['toudiizpml s. adulare, linguşire josnică. to-and-fro ['tu(:)on'frou] I. adj. atr. (despre mişcare) de „du-te-vino", de navetă; ~ movement / motion mişcare de „du-te-vino". II. s. mişcare de „du-te-vino"; agitaţie, forfot(eal)ă; alergare încoace şi încolo. toast1 [toust] I. s. 1. pâine prăjită; piece / round of ~ felie de pâine prăjită; pesmet. 2. felie de pâine prăjită; pesmet; ~s pl. friganele; buttered ~ felie de pâine prăjită (unsă) cu unt; dry ~ felie de pâine prăjită liră unt; (sl.) to have (smb.) on ~a) a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară (pe cineva); a trage clapa (cuiva); b) a avea (pe cineva) la mână / la cheremul său; c) a pune (cuiva) sula în coastă. 3. (înv.) pâine prăjită în vin. II. vb. A. tr. 1. a prăji (pâine etc.), a rumeni; ~ed bread bucăţi / cuburi de pâine prăjită (pentru supă). 2. (fam.) a încălzi (picioarele etc. la foc). B. intr. 1. a se prăji, a se rumeni. 2. (fam.) a se încălzi (la foc), a se prăji (la soare). toast2 I. s. 1. toast; toastarc, închinare a unui pahar; to give / to propose a ~ a rosti un toast; to give smb. a ~ a închina paharul, a bea în sănătatea / cinstea cuiva; to pledge a ~ a bea în urma unui toast (rostit de altcineva). 2. persoană sau cauză / idee pentru care se toastează. 3. (şi reigning ~, universal ~) persoană sărbătorită (mai ales femeie frumoasă) care face obiectul omagiului tuturor. II. vb. A. tr. a toasta (pentru cineva sau ceva), a închina paharul, a bea în sănătatea (cuiva); I ~ your health beau în sănătatea dumitale. B. intr. a toasta. toaster1 ['tousto'] s. 1. prăjitor de pâine, grătar pentru prăjitul feliilor de pâine. 2. tigaie pentru prăjirea brânzei. 3. ceva prăjit sau de prăjit. toaster2 s.l.v. t o a s t m a s t e r (1). 2. persoană care toastează.
956
toasting-fork ['toustingfo:k] s. 1. furculiţă de prăjit pâinea. 2. (glumeţ) sabie, spadă, spangă. toasting-iron [~iaisn] s. v. t o a s t i n g - f o r k . toast list [~ list] s. listă a toasturilor (la un banchet). toastmaster [~.mo:stor] s. 1. (la banchete, ospeţe) ordonator al toasturilor, persoană (de obicei plătită) care se îngrijeşte de buna desfăşurare a toasturilor. 2. (amer.) persoană care sade în capul mesei, prezidând un banchet. toast-rack [~ra;k] s. suport pentru feliile de pâine prăjită. toast stand [~ stjend] s.v. t o a s t r a c k . toast water [~ iWo:t3rj s. apă în care s-a muiat pâine prăjită (băutură pentru bolnavi). tobaceanalian [tOibxkOH'neilisn] s. (glumeţ) fumător. tobacco [to'baekou] s. 1. (bot.) tutun (Nicotiaim tabacum); wild ~ a) tutun-turcesc (Nicotiana rustica); b) v. g a g r o o t. 2. tutun (de pipă etc.); tabac; chewing ~ tabac de masticat; fine cut ~ tutun (tăiat) mărunt; to eat ~ (când. sl.) a mesteca tutun. tobacco box [~ toks] s. 1. tabacheră. 2. cutie de / pentru tutun. tobacco-coloured [~ ,kAk»d] adj. (de culoare) tabac, de culoarea tutunului. tobacco cutter [~ ikAto'] s.-l. maşină de tăiat tutunul. 2. cuţit de tăiat tutunul. tobacco-cutting machine [~.kMin ms'Jim] s. v. t o b a c c o c u t t e r (l). tobacco fiend [~ fund] s. fumător înrăit, tabacoman. tobacco heart [~ ha:t] s. boală de inimă datorată abuzului de tutun / tabagismului. tobacco jar [~ d3a:r] s. borcan de tutun. tobacconist [tstaksnist] s. 1. tutungiu; ~'s (shop) tutungerie, debit de tutun. 2. fabricant de tutun. tobacco-pipe ['ts'baskoupaip] s. lulea, pipă; ~ bowl lulea (recipient de tutun la pipă); ~clay lut de pipă; ~shank ciubuc, ţeava de lulea; ~ tip imamea/ tobacco plant [~ pla:nt] s. (bot.) tutun (Nicotiana tabacum). tobacco-pouch [~paut/] s. pungă de tutun. tobacco roll [~ roul] s. (corn.) păpuşă / sul de tabac. tobacco spinner [~ .spins'"] s. (muncitor) tăietor de tutun de tabac. tobacco stopper [~ .stopor] s. unealtă pentru îndesat tutunul în lulea. tobacco tongs [~ toţz] s. sg. si pl. cleştişor pentru aşezarea unui cărbune pe tutunul din lulea. tobacco twister [~ itwistor] s. v. t o b a c c o s p i n n e r . tobacco wrapper [~ .rapa'J s. foiţă de ţigară (de foi). Tobagonian [itoub'cigounion] I. adj. din Tobago. II. s. locuitor din Tobago. to-be [t9:'bi:] s. (poetic, rar) viitor. tober ['toubor] s. (sl.) şosea, drumul mare. tobine ['toubin] s. un fel de tafta. toboggan [ts'bogan] I. s. (sport) tobogan (un/el de sanie). II. vb. intr. (sport) a coborî în tobogan pe o pantă I un povârniş; a se da cu toboganul. _ tobogganer [-or] s. persoană care se dă cu toboganul. tobogganist [-ist] s. v. t o b o g g a n e r. toboggan run [to'togon rAn] s.v. t o b o g g a n s l i d e . toboggan slide f~ slaid] s. 1. (sport) pistă, pantă abruptă pentru tobogan. 2. derdeluş. toby1 ftoubi] s. 1. (şi Toby) cană de bere (informa unui bărbat gras cu pălărie tricorn). 2. Toby numele căţelului (viu) în teatrul englez de păpuşi. 3. (sl.) fesă, bucă. toby2 (înv.) I. s. (sl.) 1. drum mare. 2. tâlhărie la drumul mare. 3. tâlhar călare la drumul mare. II. vb. tr. a fura, a răpi, a jefui (la drumul mare), toby-jug, Toby-jug [~ d3Ag] s. v. t o b y " (1). tobyman ['toubimon], pl. tobymen [-man, -men] s. (sl. înv.) tâlhar (călare) la drumul mare. toby spice [~ spais] s. (sl. înv.) atac tâlhăresc, jaf (la drumul mare). toc [tok] s. (mii. tel.) litera „t". tocan ['touksn] s. v. t o c o2. toccata [to'ka:to, to'k-] s. (muz.) tocată. tocher ['tohor] (scot.) I. s. zestre. II. vb. tr. a înzestra. tocher good [~ gud] s. (scot.) v. t o c h e r (I). tocherless ['tohslis, amer. si -Ies] adj. (scot.) fără zestre. toco1 ['toukou] s. (sl. scol.) bătaie, pedeapsă corporală la şcoală; lovituri, ghionturi; to administer ~ to a boy a trage unui elev o bătaie; to nap ~ for yam a primi mai multe lovituri decât dai. toco2 s. (omit.) toco, tucan-uriaş (Rhamphastos toco). tocology [to'kokxrji] s. (med.) obstretică. to-come [ta'kAm] s. adj. (poetic, rar) viitor. tocsin ['toksin] s. 1. tocsin, (semnal de) alarmă prin clopot(e). 2. clopot de alarmă. tod1 [tod] I. s. 1. (înv.) tufiş. 2. (înv.) unitate de măsură pentru lână (= 28 pfunzi = 12,7 kg). II. vb. mir. (înv.) a avea greutatea de 28 de pfunzi. tod2 s. (sco(„ înv.) 1. vulpe. 2. şmecher, pişicher, vulpoi bătrân. tod3 s. (amer. fam.) v. t o d d y (1). . today [tg'dei, tu'd-] I. adv. astăzi, azi; în prezent, în ziua / vremurile de astăzi; (amer.) ~noon azi la amiază; ~ week de azi într-o săptămână; ~me, tomorrow thee astăzi mie, mâine ţie; ~ a man, tomorrow a mouse azi bogat, mâine sărac; (fam.) here ~ and gone tomorrow azi aici, mâinc-n Focşani; a week (ago) ~ acum o săptămână; cu o săptămână în urmă. II. s. ziua de astăzi; epoca actuală; ~ is ours, tomorrow is yours astăzi mie, mâine ţie; one ~ is worth two tomorrow(s) vrabia din mână face mai mult decât cioara din par; the writers of ~ scriitorii (zilei) de azi. toddle ['todl] I. vb. A. intr. 1. a şontâcăi; (despre copii mici etc.) a umbla / a merge legănându-se cu paşi mărunţi. 2. (fam.) a se plimba agale / alene. 3. (fam.) a pleca, a se duce, a-şi lua valea; a se căra; I must be toddling trebuie să plec. 4. (fam. în expresii) to ~ home a se întoarce acasă; to ~ in a intra agale, cu paşi mărunţi; to ~ off a pleca,
957
a-şi lua valea, a se căra; ~off! ia-o din loc! cară-te!; to ~out a ieşi agale, cu paşi mărunţi; to ~ round to smb.'s house a face o plimbare până la cineva / până la locuinţa cuiva. B. ţr. (î/i expresii) to ~ one's way along a-şi vedea liniştit de drum. II. ş. 1. şontâcăire; mers legănat / şovăitor / cu paşi mărunţi (al copiilor mici etc.). 2. (fam.) (mică) plimbare, raită; let's go for a ~! hai să ne plimbăm puţin! hai să facem o mică plimbare! 3. (rar) v. t o d d l e r . toddler [-sf] s. copil mic care începe să umble. toddy ['todij s. 1. grog cald (rachiu sau rom cu apă caldă, îndulcită). 2. suc de palmier (mai ales fermentat); vin de palmier. to-do [to'du:, tu'd-] s. (fam.) agitaţie, tărăboi, zarvă; to make a ~a) a face tărat>oi / tam-tam; b) a face nazuri / mofturi / farafastâcuri, a se fasoli; what a ~! ce daraveră! ce circ! • tody ['toudi] s. (omit.) todul (Todus). toe [tou] I. s. 1. deget de picior (de om sau de animal); (si.) from top to ~, (rar) from tip to ~ din cap până în picioare, din creştet până-n tălpi; ~s up mort; to toast one's ~s a-şi încălzi picioarele (la foc); to tread /to step / to tramp on smb.'s ~s / on the ~s of smb. a) a călca pe cineva pe picior; b) (fig.) a jigni pe cineva în sentimentele sale, a călca pe cineva pe bătătură; on one's ~s a) plin de vitalitate / de viaţa; voios; b) agitat, fără astâmpăr; c) activ; be on your ~s! dă-i drumul! apucă-tc de treabă! da-i bătaie!; d) energic; decis; hotărât; îndrăzneţ; (jig.) to stub one's ~ on (smth.) a se poticni de (ceva). 2. vârf (alpiciorului, pantofului, ciorapului etc.); extremitate inferioară, capăt de jos; to turn one's ~s in a-şi răsuci picioarele înăuntru; to turn one's ~s out a-şi răsuci picioarele în afară; (sl.) to turn up one's ~s (to the daisies), to turn one's ~s up, to go one's ~s up a muri, a da ortul popii. 3. partea dinainte a copitei. 4. (mec.) vârf; pivot. 5. (constr.) bază (a unui zid, a unui pilaştrii). 6. (mec.) crapodină. II. vb. A. tr. 1. a atinge / a lovi / a împinge cu vârful piciorului (sau la golf) cu capătul bastonului; (fam.) to ~smb. a da cuiva un picior; to ~ the line / mark / scratch a) (sport) a se alinia la start; b) a se alinia; c) (fig-) a fi disciplinat. 2. a încăpută (ciorapi). 3. (în expresii) to ~ it a) (fam.) (şi to ~ and heel it) a dansa; b) (pop.) a călca. B. intr. (în expresii) to ~ in a umbla cu picioarele răsucite înăuntru; to ~out a umbla cu picioarele răsucite în afară. toe basin ['toifabeisn] s. (hidr.) puţ de amortizare. toe-cap [~ka3p] ş. bombeu, vârf (al încălţămintei). toe clip [~ klip] s. curea a pedalei (la bicicletele de curse). toed [toud] adj. 1. cu degete la picior. 2. (despre încălţăminte) cu bombeu, cu vârf. toe-dance ['toudu:ns, amer. -dsens] s. dans în vârful picioarelor. toe-dancing [~.do:nsirj, amer. -dzensin] s. (coregrafie) poante,dans (artistic) în vârful picioarelor; to practise ~ a face (exerciţii de) poante. toenail [~neil] s. 1. unghie Ia (degetul de la) picior. 2. cui bătut oblic. toeshoe ['tou./u:] s. papuc de balet, poante. toff [tof] I. ş. (sl.) filfizon, fante; (pop.) burjui; the ~s crema societăţii, înalta societate, clasa / clasele conducătoare; ştabii; oamenii bogaţi; lumea elegantă; to act the ~ a face pe gomosul. II. vb. rejl. (în expresii) to ~ oneself up / out a se găti, a se dichisi. toffee ['tofi] s. caramea; not for ~ a) (fam.) nicidecum; he can't sing for ~ nu poate deloc să cânte, n-arc pic de voce; b) (pop.) cu nici un preţ, nici în ruptul capului, o dată cu capul. toffee-nosed [~-nouzd] adj. (fam.) înfumurat, cu nasul pe sus. tofflcky ['tofiki] adj. (sl.) înfumurat; de filfizon. tofflshness ['tofi/nis, amer şi -nesj s. (sl.) înfumurare; fire de filfizon. toffy [tafi] I. s. v. t o f f cell. adj. (sl.) v. t o f f i c k y . toft [toft] s. 1. casă cu curte; mică gospodărie agricolă / ţărănească. 2. (jur.) foc, vatră, cămin, casă. 3. (înv., dial.) deluşor. 4. (sl.) fante înfumurat. toftman |'toftm3n],pl. toftmen [-man, -men] s.fînv.) mic agricultor, (ţăran) proprietar al unei mici gospodării (agricole). tog [tog] (sl.) I. s. (de obicei ~s) îmbrăcăminte, haine, ţoale; ~ and kick haină şi pantaloni; (mar.) long ~s haine civile; short ~s pantaloni scurţi. II. vb. A. tr. a îmbrăca, a înţoli; to ~ out a găti; a dichisi, a împopoţona; he was ~ged off like a tar era îmbrăcat ca un marinar; to be (all) ~ged up a fi gătit cu hainele cele mai frumoase, a fi gătit ca de nuntă / horă; to get ~ged out anew a se înnoi, a-şi înnoi îmbrăcămintea. B. intr. şi rej7. (în expresii) to ~ (oneself) up / out a se găti, a se dichisi; a se împopoţona. toga ['toug9].pl. togae ['toud3i:] s. (lat. arbeol.) togă. toga'd ['toug^dj adj. v. t o g a e d. togae l'tougi] pi. de la t o g a. togaed ['tougad] adj. îmbrăcat cu toga. togated [toug^d] adj. l.v. to g a e d . 2 . (j/g.) maiestuos,mândru, impunător; îngâmfat. together [ta'geoa1", tu'g-j I. adv. 1. (with) împreună (cu), laolaltă (cu); to be well ~ a ţine bine tactul (la vâslit); (mat.) to add ~ a aduna laolaltă (una cu alta, unele cu altele); to bind ~ a lega împreună / laolaltă; to act ~ a acţiona împreună; to bring ~ a strânge, a aduna; a întruni, a acumula; to get / to gather / to collect ~ a) a strânge, a aduna; a întruni; a acumula; b) a se aduna, a se întruni; c) a se acumula, a se strange; (mar.) (despre, nave) to sail ~ a naviga împreună; lands lying ~ proprietăţi / moşii / pământuri / loturi învecinate; we stand or fail ~ suntem solidari, biruim sau murim împreună. 2. laolaltă; unul cu altul, unul faţă de celălalt; to belong / to go ~a fi pereche, a se potrivi, a merge împreună: compared ~ unul comparat / în comparaţie cu celălalt; (mat.) to multiply ~ a înmulţi una eu alta; to strike ~ a ciocni una de alta; the foes rushed ~ duşmanii se ciocniră (între ei). 3. consecutiv, unul după altul, în şir, Ia rând; încontinuu, fără întrerupere, neîntrerupt, necontenit; întruna; three days ~ trei zile la rând / în şir. 4. (with) în acelaşi timp (cu), simultan (cu), concomitent (cu); all ~cu toţii, toţi deodată; now all ~! cu toţii în cor! II. interj, (mar.) toţi o dată! togetherness [ta'geSanas] s. armonie, înţelegere, prietenie.
Toledo
toggery ftogori] s. (sl.) îmbrăcăminte (mai ales specială), haine; găteală; bishop's ~ odăjdii de episcop. toggle ['togi] I. s. 1. (mar.) peşte, cavilă de parârne. 2. (tehn.) sistem / mecanism cu pârghii cotite. 3. (constr.) piron, cârje. 4. (tel.) circuit de declanşare bi-stabil. II. vb. tr. (mar.) a prevedea cu cavilă de parâme. toggle-joint [~d3oint] s. (mec.) articulaţie cu nucă; articulaţie sferică, cu rotulă. toggle-Iever [~ili:vor] s. (mec.) pârghie cotită; pârghie articulată; (tehn.) ~tongs cleşte cu braţe cotite. toggle-pin [~pin] s. v. t o g g 1 e (1,1). toggle-press [~pres| s. (tehn.) presă cu genunchi; presă cu pârghii cotite. Togolese [itougou'Ii:z] I. adj. din Togo, togolez. II. s. 1. locuitor din Togo, togolez. 2. (folosit ca pi.) the ~ poporul togolez, togolezii. toii1 ['toii] I. vb. intr. 1. a munci (din greu), a (se) trudi; to ~ and moil a) a munci din greu, a se trudi, a se speti; b) a munci cu îndârjire; c) a-şi câştiga pâinea cu sudoarea frunţii; to ~ at a munci din greu (ca un rob) la, a se trudi cu. 2. a înainta cu greu, a se târî; to ~along a înainta anevoie dc-a lungul; a se târî dc-a lungul; to ~on a) a-şi continua munca, a-şi vedea de lucru; b) a-şi continua drumul, a-şi vedea de drum; to ~ through a-şi croi anevoie drum prin; to ~ up a hill a urca anevoie un deal; to ~ upward a urca / a se ridica cu trudă / cu mari eforturi. II. s. muncă grea / anevoioasă; trudă; osteneală; the ~s of war truda şi ostenelile războiului; after great ~ după multă trudă. toii2 s. (mai ales ~s pl.) 1. (cinegetică, mai ales fig.) plasă, mreajă; laţ; cursă, capcană; ~s of a spider pânză de păianjen; (fig.) to be taken in the ~s, to get caught in the ~s a) a cădea în cursă; b) a fi prins în mreje, a fi fermecat / vrăjit. 2. (cinegetică, înv.) fanion de îngrădire. toiler ['toibr] s. 1. truditor, muncitor. 2. om trudit, (fig.) cal de bătaie / poştă / tramvai. toilet ['toilit, -ot] s. 1. (înv.) (masă de) toaletă. 2. toaletă; găteală; to make one's ~ a-şi face toaleta, a se spăla / îmbrăca / pieptăna etc. 3. toaletă, îmbrăcăminte; ~ of white silk toaletă / rochie de mătase albă. 4. curăţire (a rănii, după operaţie). 5. toaletă, closet. 6. (amer.) cameră de baie (c« toaletă I closet). toilet ease [~ keis] s. trusă de toaletă; travelling ~ trusă de voiaj / călătorie. toîlet-cover [~tkAVor] s. şerveţel de (masă de) toaletă. toilet glass [~ gla:s] s. oglindă de toaletă. toilet-paper [~-peip3r] s. hârtie igienică, hârtie de toaletă; ~ fixture suport de hârtie igienică. toilet-powder [~ipaudar] s. pudră de corp. toilet-roll [~rout] s. sul de hârtie igienică. toiletry ['toilotri] s. (amer.) articole de toaletă. toilet service ['toilit iSo:vis] s.v. t o i 1 e t - s e t. toilet-set [~set] s. trusă de toaletă; garnitură / serviciu de toaletă. toilet-soap [~soup] s. săpun de toaletă. toilet sponge [~ spA.nd3] s. burete de baie. toilet-table [~,tcibl] s.v. t o i l e t (1). toilette [toa:'let şi pronunţia franceză] s. (jr.) v. t o i l e t (2, 3). toilet ware ['toilit iwsor] s. (corn.) articole de toaletă, veselă (de porţelan, faianţă etc.) pentru lavabo / baie / pentru masa de toaletă. toilful ['toilful] adj. 1. trudit, muncit, supraîncărcat cu muncă. 2. v. t o i l s o m e . toilfully [-i] adv. v. t o i l s o m e l y . toil-hardened ['toil-he:dnd] adj. călit în muncă. toilless ['toillis] adj. fără osteneală. toils [toilz] s. pl. v. t o i î2. toilsome ['toils^m] adj. laborios, anevoios, dificil, greu; penibil; trudnic; obositor. toilsomely [-li] adv. cu (multă) trudă; anevoie, cu caznă; cu greutate; în mod obositor. toilsomeness [-nis] s. dificultate, greutate; caracter obositor (al unei îndeletniciri). toil-worn f'toil
tolerable
tolerable ['tolsrsbl] I. adj. 1. suportabil, tolerabil. 2. acceptabil; bunicel. 3. (înv.) destul de sănătos. II. adv. (amer.) v. t o l e r a b l y . tolerably [-ij adv. tolerabil, suportabil; destul de. tolerance ['toloransj s. 1. toleranţă; îngăduinţă, indulgenţă. 2. (com.) toleranţă admisă la greutatea monedelor. 3. (îehn.) toleranţă. tolerant ['tolsrsnt] adj. 1. tolerant; îngăduitor, indulgent. 2. (med.) care suportă bine (medicamente etc.). tolerate ['toloreit] vb. tr. 1. a tolera; a suporta, a îndura; a răbda. 2. a permite, a îngădui, a tolera. 3. (med.) a tolera, a suporta (un medicament etc.). toleration [.tols'reijan] s. tolerare; îngăduinţă, indulgenţă. tolite ['toulait] s. (chim.) trinitro-toluen. toii1 [toul] I. vb. A. tr. a trage (clopotul) rar şi ritmic. B. inlr. (despre clopot, ceas) a bate cu sunete rare şi ritmice; a dăngăni; a bate / a suna de înmormântare. II- s-1- bătaie ritmică şi rară (a ceasului etc.). 2. dangăt (funebru, de înmormântare, al clopotului). toll2 I. s. 1. vamă, taxă; impozit (perceput în pieţe, târguri, pentru servicii prestate etc.); town ~ acciz. 2. (si miller's ~) uium (tai/t reţinut de morar). 3. (fig.) plată, vamă; road accidents take a heavy ~ of human life accidentele de circulaţie fac foarte multe victime; the ~ of the roads mortalitatea pe drumurile publice. II. vb. tntr. a încasa taxe etc.; a-şi lua uiumul. tollable ['toulsbl] adj. (despre persoane, mărfuri) supus la taxe, impozabil. tollage ['toulidz] s. 1. taxă. 2. taxare; impozitare. toll area ['toul lEorio] s. (tel.) reţea-zonâ suburbană. toll-bar [~ ba:r] s. barieră unde se încasează taxe etc. (pe şosele). tollbooth ['tolbu:6, -bu:o] s. (scot.) 1. închisoare. 2. biroul vamal (la bariere, pe şoselele unde se percepe o taxă de trecere). 3. (înv.) primărie. toll-bridge ['toul.brid3] s. pod cu taxă de trecere. toll call [~ ko(:)l] s. (tel.) convorbire interurbană (între oraşe nu prea îndepărtate). toll collector [~ k3ilcktor] s. încasator al taxei de trecere pe unele şosele şi poduri. toll exchange [~ iksit/eind3] s. (tel.) centrală telefonică interurbană. tolley ['toii] s. (fam.) bilă (la jocuri cu bile). toll-free ['toul'fri:] adj. (amer.) (despre o convorbire telefonică) scutit de taxă. toll-gate ['toul geit] s.v. t o l l - b a r . toll-house [~haus] v. t o l l b o o t h (2). toll keeper [~ .ki:porJ s.v. t o l l c o l l e c t o r . tol-lol [itoul'loul] adj. (si.) aşa şi aşa; bunicel; tolerabil. tol-lol-ish [itoul'louli/] adj. v. t o i - Io 1. toll road ['toul roud[ s. autostradă cu plată. toii service |~ isa:vis] s. (aulo.ferov.) trafic suburban. toluene |'touljui:n] s. (chim.) toluen. toluidine [to'lju:idi;n] s. (chim.) toluidin. ţoiule l'toulju:!] s. v. t o 1 u e n e. Tom [tom] s. prese, de la T h o m a s; (any) ~, Dick and Harry a) oricine, fiecare, toată lumea; b) (peior.) plevuşcă, x-uleşti, neisprăviţi, terchea-berchea; (mar.) long ~ tun cu ţeava lungă. tomahawk ['tomoho;k] I. s. (amer.) tomahawk, secure mică de luptă a indienilor; to bury the ~ a face pace. II. vb. tr. 1. a lovi / a omorî cu un tomahawk. 2. (fig.) a critica cu cruzime. Tom and Jerry [torn ond
958
tommy screw [~ iskru:] s. (tehn.) şurub de strângere. tommy shop [~ /op] s. 1. magazin de alimente în uzine. 2. brutărie, franzelărie, centru de pâine. 3. alimente luate de muncitori la lucru. 4. (înv.) magazin uzinal în care muncitorii căpătau alimente în locul plăţii în bani. tomnoddy ['tomnodi] s. tont, bleg; nătăfleţ, găgăuţă. tomogram ['tomogra5m[ s. (med.) tomogramă. tomograph ['tomogru;f, -graf] s. (med.) tomograf. tomography [to'mogrofi] s. (med.) tomografie. tomorrow [to'moron, tu'm-] I. adv. mâine; ~week de mâine într-o săptămână; the day after ~ poimâine; (prov.) never put off till ~ what you can do today nu lăsa pe mâine ce poţi face azi; ~ never comes mâine înseamnă niciodată. II. s. (ziua de) mâine. tompiori ['tompion]s.v. t a n i p i o n. tom rot ['tom rot] s. v. t o m m y r o t. - ., Tom Tiddler's ground [~ 'tidloz graund] s. l.joc de copii. 2. (fig.) ţara nimănui, sat fără câini. tomtit [—'tit] s. 1. (ornit.) piţigoi (Parus). 2. băieţel, puşti, pici, ţânc. ,tomtom |~tom] I. s. 1. tam-tam. 2. v. t a m t a m (1). II. vb. intr. a bate tam-tam-ul. ton [tAn] s. 1. tonă; (mar.) displacement ~ tonă deplasare (= greutatea a 35picioare cubice de apă); freight~tonă fraht (- 1,12 m3); long/ gross ~tonă engleză (- 1016,5 kg); metric ~ tonă metrică (= / 000 kg); register ~ tonă registru (= 2,83 m3); short ~ tonă scurtă (= 907,2 kg). 2. (fam.) număr / cantitate mare; ~s of people mulţime de oameni. 3. (fam.) povară grea / copleşitoare. tonal ['tounsl] adj. (muz.) tonal. tonality [ton'naditi] s. tonalitate. tone [toun] I. s. 1. ton, sunet; deep ~ ton profund; thin ~ ton subţire; (med.) heart ~s sunetele inimii; ringing ~ semnal de apel (la telefon). 2. ton (fel de exprimare; inflexiune, intonaţie). 3. caracter general, nivel (al moralităţii etc.). 4. (arte) nuanţare; ton. 5. intonaţie (a vocii); modulaţie. 6. (mea'.) tonus. II. vb. A. tr. 1. a da tonul dorit / calitatea dorită (sunetului); a nuanţa. 2. a acorda (instrumente muzicale). 3. to ~ down a atenua; a diminua, a potoli; to ~ up a) a întări, a accentua (coloritul); b) a ridica; a întări (sunetul); c) a remonta, a înzdrăveni, a reface. B. intr. 1. a lua un ton; a se nuanţa. 2. (with) a se armoniza (cu). 3. to ~ down a se atenua; a se potoli; to ~ up a se reface (după boală). tone arm ['toun c:m[ s. braţ acustic (al unui fonograf). tone colour [~ rkAbr] s. timbru (al unui instrument etc.). tone language [~ ■lîerjgwids] s. (lingv.) limbă în care opoziţia de ton are valoare fonologică. toneless l'tounlis] adj. 1. (despre o culoare) fără strălucire. 2. fără voce; atonic. 3. monoton, inexpresiv. ^ ; tonelessly [-Ii] aaV. cu voce voalată. tonelessness [-nisj s. absenţă a tonului / tonalităţii. tone poem ['toun ipoiiim] s. (muz.) poem simfonic. ; tone quality [~ .kwoliti] s. (muz.) calitate a sunetului. r toner ]'touno ] s. pigment, colorant; toner. tone syllable ['toun isilobl] s. silabă accentuată. tong [torj] s. societate secretă (în China). ■-., T tonga ['torjgo] s. (anglo-indian) şaretă, trăsurică pe două roţi. Tongan ['torjgonj I. adj. din Tonga, tongan. II. s. 1. locuitor din Tonga, tongolez. 2. (lingv.) tongană, (limba) tonga. tongs [torjz] s. pl. 1. cleşte, 2. (fam.) pantaloni; salopetă. tongue [tArj] I. s. 1. (anat.) limbă; (med.) furred / dirty / coated ~ limbă încărcată; to put out one's ~ a scoate / a arăta limba; to bite one's ~ a-şi muşca limba. 2. glas, grai, facultatea de a vorbi, vorbire; to give ~ a) a exprima, a se pronunţa; b) (despre un câine de vânătoare) a lătra; to have a ready I glib ~ a riposta prompt, a fi bun de gură; to have a sharp / caustic ~ a avea o limbă ascuţită; to have one's ~ at command a-şi stăpâni limba; to have smth. on / at the tip / at the end of one's ~ a-i sta pe vârful limbii, a-i sta pe limbă; to have too much ~ a fi limbut; he has a flippant ~, (fam.) he has his ~ well hung I oiled e bun de gură; to hold / (mv:) to keep one's ~ a tăcea, a-şi ţine gura; to curb / to bridle one's ~ to put a curb / a bridle on one's a) a tăcea, a-şi ţine gura, a nu scoate un cuvânt, a nu deschide gura; b) a-şi măsura cuvintele, a fi măsurat la vorbă, a nu da frâu liber gândurilor; to find one's ~ (again) a) a-şi recăpăta glasul, a-şi reveni dintr-o surpriză; b) a prinde glas, a-şi dezlega limba; (fam.) to loosen smb.'s ~ a face pe cineva să vorbească, a-i dezlega limba; (fam.) keep your ~ in your mouth!, keep your ~ between your teeth! ţine-ţi gura!; to keep a civil ~ in one's head a vorbi politicos; your ~ runs before your wit îţi merge gura mai repede ca gândul; to shoot out one's ~ at a-şi bate joc de; his ~ tripped a vrut să rostească un cuvânt şi a ieşit altceva; I cannot twist my ~ to it nu pot rosti aşa ceva; (fig.)long ~ limbă lungă; (fig.) loose ~ limbă slobodă; slanderous ~ gură rea / clevetitoare; (bibi.) confusion of ~s babilonie, încâlcire a limbilor; incontinence of ~limbuţie; skip of the ~lapsus linguae; his~failed him îşi pierdu glasul / graiul; his ~ is too long for his teeth e limbut, are limbă lungă; to have I to speak with one's ~ in one's cheek a vorbi ironic; to oil one's ~ a vorbi măgulitor; to have a smooth ~ a) a fi mieros la vorbă; b) a şti să vorbească bine, a fi bun vorbitor; to wag one's ~ a) a flecari, a pălăvrăgi; b) a fi bun de gură; (bibl.) in ~ verbal, oral; he that has a ~ in his head may find his way where he pleases omul bun de gură se descurcă uşor peste tot; wide ears and a short ~are best deschide urechile şi închide gura; the ~ is sharper than any sword limba-i mai tăioasă decât orice brici; a ~ gives a deeper wound than any sword limba răneşte mai rău decât orice sabie; the ~ is not steel, yet it cuts deşi nu-i sabie, limba taie si ea. 3. limbă, limbaj, limbă vorbită, the mother ~ a) limbă maternă; b) limbă mamă (a unei alte limbi); the English ~ limba engleză; the gift of ~s a) talentul de a învăţa limbi străine; b) (bibi., înv.) darul limbilor. 4. orice obiect în formă de limbă;-limbă de pământ, limbă de foc; limbă de pantofi;
959
limbă de clopot; limba unei catarame; limbă de cântar sau de balanţă; lamă de cuţit; (ferov.) acul macazului; (tehn.) sfoara unui gater; ferăstrău cu ramă. 5. oişte. 6. (telm.) lambă, feder. 7. (electr.) indus. II. vb. A. tr. 1. a sări cu gura (la cineva), a-i ţine (cuiva) o predică, a lua (pe cineva) la refec / la trei păzeşte. 2. (înv.) a vorbi, a grăi; a rosti. 3. a atinge (ceva) cu vârful limbii; a linge (ceva). 4. (telm.) a uni / a asambla (ceva) prin îmbinare cu lambă şi uluc. 5. (muz.) a produce note în staccato cântând (ceva) la un instrument de suflat. B. vb. intr. 1. (rar) a flecari, a pălăvrăgi, a sporovăi. 2. (despre câinii ele vânătoare) a lătra (în semn că au descoperit vânatul). tongue-and-fore gum consonant ['tAţpndib: gAin ikonsansnt] s. (fon.) consoană prepalatala. tongue-and-groove joint ['tArpndgru:v d3oint] s. (tehn.) îmbinare cu lambă şi uluc. tongue-bit ['tArjbit] s. zăbală. tongue bone [~ boun] s. (anat.) os hioid. tongued ['tArjdj adj. 1. cu limbă. 2. (în cuvinte compuse) eu limba; double-~ cu limba furcată. tongue depressor ft An ditpresa1"] s. (med.) apăsător de limbă. tongue flame [~ fleim] s. flacără oxihidrică. tongue-in-ebeck ['tAnint/i:k] I. adj. glumeţ; ironic. II. adv. în glumă; în zeflemea. tongue-lash ['tArjla;/] vb. tr. a dojeni / a mustra aspru. tongueless ['tAnlis] s. fără limbă. tonguelet ['tArjlit] s. limbuţă. tongue-shaped 1'tAn/eipt] adj. în formă de limbă. tongue-tied [~taid] adj. 1. care nu poate vorbi. 2. (jig.) care a rămas fără glas, fără cuvinte, mut. tongue-twister [~ .twista1"] s. (fam.) şir de cuvinte greu de pronunţat. tonguing ['tArjin] s. (fam.) mustrare, perdaf. tonguing cutter [~ .kAta1"] s. (tehn.) freză. tonguing plane [~ plein] s. (constr.) rindea pentru lambă şi uluc. tonic ftcmik] I. adj. (med., muz.,fîg.) tonic. II. s. 1. (med.) tonic. 2. (muz.) tonică. tonicity [tou'nisiti] s. tonicitate (a muşchilor). tonic water [~ 'wo:ter] s. apă tonică. tonight [ta'nait, tu'n-] I. adv. diseară, Ia noapte, în seara aceasta. II. s. scara / noaptea aceasta. tonjon [rtcmd3on] ş. (anglo-indian) palanchin. tonk [torjk] vb. tr. (si.) 1. a bate, a chclfăni. 2. a înfrânge uşor (în competiţii). tonnage ftAnid3] s. (mar.) 1. tonaj; capacitate de încărcare. 2. taxe (la vapoare, în funcţie de tonaj). tonometer [tou'nomita1"] s. 1. (fiz.) tonometru. 2. (med.) tononietru. tons [tAiiz] adv. (fam.) foarte; I feel ~ better now acum mă simt mult mai bine. tonsil ['tonsil] s. 1. (anat.) amigdală. 2.pl. (fam.) hipertrofie a amigdalclor. tonsillectomy [ttounsi'lektami] s. (med.) amigdalectomic. tonsillitis ftonsi'laitis] s. (med.) arnigdalită. tonsillotomy ftonsi'loutami] s. (med.) amigdalotomie. tonsorial [ton'sDirbl] adj. (glumeţ) de bărbier, de frizer; ~ parlor frizerie, salon de coafură pentru bărbaţi. tonsure ['ton/u9r] I. s. tonsură. II. vb. tr. a tunde cu tonsură. tontine [ton'tim,'--] s. (corn.) anuitate, tantiemă. tonus ftounas] s. (med.) 1. tonus. 2. convulsie tonică. tony ['touni] adj. (fam.) elegant, şic. too [tu:] adv. 1. prea; ~ difficult a task o sarcină prea grea; ~ much money prea mulţi bani; ~many mistakes prea multe greşeli; to work ~much a munci prea mult; to work ~ little a munci prea puţin; I have a card ~ many am o carte de joc în plus; he was one ~ many era de prisos; he is ~ much for me, (jam.) he is one ~ many for me e prea puternic pentru mine; e mai isteţ decât mine; nu sunt de talia lui; altogether ~, quite ~ peste măsură de, excesiv de; ~ far off prea departe; far ~ much, ~ much by far cu mult prea mult; ~muchofa good thing ce-i mult nu-i bun; it's ~ good to last e prea frumos ca să dureze (mult); ~ good to be true prea e frumos ca să fie adevărat; it's none ~ pleasant nu e deloc plăcut, c cu totul neplăcut; ~big for one's boots / shoes / breeches / trousers înfumurat, îngâmfat, plin de sine; (fam.) ~ good by half grozav de bun; (fam.) ~ clever by half deştept foc; ~ far north prea la nord; (expresie shakespeariană) ~ late a week cu mult prea târziu; ~many cooks spoil the broth copilul cu multe moaşe rămâne cu buricul netăiat; (fam.) ~ ~ nespus de, din calc afară de, extrem de; it's ~ ~ charming e nespus de frumos, e de-a dreptul încântător. 2. şi, de asem*nea; de altminteri; de altfel; and I — şi cu; were you there ~? crai şi tu acolo?; he is a fool and a great one ~ e un idiot, şi încă unul mare de tot; the man, ~, inspired little confidence omul, de altfel, inspira (prea) puţină încredere. 3. foarte; it's ~ bad that you couldn't come ce păcat că n-ai putut veni; I am only ~ glad sunt foarte bucuros, sunt cât se poate de bucuros. toodle-oo ['tu:dl'u:] interj, (pop.) la revedere! cu bine! took [tuk] past de la t a k e (1,1). tool [tu:l] I. s. 1. sculă, unealtă; instrument; (prov.) a bad workman quarrels with his ~s un muncitor prost dă vina pe unelte. 2. (şi machine-tool) maşină-unealtă. 3. (fg.) instrument, mijloc; unealtă; he is a mere ~ in his hands e doar o unealtă în mâinile lui. 4. ornamentaţie în relief (la colţul coperţii unei cărţi). II. vb. A. tr. 1. a ciopli (piatra). 2. a ornamenta (colţurile, coperţile unei cărţi). 3. a lucra cu o sculă / unealtă. 4. (sl.) a mâna (caii etc.). B. intr. (sl.) a se plimba (în trăsură etc.). tool angle ['tu:l lEerjgl] s. (tehn.) unghi de ascuţire, unghi de cuţit. tool bag [~ basg] s. sac sau ladă cu unelte. tool blank [~ bterjk] s. (metal.) eboşă, piesă brută; semifabricat. tool block [~ bbk] s. (tehn.) port-cuţit. tool-box [~boks] s. (telm.) 1. v. t o o l b 1 o c k. 2. ladă cu unelte / scule.
toothsome
tool crib [~ krib] ş. v. t o o 1 n o 1 d e r. tool engineering [~ end3i
toothsomeness
toothsomeness [-nis] s. gust plăcut; savoare; suculentă. toothwort ['tu:9w3(:)t] s. (bot.) colţişor (Dentaria bulbifera). toothy ['tu:0i] adj. care lasă să se vadă dantura; ~ smile zâmbet larg. tootle ]'tu:tl] (glumei) I. vb. intr. 1. a suna (din flaut, trompetă etc.). 2. a flecari. II. s. 1. sunet (de flaut, trompetă etc.). 2. flecăreală. toots ['tu:ts] s. (sl.) (folosit numai la vocativ); yes, my ~! da, iubito. tootsy(-wootsy) ['tutsi'wutsi] s. (limbajul copiilor) picioruş. top1 [top] s. 1. partea de SUS a unui obiect; creştet, vârf, coamă, culme, creastă, pisc; (fig.) grad / rang superior; at the ~ of the tree în vârful [«inului; (scol.) to be at the ~ of the form a fi primul din clasă; to come out (at the) ~of the school a fi şef de promoţie; higher ~s clase de învăţământ primar superior; at the ~ of the street la capătul de sus al străzii; at the ~ of one's speed cu cea mai mare viteză / iuţeală; at the ~ of one's voice din fundul rărunchilor / bojocilor; cât îl ţine gura; în gura mare; from ~ to bottom de sus până jos; din pod şi până-n pivniţă; from ~ to toe din cap până-n picioare, din creştet până-n tălpi; (fig.) to be at the —of the tree a fi la putere; (fam.) to get on the — of the tree / ladder, to come to the ~ a se ridica foarte sus pe scara socială, a ajunge departe (în viaţă); hair taken up on ~ of the head coafură ridicată / înaltă / montantă; to enjoy oneself to the ~ of one's bent a se distra de minune; (irl.) the ~ o' the morning to you! bună-ziua! bună-dimineaţa!; to place smth. on the ~of smth. a pune un obiect deasupra altuia; to put the best apples on ~ a pune merele cele mai frumoase deasupra (in cos etc.); (s[x>rt) to come out on ~a) a avea avantaj; b) a fi în fruntea clasamentului; (la un joc, meci) to be on ~ a conduce jocul; (fam.) one thing happens on ~ of another se precipită evenimentele; to go to bed on ~ of one's supper a se duce la culcare imediat după cină; on ~ of it all, they intended to şi unde mai pui că ci vroiau să; to go over the ~ a) (mil. sl.) a trece peste un parapet; a pomi la atac; b) (fam.) a se căsători; to feel on ~ of one's form a se simţi în formă (excelentă). 2. întindere (de apă, de pământ); partea de sus (a unei mese); imperială (a unui autobuz); to climb on ~ a se urca pe imperială; (înv.) to ride on ~of a coach a călători pe acoperişul unei diligente; oil always comes to the ~ uleiul se ridică întotdeauna Ia suprafaţă. 3. căputa (unui pantof); capacul (unei cutii); capota (unei maşini); tavanul (unui cuptor); (lehn.) ~ of a cam cap de colţ / ştift / camă. 4. cap (de pagină); partea de sus (a unei hărţi); (legătorie) margine de cap (a unei cărţi). 5. punctul maxim (alfluxului). 6. (auto) to climb a hill on ~ a urea o pantă / rampă în priză directă. 7. (mine) acoperiş, tavan. 8. (mar.) gabie. 9. (mii. sl.) v. t o p k i c k . top2 [top] s. sfârlează, titirez; to sleep like a ~ a dormi adânc, a dormi buştean; (sl.) old ~ amic, prieten. topaz ['toupa;z] s. topaz; smoky ~ topaz fumuriu. top banana ['top boincimo] s. (amer. teatru sl.) vedeta unui spectacol de revistă. top beam [~ bi:m] s. (constr.) 1. coronament superior din schelet de grinzi. 2. grindă de carpen. top-boot [~bu:t] s. I. cizmă înaltă. 2. (auto) husă de capotă. top box [~ boks] s. 1. (metal.) cutie de formare superioară. 2. (ferov.) cutia vagonului. top chisel [~ .t/izsl] s. (telut.) daltă de fierărie, daltă de forjă. top-coat [~kout] s. (înv.) pardesiu. top cut [~ kAt] s. (mine) havaj superior. top cutter [~ ikAtor] s. (mil. sl.) v. t o p k i c k. top dog [~ dog] s. (fam.) câştigător, învingător. top-drawer [~ ,dro(:)or] adj. 1. (fam.) (despre planuri şi documente militare) strict confidenţial, secret, cunoscut numai de înalte oficialităţi. 2. de prim rang / ordin. top-dress [~dres] vb. tr. a pune îngrăşăminte la suprafaţa (arăturii). top-dressing Hdresirj] s. 1. (agr.) gunoire la suprafaţă. 2. (constr.) îmbrăcăminte a drumului. tope1 [toup] s. (ilu.) specie de rechin mic (Galeorhimts galeus). tope2 vb. intr. a se îmbăta regulat. tope3 s. (anglo-indian) plantaţii (de obicei de mango). top end ['top end] s. vârf, creştet. toper ['toupa'] s. beţivan, sugativă, sugebute. topflight l'topflait] adj. (amer. fam.) de calitatea / mâna întâi. topgallant [top'gadont, te'gav] s. 1. (mar.) arboret. 2. (flg.) vârf. culme. topgallant mast [~ ma:st] s. (mar.) arboretul zburătorului. topgallant sail [~ seil] s. (mar.) zburător. topgallant yard [~ ja:d] s. (war.) verga zburător. top gas ['top ga;s[ s. (metal.) gaz de furnale. top gear [- -gior] s. (auto) priză directă. top grosser [~ igrousor] s. (amer. fam.) film sau piesă de mare succes. top-hat [~ha:t] s. joben, cilindru. top-heavy [-.hevi] adj. 1. mai greu la vârf; nestabil; (av.) greu de bot; (mar.) supraîncărcat la partea superioară. 2. (sl.) beat, făcut. tophi ['toufai] pl. de la t o p h u s. top-hole [-noul] s. (fam.) de primă calitate; a ~ idea o idee strălucită; to have a ~ time a se distra de minune; he's a ~ fellow e un tip grozav. tophus ['toufos],pl. tophi ['toufai] s. (mea'.) tof. topi [toupi] s. (anglo-indian) pălărie tropicală (contra soarelui). topiary ['toupiori] adj. the ~art arta de a tăia plante etc. dându-le forme ornamentale. topiary garden [~ 'gerdan] s. grădină englezească. topic ['topik] s. temă, subiect. topical [-al] adj. 1. topic. 2. actual, de actualitate. 3. de interes local. 4:(mai ales despre o afecţiune) local. topicality [itopi'kaditi] s. actualitate, caracter actual (cu gen:). topics ['topiks] s. pl, (folosit ca pl.) topică.
960
top kick ['top kik] s. (mil. sl.) sergentul companiei sau al bateriei. top knocker [~ inoko'l s. (mil. sl.) v. t o p k i c k. topknot [~not] s. moţ; fundă; creastă (pe cap), coc. toplander [~lasndor] s. (mine) miner care lucrează la săparea puţurilor. topless ['toplis] adj. 1. (despre pomi) cu vârful retezat; fără vârf. 2. (despre uncostum de baie ele.) fără partea de sus. 3. (despre o persoană) cu torsul gol. top light ['top lait] s. (mar.) lumina de semnalizare la vârful catargului (din mijloc). top liner [~ .lainor] s. (amer.) actor popular; stea. toplofty [~ilofti] adj. (fam. glumei) dispreţuitor, arogant; înfumurat. topman [~mon],pl. topmen [-mon, -meni s. (mar.) gabier. top mark [~ ma:k] s. (mar.) semn de geamandură. topmast ['topma:st, -most] s. (//tar.) arbore gabier. topmast fid [~ fid] s. (mar.) cavilă, cavilieră. topmost ['topmoust, -most] adj. 1. cel mai din vârf, din cap. 2. cel mai important. top-notch ['top'notj*] (fam.) I. adj. excelent; de mâna întâi; de prim ordin, de primă calitate. II. s. poziţie culminantă; punctul cel mai înalt; vârf; he is a -above his fellows îşi întrece cu mult tovarăşii; the ~ of London society elita societăţii londoneze. top-notcher [-or] s. (fam.) 1. (sport) as, jucător de mare clasă. 2. lucrare (artistica, literară, muzicală) de mare calitate. top note ['top nouţ] s. (muz.) notă înaltă. topographer [to'pogrofor] s. topograf. topographic(al) [itopo'graîfik(ol)] aay. topografic. topography [to'pogrofi] s. topografie. topology [to'poIod3i] s. topologie. topometry [to'pomitri] s. topometrie. toponym ['toponim] s. (lingv.) toponim. toponymy [to'ponimi] s. toponimie. top overhaul [top iouvoho;l] s. reparaţie capitală. topper ['topor] s. (fam.) li joben, cilindru. 2. fruct etc. aşezat deasupra celorlalte (pentru reclamă). 3. (fam.) tip extraordinar; ceva ce nu s-a mai pomenit, ceva teribil, extraordinar. 4. v. t o p k i c k. topping ['topirj] I. aaj. 1:(despre munţi etc.) înalt. 2. excelent; excepţional. 3. (fam.) distins; elegant. II. s. parte superioară; vârf; moţ (de frişca). toppingly [-li[ adv. (fam.) minunat, splendid, excelent. topple ['topi] (si to ~down / over) vb. A. tr. a răsturna; a rostogoli. B. intr. a se răsturna, a se rostogoli. , top roll ['top roul] s. (lehn.) rolă de presare / apăsare. top rope ['top roup] s. (mar.) parâmă utilizată pentru ridicarea sau coborârea arborelui gabier. topsail ['topsl, 'topseil] s. (mar.) gabier, vela gabier. top-secret ['top skkrit] adj. ultrasecret. top-seeded player ['topsi:dod ipleor] s. (sport amer. fam.) jucător foarte bun cu mari şanse de câştig. top seller [~ iselor] s. (amer.) carte sau înregistrare muzicală de mare succes. top sergeant [~ .savant] s. (mii. fam.) sergentul companiei sau al bateriei. "'' topside [-said] s. (mar.) bord liber. top soil [- soil] s. (agr.) strat arabil. top speed [~ spi:d] s. viteză maximă. top step [~ step] s. treaptă de SUS. >'' ■ top stor(e)y ]~ sto(;)ri] s. 1. (sl.) cap, căpăţână. 2. etaj ultim. topsyturvy ['topsi'to:vi[ I. adj., adv. cu capul în jos şi picioarele în sus, cu susul în jos, pe dos; zăpăcit; încurcat. II. vb. tr. a întoarce cu susul în jos, pe dos. III. s. zăpăceală; încurcătură. topsyturvydom [-dom] s.v. t o p s y t u r v y (III). top view ['top vju:] s. vedere de sus; proiecţie verticală; vedere în plan. top wall [~ wo:l] s. (mine) acoperiş. top water [~ ,wo:tor] s. (mine) apă dintr-un orizont aflat mai SUS de stratul productiv, apă din acoperiş. toque ['touk] s. (fr.) 1. tocă. 2. (zool.) specie de macac (Macaca sinica). tor [to:r] s. deal, vârf stâncos (conic) (în sud-vestul Angliei). torch [to:tj] s. 1. făclie, torţă; electric ~ lanternă electrică (deforma cilindrica). 2. (telm.) lampă de lipit. 3. (fig.) torţă; to pass on the ~ a transmite torţa mai departe, a păstra / a continua tradiţia. torch-bearer [-.bsoro'] s. purtător de torţă. torch fishing [~ ifi/irj] s. pescuit nocturn (la lumina torţelor). torchlight [-lait] s. lumină de făclie; lumină de lanternă electrică; ~ procession retragere cu torţe. torch-lit rally [~lit 'radi] s. adunare / manifestare cu torţe. torchon lace ['to:j3n Ieis si pronunţia franceză] s. dantelă ţărănească. torchon paper [~ >peipor] s. hârtie franjuită (pentru pictura în acuarelă). torch-singer [rtb;t/isirjor] s. (amer.) cântăreţ de muzică sentimentală. torch-song [-son] s. (amer.) cântec sentimental de dragoste. tore [to: r ,too r ]pastaela t e a r ( I ) . toreador ['to(:)riodo:r] s. toreador. . toreutic [to'ru;tik] aay. care ţine de toreutică. toreutics [-s] s, pl. (folosit ca sg.) toreutică. tori ['to:rai] pl. de Ia t o r u s. torment ]'to:ment, -mont] I. s. 1. tortură, chin, supliciu. 2. sursă de suferinţă, de chin. II. [to:'mcnt] vb. tr. a chinui, a tortura. tormentil ['to:mintil] s. (bot.) sclipeţi (Potenlilla tormentilla).
961
tormentor [to:'ment3rj ş. 1. călău; persoană şau lucru care chinuieşte. 2. (agr.) grapă cu roţi. 3. (teatru) prima culisă. tormentress [to:'mentris] ş. femeie care produce suferinţă / care chinuieşte. tormina ['to:min3] s. pi, (med.) colici. torn [to:n] part. trec. de la t e a r (I). tornado [to:'neidou] s. 1. tornado, cielon, uragan. 2. (fig.) explozie / furtună de aplauze, urale etc. tornado lamp [~ Uemp] s. felinar de vânt. toroid ['to:rDid] s. toroid. toroidal [ta'roidl] adj. toroidal. Torontonian ['taroritounjan, -nion] I. adj. din Toronto. II. s. locuitor al oraşului Toronto. torose ['to:rous] adj. (bot.) torulos. torp [to:p] s. (amer. fam.) sandviş mare (cu maioneză, carne, legume etc). torpedo [to:'pi:dou] I. s. 1. (iht.) torpilă-electrică marmorată (Torpedo marmorată). 2. torpilă. 3. petarda. 4. mină. II. vb. ir. 1. (mar. mii.) a torpila, a distruge / a ataca cu torpile. 2. (fig.) a torpila (negocieri, tratative); a paraliza (a acţiune, instituţie etc.). torpedo-boat [to:'pidoubout] s. (mar. mil.) torpilor. torpedo-boat destroyer [~ dis.trDi3r] s. (mar. mii.) contratorpilor. torpedo body [~to:'pidou ibodi] s. (auto) caroserie ultraaerodinamică. torpedo bomber [~ rb3mor] s. (av. mii.) bombardier torpilor. torpedoing [to:'pi:douin] s. torpilare. torpedo juice [to:'pi:dou d3u:s] s. (amer. si.) mişmaş, băutură preparată în casă din diferite ingrediente ieftine. torpedoman [to:'pidouni3n],pl. torpedomen [-man, -men] s. (mar. mil.) torpilor. torpedo-net(ting) [to:'pidouinet(in)] ş. (mar. mil.) plasa de apărare împotriva torpi lelor. torpedo plane [~ plein] s. (av. mil.) avion torpilor. torpedo-tube [~tju:b] s. (mar. mil.) tub lans-torpilă. torpid ['tD:pidj I. adj. 1. (despre animale care hibernează) adormit. 2. înţepenit; amorţit. 3. inactiv; indolent, apatic. II. s. pi. întrecere de bărci cu vâsle pentru echipe de categoria a doua (la Oxford). torpidity [to:'piditi] s. înţepenire, amorţire. torpor ['tD:par] s. 1. înţepenire; amorţire; toropeală. 2. indolenţă, apatie. torps [to:ps] s. (mar., fam.) ofiţer torpilor. torquate ['to:kweit] adj. 1. (zool.) inelat în jurul gâtului. 2. (bot.) răsucit. torque [to:k] s. 1. (arlieol.) colier de metal răsucit. 2. (te/m.) moment / cuplu de torsiune. torrefaction [itpri'fsk/^n] s. torefiere, ardere. torrefy ['torifai] vb. tr. a torefia. torrent ['torent] s. 1. torent. 2.pl. ploaie torenţială. 3. (fig.) val, potop, torent (de întrebări, injurii etc.). torrential [to'ren/al] adj. 1. torenţial. 2. iute; învolburat. torrentially [-i] adv. torenţial. Torricellian vacuum [-tori't/elian iv«kju;m] ş. (fiz.) vidul lui Torricelli. torrid ['torid] adj. torid. torridity bto'riditi] s. căldură toridă. torridness ['toridnis] s. v. t o r r i d i t y . torrid zone ['torid zoun] s. zonă toridă. torsel ['to:sl] s. (arlieol.) ornament în spirală. torsi ['to:sai] pi. de la t o r s o . torsion ['tor/an] s. 1. (tehn.) torsiune. 2. răsucire. torsionai ['toi/an^l] adj. de torsiune. torsional balance [~ 'basbns] s. v. t o r s i o n b a l a n c e . torsionai load [~ 'loud] s. (fiz.) sarcină de torsiune / răsucire. torsion balance [to:/an tbasbns] s. balanţă de torsiune. torsion bar [~ ba:r] s. (auto) bară de torsiune. torso ['to:sou], pi. torsos [-z], torsi [-ai] s. 1. tors, trunchi. 2. fragment (de lucrare literară/. tort [to:t] s. (jur.) ofensă; prejudiciu. torticollis [.to:ti'kolis] s. (med.) torticolis. tortile ['to:tail] adj. răsucit, încolăcit. tortoise ['to:tos] ş. (zool.) broască-ţestoasă (Chelonia). tortoiseshell [~/el, 'to:t3j"el] ş. 1. carapace de broască ţestoasă. 2. bagă; ~ spectacles ochelari cu ramă de baga. tortuosity [.to:tju'Dsiti] s. 1. întortochere; sinuozitate. 2. (fig.) ncsinecritate; lipsă de francheţe. tortuous [rto:tju9s] adf 1. întortocheat; şerpuit, sinuos. 2. (fig.) nesincer; lipsit de sinceritate / francheţe. tortuously [-li] adv. întortocheat; pe ocolite. tortuousness [-nis] s. v. t o r t u o s i t y . torture ['to:t/3r] I. s. (şifig.) tortură, chin; supliciu; to put to the ~ a supune la chinuri, a tortura, a chinui. II. vb. tr. 1. a tortura, a chinui. 2. (fig.) a denatura (un text, sensul cuvintelor). torture hat [~ haît] s. (mii. si.) mască de gaze. torturer ['toit/ara1"] s. persoană care chinuieşte, călău. torturing ['toit/arin] adj. chinuitor. torus ['to:r3s], pl. tori ['to:rai] s. (arhit.) profil jumătate rotund. Tory ['torn] s. (pol.) membru al partidului conservator. Toryism ['to:riiZ3m] s. (pol.) conservatorism. tosh [to/] s. (sl.) 1. fleac; prostie. 2.v. m a c k i n t o s h .
touch
toss [to(:)s] I. s. 1. aruncare, azvârlire (mai ales în sus), acţiunea de a arunca în SUS. 2. scuturare, zguduire, zdruncinătură; (fig.) tulburare, răscoală; ~ of the head mişcare a capului (în semn de nerăbdare sau dispreţ). 3. aruncare, distanţă până la care s-a aruncat. 4. aruncarea în sus a unei monede; tragere la sorţi; to win the ~ a câştiga la joc; a câştiga la tragerea la sorţi; (pop.) it's not worth the ~ nu merită osteneala. 5. (călărie) cădere de pe cal; to take a ~ a cădea de pe cal. 6. (agr.) hambar. II, vb. past şi part. trecut (poetic) si tost [to(:)st] A. tr. 1. a azvârli, a arunca; to ~ smth. to smb. a arunca cuiva ceva; to ~ smb. in a blanket a azvârli pe cineva în sus de pe o pătură (ţinută din cele patru colţuri). 2. (despre vite cornute) a împunge. 3. a scutura, a zgudui, a clătina; a mişca cu putere încolo şi încoace; I have been ~ed about a good deal of late years am avut o viaţa zbuciumată în ultimii ani; ~ed on the waves săltat de valuri; to ~ one's head a) a da din cap în semn de dispreţ; b) a da din cap. 4. (jig.) a tulbura, a alarma, a nelinişti. 5. (mine) a amesteca un minereu eu noroi. 6. (înv.) a citi (o carte) pagină eu pagină. ♦ (amer. univ. sl.) to ~ one's cookies a vomita, a vărsa; (mar.) to ~ (the) oars a face „sus ramele". 7. to ~ about a arunca; (jig.) I don't want my name to be ~ed about nu vreau să vorbească toată lumea despre mine; to ~ one's money about a risipi banii, a cheltui banii fără socoteală, a azvârli banii pe fereastră; to ~ aloft a arunca în sus; to ~ off a) a arunca, a azvârli; b) (fam.) a da pe gât dintr-o dată / dintr-o singură răsuflare; c) a se pregăti în grabă; d) (referitor la timp) a-şi petrece timpul; (rar) to ~ out a scuipa; to ~ over and over a arunca încolo şi încoace; to ~ over board a arunca peste bord; to ~ up a) a arunca în sus; b) (fam.) a pregăti repede. B. intr. 1. a se mişca încoace şi încolo; to ~ (about) in bed a se răsuci în pat când pe o parte când pe alta, a se perpeli în pat; to ~ in one's sleep a se agita în somn. 2. a se scutura încolo şi încoace, a se bălăbăni încolo si încoace; branches ~ing in the wind ramuri scuturate de vânt; (despre un vapor) to pitch and ~ a tanga, a sălta pe valuri. 3. (şi to ~ up) a arunca în SUS o monedă; a trage la sorţi; to ~ for smth. a alege ceva prin tragere la sorţi (cap sau pajură); (fotbal etc.) to ~ for sides a alege terenul prin tragere la sorţi. 4. (despre valuri) a clipoci. tosser I'tosa1"] s. aruncător (cu banul). tossing ['tosin] s. 1. aruncare, azvârlire (a mingii). 2. hurducături; aruncare încoace şi încolo. 3. (mine) spălare (a minereului). tosspot l'tospot] s- (înv.) beţiv(an). toss-up ['tosAp] s. 1. aruncare cu banul. 2. chestiune nesigură / dubioasă; it's ~ whether he comes or not nu e sigur dacă vine sau nu. tost [to(:)st] (poetic) past şi part. trec. de la t o s s (II). tot1 [tot] s. 1. copilaş; tiny ~gâgâlici. 2. (fam.) strop, păhărel, cantitate mică de băutură alcoolică. tot2 (fam.) I. s. sumă; adunare. II. (şi to ~ up) vb. A. tr. a aduna. B. intr. a însuma. total ['toutl] I, adj. 1. total; întreg; the ~number of persons numărul total de persoane. 2. absolut; deplin; he was in ~ ignorance of it nu ştia absolut nimic despre aceasta. II. s. total, sumă; întreg. III. vb. tr. 1. a aduna, a totaliza. 2. a însuma, a fi egal cu. totalitarian [itoutEeli'tearion, tou.t-] adj. totalitar. totalitarianism [-izam] s. totalitarism. totality [tou'tasliti] s. totalitate; cantitate întreagă / totală. totalizator [itout3lai'zeit3r] s. totalizator. totalize ['toutalaiz] vb. tr. a totaliza. totalizer [-ar] s. v. t o t a l i z a t o r . totally [towtali] adv. totalmente, cu desăvârşire. tote1 [tout] s. (sl.) prese, de la t o t a l i z a t o r . tote2 vb. A. tr. (amer.) a transporta; a duce. B. intr. a proceda cinstit. tote3 s. maşină de calculat folosită la pariuri. tote bag [~ ba?g] s. (amer.) sacoşă. totem ['toutamj s. totem. totemic [tou'tasmik] adj. totemic. totemism ['toutamizpm] s. totemism. t'other ['tAoV] (the other) pron. celălalt. totter ['t3t3r] I. vb. intr. 1. a se clătina; a merge clătinându-se. 2. (despre un turn etc.) a se clătina; a fi pe punctul de a se prăbuşi. 3. (fig. despre guvern, sistem etc.) a se clătina; a fi pe punctul de a cădea. II. s. clătinare. tottering ['totarin] adj. v. t o t t e r y . tottery ['toteri] adj. care se clatină; instabil; pe punctul de a se prăbuşi. toty ['touti] s. (în unele regiuni ale Oceanului Pacific) pescar; marinar. toucan ['tu:k9n, -keen, -ka:n] s. (omit.) tucan (Ramphastidae). touch [t/vt/] I. vb. A. tr. 1. a atinge (cu mă/ta, cu o parte a corpului etc.); to ~ bottom a) (fig.) a fi ajuns pe treapta eca mai de jos; b) a se afla pe teren sigur; ~ the spot a atinge punctul nevralgie; ~wood a bate în lemn (din superstiţie). 2. a provoca atingerea (a doua lucruri). 3. a pipăi. 4. a ajunge până la, a atinge; I can just ~ the ceiling pot abia să ating plafonul. 5. (fig.) a egala; a atinge măiestria (cuiva); no one can ~him for skill on the violin nimeni nu poate egala măiestria lui la vioară. 6. (mai ales negativ) a avea de a face cu, a se atinge de; he will not ~ liquor nu se atinge de băuturi spirtoase. 7. a atinge uşor (coardele, clapele). 8. a exercita o presiune uşoară asupra (cu gen.), a apăsa pe; he ~ed the bell a sunat (uşor). 9. a înduioşa; a mişca; he was «-ed by her tears a fost înduioşat / mişcat de lacrimile ci. 10. a mâhni, a afecta, a atinge; it ~ed him to the quick 1-a atins într-un punct sensibil / nevralgic / dureros; 1-a afectat foarte mult; 1-a atins la coarda sensibilă. 11. a atinge; a se referi la, a aborda (în treacăt o problemă, un subiect); he ~ed many interesting points a atins multe puncte interesante. 12. a atinge, a privi; the question ~es me nearly chestiunea mă priveşte de aproape. 13. a contura; a marca (cu o pensulă, cu creionul etc.). 14. a colora; a nuanţa; clouds ~ed with rose nori a căror culoare bate în roz. 15. a altera, a vătăma (puţin); flowers are a little ~ed with the cold weather florile sunt uşor ofilite / se resimt din pricina vremii friguroase. 16. a influenţa; a modifica; morality ~ed with emotion moralitate puţin emotivă. 17. (/nat.) a fi tangent la.
touchable
18. (negativ) a nu produce nici un efect asupra; polish won't ~ these boots crema nu are nici un efect asupra acestor ghete. 19. (sl.) a împrumuta de la; a stoarce bani; he ~ed me for £ 2 mi-a luat două lire cu împrumut; m-a tapat de 2 lire. B. intr. 1. a se atinge, a se lovi, a veni în contact. 2. a fi în atingere / contact. 3. (mar.) to ~ at (despre vapoare) a acosta la; a atinge (un port etc.); to ~ off a) a face un crochiu (cu gen.); b) a descărca (un tun); a face să explodeze (o mină); to ~ on / upon a atinge (un subiect, o problemă); to ~ up a) a retuşa, a face unele retuşuri (unui tablou); a aduce unele îmbunătăţiri (n/tei lucrări literare, muzicale etc.); a da un nou lustru (mobilei); a înviora, a împrospăta, a da o nouă strălucire (culorilor); I ~ed myself up a bit m-am aranjat puţin (în oglindă); b) a stimula; a îmboldi (un cal cu biciul sau pintenii); a împrospăta (memoria cuiva); I'll ~him up about it o să-i suflu / strecor un cuvânt despre treaba asta. II. s. 1. atingere, contact; to give smb. a ~ a atinge pe cineva; the engine starts at the first ~ of the switch motorul p*rneşte la prima cheie, motorul p*rneşte la sfert; to be in ~ with smb. a fi în legătură cu cineva; to get into (direct) ~ with smb. a intra în legătură cu cineva, a lua contact cu cineva; to get in ~ with the police a lua contact cu poliţia; to put smb. in ~ with smb. a pune pe cineva în legătură cu altcineva; keep in ~ with him ţine legătura cu el; to keep in close ~ with smb. a ţine legătura strâns cu cineva, a fi în relaţii strânse cu cineva; to lose ~ with smb. a) a nu mai fi prieten cu cineva; b) a pierde legătura cu cineva; personal ~contact personal; to be in ~with the situation a ft la curent cu situaţia; to keep smb. in ~ with smth. a ţine pe cineva la curent cu ceva; to be out of ~ with foreign affairs a nu mai fi la curent cu situaţia internaţională. 2. (mai ales s e n s e of~) pipăit, simţul pipăitului; hard to the ~aspru la pipăit; to know smth. by the ~ a recunoaşte un lucru după pipăit; cold to the ~ rece la pipăit; to have a delicate ~ a avea simţul pipăitului foarte fin; ~of Iove sentimentul dragostei. 3. atingere, lovitură uşoară; (muz.) tuşeu; (fig.) influenţă, înrâurire; ~of / with a wand o uşoară lovitură de baghetă; to give one's horse a ~ of the spurs a-şi îmboldi calul cu pintenii; ~ of pen trăsătură de condei; to add a few ~es to a picture a mai face câteva retuşuri unui tablou; sculptor with a bold ~ sculptor îndrăzneţ ca concepţie; to write with a light ~ a avea un stil uşor / plăcut; a dress with an individual ~ about it rochie purtând o pecete personală; the Nelson ~ procedeele de atac proprii lui Nelson; to have a light ~ on the piano a avea un tuşeu fin la pian; magnetization by single ~ magnetizare prin atingere simplă. 4. grăunte; nuanţă; (uşor) acces de boală; a ~ of salt un grăunte de sare; a ~ of jealousy un grăunte de gelozie; a ~ of rouge puţin ruj; handkerchief with just a ~ of scent o batistă (foarte) discret parfumată; the first ~es of autumn primele vestiri / senine ale toamnei; there was a ~ of bitterness in his reply răspunsul lui avea o nuanţă de amărăciune; ~ of fever uşor acces de febră. 5. (sport) tuşă; out of ~ dincolo de tuşă / în afara terenului de joc. 6. piatră de încercare; to put smb. to the ~ a pune pe cineva la încercare. 7. (amer. sl.) bani obţinuţi în dar sau prin împrumut. 8. (sl.) mită -0- (fam.) to have a near ~ a scăpa ca prin urechile acului; the match was won by a ~ meciul a fost câştigat la o diferenţă foarte mică de scor; the dinner was a guinea ~ masa a costat o guinee de persoană. touchable ['Ut/sbl] adj. care poate fi atins, pipăibil. touch-and-go ['tAtjsnd'gou, -orj'gou] I. adj. nesigur, îndoielnic; riscat; «situation situaţie instabilă; it was ~ whether era îndoielnic dacă. II. s. situaţie îndoielnică / riscată; instabilitate. touchdown ['tAt/daun] s. 1. atingere. 2. aterizare, touched f'tAt/t] adj. 1. emoţionat; mişcat. 2. (fam.) atins, scrântit; ~ in the upper / storey scrântit (la cap). toucher ['tAtJV] s. persoană care atinge / care pipăie (fam.) as near as a ~ foarte aproape de, la un pas de; (fam.) to a ~ aproape, aidoma, exact, precis; (fam.) that was a near ~ for you ai scăpat ca prin urechile acului. touchily ['tAt/ili] adv. cu susceptibilitate. touchiness ['tAt/inis] s. susceptibilitate; sensibilitate. touching ['tAt/in] I. adj. înduioşător, mişcător; impresionant. II. prep. referitor la, cu privire Ia. touchingly [-li] adv. mişcător, emoţionant. touch-in-goal ['tAt/'ingoul] s. (rugbi) but marcat. touch-judge [~d3Ad3] s. (rugbi) arbitru de tuşe. touch-line [~lain] s. (fotbal) linie de tuşe. touch-me-not [~mi'not] s. 1. persoană ultrasensibilă. 2. (bot.) slăbănog (Impaliens nolitangere). touchstone [~stoun] s. 1. piatră pentru încercat aliaje de metale preţioase. 2. (fig.) standard; criteriu. 3. (fig.) piatră de încercare. touch-type [~taip] vb. intr. a dactilografia / a bate orb (la maşină). touch-typist [~taipist] s. dactilografă perfectă. touch-up [~Ap] s. 1. înviorare, împrospătare (a culorilor). 2. retuş, retuşare (v. t o _ t o u c h u p). touchwood [~wu(:)d] s. 1. iască. 2. joc de copii în care nu mai poţi fi prins dacă atingi un pom. touchy ['tAt/i] adj. susceptibil; iritabil; foarte sensibil. tough [tAf] I. adj. 1. tare, solid, rezistent; tenace; dur. 2. (despre argilă, cauciuc etc.) rigid; dur. 3. vânjos, viguros, robust, rezistent. 4. încăpăţânat, inflexibil; (fam.) ~ customer tip dur şi bătăios (care aa de furcă). 5. dificil, greu; ~ job lucru greu, sarcină grea. 6. (fam., despre soartă etc.) trist; neplăcut; ~ luck ghinion. 7. (amer. sl.) banditesc, criminal. II. s. huligan; bandit. tough buck ['tAf 'bAk] s. (amer. fig.) 1. bani câştigaţi cu greu. 2. muncă grea. toughen ['tAfn] vb. A. tr. a întări, a solidifica. B. intr. a se întări, a se învârtoşa, a se solidifica. toughie ['t fi] s. (/a)«.) 1. tip dur. 2. huligan. 3. problemă / situaţie dificilă. 4. (sport) adversar puternic, greu de înfrânt.
962
toughish I'tAfi/] adj. cam tare; cam aspru; cam greu, cam dificil. toughly ['tAfliJ adv. 1. dur; cu asprime. 2. viguros. 3. cu încăpăţânare, cu îndărătnicie. toughness ['tAfnis] s. 1. duritate; asprime. 2. tenacitate, rezistenţă; forţă, soliditate. 3. încăpăţânare, îndărătnicie. 4. dificultate, greutate. toupee [tui'pi:] s. meşă (pentru ascuns chelia). toupet ['tu:pei] s. v. t o u p e e. tour [tuor, to9r] I. s. 1. călătorie, voiaj; voiaj circular; cursă, plimbare, excursie; organized ~ circuit turistic; conducted ~s excursii sau călătorii organizate; to start on a ~ a pleca în voiaj; to make the ~ of a country a călători printr-o ţară, a vizita o ţară; to make a ~ of / through Europe a face o călătorie prin (toată) Europa; a ~ round the world o călătorie în jurul lumii; exploring ~călătorie de explorare; the grand «călătorie prin toată Europa (făcută de fiii aristocraţilor cu scopul de a-şi desăvârşi educaţia); to'be on ~ a fi în călătorie; they were on a ~ through France voiajau prin Franţa; wedding ~ voiaj de nuntă; official ~ călătorie oficială; walking / pedestrian ~ călătorie pe jos, excursie pe jos. 2. turneu; rond; ~ of inspection (tur de) inspecţie; (teatru) to take a company on ~ a pleca cu o trupă de teatru în turneu; (teatru) company on ~ trupă în turneu; (mil.) ~ of duty rond de serviciu; in / by ~s alternativ, pe rând. 3. tur de dans. 4. perucă; ~ of hair perucă. 5. (înv.) întoarcere; mişcare circulară. 6. (înv.) fel, procedeu, manieră. 7. (amer .fam.) schimb de lucru, tură. II. vb. A. intr. 1. a călători, a face călătorii; to go ~ing, to go a ~ing a face călătorii; to ~ through / about a country a călători printr-o ţară. 2. (inv.) a se întoarce. B. tr. a cutreiera, a colinda; to ~a country a călători printr-o ţară; (teatru) the play will ~ the provinces in the spring la primăvară piesa va pleca în turneu în provincie. tourer ['tuoror] s. 1. turist (în automobil). 2. v. t o u r i n g c a r . ■:■ touring ['tuorirj, 'toarirj] I. s. turism. II. adj. turistic; ~ information informaţii turistice; a ~ American un turist american. ' "■ ■ touring car [~ka: r ls. autoturism. touring company [\kAmp3niJ s. (teatru) trupă în turneu. tourism ['tuorizsm] s. turism. tourist ['tuorist, 'toar-] s. 1. turist; călător. 2. (amer. sl.) victimă, pradă uşoară. 3. (amer. sl.) (muncitor) leneş. tourist agency [~ ieid3snsi] s. agenţie / birou / oficiu de turism. tourist class [~ kla:s] s. (în transporturi) clasa turist. touristic [tus'ristik, toa-] adj. turistic. tourist ticket ['tusrist .tikitl s. bilet de excursie; bilet în circuit. touristy ['tusristi] adj. (mai ales peior.) care atrage mulţi turişti. tourmalin(e) ftusmolkn] s. (mineral.) turmalină. tournament ['tuonomont, 'tosn-, 'to:n-] s. 1. (ist.) turnir. 2. competiţie sportivă, concurs, turneu. tourney ['tusni, 'too-, 'to:n-] (ist.) I. s. turnir. II. vb. intr. a lua parte la un turnir. tousle ['tauzi] vb. tr. 1. a ciufuli, a zbârli. 2. a şifona. tousled [-d] adj. 1. ciufulit, zbârlit. 2. şifonat. tousy ['tauzi] adj. (scot.) ciufulit, zbârlit. ■ ■ • ' . ' tout [taut] I. s. 1. persoană care face reclamă. 2. (si racing) persoană care e la curent (în mod secret) cu antrenamentul cailor de curse, turfist ce se ghidează numai după „tuyau"-uri; (sl.) spion, agent. 3. joc de cărţi. 4. (peior.) speculant, bişniţar. II. vb. A. tr. (inv.) a pândi; a spiona; a urmări în secret antrenamentul (cailor de curse). B. intr. to ~ for a) a căuta pe cineva cu privirea, a căuta să descopere ceva; b) a-şi lăuda în mod insistent marfa; to ~ on smb. a spiona pe cineva. , . ' . ' • touzle ['tauzi] vb. v. t o u s 1 e. tow1 [tou] s. 1. cablu sa» odgon de remorcă; remorcă, edec; to take a boat in ~ a remorca un vas; to take a car in ~ a remorca un automobil; to be taken in ~ a fi remorcat; a fi luat la remorcă; (fam. fig.) he took me in ~ m-a condus, mi-a servit drept ghid; (fam.) to be in ~ of smb. a fi în trena cuiva; (fam.) he always has his family in ~ îşi trage întotdeauna familia după el; a ~ of barges un şir de şalupe remorcate. 2. remorcher. tow2 ['tou] s. fuior; deşeuri (de cânepă, in). towage [rtouid3J s. remorcare, remorcaj. toward I. ['touod, t9'wo:d, tu'wo;d, two:d, to:d, toad] adj. (înv.) 1. ascultător, supus, docil. 2. apt, capabil. II. [tu'wo:d] prep. (mai ales poetic) v. t o w a r d s . towardncss ['touo:dnis] s. (înv.) docilitate, supunere. towards [to'woldz, tu'wo:dz, two:dz, to:dz, toadz] prep. 1. spre, către, în direcţia (cu gen.); the windows look ~ the garden ferestrele au vedere la grădină /dau înspre grădină. 2. faţă de, referitor la, cu privire la, în legătură cu; his attitude ~ art atitudinea lui faţă de artă. 3. pentru, în scopul de a (saw cu gen.); do smth. ~ bringing it about fă ceva pentru realizarea acestui lucru. 4. spre, către, aproape de; ~noon aproape de prânz; ~ the end of July către sfârşitul lui iulie. towaway ['touawci] s. (amer.) remorcare / îndepărtare a imei maşini parcate într-un loc interzis. ■' towboat ['toubout] s. (amer.) remorcher. towel ['taual] I. s. 1. ştergar, prosop. 2. (sl., ist.) bâtă; retevei. II. vb. A. tr. 1. a şterge cu prosopul. 2. (sl.) a bate. B. intr. a se şterge cu prosopul. towel-horse [~ho:s] s. suport pentru prosop. towelling ['taualirj, 'tauilin] s. 1. material de ştergare, prosoape. 2. (si.) bătaie. tower ['taua'] I. s. 1. turn. 2. (fig.) bastion, fortăreaţă; ~ of strength apărător, sprijin. 3. (tehti.) suport, pilon; turelă. 4. (amer. ferov.) cabină de comandă a acelor de macaz. II. vb. intr. 1. (above) a se înălţa, a se ridica (peste). 2. (fig.) a fi eminent, a domina; he ~s above his contemporaries îi întrece (cu mult) pe contemporanii, săi. towered ['tauod] adj. 1. prevăzut cu turnuri; apărat de turnuri; flancat de turnuri. 2. (în cuvinte compuse) cu turnuri; high— cu turnuri înalte.
;
,
963
towering ['tausrin] adj. 1. foarte înalt, semeţ, falnic. 2. (fig.) (despre furie) violent, nestăpânit. 3. important, de scamă, de marcă. towerman ['tauamsnj.pl. towermen ['-man] ş. 1. (amer.) acar. 2. (av.) controlor de zbor. tower rock ['taua rok] s. stâncă înaltă, faleză. tower washer [~ -wojV] sn. (metal.) scruber. towery ['tauari] adj. 1. (prevăzut) eu turnuri. 2. foarte înalt, semeţ. towhook ['touhuk] s. (îehn.) cârlig de remorcă, ganci. towing-line ftouirjlain] s.v. t o w i n g - r o p e . towing-path [~pa:6] ş. (mar.) drum de edec. towing pipe [~ paip] s. (mar.) nară de remorcă. towing-rope [~roup] s. cablu de remorcă / remorcare. town [tăun] s. 1. oraş; (amer. şi) comună (în New England); (fără articol) Londra; to live in ~ a locui la Londra; the ~ oraşul, locuitorii oraşului; country ~ oraş de provincie; chief ~oraş principal, reşedinţă de comitat; outside the ~în afara oraşului; commercial / trading ~ oraş comercial; manufacturing ~ oraş industrial; sea-port ~ oraş portuar / maritim, port; lower ~ partea de jos a oraşului; upper ~ partea de sus a oraşului; the talk of the ~, the ~ talk subiect de discuţie (la modă) în tot oraşul; to live in ~ a locui la oraş (mai ales la Londra); to do one's shopping in ~ a-şi face cumpărăturile la oraş; to go into ~, to go up to ~ a se duce la oraş; to leave ~ a pleca în provincie, a pleca la ţară; he is in ~a) (despre cineva care locuieşte la ţară) s-a dus la oraş; e dus la oraş; b) (despre un orăşean care nu e acasă) e în oraş; a ieşit în oraş; he is out of ~ e plecat din oraş; (univ.) ~and gown locuitorii din Oxford şi Cambridge, inclusiv profesorii şi studenţii; (univ.) ~ and gown rows conflicte / certuri între orăşenii din Oxford şi Cambridge şi studenţi; the sea-born ~ Veneţia, oraşul născut din apele mării; to paint the ~red a face un chef monstru, a o face lată; a woman about ~o femeie foarte mondenă; o femeie de moravuri uşoare; man on / about ~ om monden, om de petreceri; bulevardier; woman of the ~ prostituată; to be on the ~ a) a trăi de pe urma prostituatelor; b) a duce o viaţă de chefuri şi petreceri; c) a fi întreţinut din fondul municipalităţii; there is a report upon ~ aşa zice lumea, aşa se vorbeşte în oraş; (fam. glumeţ) the child came to ~ yesterday copilul a venit ieri pe lume; it is all over the ~ already c ceva binecunoscut de toată lumea, e ceva despre care toată lumea vorbeşte. 2. (rar) parte a Londrei în care locuieşte aristocraţia. 3. teritoriu supus dijmei; sat sau cătun ca subdiviziune a unui comitat. 4. (dial., scot. şi irl.) moşie în arendă. 5. atr. de oraş, municipal, urban. town clerk ['tăun kla:k] s. grefier municipal; secretar al primăriei. town council [~ ikaunsal] s. consiliu municipal; consiliu orăşenesc. town councillor [~ -kaunsb1"] s. consilier municipal. town dweller [~
tracked
toy railway [~ .rcilwci] s. 1. calc ferată mecanică (jucărie). 2, (fam.) cale ferată cu ecartament îngust. toyshop [~Jbp] s. 1. magazin cu jucării. 2. (înv.) magazin de lux; magazin de suveniruri. toy soldier [~ iSould3ar] s. 1. soldat de plumb. 2. (fig., peior.) soldat de paradă. trace1 [treis]I.s. l.urmă.călcătură; to leave no ~ behind a nu lăsa nici o urmă; to cover one's ~s, to cover up one's tracks a-şi şterge urmele, a face să dispară orice urme; without a ~ fără urmă; to double on one's ~a) (cinegetică) a pune laţuri; b) (fig.) a încurca urmele. 2. urmă, indiciu; semn, rămăşiţă, vestigiu; to find a ~ of a da de urma, a prinde urma; (cu gen.) they have lost all ~ of her i-au pierdut eu totul urma; no ~ remains of the old castle n-a mai rămas nici urmă din vechiul castel; to remove all ~ of smth. a face să dispară orice urmă, a înlătura orice urmă; to keep ~ (of) a urmări, a nu pierde din vedere; she has still some ~s of beauty mai e încă destul de frumoasă; a fost frumoasă la vremea ei; there is no ~ of truth in what you say nu-i nici un grăunte de adevăr în ceea ce spui; there is no ~ofit n-a mai rămas nici urmă. 3. făgaş. 4. (înv.) cărare, potecă. 5. (chim.) clement ncdozabil.II.vb.tr. 1. atrasa; a schiţa; a desena; he ~ed (out) a plan of the town a schiţat un plan al oraşului. 2. a scrie cu migală; he ~ed the words with a shaking hand a scris cu o mână tremurândă. 3. (şi to ~ over) a declara; a copia (prin transparenţă). 4. a urmări, a lua urma (uneipersoane, unui animal). 5. a găsi urme / semne de; this custom has been ~ed back to the twelfth century urme ale acestui obicei pot fi găsite încă din sec. al XII-ica. 6. a înainta (de-a lungul unui drum, poteci etc.). trace2 s. ham; to kick over the ~s a scăpa de sub control; a ieşi din matcă (şi fig.). traceable ftreisabl] adj. trasabil; care poate fi trasat; căruia i se poate da de urmă. trace element ['trcis iclimsnt] s. oligoclcmcnt. trace horse [~ hois] s. v. t r a c e r 2 . traceless ['trcislis] adj. fără urmă, fără urme. trace press ['treis preş] s. (tehn.) presă cu melc / de extrudare. tracer1 ['treiss1"] s. 1. urmăritor. 2. instrument de desenat (echer, florar etc.). 3. desenator. 4. (mil.) proiectil sau cartuş trasor. 5. (tehn.) indicator. tracer2 s. cal lăturaş. tracer-bullet [~-bulit] s. (mii.) cartuş trasor. tracer shell [~ /el] s. (mil.) proiectil trasor. tracery ['treisari] s. 1. (arhit.) lucrare ornamentală de piatră dantelată. 2. motiv decorativ. trachea [tr3'ki(:)a], pl. tracheae [Jki:i:] s. (anat.) trahee. tracheal [tra'kifOal] adj. (anat.) traheal. tracheitis [rtraski'aitis] s. (med.) traheită. tracheoscopy [rtrseki'oskspi] s. (med.) traheoscopie. tracheotomy [itrseki'otami] s. (med.) traheotomic. trachoma [trs'kouma] s. (med.) trahom; conjunctivită granuloasă. trachyte ftreikait] s. (mineral.) trahit. tracing ['treisirj] I. s. 1. urmărire. 2. copiere; dccalcare. 3. desen, schiţă; plan decalcat. 4. înregistrare (a seismografului etc.). II. adj. (mii. despre proiectile) trasor. tracing-paper [~ipeip3r] s. hârtie de calc. track [tra?k] I. s. 1. (cinegetică) drum parcurs de vânat, urmă lăsată de un animal; (înv.) mersul unui animal; (geol.) urmă de fosile; (mar.) urmă / dâră lăsată de o navă; (fig.) urmă; (cinegetică) to follow the ~ a merge pe o urmă; (la vânătoare de cerbi) a merge pe urmele cerbilor fugari; the ~ of a wheel urma / făgaşul unei roţi; a ~of blood o urmă / dâră de sânge; the ~ of a ship dâra lăsată de un vapor; to follow in smb.'s ~, to be on smb.'s ~ a urma o cale trasată de cineva, a fi pe urmele cuiva; to keep ~ of smb. a nu pierde din ochi pe cineva; to keep ~ of a matter a urmări o problemă; a se interesa de mersul unei chestiuni; to throw smb. off the ~ a pune pe cineva pe o pistă greşita / falsă; to cover up one's ~s a-şi şterge urmele, a face să dispară orice urme / indicii; to make ~s for a place a se îndrepta în grabă către un anumit loc; to make ~s a dispărea, a o şterge; (pop.) a se evapora; (amer., pop.) to take the back ~a) a se întoarce (din drum); b) a bate în retragere; to fall dead in one's ~s a cădea mort pe loc; to be on the wrong ~ a fi pe o pistă / urmă greşită. 2. drum, cale; potecă; mule ~ potecă de munte; riding ~ potecă de cai; sheep ~ potecă bătută de oi; wheel ~ drum de care; the ~ of a cornet drumul unei comete; to put smb. on the right ~ a pune pe cineva pe calea cea bună; to put smb. on the wrong ~ a induce în eroare; to be on the right ~ a fi pe calea cea bună; to be off the ~ a) a fi pierdut direcţia; b) a se fi rătăcit; c) (fam.) a vorbi razna; that's off the beaten ~ c ceva cu totul neobişnuit. 3. (mar.) rută regulată; rotire a elicei. 4. (sport) pistă de alergări; motor racing ~ pistă de automobilism / de curse, autodrom; ~-and-field sports atletism de pistă / de câmp, atletică uşoară. 5. (ferov.) linie ferată, calc ferată; main ~ linie ferată principală; single ~ road linie / cale (ferată) simplă; double ~ linie / cale (ferată) dublă; side ~ linie de garaj / de aşteptare; width of the ~ ecartament, lăţime a căii ferate; to clear the ~ a libera linia; off the ~ deraiat; the train left the ~ trenul a deraiat. 6. (mar.) trecătoare navigabilă îngustă. 7. (tehn.) şenilă; drum pentru tractor cu şenile. 8. (audio) cale, canal. II. vb. A. tr. 1. a urmări, a lua urma (ca gen.). 2. a descoperi; a scoate la iveală / la lumină (pe baza vestigiilor găsite). 3. (mar.) a remorca (o barcă etc.). 4. (despre vehicule) a avea ecartamentul / distanţa între roţi de; this locomotive ~s 60 inches această locomotivă are un ecartament de 60 ţoii. 5. to ~down / up a depista, a da de urmă (cu gen.), a încolţi. B. intr. (despre roţile unui vehicul) a călca exact pe urma celei din faţă. trackage ['trsekid3] s. (ferov. amer.) reţea de cale ferată. track athletics ['trtek a;8'letiks] s. (sport amer.) atletism de pistă / de câmp, atletică uşoară. track boat [~ bout] s. şalandă (de canal). track chart [~ tJo;t] s. hartă a căilor maritime. track clearer [~ iklisra1"] s. (ferov.) curăţitor de cale ferată. tracked ['trakt] adj. cu şenile.
tracker
964
trade balance [~ .bartons] s. (corn.) balanţă comercială. tracker ['tracks'"] s. 1. agent de poliţie, copoi; urmăritor. 2. edecar. 3. (mar.) remorcher, cablu de remorcă. trade discount [~ diskaunt] s. (corn.) scont comercial. track gauge ['track geid3] s. (ferov.) ecartamentul căii ferate. trade disease [~ di,zi:z] s. maladie profesională. track layer [~ ta'] s. (ferov.) maşină de pozat calea. trade disputes [~ .dispjmts] s. pl. conflicte de muncă. tracklaying [~ leiirj] s. (ferov.) montarea liniei ferate. trade edition [~ i.di/an] s. ediţie (obişnuită, spre deosebire de ediţia şcolară a aceleiaşi trackless ['tracklis] adj. 1. fără drum (făcut). 2. fără urmă, fără urme. 3. fără şine, fără cărţi). linie. trade-in [~in] s. (corn.) cumpărarea sau vânzarea unui automobil, frigider etc. nou în locul celui vechi prin înapoierea acestuia din urmă firmei şi achitarea unei diferenţe track rail ['track reil] s. (ferov.) şine, linie. track shoe [~ /u:] s. 1. sabot de şenilă (la tractor, tanc etc.). 2. (sport) gheată cu crampon. de preţ. trade journal [~ ,d33:n.il] s. revistă de comerţ. track spacing [~ .speisirj] s. (ferov.) spaţiul dintre linii. trademark [~mci:k] s. marca fabricii. track-suit [~sju:t] s. (sport) trening, costum de antrenament (pentru alergători). trade mission [~ .mi/an) s. misiune comercială, misiune economică. trackwalker [~-iwo:kor] s. (amer. ferov.) revizor de cale / linie. . trackway [~wei] s. (amer.) 1. (ferov.) linie / cale ferată. 2. pavaj, caldarâm, partea trade-name [~neim] s. marcă înregistrată (a unui produs). carosabilă (a şoselei). trade-off [~ 0)f] s. (fam.) 1. târg, tranzacţie. 2. compromis. track width ['track wid] s. (tehn.) ecartament. trade price [~ prais] s. preţ de angro / gros, preţ cu toptanul / cu ridicata. 1 tract [trackt] s. broşură; mic tratat; opuscul. trader ['trektar] s. 1. comerciant, negustor (mai ales angrosist). 2. om priceput în afaceri. tract2 s. 1. regiune; suprafaţă, întindere (ae pământ etc.); ~ of sand întindere de nisip. 3, (si regular ~) (mar.) vas comercial (care face curse regulate pe aceeaşi rută); (mar.) coasting ~ vas de cabotaj, navă cabotier. 2. (anat.) tub, traiect. 3. (înv.) perioadă (ac timp etc.). trade route ['treid ru:t] s. rută comercială. tractability [.trackte'biliti] s. 1. maniabilitate. 2. maleabilitate (şifig.) (v. t r a c t a b l e ) . tractable ['tractobl] adj. 1. (despre im dispozitiv) uşor de mânuit, maniabil. 2. (despre trade school [~ sku:l] s. 1. şcoală profesională; liceu industrial; (?«v.) şcoală de arte un material) uşor de lucrat. 3. (despre persoane) docil, supus, blând, cu care se poate şi meserii. 2. şcoală comercială. sta de vorbă, maleabil. tradesfolk ['treidzfouk] s. v. t r a d e s p e o p l e . tractableness [-nis] s. v. t r a c t a b i 1 i t y. trade show ['treid ./ou] s. (citi.) prezentare (comercială) a unui film în vederea 1 tractate ['trackteit] s. v. t r a c t . achiziţionării. trade sign [~ sain] s. firmă (comercială). .. tractile ['tracktail] adj. ductil. tradesman ['treidzmon],pl. tradesmen [-man] s. 1. mic comerciant, prăvăliaş. 2. (scot., traction ['track/an] s. 1. tragere, tracţiune; (mea'.) ~ of the tongue (la respiraţia artificială) susţinere a limbii. 2. (tehn.) tracţiune; steam ~ tracţiune cu aburi; motor ~ Canada) meşteşugar, meseriaş. 3. furnizor; tradesmen's stair scara de serviciu. tracţiune auto; electric ~tracţiune electrică; road with good ~drum bine pavat / întreţinut; tradespeople [~,pi:pl] s. pl. 1. negustorime, lumea negustorilor. 2. furnizori, lumea angle of ~ unghi de tracţiune; line of ~ linie de tracţiune. 3. (med.) contracţie (a unui furnizorilor. muşchi). 4. (rar) atracţie. trades union [~'juinjan] v. t r a d e u n i o n. traction-engine [~.end3in] s. locomobilă; motor de tracţiune. tradeswoman [~.wunwn],pl. tradeswomen [~iwimin] s. negustoreasă. tractive ['tracktiv] adj. tirant, cu tracţiune, de tracţiune. trade union ['treid 'ju:nion] s. trade-union, sindicat muncitoresc; industrial ~ sindicat industrial; craft ~ sindicat de breaslă. tractor ['trackte'] s. 1. (auto) tractor. 2. (av.) (si ~ plane) avion cu elicea tractivă. 1 trade unionism [~'ju:nigniz5m] s. trade-unionism, sindicalism. tractor cultivator [~ .kAltivcita "] s. (agr.) tractor prăsitor. trade unionist [~ .jumianist] s. trade-unionist, sindicalist. tractor-drawn artillery [~dro:n 'a;tilori] s. (mii.) artilerie tractată. r trade-union movement ['treid.ju:nj9n'mu:vmant] s. mişcare sindicală. tractor driver [~ .draiv3 ] s. tractorist. r trade wind [~ wind] s. (vânt) alizeu. tractor operator [~ .oporeito ] s.v. t r a c t o r - d r i v e r . 1 trading ['treidirj] s. comerţ, negoţ, trafic. tractor trailer [~ .treila "] s. (agr.) remorcă de tractor. trading capital [~ ikacpitl] s. (ec.) capital de rulment. trad ['trad] adj. (fam.) prese, tie/a t r a d i t i o n a l . trading company [~ .kAmpsni] s. companie comercială, societate comercială. trade [treid] I. s. 1. ocupaţie, meserie, îndeletnicire manuală; to follow / to carry on / to ply / to drive a ~ a) a exercita o meserie; b) a se ocupa cu negoţul; to apprentice trading house [~ haus] s. casă comercială. a Iad to a ~ a băga pe un băiat ucenic ca să înveţe o meserie; he is a butcher by ~ trading port [~ po:t] s. (mar.) port comercial. e măcelar de meserie; everyone to his ~ fiecare cu meseria lui; two of a ~a) doi de aceeaşi trading stamp [~ stacmp] s. (corn., mai ales amer.) cupon (introdus în ambalaj) care meserie; b) doi concurenţi, doi rivali, doi adversari. 2. comerţ, negoţ, afaceri; ~in cotton îţi dă dreptul la o reducere. comerţ cu / de bumbac; foreign ~ comerţ cu străinătatea, comerţ exterior; domestic / trading town [~ tăun] s. oraş comercial. home / inland. ~ comerţ interior; wholesale ~ comerţ angro, comerţ cu ridicata; retail trading vessel [~ ,vcsl] s. (mar.) vas comercial. ~ comerţ în detaliu, comerţ cu amănuntul; compensation ~ comerţ de compensaţie; tradition [tra'dijon] s. 1. tradiţie, datină, obicei (vechi). 2. tradiţie (orală); legendă. collecting ~ operaţiuni de colectare de mărfuri în vederea vânzării lor; distributing ~ 3. (jur.) tradiţie; predare, înmânare, transfer. operaţiuni de distribuire a produselor pentru vânzare; entrepot ~ comerţ de reexport al traditional [-al] aay. 1. tradiţional, consuetudinal. 2. legendar, transmis din gură în unei ţări; intermediary ~ comerţ făcut de intermediari stabilind legătura între gură. 3. care ţine de datine. producători şi distribuitori; staple -comerţ cu produsele / fabricatele principale ale unei traditionalism [-alizamj s. tradiţionalism. ţări; Board of Trade (în Anglia) Ministerul Comerţului; (în America) Cameră de Comerţ; traditionalist [-alist] s. tradiţionalist. i (mar.) coasting ~ cabotaj; by way of ~ pe cale comercială; impediment to ~ piedică în traditionary [-ori, amer. si -cri] aay. v. t r a d i t i o n a 1. calea comerţului; fair~a) comerţ bazat pe avantaje reciproce; b) (sl.) contrabandă; narrow traditionist ['tro'di/snist] s. 1. tradiţionalist. 2. cunoscător de tradiţii. ~ negoţ cu mărunţişuri, marchitănie; seaborne ~ comerţ maritim; (amer. fam.) sweet ~ traditive ['traeditiv] adj. (amer. înv.) tradiţional. comerţ cu dulciuri, comerţ cu produse de cofetărie; "follows the flag comerţul urmează traduce [tra'djuis] vb. tr. 1. a detracia, a defăima, a ponegri, a calomnia; a cleveti, a bârfi. steagului (principiul expansiunii capitaliste); to carry on the ~ of a face negoţ cu; 2. (i«v.) a traduce. 3. (înv.) a expune. to be in ~ a se ocupa cu negoţul; (mai ales) a ţine un magazin; to be in the tea ~ a face traducement [-mont] s. detractare, defăimare, ponegrire, calomniere; clevetire. negoţ cu ceai; to drive a good / roaring ~ a face afaceri strălucite, a-i merge bine negoţul; traducer [-or] s. detractor, defăimător, ponegritor, calomniator; clevetitor. ~ is slack / dull afacerile nu merg; — is at a standstill comerţul stagnează; nu merg traffic ['tracfik] I. s. 1. trafic, circulaţie, mişcare; beware of ~! atenţiune, vehicule!; afacerile; ~ is brisk merg bine afacerile; to leave off ~, to give up ~ a se retrage din to block the ~ a bloca circulaţia; block in the ~ blocare a circulaţiei; line of moving ~ afaceri; the ~a) comercianţii; b) cumpărătorii, clientela; to be in the ~ a fi comerciant, coloana de vehicule în marş; road carrying a great deal of ~ arteră cu circulaţie intensă; a se ocupa cu negoţul; (fam.) the Trade a) comerţul cu băuturi spirtoase; b) (mar. sl.) street through which there is much ~ stradă deosebit de animată; to open a road for serviciul de submarine; submarinele. 3. (mar.) călătorie cu o ţintă precisă; to be in ~ a da în exploatare o şosea; to fit a road for ~ a amenaja o şosea în vederea circulaţiei the London ~ a face curse comerciale regulate la Londra şi înapoi. 4. pl. v. ~ u n i o n s. rutiere; road fit for ~ şosea deschisă traficului. 2. (mar.) navigaţie comercială; near ~ 5. (o) afacere; to force a ~ a încheia cu forţa o afacere. 6. (amer. pol.) v. d e a l 3 .7. (sport, mic cabotaj; far ~ mare cabotaj; canal ~ navigaţie prin canal. 3. negoţ, comerţ, trafic sl.) pariurile. 8. (amer. dial.) material, stofă; (peior.) zdrenţe, vechituri. 9. (mine) rocă comercial; the parts of the world where the English have any ~ regiunile de pe glob sterilă. 10. pi. v. ~ w i n d s. 11. (rar fam.) unealtă, sculă. 12. (înv.) urmă, călcătură; unde englezii fac comerţ. 4. trafic, comerţ ilicit; to be engaged in the drug ~ a face direcţie. 13. (?nv.) drum, cărare, potecă. 14. (înv.) circumferinţa unei roţi. 15. (înv.) sforţare, trafic cu / de stupefiante; ~ in arms trafic de armament; ~ in women and children trafic istoveală. 16. (înv.) îndeletnicire, deprindere. II. vb. A. intr. 1. a face negoţ / comerţ (in de femei şi copii. II. vb. A. intr. 1. to ~with a face comerţ cu; to~with other countries cu ceva; with cu o firmă, cu o persoană). 2. (despre vase comerciale) a transporta mărfuri. a face comerţ cu alte ţări; to ~ for a se tocmi pentru, a se târgui pentru. 2. to ~ in a face 3. to ~ in one's (political) influence a face trafic de influenţă (politică). 4. to ~ on / trafic cu. B. tr. 1. a schimba pe, a da ceva în schimbul (cu gen.); (peior.) a face trafic upon smb.'s ignorance a exploata ignoranţa cuiva, a trage profit de pe urma ignoranţei cu; the little boy ~ked his pencil against two stamps băieţaşul îşi schimbă creionul pe cuiva. B. tr. 1. a negocia (ceva); to ~ smth. for smth. a face schimb de mărfuri, a face două mărci poştale. 2. to ~ away one's honour a-şi vinde onoarea. troc. 2. to ~seats with smb. a face schimb de locuri cu cineva. 3. (amer.) to ~ in a used traffic accident [~ .acksidant] s. accident de circulaţie. / an old car (for a new one) a) (despre client) a cumpăra un automobil nou îiui;>oiiid trafficator ['tracfikeitor] s. v. t r a f f i c i n d i c a t o r . firmei automobilul vechi şi plătind o diferenţă de preţ; b) (despre firmă) a vinde un traffic circle ['tracfik .sackl] s. (amer.) sens giratoriu. automobil nou preluând de la client automobilul vechi (vândut anterior) şi încasând o traffic cop [~ kop] s. (sl.) v. t r a f f i c o f f i c e r . diferenţă de preţ. traffic department [~ di.pa:tni3nt] s. 1. (ferov.) serviciul mişcării, (serviciul de) mişcare. 2. (tel.) serviciul de exploatare. , trade agreement [~ o.griimsnt] s. (corn.) acord comercial.
965
trajectory
mecanismul soneriei (de ceas). 11. (şi ~ of rolls) (metal.) tren laminor. 12. număr de traffic indicator [*- -indikcits1"] s. (auto) indicator de circulaţie. oscilaţii ale unui pendul. 13. (în Canada) sanie. ♦ in the ~ of în urma (cu gen.); după; traffic-jam [~d3sem] s. ambuteiaj, blocare a circulaţiei rutiere. 1 the evils that follow in the ~of war nenorocirile care vin în urma războiului, nenorocirile trafficker i'traefikd "] s. 1. negustor, comerciant. 2. traficant. traffic lights ['trasfik laits] s. pi. semafoare electrice pentru dirijarea circulaţiei. aduse de război; war brings famine in its ~ războiul aduce după / cu sine foametea. r II. vb. A. tr. 1. a instrui, a învăţa (pe cineva), a pregăti, a forma, a face educaţie (cuiva); traffic manager [- iina2nid33 j s. (ferov.) şeful mişcării; impiegat de mişcare. 1 traffic officer [~ ofisa "] s. agent de circulaţie, agent însărcinat cu reglementarea a stila (un servitor); a forma (caracterul, spiritul); a exersa (urechea); to ~(up) a child circulaţiei. a educa un copil, a-i da educaţie; to ~ smb. for smth., to ~ smb. to do smth. a pregăti traffic signals [~ .signalz] s.pl.v. t r a f f i c l i g h t s . pe cineva pentru, a instrui pe cineva să facă ceva; to ~ smb. to business a familiariza traffic superintendent [~ tsjurprinitcndant] s. v. t r a f f i c m a n a g e r . pe cineva cu afacerile. 2. (mil.) a instrui, a face instrucţie cu, a deprinde cu instrucţie traffic ticket [~ itikit] s. (amer.) proces-verbal de contravenţie la legea circulaţiei. (un recrut); to ~ a draftee in the use of a weapon a instrui un recrut în mânuirea unei 1 traffic violator [~ ivaioleits "] s. contravenient la legile circulaţiei. arme. 3. (sport) a antrena (un atlet, un boxer, un cal de curse), 4. a dresa (un animal). tragedian [tra'd3i:dj9n, -dian] s. 1. (teatru) tragedian, actor de tragedie. 2. (lit.) autor 5. (bort.) (up, along) a dirija (într-o anumită direcţie) creşterea (unei plante); a trage pe de tragedie. spalicri (o plantă). 6. a trage, a târî după sine. 7. (mine) a urma cursul (unui filon). 8. (pop.) tragedienne [tr9'd3i:dien] s. (jr. teatru) actriţă de tragedie, tragediană. to ~ it a merge cu trenul. 9. (mil.) to ~ upon a dirija (bătaia tunului) spre, a îndrepta tragedy ['tra^idi] s. 1. (teatru) tragedie; to take to ~ a interpreta roluri tragice. (o lunetă, un proiector) spre. B. intr. 1. a exersa, a face exerciţii, a se instrui, a se pregăti, 2. Tragedy muză tragică. 3. (fig.) întâmplare sau eveniment tragic; to make a ~ out of a se forma. 2. (mil.) a face instrucţie. 3. (sport) a se antrena. 4. (amer.) a zburda, a se a commonplace occurrence a lua ceva în tragic; what a ~! ce tragedie! zbengui, a face nebunii. 5. (pop.) a merge cu trenul. 6. (sport) to ~ down a) a-şi reduce tragic actor ['trax^ik 'askto1"] s. actor de tragedie, tragedian. greutatea (prin antrenamente speciale); b) (fig.) a slăbi, a se jigări; (mii.) (despre un tragic(al) ['tr£d3ik(al)] adj. 1. (teatru) tragic, de tragedie. 2. (jig.) tragic, funest. ♦ (/am.) proiectil) to ~ off a merge pieziş; (pop.) to ~ up a se grăbi; (amer.) to ~ with a avea dont's be so ~ about it! ei, n-o lua chiar aşa în tragic! relaţii cu, a frecventa (cu ac.). tragically ['traxtyMi] adv. (în mod) tragic; to take things ~ a lua lucrurile în tragic. train2 I. s. ademenire, momire; momeală, stratagemă; to lay a ~ for smb. a întinde tragicomedy [itreedsi'ksmidi] s. tragicomedie. cuiva o cursă. II. vb. tr. a ademeni, a momi, a atrage (pe cineva). tragicomic(al) ['tr£d3i'k:>mik(dl)] adj. tragicomic. trainable ['trein^bl] adf (despre copii) educabil, care poate fi disciplinat; (despre tragic drama ['tncd^k 'dramia] s. dramă tragică, tragedie. animale) educabil, care poate fi dresat. tragic play [~ 'piei] s. tragedie. trainbands ftreinbEendz] s. pi. (ist.) miliţie orăşenească (în Anglia, în sec. XVI-XVHI). tragopan ['trsegapaan, -gou-] (omit.) specie de fazan-albastru din India (Tragopan). train-bearer ['trein-besra1"] s. paj. trail [treil] I. vb. A. tr. 1. (along, after, behind) a trânti, a trage, a remorca (după sine); train butcher [~ibutj9r] s. (amer-) vânzător ambulant în trenuri. she was ~ing five children after her trăgea cinci copii după ca. 2. a urmări, a fila. 3. a lua train diagram [~ -daiogrEem] s. (ferov.) graficul trenurilor. urma (vânatului). 4. a păşi, a călca pe; to ~ grass a călca iarba. ♦ to ~ one's coat train dispatcher [~ dis.paet/a1"] s. (ferov.) dispecer; impiegat de mişcare. a) a sfida; b) a căuta râcă; (mil.) to ~ arms a ţine anna în cumpănire. B. intr. 1. a se târî train dress [~ dres] s. rochie cu trenă. pe jos, a mătura pământul; his coat is ~ing poalele paltonului său mătură pământul. 2. (boţ.) trained ftreind] adj. 1. educat, învăţat, deprins, instruit; exersat, versat; stilat; well-~ a se târî. 3. a se târî, a merge încet, a-şi trage paşii. 4. to ~ along a se târî, a înainta cu child un copil bine crescut; ~ nurse infirmieră diplomată; ~eye ochi exersat; badly ~ greu; to ~ behind a se târî în urma (celorlalţi); to ~ away /off ase (în)depărtatârându-şi servants servitori nestilaţi. 2. dresat; ~parrot papagal vorbitor. 3. (sport) antrenat; călit; paşii; his voice ~ed away / off in the distance vocea i se pierdu în depărtare; (despre ~ in every kind of game călit în toate ramurile de sport / în toate sporturile. vânători, pescari etc.) to ~ for a fi în căutare de / în căutarea (cu gen.). II. ş. 1. urmă trainee [trei'ni:] s. 1. persoană care urmează o pregătire militară sau se antrenează; (de om, de animal); pistă; to be on the ~ of a fi pe urmele (cu gen.); to lose the ~ a pierde urma; to pick up the ~ a regăsi urma; false ~pistă greşită; hot ~ urmă proaspătă; recrut, cursant. 2.r (sport) elev (al unui maestru de box etc.). trainer ['trcin3 ] s. 1. instructor, antrenor. 2. dresor. 3. (înv.) rezervist, membru al miliţiei (lit.) to leave ruin in one's ~ a lăsa prăpăd în urma sa. 2. dâra (de sânge, de fum, de lumină); the steamer's ~ of smoke dâra de fum a vaporului. 3. rând, şir, procesiune; populare (v. t r a i n b a n d s). 4. (amer. mii.) ochitor, vizor orizontal. 5. (cib.) simulator. a long ~ of tourists o lungă procesiune de turişti. 4. cărare, poteca. 5. (bot.) lăstar târâtor. 6. pi. pantofi de sport. train-ferry ['trein'feri,'->--] s. feribot. 6. (mii.) călcâiul afetului. 7. (av.) rămânerea în urmă a bombei (faţă de avion). -0- (amer. trainful ftreinful] s. tren plin (cu mărfuri, trupe etc.). fam.) to take the back ~ a face calea întoarsă; (mil.) to carry one's arm at the ~ a ţine train guard ['trein ga:d] s. (amer. ferov.) conductor / şef de tren. arma în cumpănire. training ['treinirj] s. 1. instruire, formare, pregătire, stilare, exersare; on-the-job ~, trail angle ['treil -sengl] s. (av.) unghi de remanentă. in-service ~ calificare la locul de muncă; further ~(curs de) perfecţionare; character trail blazer [~ -bleiza1"] s. (jig.) pionier, deschizător de drumuri. ~ formarea caracterului, educaţie morală; stories for character ~istorioare morale, morală trail box [~ boks] s. (mil.) cutia lunetei (la afetul de tun). practică, morală în acţiune; physical ~ educaţie fizică; vocational ~ educaţie / pregătire trail bridge [~ brid3] s. (mil.) pod plutitor. profesională; political ~pregătire politică; to be in ~ a-şi face stagiul, a-şi face ucenicia. trailer [rtrcibr] s. 1. plantă târâtoare. 2. remorcă (de camion, tractor, tramvai). 3. vânător. 4. persoană care rămâne în urmă / care se târăşte în coadă. 5. (cin.) forşpan, secvenţă 2. (mii.) instrucţie militară, serviciu militar; (amer.) universal military ~serviciu militar dintr-un film care va rula în curând. 6. (electr.) port-perie. 7. (auto) rulotă. 8. (cin.) film obligatoriu; preparatory ~ instrucţie premilitară; to keep troops in ~ a menţine trupele în stare de pregătire. 3. (sport) antrenare, antrenament; to go into ~ a se antrena, a începe anunţ, forşpan. antrenamentul; to be in ~ a se antrena; a fi bine antrenat, a avea antrenament, a fi în trailer camp [~ k#mp] s. parc de rulote pentru muncitori soit turişti. formă; to be out of ~ a nu (mai) avea antrenament, a nu fi în formă; team in good ~ trailer court [~ k3:t] s. v. t r a i l e r c a m p . trailerize ['treibraiz] vb. intr. (amer.) a-şi petrece concediul călătorind într-un automobil echipă bine antrenată; echipă în forma. 4. dresare, dresaj (de animale). 5. (mii.) punere în direcţie (a ţevii unei piese de artilerie). cu rulotă. training machine [~ ma-fim] s. (av.) avion şcoală, aparat şcoala. trailer park ['treila pa:k] s. (amer.) v. t r a i l e r c a m p . training school [~ sku:l] s. 1. şcoală pedagogică, institut pentru pregătirea trail eye ['treil ai] s. (mil.) ochiul de împerechere (la afetul de tuu). învăţătorilor. 2. şcoală profesională. training edge ['treilin cd3] s. (av.) bord de fugă. training-ship [~/ip] s. (mar.) navă şcoală. train1 [trein] I. ş. 1. (ferov.) tren, garnitură; armoured ~ tren blindat; troop ~ tren train jumper ['trein id3AinpDr] s. (amer. ferov.) călător clandestin, călător fără bilet. militar; cattle ~ tren de vite; passenger ~ tren de persoane; corresponding ~ tren de trainless ['treinlis] adj. 1. (despre o rochie) fără trenă. 2. (despre o anumită regiune) legătură, tren cu care ai legătură; fast ~ tren accelerat; slow / stopping ~ tren personal; express ~tren rapid /expres; local ~tren local; mixed ~tren mixt; goods~tren de marfă, fără căi ferate. trainman ['treinnwn], pl. trainmen [-man] s. (amer.) feroviar, lucrător la căile ferate mărfar; overnight ~/ (amer. fam.) owl ~ tren de noapte; parliamentary ~ tren cu vagoane de clasa a treia; down ~ tren venind de la Londra sau dinspre un oraş important; up ~ (mai ales personalul unui tren). trainmaster ['treinima:st3r] s. (amer. ferov.) şef de tren. tren mergând spre Londra sau un oraş important; non-stop ~ tren care circulă fără oprire, train-oil ['treinoil] s. 1. untură de balenă sau de alte mamifere marine. 2. (înv.) untură tren direct; through ~ tren direct; under-ground ~ metrou, tren subteran; hospital ~ tren spital; the ~ is off trenul a plecat; trenul p*rneşte; the ~ pulls in at 1030 trenul de peste. trage în gară la 10,30; the ~ has been thrown off the rails, the ~ has run off the rails train service [~ 'sa:vis] s. (ferov.) serviciu de mişcare, serviciul mişcării. trenul a deraiat; to go by ~ a călători / a merge cu trenul; to get into the ~ a se urca în train-sickness Hsiknis] s. rău de tren. tren; to get off the ~ a se da jos din tren; to take the ~ a lua trenul; to miss one's ~ a train staff [~ ?sta:f] s. (ferov.) 1. baston-pilot. 2. personalul / partida trenului. pierde trenul; to catch / to nick the ~ a prinde trenul; to have dinner on the ~ a mânca train work [~ iW9:k] s. (sistem de) angrenaj; mecanism de ceas(ornic). / a dejuna în tren. 2. suită, cortegiu, echipaj, alai; to be in smb.'s ~ a face parte din suita traipse [treips] vb. v. t r a p s e (I). cuiva. 3. (şi baggage ~>field~); (mil.) tren regimental, convoi de aprovizionare şi transport; trait [trei, amer. treit] s. 1. trăsătură, linie. 2. trăsătură (de fizionomie, de caracter); battering / siege ~ mijloace pentru susţinerea unui asediu; bridge ~a) tren de pontoane; notă (de umor). traitor ['treits1"] s. trădător; ~ to his country trădător de patrie; to turn ~ a trăda, a vinde, b) corp de pontonieri; a long ~ of sightseers un lung şir de turişti. 4. şir, rand; ~ of thought şir de idei; lanţ de idei; to follow the ~ of one's thoughts a-şi urma cursul ideilor. 5. (fig.) a trece de partea inamicului. mers, curs, calc; to be in (good) ~a-i merge bine; to set in ~a pune în mişcare, a însufleţi. traitorous ftreitaras] adf trădător, perfid, necredincios, lipsit de loialitate. 6. curs (de râu). 7. dâră (de praf de puşcă); to fire a ~a da foc unei dâre de praf de puşcă. traitorousness [-nis] s. trădare, perfidie. 8. trenă, coadă (de rochie); coadă (de păun, de cometă). 9. (mii.) coada afetului. 10. (telm.) traitress ['treitris, amer. şi -tres] s. trădătoare. transmisie prin angrenaje; going ~ mecanism (de ceas); striking ~ sonerie (de ceas), trajectory ['tra^iktsri, tr9'd3ek-] s. traiectorie.
tram 1
tram1 [tram] I. s. 1. tramvai. 2. linie sau vagon de tramvai; rope ~ tramvai cu cablu; steam ~ tramvai cu aburi; to go by ~ a merge cu tramvaiul. 3. (mine) vagonet, cărucior. II. vb. A. tr. 1. a duce / a transporta cu tramvaiul. 2. (mine) a împinge / a duce (un vagonet). 3. to ~ it a merge cu tramvaiul. B. intr. 1. v. ~ (A, 3). 2. (nune) a lucra la transportul minereului cu vagonetul. tram2 s. (te*t.) fir de mătase dublu răsucit. tram3 s. (lehn.) prese, de la t r a m m c 1 (1,5). tramcar [~ka:r] s. (vagon de) tramvai. tram conductor [~ kandAkta'] s. taxator de tramvai. tram driver [~ .draiva'] s. vatman, manipulam. tramline [—lain] s. 1. linie de tramvai. 2. şină de tramvai. trammel ['teemal] I. s. 1. năvod cu matiţă; (rar) laţ pentru prins păsări. 2. năvodar. 3. piedică (folosită de obicei pentru dresajul cailor); pi. (fig.) piedică, frână, oprelişte, obstacol; the ~ of etiquette opreliştile etichetei; the ~ of rhyme greutăţile rimei. 4. (tehn.) instrument pentru trasarea elipselor, elipsograf. 5. (tehn.) şublcr; (amer.) cârlig de care se atârnă un vas deasupra focului. 6. (constr.) perghel. II. vb. tr. 1. (înv.) a prinde în plasă. 2. a împiedica, a înfrâna, a opri. trammer ['teems'] s. (mine) vagonetar. traniontana [tramon'tama] s. tramontana. tramontane [tra'montin, 'teemantein] I. aaj. de dincolo de munţi, transalpin; străin. II. s. persoană care locuieşte dincolo de munţi (de obicei munţii Alpi), străin. tramp [tramp] I. vb. A. intr. 1. a merge greoi sau zgomotos; a tropăi; to ~ up and down the platform a măsura peronul eu paşi greoi. 2. a hoinări, a vagabonda, a umbla haimana. 3. to ~ along / on a umbla sau a călători pe jos, a merge anevoios, a se târî; to ~ on in the rain a umbla pe ploaie; to ~ wearily along a-şi urma cu greu drumul. B. tr. 1. a parcurge, a traversa pe jos (o regiune); to ~ the streets (in search of work) a bate trotuarele (în căutare de lucru). 2. to ~ it a merge pe jos, a străbate cu piciorul; they had to ~ it au fost obligaţi să facă drumul pe jos. II. s. 1. vagabond, hoinar; to be on the ~ a) a colinda (ţara); b) (sl.) a duce o viaţă de vagabond. 2. mers / drum lung şi obositor pe jos. 3. zgomot de paşi greoi, tropăit. 4. (mar.) tramp, navă afretată pentru voiaj; cargobot care face curse neregulate. 5. (/ani.) prostituată; femeie rea de muscă. tramper ['trampa1] s. 1. v. t r a m p (II, 1). 2. pl. (scot.) ghete, bocanci. tramping ['trampirj] s. 1. vagabondaj. 2. v. t r a m p (II, 3). 3. (mar.) tramping. trample ['trampl] I. vb. A. tr. a călca, a zdrobi sub tălpi (iarbă, semănături etc.), a tescui, a presa, a stoarce (struguri). B. intr. to ~ on a călca în picioare, a zdrobi; the boy ~ed on the flowers băiatul a călcat în picioare florile; to ~ on smb.'s toes a) a călca pe picioare / pe bombeu; b) (fig.) a desconsidera, a jigni, a leza, a călca pe bătătură; c) (fig.) a călca în picioare, a nu ţine seama de, a dispreţui, a desconsidera. II. s. 1. tropăit, zgomot de paşi. 2. călcare în picioare (şi fig.). trampling [-irj] s. 1. călcare în picioare (şi fig.). 2. zgomot de paşi. trampoline ['trampoilkn] s. plasă elastică (la circ etc.). trampoose [teem'pu:z] vb. intr. (sl.) a vagabonda, a rătăci, a hoinări, a umbla fără rost, a umbla haimana. tramroad [teemroud] s. 1. (amer.) v. t r a m w a y . 2. (mine) linie de vagonet. tramtag [~ta;g] s. (austr.) distracţie stupidă constând din coborâri şi urcări repetate într-un tramvai în mişcare. tramway [~wei| s. linie de tramvai. trance [trams, amer.teens]s. 1. (med.) transă, catalepsie. 2. stare de extaz; extaz religios; to fall into a ~a) a cădea în extaz; b) (fam.) a avea un atac de isteric. 3. transă, hipnoză; to send smb. into a ~ a face pe cineva să cadă în transă, a hipnotiza pe cineva; to fall / to go into a ~ a cădea în transă, a intra în stare de hipnoză. tranquil ['trarjkwil] adj. liniştit, calm, senin; domol. tranquillity [teerj'kwiliti] s. linişte, calm, seninătate. tranquillize ['trarjkwilaiz] vb. tr. a linişti, a calma, a potoli, a domoli. tranquillizer [-or] s. calmant, tranchilizant. tranquillizing [-irj] adj. calmant, liniştitor, tranchilizant. tranquilly ['teenkwili] adv. liniştit, cu calm. transact [tran'za?kt, tra:n-, tran-, -'saîkt] vb. A. tr. a negocia (un obiect), a trata (o afacere). B. intr. to ~ with a face afaceri cu, a fi în raporturi comerciale cu, a perfecta tranzacţii. transaction [tran'zaskfan, tra:n-, trai-, -'saskjan] s. 1. operaţie comercială, tranzacţie, afacere; stock exchange ~ operaţii de bursă, tranzacţii la bursă; cash ~ tranzacţii în bani lichizi; mixed in shady ~s amestecat în afaceri dubioase. 2. conducere a afacerilor, gestiune, negociere; they left the ~ of the matter to him i-au lăsat lui negocierea / conducerea afacerii. 3. pl. acte, procese-verbale (ale şedinţele unor societăţi ştiinţifice etc.). transactor [tran'za?ktsr] s. negociator, persoană care face o tranzacţie. transalpine ['teen/râlpain, 'tra:n-, amer. si -pin] I. adj. transalpin, (care se află) la nord de munţii Alpi. II. s. persoană care locuieşte la nord de Alpi. transatlantic ['teenzot'lamtik, 'tra:n-, -zan'ten-] adj. 1. transatlantic. 2. american. transatlantic liner [~ ilain3r] s. (mar.) (pachebot) transatlantic. transcalent ['trans'keilant] adj. bun conducător de căldură. trans-Caspian ['trsnz'ksspion, rtra:n-] adj. transcaspian. transceiver [tran'si:vor] s. prese, de la t r a n s m i t t e r - r e c e i v e r (radio amer.) transmiţător-receptor, aparat de emisie-recepţie. transcend [tran'send, tra:n-] vb. A. tr. 1. a trece dincolo de, a depăşi limitele (raţiunii etc.), a trece de (ceea ce se poate concepe). 2. a depăşi, a întrece; to ~ smb. in talent a întrece pe cineva în ce priveşte talentul; he ~s them all in merit îi întrece pe toţi în ce priveşte meritele. B. intr. a excela, a fi superior. transcendence [-ons] s. (filoz.) transcendenţă.
966
transcendency [-ansi] s. v. t r a n s c e n d e n c e . transcendent [-ont] I. adj. 1. care se ridică mai presus de comun, neobişnuit. 2. excelent, eminent; superior, sublim. 3. (fig.) transcendental. II. s. lucru care depăşeşte calităţile obişnuite, lucru sublim. transcendental [itransen'dentol, itro:n-, -san-] adj. 1. (filoz) transcendental, transcendent. 2. (mat.) transcendent. 3. (fam.) abstract. transcendentalism [itransen'dentolizam, -tra:n-, -san-, -tali-] s. (filoz.) transcendenta lism, filozofie transcendentalistă. transcendentalist [itransen'dentslist, -.tra:n-, san-, -tali-] s. (filoz.) transcendentalist. transcontinental ['teenzikcmti'nentl, 'tra:nz-] adj. transcontinental, care traversează continentul. transcribe [teens'kraib, tra:n-] vb. tr. 1. a transcrie, a copia. 2. a reproduce o înregistrare stenografică. 3. (fon.) a transcrie fonetic (sunetele unei limbi). 4. (muz.) a transpune (pentru altă voce sau instrument). transcriber [-sr] s. persoană care transcrie; copist. transcript ['transkript,'tra:n-]s. 1. copie, transcriere; typewritten ~of a speech copie dactilografiată a unui discurs. 2. reproducerea unei stenograme. transcription [tran'skripjan, tra:n-] s. 1. transcriere (a unui manuscris etc.). 2. (fon.) transcriere, transcripţie. 3. v. t r a n s c r i p t (1). 4. (muz.) transcriere; to make a ~ of a piece for the piano a transcrie o bucată pentru pian. transducer ['tranz'dju:sor] s. (tehn.) traductor; convertor. transect [tran'sekt] vb. tr. a face o tăietură transversală în; (anat.) a face o disecţie transversală în. transection [tran'sek/an] s. tăietură transversală; (anat.) disecţie transversală. transept ['transept, 'tra:n-] s. (arhit.) transept, parte transversală a unei biserici (gotice) în formă de cruce. transfer I. [trans'fo:r, train] vb. tr. 1. a transfera, a muta, a deplasa (dinlr-un loc într-altul); a transborda (pasagerii unui tren); (mil.) to ~to the reserve a trece în rezervă, a trece în cadrele rezervei. 2.O'ur.) a transmite, a remite, a preda, a ceda. 3. a transpune (un desen) pe o altă suprafaţă; a calchia, a copia. 4. a schimba locul (cu gen.), a muta (o cale ferată, o linie de tramvai etc.). 5. (com.) a vira (o sumă de bani). II. ['transf3(:)r, 'tra:ns-] s. 1. transfer, mutare; transbordare, schimbare de teren. 2. (jur.) transmitere, remitere, predare, cedare (a unei proprietăţi, a unui aVept etc.); act de cedare; transfer, translaţiune; ~ inter vivos transfer între vii; ~ by death transmitere prin deces. 3. transpunere (a unui desen etc.) pe o altă suprafaţă; calcare, calchiere, copiere. 4. pl. poze de copiat, abţibilduri. 5. trecerea culorilor pe pânză (pentru restaurarea uimi tablou). 6. (corn.) virament. 7. (mii.) soldat imitat dintr-un regiment la altul. 8. bilet de corespondenţă. 9. (scol.) mutare (dintr-o clasă sau secţie într-alta). transferability [trans,fers'biliti, trams-, .transfara'biloti] s. transferabilitate; transmisibilitate. transferable ['transfarabl, 'tramsfare-, trans'-, trams'-] adj. 1. transferabil; transmisibil; negociabil, care poate fi cedat; the ticket is not ~ biletul este personal / nu poate fi transmis altei persoane: 2. transportabil. 3. care poate fi calchiat, transpus sau copiat. transfer account ['transfer oikaunt] s. (com., ec.) cont de virament. transferee [.transfo(:)'ri:, 'tra:ns-] s. (jur., corn.) cesionar. transference ['transfarans, 'tra:n-, trans'fa:^, tra:ns'fo;r-] s. 1. transmitere, transferare (a unei creanţe etc.). 2. transport. 3. (psih.) transfer afectiv. transfer fee ['transfaO fi:] s. (sport) sumă plătită pentru transferul unui jucător. transfer ink ['transfar ink] s. (poligr.) cerneală litografică, tuş litografic; cerneală de transport. transferor [trans'fa:rar] s. (iur., corn.) persoană care cedează un bun sau un efect; persoană'care andosează un efect comerciabil, persoană care cedează un efect comercial andosându-1. transfer paper ['transfaO ipeipa'] s. 1. hârtie de calc. 2. (poligr.) hârtie litografică specială, hârtie de transport. transfer(r)al ['trans'feral] sn. transfer(are). -': transferrer [trans'fo:ror] s. 1. transmiţător. 2. persoană care cedează un drept altcuiva. 3. (poligr.) muncitor litograf. transfer service ['transfaO isa:vis] s. serviciu de legătură. transfiguration [itransfigjua'reij"an, tramsf-] s. 1. transfigurare, transformare. 2. (bis.) the Transfiguration Schimbarea la Faţă. transfigure rtrans'figor, tra:n-] vb. tr. a transfigura, a transforma, a schimbă înfăţişarea (cu gen.). transfix [trans'fiks, tra:ns-] vb. tr. 1. a străpunge, a ţintui, a perfora (cu un obiect ascuţit). 2. (fig.) a ţintui pe IOC; a încremeni; he stood ~ed with fear rămase încremenit de groază, rămase pironit locului. transfixion. [transTik/an, trams-] s. străpungere, perforare. > ■', transform [trans'fo:m, tra:ns-] vb. tr. 1. a transforma, a schimba, a da altă înfăţişare sau alt caracter (cu dat.); a preface; to ~ the country a transforma înfăţişarea ţării. 2. a reforma, a reorganiza. 3 . (mat.) a transforma (o ecuaţie). 4 . (metal., chim., electr.) a transforma; a transmuta; to ~ heat into energy a transforma căldura în energie. transformable [-abl] aa7. transformabil, convertibil. \. transformation [itransfa'meijan, tra:n-, -fo:'m-[ s. 1. transformare, schimbare, prefacere. 2. (electr.) transformare. 3 . (mat.) transformare (a unei ecuaţii). 4. (chim:) transmutaţie. 5. (entom.) metamorfoză. ■> transformational grammar [iteensfa'nieifanal 'graemo r ] s. (lingv.) gramatică transformaţională. transformation scene [itrasfa'meij'an .si:n] s. (teatru) schimbare de decor fără lăsarea cortinei.
967
transpire
transformer [traens'fo:mar, tro:n-] ş. 1. persoană sau lucru care produce o transformare, translator [trasns'leita7, etc.) s. 1. traducător, translator. 2. (tel.) aparat de retransmitere transformator. 2. (electr.) transformator. / repetare (a unui mesaj). 3. (înv.) cârpaci, meşter-cârpaci. 4. (infor.) translator. transformer station [traens'fonna .stei/an] s. (electr.) staţie de transformare. translatress [treens'leitris, -res] s. traducătoare, translatoare. transformism [trams'fo:mizpm] s. (biol.) transformism. transliterate [traenz'litcreit, tru:ns-] vb. tr. a translitera. transliteration [itramzlits'rei/pn] s. transliteraţie, transcriere / transpunere dintr-un alfabet transformist [tKens'fo:mist] I. s. transformist, adept al transfonnismului. II. adj. într-altul. ~ theory teorie transformistă. translocate [trasnz'loukeit] vb. tr. a deplasa, a muta. transfuse [traens'fju:z, tra:ns-] vb. tr. 1. a transvaza, a trece (un lichid) dintr-un vas într-altul. 2. a face o transfuzie (de sânge). 3. a face o injecţie intravenoasă cu, a injecta translucence [traenz'ljuisns, tra:ns-] 1. transluciditate, diafanitatc. 2. (înv.) transparenţă. intravenos. 4. a îmbiba, a impregna, a pătrunde de. 5. a transmite, a comunica, a insufla translucency [-i] s. v. t r a n s l u c e n c e . (o stare, o calitate etc.). translucent [menz'ljmsnt] adj. 1. translucid. 2. (înv.) transparent. transfusion [tra?ns'fju3an, trams-] s. 1. transvazarc. 2. (şi blood ~) transfuzie de sânge. translucid [trzenz'lu:sid] adj. v. t r a n s l u c e n t . 3. injectare intravenoasă. translunary [tramz'luiinsri] adj. 1. (astron.) translunar. 2. ceresc. 3. (fig.) imaginar, transgress [trcens'gres, trams-, treenz-] vb. A. tr. a înfrânge; a călca, a nu respecta, a viola utopic. (o lege etc.); to ~one's competence a-şi depăşi atribuţiile. B. intr. a călea legea, a călca transmarine [itramzms'rirn] adj. de dincolo de mare, de peste mări, situat de cealaltă regulile, a păcătui; a contraveni, a greşi. parte a mării. transgression [trasns'gre/^n, tra:ns-, trîenz'g-] s. 1. transgresiune, infracţiune, călcare transmigrant [trams'maigrant, -rmig-] ş. 1. (înv.) transmigrant, persoană care migrează dintr-o ţară într-alta, dintr-un loc într-altul. 2. transmigrant, emigrant în trecere (a legii etc.). 2. păcat, greşeală. 3. (geol.) transgresiune. transgressive [trasns'gresiv] adj. 1. culpabil. 2. (geol.) transgresiv. printr-o ţară aflată în drumul spre noua reşedinţă / patrie. transgressor [trams'gres3r, tra:ns-, trasnz-] s. 1. transgresor, infractor, persoană care transmigrate ['trrenzmaigreit, 'trams, -'—] vb. inţr. 1. a migra dintr-o ţară într-alta, calcă legea. 2. păcătos. a transmigra. 2. (despre suflet) a transmigra, a trece dintr-un corp într-altul. tranship [tram'/ip, tra:n-] (mar.) vb. A. tr. a transborda. B. intr. a schimba vasul, a face transmigration [itramzmai'grci/sn, itra:ns-] s. 1. transmigrate, migraţie dintr-o ţară o transbordare. într-alta / dintr-un loc într-altul. 2. (despre suflet) transmigrate, metempsihoză. transhumance ['trasns'hju^ns] s. transhumantă. transmissibility [trsenz-miss'biliti, tra:ns-, -si'b-, -taţi, r—'—] s. transmisibilitatc. transience ['trasnzisns, 'tra:n-, -î^isn-, -nsisn-, -n/ian-] s. caracter trecător, tranzitoriu, transmissible [tramz'misobl, tra:ns-, -sib-] adj. v. t r a n s m i t t a b l e . efemer; durată scurtă (a vieţii, a unei emoţii). transmission [trzenz'mi/sn, tra:ns-, -s'm-] s. transmisie, transmitere. transiency [-i] s. v. t r a n s i e n c e . transmission case [~ keis] s. (tehn.) cutie de transmisie. transient ['trsnzisnt, trainzisnt, -stant] I. adj. 1. trecător, pasager, vremelnic, nedurabil, transmission rod [~rc>d]s. (tehn.) tijă de transmisie. fugitiv, efemer; ~ sorrow durere care trece iute; ~ beauty frumuseţe efemeră. 2. grăbit, transmission unit [~ rjumitj s. (fiz.) unitate de transmisie a sunetelor, decibel. rapid, fugar, scurt; to cast a ~look at a arunca o privire fugară asupra (cu gen.). 3. (amer., transmissive [trrenz'misiv, tra:ns-] adj. 1. care transmite, transmiţător. 2. transmis. 3. v. despre clientul unui hotel) în trecere. 4. întâmplător, ocazional, accidental. II. s. (amer.) t r a n s m i t t a b l e . client în trecere, pasager (al unui hotel). transmit [traenz'mit, trams-] vb. A. tr. 1. a transmite, a da mai departe, a face să treacă; transient note [~ nouţ] s. (muz.) notă în trecere. metals ~ electricity metalele sunt bune conducătoare de electricitate; to ~ an order a transistor [traen'zists1"] s. (electr.) tranzistor; (aii) ~radio aparat de radio cu tranzistori. transmite un ordin. 2. (radio) a transmite, a emite; we are ~ting a news bulletin transmitem transistorize [tran'zistaraiz] vb. tr. a tranzistoriza. un buletin de ştiri. 3. a transmite urmaşilor (o moştenire, o trăsătură de caracter). B. intr. transit ['transit, 'tramsit, 'treenzit, 'tramzit] I. s. 1. trecere, pasaj, traversare; ships in (radio) a transmite, a emite. ~ nave aflate în tranzit. 2. (com.) tranzit; transport (de mărfuri etc.); damage in ~ avarii transmittable [-3bl] adj. transmisibil, care poate fi transmis. cauzate în cursul transportului; goods lost in ~ mărfuri pierdute în cursul transportului. transmittal [-I] s.v. t r a n s m i s s i o n . 3. tranzit (vamal); goods in ~ mărfuri aflate în tranzit; goods for ~ mărfuri de tranzit. transmitter [trams iinit3r] s. 1. transmiţător (al unei boli etc.); expeditor. 2. (mar.) 4. parcurs, drum. 5. (astron.) trecere (a unui corp ceresc) prin meridian; trecere (a unei matrozul care transmite ordinele pe pasarelă. 3. (tel.) transmiţător, aparat de transmisie; planete) în dreptul discului solar; culminaţie. 6. tcodolit universal, teodolit cu lunetă emiţător, traductor; manipulator; microfon (al unui telefon); carbon-granule ~ centrală. II. vb. tr. 1. (astron.) a trece prin dreptul (meridianului sau discului unui corp microfon cu granule de carbon. 4. (radio) post / staţie de emisie. ceresc). 2. (mat.) a intersecta. transmitter-receiver [~ri'si:v3r] s. (tel.) cmiţător-receptor. transit-circle [~.sa:kl] s. (astron.) cerc meridian. transmitting aerial [trsens'mitin .esrtal] s. (radio) antenă de emisie. transit-compass [~.kMiip3s] s. (fiz.) teodolit cu busolă. transmitting station [~ istei/sn] s. (radio) post / staţie de emisie. transit-duty [~idju:ti] s. taxe vamale de tranzit. transmogrification btraenzmogrifi'kci/s'n, 'tra:ns-, -<—'--] ş. (glumeţ) schimbare, transit-instrument [~.instrum;>nt] ş. (astron.) lunetă meridiană, tcodolit cu busolă. transformare, metamorfoză. transmogrify [traenz'mogrifai, trams-] vb. tr. (glumeţ) a transforma, a schimba la faţă, transition [tran'si33n, tru;n-, tran-, -'zi/an] ş. 1. trecere, tranziţie. 2. perioadă de tranziţie, etapă sau caracter intermediar; the mulatto is a ~ between the white and the negro a metamorfoza. mulatrul este un tip intermediar între omul alb şi omul de culoare. 3. (muz.) modulaţie transmutability [tr£enzmrju:t3'biliti, tramzim-, tra:ns-, -taţi,.—'—] s. posibilitate de (fără schimbarea modului). transmutaţie. transitional [-PI] adj. de tranziţie, de trecere, intermediar. transmutable [tramz'mju:t3bl, trams-] adj. care poate fi transmutat. transmutation [rtra3nzmju(:)'tci/3n, >tru:ns-] s. 1. (chim.) transmutaţie; ~ of metals transition curve [tra;n'si33n k?:v, tra:n-, trpn-, -'zi/an] s. 1. (mat., av.) curbă de trecere. transmutaţia metalelor. 2. (mat.) transformare, conversiune. 3. (biol.) transformare. 4. (fam.) 2. (ferov.) curbă de racordare. transition tumour [~ itjumia1"] s. (med.) tumoare benignă cu tendinţa de a se transforma schimbare, întoarcere; the ~s of fortune capriciile soartei; (jur.) ~ of possession schimbare de proprietate. în tumoare malignă. transmute [traenz'mju:t, tra:ns-] vb. tr. 1. (into) a transforma, a preface, a schimba transitive ['trasnsitiv, 'tra:n-, -zi-] I. adj. (gram.) tranzitiv. II. s. (gram.) verb tranzitiv. (în). 2. (chim.) a transmuta (un metal). transitively [-li] adv. tranzitiv. transoceanic ['traenziou/i'senik] adj. transoceanic, de dincolo de ocean. transitorily ['trzensitarili, 'tra:n-, -zi-] adv. vremelnic, trecător. transom ['traenssm] 1. (ariiit.) impostă. 2. traversă, bară transversală de legătură, transitoriness ['traensitarinis, 'tra:n-, -zi-] s. caracter trecător / efemer; durată scurtă, 3. (mar.) oglinda pupei, cadrul pupei. scurtime; vremelnicie. transom bar [~ ba:1"] s. v. t r a n s o m (1). transitory ['traensitari] adj. tranzitoriu, trecător, vremelnic, efemer. transitory action [~ 'fek/sn] s. (jur.) acţiune tranzitorie. transom window [~ .windou] s. (arhit.) supralumină. transit permit ['tramsit -pamiit] s. document de tranzit (al unei mărfi aflate la vamă). transparence [traens'pesrans, tra:n-, tranz-, -'par-] s. 1. transparenţă (a sticlei etc.). transit-theodolite [~8i,od3lait] ş. (astron.) teodolit universal, teodolit cu luneta centrală. 2. (e/n.) coeficient de pătrundere, penetrantă. translatable [trains'leitsbl, trams-, trasnz-, tra:nz-, trans-, trpnz-] adj. traductibil. transparency [-i] s. 1. transparenţă, claritate, limpezime. 2. (fot.) diapozitiv, pozitiv translate [trams'Ieit, etc.] I. vb. tr. 1. (from, into) a traduce (din; în). 2. a interpreta, pe sticlă; colour ~diacromic. 3. (hârtie) transparent. a înţelege, a lua drept; do not ~ my hesitation as ill-will nu lua ezitarea mea drept transparent [trajns'pesrsnt, tra:ns-, tranz-] adj. 1. transparent, diafan, străveziu; rea-voinţă; how do you ~ his silence? cum interpretezi tăcerea sa?; (fam.) kindly ~ to obtain a ~ effect a obţine un efect de transparenţă; ~ colours culori transparente. 2. uşor explică-te, te rog. 3. (corn.) a descifra (o cablogramă). 4. (bis.) a transfera (un episcop). de pătruns, transparent, evident; clar; his reasons were ~ motivele lui erau uşor de înţeles; 5. (bis.) a ridica / a înălţa la ceruri. 6. (înv.) a metamorfoza, a schimba, a transpune, a face a ~ allusion o aluzie transparentă; ~ deception înşelăciune cusută cu aţa albă. 3. sincer, să treacă în. 7. (tehn.) a imprima / a da o mişcare de translaţie (cu dat.). 8. (tel.) a retransmite franc, deschis, neprefăcut. transpicuous [trsen'spikjuss] adj. transparent. (un mesaj). 9. (sl.) a transforma (încălţăminte, îmbrăcăminte); a lucra (încălţăminte, transpierce [trasns'ptas] vb. tr. a străpunge, a perfora. îmbrăcăminte) din vechi, a cârpaci. II. vb. intr. 1. a traduce. 2. (despre carte etc.) a se traduce (uşor etc.). transpiration [itrzenspi'rei/pn] s. 1. transpiraţie, asudare. 2. transpiraţie, năduşeală, translation [trsens'lei/pn, etc.] s. 1. traducere (a unei lucrări); traducere, lucrare tradusă; sudoare. 3. (jig.) transpirare (a uimi secret). (scol.) traducere, versiune (din latină etc.); to do / to make a ~ a face o traducere. 2. (com.) transpire [trasns'patar, tra:n-] vb. A. intr. 1. a transpira, a asuda, a năduşi. 2. a se strecura, descifrare (a unei cablograme). 3. (bis.) mutare, transferare (a unui episcop). 4. (bis.) a se furişa, a scăpa; (despre gaze) a se infiltra. 3. (fîg., despre o ştire, un secret) a transpira, ridicare, luare (la ceruri). 5. (tehn.) translaţie. 6. (tel.) retransmisie, repetare (a unui mesaj). a începe să fie cunoscut, a se afla. 4. (vulg.) a se întâmpla, a avea loc, a se produce; his translational [sl] adj. (tehn.) de translaţie. account of what ~ed versiunea sa despre cele petrecute; to note everything that has ~ed
transplant
a nota toate incidentele survenite. B. tr. a transpira (un fluid), a elimina (u« lichid) prin transpiraţie. transplant [trams'plumt, tru:as-,amer. -'plaint) I. vb. A. tr. 1. (si/v.) a transplanta, a planta într-un alt loc. 2. a muta, a transporta, a transfera cu domiciliul într-o altă ţară; a strămuta (o jxipulaţie). 3. (med.) a grefa; a transplanta. B. intr. (med.) 1. a opera un transplant. 2. a putea fi transplantat. II. ['transplant, amer. -pfent] s. 1. (silv.) puiet repicat / transplantat. 2. (med.) transplantare; transplant, grefă; heart ~ transplantare) de cord, grefă de cord / de inimă; heart ~ man om cu inima transplantată, om cu grefă de cord. transplantable [traens'plamtsbl, amer. -ptentobl) aay. transplantabil. transplantation [.tr2ens'plu:n'tei/an, tra:n-] s. transplantaţie, transplantare (v. t r a n s p l a n t (I)). transplanter [itrans'pla:ntor, trcnns-] s. 1. persoană care efectuează o transplantare. 2. (silv.) unealtă de transplant (generic). transplanting machine [trans'plamtirj nra'fim] s. (hori.) maşină de răsădit. transpontine [tranz'pontain, amer. si -tin] adj. 1. transpontin; situat la sud de Tamisa; the ~ suburbs cartierele londoneze situate la sud de Tamisa. 2. melodramatic. transpontine drama [~ 'draima] s. the ~ teatrul de melodramă. transport I. [trans'po:t, tra:n-] vb. tr. 1. a transporta, a duce, a căra, a strămuta. 2. (ist.) a deporta, a trimite la muncă silnică. 3. (fig.) a transporta, a entuziasma, a emoţiona (mai ales la pasiv); to be ~ed with joy a fi transportat, a fi în al nouălea cer de bucurie. II. [transpot, 'trains-] s. 1- transport, transportare; road~transport rutier; land ~transport terestru; rail ~ transport pe cale ferată; water-borne ~ transport fluvial. 2. (mar.) navă de transport. 3. (ist.) deportat, ocnaş. 4. (fig.) acces, sentiment violent (mai ales de bucurie); to be in ~s a fi în al nouălea cer; in a ~ of fury într-un acces de furie; the ~s of passion furiile dragostei. 5. (com.) door-to-door ~ livrare la domiciliu. transportable [trans'pDtebl, tra:ns-J adj. transportabil. transportation [.transpoi'teij^n, itru:n-[ s. 1. (amer. înv.) transportare, transport. 2. mijloc de transport. 3. (amer.) cost, speze de transport. 4. (amer.) bilet (de tren, tramvai ele); foaie de drum. 5. (ist.) deportare; convict sentenced to ~ ocnaş condamnat la deportare. transport cafe ['transput ikaîfei] s. local ieftin situat pe o autostradă. transport charges [~ it/a:d3iz, 'tra:n-[ s. pi. cheltuieli de transport. transporter [trans'pD:t3r, tru:n-J s. 1. transportator, antreprenor de transport. 2. transportor, bandă transportoare, conveier. transporter bridge [~ brid3] s. pod de transbordare. transport plane [transpo:t plein] s. avion de transport. transport service [~ iso;vis, 'tra:n-[ s. serviciu de transport, serviciul transporturilor, serviciul de expediţie (al unei firme comerciale). transport vessel [~ .vesl] s. v. t r a n S p o r t (II, 2). transport worker [~ ■W3:k3rj s. muncitor sau funcţionar la întreprinderile de transport. transposal [trans'pouzal, tra:n-[ s. v. t r a n s p o s i t i o n . transpose [trans'pouz, tra:n-[ vb. tr. 1. a transpune, a muta, a schimba ordinea (cuvintelor inpropoziţiune). 2. (muz.) a transpune. 3. (muz.) a transpune (dintr-o gamă sau tonalitate într-alta). transposer ]-3r] s. (muz.) muzician care transpune. • transposition [.transpa'zi/an, ,tra;n-, -pu'z-] s. transpoziţie, transpunere, (per)mutare, strămutare, schimbare; inversiune, trecere. transputer [tranz'pju:t3r] s. (in/or.) computer de mare capacitate. trans-Saharan ['transsa'hairon, tra:n-j adj. transsaharian. transsexual [tranz'seksjusl, -/uol] s. transsexual. transship [trans'/ip, tra:n/-, -nz'/-] vb. A. tr. (mar.) a transborda (pasageri, mărfuri). B. intr. (mar.) a lua un alt vas, a face o transbordare. transshipment [-mont] s. (mar.) transbordare. trans-Siberian [tranzsai'biorion, rtra;n-] s. transsiberian. transsudation [.transjm'dei/an] s. transudaţie. transubstantiation ['tKensob.stcen/i'ei/an, train-, -bz.t-, -nsi-J s. (bis.) transsubstanţiune. transuranic [rtransjua'ranik] adj. (chim.) transuranic. Transvaaler ['tranziva:b r , tra:ns-,'.-'—, -'— 1 s. locuitor din Transvaal. Transvaalian [itranz'va:lian] adj. din Transvaal. transversal [tranz'vsisal, tra:n-[ I. aay. transversal, dispus de-a curmezişul. II. s. 1. (»«t.) linie transversală. 2. (anat.) muşchi transversal. transversally [tranz'vaispli, tra:n-[ adv. transversal, de-a curmezişul. transverse [tranzvais, 'tra:n-, '-'-] I. adj. transvers(al), dispus / aşezat de-a curmezişul; ~ section secţiune transversală. II. s. (anat.) muşchi transvers. transverse beam [~ bi:m] s. (constr.) bară transversală, traversă; grindă de coamă. transverse table [~ teibl] s. (ferov.) transportator de vagoane, platformă rulantă. Transylvanian [.transil'veinisn, 'tra:n-[ I. adj. transilvănean, ardelean, ardelenesc. II. s. transilvănean, ardelean. tranter ]trant3 r ]s. (dial.) 1. căruţaş. 2. negustor ambulant (de obicei de peste). trap1 [trap] I. s. 1. cursă, capcană, laţ (si fig.); to set a ~ a întinde o cursă; to walk into a ~ a se lăsa prins în cursă, a intra singur în cursă / laţ. 2. v. t r a p d o o r. 3. (sl.) detectiv, agent secret de poliţie. 4. (telm.) sifon, tub pentru drenaj. 5. trăsurică cu două roate, cabrioletă, brişcă. 6. (sport) dispozitiv pentru lansarea talerelor sau porumbeilor vii (la tir). 7. (teatru) trapă scenică. 8. (infor.) deviere, derutare. 9. (sl.) gură; shut your ~! ţine-ţi fleanca! II. vb. tr. 1. a prinde în cursă / capcană; a prinde (un fugar) prin încercuire sau cu ajutorul unei potere. 2. a pune capcane în (păduri etc.). 3. (teatru) a pune trape pe (o scenă). 4. (telm.) a prevedea cu un sifon. 5. (sport) a bloca (mingea) cu latul piciorului. trap2 s. (mai ales la pl.) (fam.) catrafuse, bagaje, calabalâc; to pack one's ~s a-şi face bagajele. trap3 s. (geol.) trapă, dizlocaţie, monoclinal.
968
trapdoor [trarxb: r , -doa1"] s. chepeng, trapă. trapes [treips] vb. v. t r a p s e. trapeze [tro'pi:z[ s. (mat., sport) trapez; flying ~ trapez zburător. trapeze artist [~ itntist] s. artist la trapez, trapezist, zburător. trapezist [tra'pi:zist[ s. trapezist, zburător. trapezium [tra'pLziam] s. 1. (mat.) trapez. 2. (anal.) osul trapezoid. trapezius [tro'pi:zios] s. (anat.) (si ~rnuscle) (muşchi) trapezius. trapezoid [trapizoid] s. (mat.) trapezoid. trapper [trapo r ] s. vânător care foloseşte capcane; vânător de blănuri. trappiness [trapinis] s. (fam.) înşelăciune, şiretlic, trădare. trappings ['trapirjz] s. pi. 1. hamuri, hamaşament, valtrap (mai ales de pciradă). 2. (fam.) podoabe, găteli, ornamente distinctive (ale unei funcţii); costum oficial sau de paradă. 3. (fig.) floricele, ornamente inutile (de stil). Trappist [trapist] s. (bis.) (călugăr) trapist. trappy [trapi] adj. (fam.) 1. înşelător, trădător, perfid. 2. periculos, primejdios. trap rock [trap rok] s. v. t r a p 3 . trapse [treips] I. vb. A. tr. a bate (străzile), a cutreiera (câmpiile). B. intr. 1. a umbla fără treabă, a umbla haimana, a vagabonda, a hoinări. 2. a se târî. 3. a-şi târî pe pământ poala rochiei. II. s. femeie murdară care umblă fără rost, târâtură. trap shooter [trap '/u;tor[ s. (sjwrt) trăgător specializat în proba de talere sa» în proba de tir cu porumbei vii. trap shooting [~ Jtitirj] s. (sport) (probă de) talere; (probă de) tir cu porumbei vii. trash [trai] s. 1. rebut; brac, rămăşiţe, gunoi. 2. crăci tăiate, trestie de zahăr zdrobită (pentru a scoate sucul). 3. (fam.) lucru fără valoare sau de proastă calitate (mai ales în legătură cu producţii literare sau artistice), maculatură. 4. prostie, fleac, bagatelă, moft, nimic; to talk a lot of ~ a spune la prostii. ♦ (amer. peior.) white ~populaţie albă săracă din statele din sudul S.U.A. . trashcan [tra/ksn] s. (amer.) ladă sau coş de gunoi. trash-ice [tra/ais] s. bucăţi plutitoare de gheaţă; rămăşiţe ale banchizei. trashiness [tra/inis] s. lipsă de valoare (« unei mărfi etc.). trashy [tras/i] adj. fără valoare, de nimic, prost, de duzină, de calitate inferioară. trass [tras] s. (mineral.) trass. trauma [tro:mo], pl. traumas [-z], traumata [tnxmota] s. (med.) trauma. traumatic [troi'martik] aay. (mea'.) traumatic. traumatism [tromiatizam] s. (med.) traumatism. traumatize ['tro:motaiz[ vb. Ir. a traumatiza (fifig.). traumatology [itromratokx^i] s. traumatologie. travail [traveil] (înv.) I. s. 1. durerile facerii; woman in ~ femeie în durerile / chinurile facerii. 2. muncă grea / istovitoare. II. vb. intr. 1. a fi în durerile facerii. 2. a se trudi, a.face o muncă istovitoare. travail pains [~ peinz] s. pl. durerile / chinurile facerii. travail pangs [~ pasrjz] s. pl. v. t r a v a i 1 p a i n s. travel [travl] I. vb. A. intr. 1. a călători, a face o călătorie; to ~ light a călători fără bagaj sau CU puţine bagaje; to ~ by land a călători pe uscat; he has ~led widely, he has ~led (about) a good deal a călătorit mult, a făcut multe călătorii; to ~ round the world a face înconjurul lumii; to ~ all over the world a străbate lumea. 2. a se mişca, a se deplasa, a străbate, a se propaga, a se răspândi; sound ~s faster in water sunetul se propagă mai iute în apă; the first man to ~ faster than sound primul aviator care a depăşit (cu avionul său) viteza sunetului; the train was ~ling at 120 miles an hour trenul mergea cu 120 de mile pe oră; wine that won't ~ vin care nu se urcă la cap. 3. (despre privire, gânduri) a parcurge, a trece peste, a trece în revistă; his eye ~led down the street străbătu / parcurse cu privirea tot lungul străzii; his thoughts ~led over all that had happened gândul său depăna / trecea în revistă tot ce se întâmplase. 4. to ~ for a călători în calitate de comis-voiajor pentru (o societate comercială); to ~ in a fi comis-voiajor într-o anumită branşă; he ~s in silks se ocupă cu plasarea mătâsurilor. B. tr. 1. a parcurge, a străbate (o distanţă); he ~led a hundred miles a day a parcurs 100 de mile pe zi; to ~ Europe from end to end a străbate Europa de la un capăt Ia celălalt. 2. a mâna din urmă, a muta dintr-un loc într-altul (o tur/mi de vite). II. s. 1. călătorie, voiaj(tiri); to be fond of ~ a-i plăcea călătoriile; books of ~ cărţi / povestiri de călătorie; I met him on my ~s l-am întâlnit în timpul călătoriilor mele; is he still on his ~s? mai călătoreşte încă? 2. pl. povestiri de călătorie. 3. (telm.) mişcare, cursă; distanţă parcursă, circuit. 4. (mil.) zbor, traiectorie (a unui proiectil). travel agency [~ ickrjsnsi] s. agenţie / birou de voiaj. travel book [~ bukj s. carte cu povestiri de călătorie. ' travel bureau [~ bjua'rou, -'bjusrou] s. v. t r a v e l a g e n c y . travelled [travld] adj. 1. (si much / well-~) (despre o persoană) călătorit, voiajat, cu experienţă, care a văzut multe. 2. (despre un drum) bătut, umblat. traveller [travalo1-] s. 1. călător, voiajor. 2. (si commercial.~) voiajor comercial, comis-voiajor; ~in silk voiajor comercial care se ocupă cu plasarea iriătăsurilor. 3. (tehn.) pod rulant, macara rulantă / mobilă. 4. (telm.) roată / rolă alergătoare. 5. cursor (la rigla de calcul etc.). 6. (mar.) cerc de fier prevăzut cu un cârlig de care se fixează frânghiile unei vele. ♦ (fam.) to tip smb. the ~ a spune cuiva gogoşi, a duce / a prosti pe cineva; (jur., înv.) bona fide ~ persoană care beneficiază de dreptul de a i se servi băuturi la orice oră, într-o zi de duminică, deoarece vine de la o distanţă de peste 3 mile. traveller's cheque [travaloz tjek] s. cec de călătorie. traveller's joy [~ 'd3oi] s. (bot.) viţă-albă, curpen (Clematis vitalba). travelling [travalirj] I. s. 1. călătorie, deplasare, mişcare. 2. (citi.) travelling. II. adj. 1. călător, voiajor, care călătoreşte. 2. mobil, ambulant. J-. travelling apron [~ -eiprpn] s. (tehn.) bandă de transport fără fine la conveier. travelling bag [~ ba?g] s. sac de voiaj. ^
969
travelling companion [~ koniipaenian] s. tovarăş de drum / călătorie. travelling crane [~ 'krein] ş. (tehn.) pod rulant, macara mobilă. travelling expenses [~ iks'pcnsiz] s. pi. cheltuieli de deplasare, indemnizaţie de transport. travelling kitchen [~ 'kit/in, -t/an] s. bucătărie de campanie. travelling requisites [~ -rekwizits] s. pl. articole de voiaj. travelling salesman [~ 'seilzmsn] s. voiajor comercial, comis-voiajor. travelling speed [~ spi:d] s. viteză de mişcare / deplasare. travelogue ['trasvoioug, -log] s. (amer.) 1. conferinţă însoţită de proiecţii despre o expediţie sau călătorie. 2. film de călătorii. travel-soiled ['traevl snild] adj. acoperit de pulberea/ colbul drumului, prăfuit, plin de praf. travel-stained [~stcind] adj. v. t r a v e l - s o i l e d . travel-weary [~ iwiari] adj. obosit de călătorii. travel-worn [~WD:n] adj. 1. obosit, istovit de drum. 2. (despre haine) uzat de prea multe călătorii. traversable ['tiEevaOsabl, rar tra'v3:s-] adj. (despre un pustiu etc.) care se poate traversa. traverse ['tra?v3(:)s, rar tra'vais] I. vb. A. tr. 1. a străbate, a traversa, a trece prin; to ~ a forest a străbate o pădure. 2. a parcurge; a trece în revistă, a cerceta; to ~ a subject a examina un subiect (în întregime). 3. (fam.) a se opune (unui scop), a contrazice, a se împotrivi (unei păreri). 4. (jur.) a nega, a tăgădui (afirmaţiile pârtii adverse). 5. (mii.) a îndrepta (un tun) într-o direcţie. 6. a pune de-a curmezişul. 7. (ferov.) a muta (o locomotivă) cu ajutorul unei platforme rulante. B. intr. 1. (sport) a tăia de-a curmezişul, a merge în linie dreaptă (în cursul unei ascensiuni). 2. (despre cai) a se cabra, a se pune de-a curmezişul. 3. (jur.) a face opoziţie (probelor adversarului). II. s. 1. trecere de-a curmezişul, traversare. 2. (înv.) piedică, obstacol. 3. (jur.) opoziţie. 4. (mil.) traversă; meterez. 5. (mii.) ochire orizontală. 6. (mar., av.) rută în zigzag. 7. (mat.) linie transversală. 8. traversă (pe un perete de munte). III. adj. (înv.) transversal, în curmeziş. traverser [-3r] s. (ferov.) platformă rulantă, pod rulant, transbordor. traverse table [ptrsv3(:)s -teibl] s. v. t r a v e r s e r . travertine ['tra2V3(:)ti(:)n] s. (geol.) travertin. travesty ['trasvisti, -vas-] I. s. 1. parodie, denaturare, redare / imitare într-o formă ridicolă. 2. travestire. II. vb. tr. a parodia, a ridiculiza, a imita într-o formă ridicolă (o persoană, o operă literară etc.). trawl [tro:l] (mar.) I. vb. A. tr. a trage (un traul) pe fund. B. intr. a pescui cu traulul. II. s. traul. trawler ['trn:tar] (mar.) s. 1. trauler; dragă. 2. pescar care pescuieşte cu traulul. tray [trei] s. 1. tavă. 2. compartiment (de cufăr). 3. scoc; covată; copaie. 4. chiuvetă; (fot.) developing ~ chiuvetă de developat. trayful ['treiful] s. (of) tavă plină (de). treacherous ['tret/sras] adj. 1. necredincios, neleal, perfid, trădător. 2. nesigur, pe care nu te poţi bizui, înşelător; ~ memory memorie înşelătoare; memorie slabă; ~ weather vreme înşelătoare. treacherously [-li] adv. perfid. treacherousness [-nis] s. 1. perfidie. 2. caracter înşelător (al vremii etc.). treachery ['tret/^ri] s. trădare, perfidie; an act of ~ acţiune perfidă, perfidie; there was some ~ afoot se urzea ceva, se clocea ceva. treacle ['tri:kl[ I. s. melasă, glucoza alimentară. II. vb. A. tr. a unge cu melasă. B. intr. a da / a prescrie o doză de melasă (ca medicament). treacly [-i] adj. 1. de melasă. 2. (foarte) dulce, dulceag; ~ words cuvinte mieroase. tread [tred],past trod [trod],part. trec. trodden ['trodn] I. vb. A. tr. 1. a călca, a pune piciorul pe, a merge peste; to ~unknown ground a înainta pe un teren necunoscut; (fig.) to ~ the boards a se face actor; (fig.) to ~the deck a se face marinar; to~wateracălca apa; (jig.) to ~smb. under foot a călca în picioare, a terfeli, a trata cu dispreţ. 2. a zdrobi în picioare; he was trodden to death by elephants a fost zdrobit sub picioarele elefanţilor; to ~ clothes a călca rufele în picioare (în albie); to ~ grain a scoate boabele din spic; to ~ grapes a zdrobi struguri. 3. (poetic) a urma (un drum, o cărare); to ~ one's way a merge, a păşi, a-si urma drumul; to ~ a path a urma o cărare; to ~ the room from end to end a măsura odaia de la un capăt la altul; to ~ a step a face un pas; (înv.) to ~ a measure a dansa; a schiţa un pas de dans. 4. (omit.) a călca, a fecunda (o femelă); to ~ down a călca în picioare / eu piciorul, a zdrobi (şi fig.); to ~ in a înfunda, a băga în pământ (cu piciorul); to ~ out a) a zdrobi (struguri), a tescui; b) a stinge (un foc) prin călcare în picioare; c) a înăbuşi, a zdrobi (o răscoală etc.). B. intr. 1. a păşi, a călca, a merge; to~ heavily a călca greoi; to~ lightly a) a păşi cu prudenţă; a călca uşor; b) (fig.) a fi precaut. 2. to ~ away a călca strâmb, a întreprinde acţiuni necorecte; to ~ in smb.'s (foot)steps a merge pe urmele cuiva; to ~on a călca pe; to ~on air a fi în culmea bucuriei, a nu-1 mai ţine pământul de bucurie; (jig.) to ~ on smb.'s corns / toes a călca pe cineva pe bătătura, a ofensa / a jigni pe cineva; to ~ as on eggs a călca ca pe ouă; a se purta cu multă precauţie; (amer.) to ~ on the gas, to ~ on it a) (auto) a apăsa pe accelerator; b) a se grăbi, a-i da zor / bătaie; to ~ on the heels of a) (despre o persoană) a merge în urma (cu gen.), a păşi în urma (cu gen.); b) (despre un eveniment) a urma la mică distanţă; to ~ on smb.'s neck a ţine pe cineva sub călcâi. II. s. 1. pas, mers, călcătură; shoes that allows for the ~ pantofi care lasă piciorul liber, pantofi comozi la mers. 2. zgomot de paşi; the incessant ~ of feet zgomotul continuu de paşi. 3. (constr.) a) treaptă (a unei scări); b) bucată de metal sau de cauciuc aşezată pe suprafaţa unei trepte. 4. (tehn.) suprafaţă de rostogolire sau de alunecare (a unei obezi de roată, a unui pneu auto). 5. crăcăna, loc pentru picior (pe catalige). 6. (omit.) fecundare (de către mascul). 1. pas, distanţă între pedalele unei biciclete. 8. lăţimea unui loc de trecere; ecartament, distanţa între roţi. 9- (biol.) germen, plod (de ou). 10. (tehn.) bandă de rulare. treadle ['tredl] I. s. (tehn.) pedală (la bicicletă, strung, maşină de cusut). II. vb. tr. a mişca cu piciorul (cu ajutorul unei pedale).
tree culture
treadle press [~ pres] s. presă de picior (în vechea tipografie). treadmill ['tredmil] s. 1. roată de ocnă. 2. muncă mecanică, uniformă sau monotonă; rutină. treason ['tri:zn] s. 1. trădare, lipsă de lealitate, perfidie. 2. (şi high ~) (jur.) trădare de ţară, înaltă trădare; to talk ~ a îndemna la trădare. treasonable [-sbl] adj. 1. trădător, perfid. 2. de trădare, care constituie o trădare. treason felony ftri'zn «febnij s. (jur.) complot contra siguranţei statului. treasure l'tre33r] I. s. 1. comoară, tezaur; to amass a ~ a aduna o comoară; to bury a — a îngropa o comoară; to board ~ a tezauriza. 2. comoară, lucru de preţ; art ~s comorile artei. II. vb. tr. 1. a considera / a păstra ca pe o comoară; to ~ smb.'s memory a păstra cu sfinţenie memoria cuiva. 2. to ~ up a tezauriza, a acumula, a strânge (lucruri de valoare). treasure-house ['tre3ahaus] s. 1. tezaur, loc unde se află lucruri de preţ (de obicei o bibliotecă, un muzeu). 2. vistierie. treasure hunt [~hAnt] s. 1. căutare de comori. 2. (amer.) concurs în scopuri de reclamă constând în descoperirea (cu ajutorul anumitor indicii) a unor obiecte-premii. treasure hunter [~ itiAnty] s. căutător de comori. treasurer ['tresară1"] s. vistiernic; econom, administrator; (ist.) Lord High Treasurer Marele Vistier, ministru de Finanţe; Treasurer of the Household administrator al casei regale; ~ of a political party trezorier, casier, administratorul mijloacelor financiare ale unui partid. treasureship ['tre3a/ip] s. vistierie; economat; trezorerie. treasure ship ['treza /ip] s. (mar. înv.) galion. Treasure State [~ isteit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Montana. treasure-trove [~'trouv] ş. (jur.) comoară, tezaur descoperit întâmplător. treasury l'tre3Pri] s. 1. vistierie, tezaur de stat; the Treasury a) trezoreria britanică; First Lord of the Treasury Preşedintele Consiliului de Miniştri; b) (amer.) Ministerul de Finanţe; Secretary of the Treasury ministrul de Finanţe. 2. comoară (artistică, de informaţii etc.); ~ of verse antologie poetică; a book that is a ~ of information o carte care e o adevărată comoară / o mină inepuizabilă de informaţii. Treasury bench [~ bent/] s. banca ministerială (în parlamentul britanic). treasury bill [~ bil] s. bon de tezaur. treasury note [~ nouţ] s. (înv.) bancnotă de zece şilingi sau de o liră. treat [tri:t] I. vb. A. tr. 1. a trata, a se purta cu; you must ~ him fairly trebuie să te porţi eu el corect. 2. a considera, a lua drept; he ~ed my words as a joke a luat cuvintele mele drept glumă. 3. (chim.) a prelucra, a supune la o acţiune, a trata cu; to ~ an ore with mercury a trata un minereu cu mercur. 4. (mineral.) îmbogăţire. 5. (to) a trata pe cineva (cu mâncare, băutură etc.); a corupe alegătorii (oferindu-le de mâncat şi de băut); he ~ed me to a good dinner mi-a oferit o masă bună; I ~ed myself to an ice mi-am oferit o îngheţată; they ~ed him to the theatre l-au invitat la teatru. 6. a trata (un subiect, o temei). 7. a trata, a îngriji (un bolnav sau o boală). B. intr. 1. a trata, a face cinste; I'm ~ing eu fac cinste, e rândul meu. 2. to ~ for a trata în privinţa (cu gen.),' they ~ed for peace au dus tratative de pace; to ~ of a trata despre, a vorbi despre; the book ~s of poetry cartea tratează despre poezie; to ~ with a trata cu, a duce tratative cu. a negocia cu. II. s. 1. plăcere, desfătare, bucurie, sărbătoare; it's quite a ~ to me to listen to you îmi face mare plăcere să vă ascult. 2. (scol.) masa la iarbă verde, picnic, excursie (oferită ca recompensă pentru rezultate bune la învăţătură). 3. trataţie, cinste; to stand ~ a trata, a face cinste; this is my ~eu fac cinste, e rândul meu; who is going to stand ~? cine face cinste?; I'll stand ~all round fac cinste la toată lumea. ♦ (pop.) a ~ perfect foarte bine, frumuşel; he's getting on a fair ~ a) face progrese uimitoare; b) afacerile îi merg de minune; that tires the arms a ~ îţi oboseşte serios braţele. treatable ['tri:t3bl] adj. (înv.) tratabil, care poate fi tratat. treater ['tri:t9r] ş. persoană care tratează; persoană care duce tratative, negociator. treatise ['tri:tiz. -is] s. (on) tratat (de, despre); a ~on ethics tratat de morală. treatment ['tri:tmant] s. 1. tratament, mod de a trata (pe cineva); to meet with good ~ a fi bine primit / tratat. 2. tratare (a unui subiect etc.), fel de a trata (un subiect etc.). 3. (chim.) prelucrare, tratare. 4. (mineral.) îmbogăţire. 5. tratament, cură, îngrijire medicală. treaty ['tri:ti] s. 1. tratat, convenţie, acord comercial; under this ~în baza acestui tratat; to close a ~ a încheia un tratat; to enter into a ~ with a încheia un tratat cu. 2. (înv.) negocieri, tratative; to be in ~ with smb. for smth. a duce tratative cu cineva pentru ceva. treaty-port [~ pD:t] s. (mar.) port deschis (în urma unei convenţii). treble ['trebl] I. adj. 1. triplu, întreit. 2. (muz.) ascuţit, înalt. H. s. 1. număr triplu. 2. (muz.) înalt, soprano, falset. III. vb. A. tr. a întrei, a tripla. B. intr. a se mări de trei ori, a se tripla. treble clef [~ kief] s. (muz.) cheia de sol. trebly ['trebli] adv. întreit,
treed
970
treed [tri:d] adj. cu pomi, cu arbori. trencherman [~man], pl. men [-mon] s. mâncător, mâncău; poor ~ persoană care mănâncă puţin; a good / stout I valiant ~ un mare mâncău, un mare gurmand. tree dweller ['tri: idwelor] s. animal arboricol. tree-fern [~fo:n] s. (bot.) ferigă arborescentă (mai ales din familia Cyathea). trench fever [trentf ifi:V9r] s. (med.) febră recurentă; tifos recurent (în timpul primului război mondial). tree-frog [~frog] s. (zool.) brotăcel, răcănel (Hyla arborea). tree goose [~ gu:s], pl. tree geese [-gi:s] s. v. b a r n a c l e 2 (1). trench-foot [~fut] s. (med.) boală de picioare provocată de şederea îndelungată într-o tree ivy [~ laivi] s. (bot.) iederă (Hedera helix). tranşee cu apă; jupuire, macerare a ţesuturilor. treeless ['tridis] adj. fără arbori, lipsit de copaci. trench-mortar [~imo:tor] s. (mil.) mortier, aruncător de mine. tree like [tri: laik) aay. ca un pom, dendroid. trench works [~ wo:ks] s. pl. lucrări de săpare a tranşeelor. trend [trend] I. vb. intr. to ~to / towards a) a fi orientat spre, a fi (îndreptat) în direcţia tree limit [~ •limit] s. (geogr.) limita vegetaţiei arborescente. (cu gen.); b) (fig.) a se îndrepta, a tinde către. II. s. 1. direcţie, orientare, tendinţă; the ~ treenail [~neil] s. (tehn.) pană de lemn, cep de diblu. of the coast orientarea ţărmului; the ~ of his arguments tendinţa argumentelor sale. tree resin [~ irezin] s. gudron rezultat din distilarea lemnului. 2. stil; modă, trend. trcetop [~top] s. vârf / creastă de pom / de copac. tree trunk [~ trAijk] s. trunchi de arbore. trendy [trendi] adj. (uneori peior.) în pas cu moda; ahtiat după modă. trefoil ['trifoii, 'tri:f-[ I. s. 1. (bot.) trifoi (Trifolium). 2. motiv decorativ cu trei loburi. trepan1 [tri'pam, tro'p-] (med.) I. s. trepan. II. vb. tr. a trepana, a face o trepanaţie (cu II. adj. în formă de trifoi, trilobat. dat.). trek [trek] (Africa de Sud) I. vb. intr. 1. a călători în care trase de boi. 2. a se duce în trepan2 I. vb. tr. 1. a ademeni, a momi, a atrage; to ~ smb. (in)to a place a atrage pe altă regiune, a emigra; a străbate un ţinut. 3. (despre boi) a trage la car, a fi înjugat la cineva într-un loc; to ~ smb. into doing smth. a determina prin şiretenii pe cineva să car. 4. (sl.) a fugi, a spăla putina. II. s. 1. călătorie, drum (cu carul cu boi),' etapă a unei facă ceva. 2. a răpi, a lua prin surprindere, a prinde / a atrage în cursă. II. s. cursă, capcană, asem*nea călătorii. 2. emigrare, schimbare de ţinut. laţ. trek boer [~ ibouor, -boor, -bo:r, -bu9r] s. (Africa de Sud) 1. bur nomad. 2. (ist.) emigrant trepanation [itrepo'neifan] s. (med.) trepanaţie. bur p*rnit din regiunea Capului spre platourile străbătute de fluviul Orange trepanning [trc'paenirj] s. (med.) trepanare. (1835-1838). trephine [tri'fim, tre'f-, tro'f-, Tain] I. s. (mea1.) trefin. II. vb. tr. a face o trepanaţie cu r trekker [trek3 ] s. (Africa de Sud) 1. persoană călătorind într-un car tras de boi. un trefin. 2. emigrant. trepidation [itrepi'dei/an] s. 1. trepidaţie, tremur. 2. agitaţie, îngrijorare, frământare, trellis [trelis] I. s. 1. împletitură (de nuiele, zăbrele etc.), leasă. 2. spalier. 3. grilă, tulburare. 3. (med.) tremur al membrelor, tremor. grilaj. II. vb. tr. 1. a pune o împletitură pe, a acoperi cu un grătar de lemn (un zid, o treponema [trepo'nkmo, -pou'n-J s. (entom.) treponema. fereastră etc.). 2. a pune (vi(a) pe spalier. trespass [trespos] I. vb. intr. 1. (jur.) a comite un delict, a încălca legea. 2. (jur.) a viola o proprietate, a călca graniţa unei proprietăţi, a încălca o proprietate particulară. trellis-work [~wo:k] s. v. t r e 11 i s (1,1). 3. to ~ against a ofensa (cu ac), a leza (cu ac), a face rău (cu dat.), a păcătui faţă de; trematode [tremotoud] s. (entom.) (vierme) trematod. tremble [trembl] I. vb. intr. 1. a tremura, a trepida, a vibra, a fremăta; a dârdâi; his to ~ against a principie a încălca un principiu, a nu respecta un principiu; (bis.) as we voice ~ed with excitement vocea îi tremura de emoţie; the leaves ~ in the breeze frunzele forgive them that ~ against us aşa cum iertăm şi noi greşiţilor noştri; to ~ on / upon freamătă în adierea vântului; the bridge was trembling podul trepida; he ~d with cold a) (jur.) a viola (cu ac), a încălca (cu ac); to ~ (up)on smb.'s rights a încălca drepturile tremura de frig; she ~d with fear ea tremura de frică; to ~ like a leaf / an aspen leaf cuiva; to ~ (up)on smb.'s property a încălca proprietatea cuiva; b) a abuza de, a trece a tremura ca frunza / ca varga; to ~ all over a tremura din tot corpul; (fig.) to ~ in dincolo de limita permisă (cu geu.); to ~ (up)on smb.'s hospitality a abuza de ospitalitatea the balance a ajunge la un punct critic; a fi în pericol. 2. (fig.) a tremura, a-idî teamă, cuiva. II. s. 1. violare de proprietate, călcare de moşie (de obicei cu pagube materiale a fi îngrijorat / neliniştit; he ~d at the thought of tremura la gândul că; he ~a lest his pentru proprietar). 2. (jur.) delict, contravenţie, transgresiune; ~ to land violare de work be criticized tremura de teamă ca opera să nu-i fie criticată; there is no cause to proprietate; ~ of frontier violare de graniţă, violare a frontierei. 3. abuz, ofensă, prejudiciu, ~ nu e nici un motiv de teamă. II. s. tremur, freamăt, palpitare; to be all in 7 of a ~ a tremura amestec nepermis; ~ upon smb.'s patience încercare de a profita de pe .urma răbdării tot, a tremura ca varga. cuiva; ~ upon smb.'s privacy amestec nepermis în viaţa particulară a cuiva. 4. (bis.) greşeală, păcat; forgive us our ~ iartă-ne nouă greşelile noastre. trembler [-or| s. 1. fricos, poltron. 2. (electr.) întrerupător automat. tremblingly [-irj] I. adj. tremurător; tremurând. II. s. tremur, tremurat, tremurătură. trespasser [-3r] s, 1. transgresor, persoană care violează / calcă o proprietate; braconier; trembling [-iţ)li[ adv. tremurând. ~ will be prosecuted proprietate particulară, intrarea interzisă. 2. delincvent, contravenient. 3. păcătos. trembling poplar ['tremblirj 'popia1-] s. (bot.) plop-tremurător (Populus tremula). tremendous [tri'mendos, tro'm-] aay. 1. groaznic, îngrozitor, înspăimântător, tress [tres] I. s. 1. coadă, cosiţă. 2. pl. plete, păr de femeie. II. vb. tr. (mai ales la part. înfricoşător. 2. (fam.) grozav, extraordinar, imens, enorm; it makes a ~ difference trec.) a împleti. înseamnă o deosebire enormă; a ~ lot of o cantitate imensă de; a ~ crowd o lume imensă; trestie [trcsl] s. 1. capră, postament, piedestal, suport. 2. pl. picioare de pod în formă ~success succes formidabil; he came down at a ~ speed cobori cu o viteză vertiginoasă; de capră. he is a ~ talker e un pisălog nemaipomenit; he is a ~ eater e un mâncău cum nu s-a trestle-bridge [~brid3] s. (constr.) estacadă, pod din capre. mai văzut, e mare gâman. trestle-work bridge [~wo:k 'brid3[ s. (constr.) picioarele în formă de capră ale unui tremendously [-li] adv. 1. teribil, îngrozitor, înspăimântător. 2. (fam.) grozav (de), teribil pod; estacadă. (de). trews [tru:z] s. pl. pantaloni ecosez de lână. tremendousness [-nis] s. 1. caracter îngrozitor / înfricoşător. 2. enormitate, caracter trey [trei] s. (un) trei (în jocul de cărţi sau zaruri). colosal. ■ triable [traiobl] adj. 1. de încercat, care poate fi încercat. 2. (jur.) care poate fi adus tremolo [tremolou] s. (ital. muz.) tremolo. în faţa judecăţii; care poate fi judecat, de competenţă judecătorească, judecabil. r tremor [tremo , amer. si tri;-] I. s. 1. tremur, fior, freamăt, palpitare; ~ of fear fior triad [traiod, traiaed] s. 1. grup de trei, triadă. 2. (chim.) element trivalent. 3. (muz.) de frică; ~ of joy freamăt de bucurie; a ~ went through the audience un freamăt străbătu acord format din trei tonuri, acord triplu. 4. (automatică) triadă. sala. 2. (med.) tremor. 3. trepidaţie (a geamurilor, a unei maşini în mers). II. vb. intr. triage [tri'a^] s. 1. triere, triaj; sortare. 2. triere, sortare de boabe de cafea. (despre un aparat etc.) a vibra; (despre voce) a tremura. trial [trăiai] s. 1. încercare, probă, experienţă; to give smth. a ~, to make the ~of tremulous [tremjulos] adj. 1. tremurător, tremurând. 2. sfios, timid, fricos. smth. a face încercare / proba unui lucru; will you make the ~? vreţi să faceţi această tremulously [-li] adv. 1. tremurând. 2. cu sfială, timid. încercare?; on ~ pe încercate, de probă; ~ by fire botezul focului; to stand a ~ a fi supus tremulousness [-nis] s. 1. tremur (al vocii etc.). 2. timiditate. unei probe; (iii.) to make ~ of smb.'s courage a pune la încercare curajul cuiva; (lit.) to make ~ of one's strength against smb. a-şi pune puterile la încercare împotriva cuiva; trenail ]'tri:neil] s.v. t r e e n a i l . trench [trentj] I. vb. A. tr. 1. a săpa şanţuri sau tranşee în, a brăzda (pământul) cu (lit.) the hour of ~ ceasul încercărilor, momentul decisiv; by way of ~, as a ~ measure şanţuri. 2. a desfunda (un teren). 3. a cresta (o scândură), a face (un jgheab). B. intr. to cu titlul de încercare; to proceed by ~and error a proceda pe calea eliminărilor succesive, ~ about / around a săpa tranşee împrejur, ase înconjura de tranşee; to ~ along / down a aplica metoda aproximaţiilor succesive; (/nil.) gun ~s probe de tragere, exerciţii de a înainta / a-şi croi drum săpând tranşee; to ~ on / upon a încălca (cu ac.), a uzurpa (cu tragere; shop ~s încercări pe scară industrială. 2. (sport) probă, încercare; sheep-dog ~ ac.); a atinge (cu ac.), a friza (cu ac.); to ~upon smb.'s rights a încălca drepturile cuiva; concurs de câini ciobăneşti. 3. (fig.) încercare, durere, nenorocire; everyone has his ~ his answer ~ed on insolence răspunsul lui friza obrăznicia. II. s. 1. şanţ, canal. 2. tranşee; nimeni nu e scutit de încercări; the troubles and ~s of life necazurile şi încercările vieţii. to open the ~es a deschide tranşeele, a începe săpatul tranşeelor; to mount the ~es a face 4. (jur.) judecată, dare în judecată; proces, judecare; to bring to ~, to bring up for ~, de gardă în tranşee. 3. drum în pădure. to put to / on ~ a da în judecată, a intenta un proces (cuiva); to stand one's ~ a fi judecat, trenchancy [trentjansi] s. caracter tăios, causticitate; caracter energic (al unui discurs). a sta în faţa tribunalului; to be sent for ~ a fi trimis în faţa judecăţii;, to grant a new ~ trenchant [trent/ont] adj. 1. (poetic) (despre o armă) tăios, ascuţit. 2. (fig.) tăios, a admite rejudecarea / apelul; ~ by court-martial trimitere în faţa curţii marţiale; ~ by jury trimitere în faţa curţii cu juri; civil ~ acţiune civilă, acţiune în civil; criminal ~ muşcător, acerb; hotărât, decis, tranşant. acţiune penală, acţiune în penal; famous ~s procese celebre; public ~of a case dezbaterile trench bomb [trentf bom] s. (mil.) grenadă de mână. publice ale unui proces; state ~ judecare pentru delicte de stat. , ' trench cap [~ k
971
trial judge [~ djAd3] s. (amer. jur.) judecător de primă instanţă. trial lawyer [~ ib(:)b r ] ş. (amer. jur.) avocat pledant. trial period [~ ipbrbd] s. perioadă de probă. trial plot [~ plot] s. (agr.) parcelă experimentală. trial run [~ r*n] s. mers / cursă de probă (a unei maşini). trial stretch [~ stret/J s. (auto) pistă de încercare. trial trip [~ trip] s. călătorie de probă (a unei nave etc.). triangle ['traiasngl] s. 1. triunghi; (astron.) the Triangle triunghiul (boreal sau austral); (fam.) the eternal ~eternul triunghi, triunghiul conjugal, menaj în trei. 2. (amer.) echer. 3. (muz.) triunghi. triangular [trai'£erjgjubr| adj. triunghiular; ~ fight luptă între trei părţi; (pol.) ~ agreement acord triunghiular / tripartit. triangularly [trai'a;ngju:bli] adv. în formă de triunghi. triangulate [trai'zengjuleit] I. vb. tr. 1. (geod.) a face triangulaţie (unei regiuni). 2. a da formă de triunghi (cu dat.). II. adj. 1. (zool.) marcat cu linii în formă de triunghi. 2. triunghiular, în triunghi, trias ['trabs] s. (geol.) trias. triassic [trai'aesik] adj. (geol.) triasic. triaxial [trai'aîksbl] adj. triaxial. tribadism ['tribadizsm] s. lesbianism, tribal ['traib^l] adj. de trib, tribal, tribally [-i] adv. în triburi, tribal, tribalism [-izpm] s. sistem tribal, tribasic [trai'beisik] adj. (chim.) tribazic. tribe [traib] s. 1. trib, seminţie; neam. 2. (mai ales peior.) clan, familie, tagmă; the ~ of scribblers tagma mâzgălitorilor de hârtie; he and his ~ el şi tagma sa. 3. (zool., bot.) subfamilic. tribesman ['traibzmon],pl. tribesmen [-man, -men] s. membru al unui trib. triboelectricity [itribouilck'trisiti] s. triboeleetricitate. tribology [trai'bobd3i] s. (tehn.) tribologie. tribometer [trai'b;miit3r] s. (tehn.) tribometru. tribrach ['tribrak, amer. şi 'trai-] s. (metr.) tribrah. tribulation [itribju'lci/an] ş. durere, tribulaţie, mâhnire adâncă; nenorocire, năpastă; his life was one long ~ viaţa sa a fost un lung calvar. tribunal [tmi'bjmnal] s. 1. tribunal. 2. (ist.) comisie pentru examinarea cererilor de scutire de serviciul militar (în primul război mondial). 3. (jur.) the Hague Tribunal Curtea Internaţională de Arbitraj de la Haga. tribunate ['tribjunit, -neit] s. (ist. Romei) tribunat, funcţie de tribun. tribune1 ['tribjum] s. 1. (ist. Romei) tribun. 2. orator popular, apărător al poporului. 3. demagog. tribune2 s. 1. tribună. 2. tron (episcopal). 3. (înv.) tribunal bisericesc. tribuneship [-/ip] s. v. t r i b u n a t e . tribunitial [.tribju'ni/sl] adj. (ist. Romei) de tribun. tributary ['tribjutari, amer. şi -teri] I. adj. 1. tributar, care plăteşte un tribut, o dare. 2. tributar; ajutător, auxiliar. 3. (geol., zool.) secundar, inferior. II. s. 1. tributar, stat sau persoană care plăteşte un bir. 2. afluent. tributary stream [~ 'stri:m] s. afluent. tribute ['tribju:t] s. 1. tribut, bir; to lay under ~ a obliga să plătească un bir, a supune Ia bir; to pay ~ a plăti tribut. 2. (fig.) tribut, prinos, omagiu; jertfă; to pay a generous - to a aduce unvomagiu cald (cu dat.); floral ~s ofrande de flori. 3. (mine) redevenţă proporţională în natură sau în bani acordată proprietarului unei mine; retribuire către muncitorii mineri a unei părţi din minereul produs (în loc de salariu); to work on ~ a) a exploata o mină plătind o redevenţă proporţională proprietarului; b) a plăti muncitorii mineri în natură. tribute money [~ .nuni] s. (ist.) tribut, bir, haraci. tricapsular [tri'ka3psjubr] adj. (bot.) tricapsular. tricar ['traika:1"] s. automobil cu trei roţi; motocicletă de transport cu trei roţi. trice1 [trais] s. clipă, moment; in a ~ într-o clipă, imediat, cât ai clipi din ochi. trice2 vb. tr. (mar.) (şi to - up) a ridica (o pânză). tricentenary [.traisen'timari] s. tricentenar, interval de trei sute de ani. tricephalic [tri'sefalik] adj. tricefal. tricephalus [trai'sefabs] s. (monstru) tricefal. triceps ['traiseps] ş. (anat.) (şi ~ muscle) (muşchi) triceps. trichiasis [tri'kabsis] ş. (med.) trichiază. trichina [tri'kainal.pl. trichinae [-ni:] s. (zool., med.) trichina (Trichinella spiralis). trichinosis btriki'nousis] s. (med.) trichinoză, boală provocată de trichina. trichology [tri'kobd3i] s. subramură a dermatologiei care se ocupă de studierea părului. trichome ['traikoum] s. (bot.) trinom. trichom*onads [triks'monaedz] s. pi. (entom.) tricomona. trichord ['traiko:d] (muz.) I. s. instrument (muzical) cu trei coarde. II. adj. cu trei coarde. trichotomus [trai'kotamas] adj. trihotom, trifurcat. trichotomy [trai'kotami] s. trichotomie, diviziune în trei părţi (în clasificări). trichromatic [itraikra'nuetik, -krou'm-] adj. tricromatic, în trei culori. trick [trik] I. s. 1. şiretlic, şmecherie, artificiu, subterfugiu, truc, chichiţă; there must be a ~ about it trebuie să fie un şiretlic la mijloc; ~s of the trade chichiţele / secretele meseriei; you shall not serve me that ~ twice nu mă mai prinzi a doua oară cu şmecheriile tale; I don't know the ~ of it, I have not got the ~ of it nu ştiu cum trebuie mânuit, nu-i ştiu secretul; I know a ~ worth two of that cunosc un truc mult mai bun, cunosc un mijloc şi mai bun; (sl.) that did the ~ tocmai de asta era nevoie. 2. scamatorie, truc; conjuring ~s (acţiuni de) prestidigitaţie, scamatorii; card ~ scamatorie cu cărţi de joc;
trifling
box of ~s cutie / trusă de prestidigitaţie; (fa/u.) bag of ~s repertoriu de scamatorii; (fam.) the whole bag / box of ~s tot repertoriul de scamatorii; stage ~s trucuri scenice; optical ~s iluzii optice; to teach a dog ~s a învăţa un câine să facă figuri, a dresa un câine. 3. glumă, farsă, festă, pocinog, poznă, renghi; to play a ~ on smb., to play smb. a ~ a juca cuiva o festă; he has been up to his old ~s again iar a făcut pozne de-ale lui, iar şi-a dat în petic; he has been up to all manner of ~s in his life a făcut tot soiul de pozne în viaţa lui; a shabby / dirty / nasty / mean /scurvy ~ o figură urâtă, o măgărie; (fam.) a dog's ~ o porcărie; ~s of fortune vicisitudinile soartei; ~ of the sense înşelare / iluzie a simţurilor; ~ of the imagination iluzie a imaginaţiei. 4. obicei, manie, tic, fel de a fi (de obicei neplăcut); manierism; he has a ~ of repeating himself are obiceiul de a se repeta; the ~ of using slang mania de a folosi argoul. 5. levată (la jocurile de cărţi); the odd ~ levată suplimentară (la whist şi la bridge). 6. (mar.) schimb, serviciu la cârmă. II. vb. A. tr. 1. a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară; I was ~ed by them m-au tras pe sfoară. 2. (sport) a dribla, a fenta. 3. a zugrăvi o stemă, a desena un model de stemă. 4. to ~ smb. into a mess a băga la apă pe cineva cu minciuni; (fam.) to ~ smb. out /up a împodobi / a împopoţona pe cineva; to ~smb. out of smth. a păgubi / a lipsi pe cineva de ceva printr-o înşelătorie. B. mtr. a face farse, a se ţine de pozne. trickery ['trikori] s. înşelătorie, şmecherie, viclenie; piece of ~ înşelătorie, şmecherie. trick flying ['trik pflaiirj] ş. (av.) zbor acrobatic. triekiness ['trikinis] s. 1. v. t r i c k e r y. 2. (fam.) caracter complicat (al unui mecanism etc.). trickish ['triki/J adj. 1. şmecher, viclean. 2. (fam.) v. t r i c k y (3). trickle l'trikl] I. vb. A. inţr. 1. a se scurge (încet), a picura. 2. a intra în cantităţi mici sau în grupuri reduse. 3, to ~ along a se prelinge de-a lungul (cu gen.); to ~ down a se prelinge în jos; to ~ in a se infiltra; to ~ out a) a se scurge în picături; b) (fig.) a ieşi la iveală încetul cu încetul; (pop.) to ~ round to see smb. a vizita pe cineva pe furiş; to ~ through a se scurge prin. B. tr. a face să picure (un lichid), a lăsa să picure, a lăsa să cadă picătură cu picătură. II. s. 1. scurgere înecată; şuviţă / dâră de apă; to set the tap at a ~ a deschide robinetul puţin lăsând să se scurgă doar o şuviţă de apă. 2. cantitate mică, cantitate redusă, aflux scăzut. trick lock ['trik bk] s. încuietoare secreta (cu cifru). trick riding [~ iraidirj] s. voltij(ă). trick shot [~ Jbt] s. (cin.) trucaj, scenă trucată. trickster ['trikstgr] s. şarlatan, escroc, şmecher, pişicher. tricksy ['triksi] adj. 1. ştrengăresc, zburdalnic. 2. (rar) şiret, şmecher. tricky ['triki] adj. 1. viclean, înşelător, amăgitor, în care nu se poate avea încredere. 2. abil, şmecher, priceput a ieşi dintr-o încurcătură. 3. (despre o problemă etc.) complicat, delicat. triclinic [trai'klinik] adj. (mineral.) triclinie. triclinium [trai'klinism] s. (ist. Romei) tricliniu. tricolour ['triksb1", 'traitkAbr] I. adj. tricolor, în trei culori. II. s. (steag) tricolor. tricoloured ['traiikAbd] adj. tricolor, în trei culori. tricorn ['trai,ko:n] s. tricorn. tricot ['tricou, 'tri:k-, 'triko] s. (jr.) 1. tricou, tricot (material). 2. tricou. tricuspid [trai'kA.spid] s. (anat.) valvulă tricuspidă. tricycle ['traisikl] I. s. triciclu, tricicletă, bicicletă cu trei roate. II. vb. A. intr. a merge pe o tricicletă. B. tr. a transporta cu un triciclu. tricyclist ['traisiklist] s. triciclist. trident ['traidsnt] s. trident. tried [traid] I. part. trec. de la t r y. II. adj. încercat; men of ~ valour oameni a căror vitejie a fost pusă Ia încercare. triennial [trai'cnbl] I. adj. trienal, care durează / are loc / se repetă după trei ani. II. s. 1. interval de trei ani. 2. (bot.) plantă trianuală. 3. (bis.) slujbă religioasă făcută zilnic timp de trei ani pentru un mort. trier l'trabr j s. 1. persoană care încearcă; persoană care persistă tară să se descurajeze; he is a ~ caută întotdeauna să facă cât mai bine. 2. (jur.) judecător; the ~ of the case magistratul care a judecat procesul. 3. (jur.) Trier magistrat însărcinat cu examinarea recuzărilor juraţilor. trifacial [trai'fei/al] adj. (anat.) trifacial. trifid ['traifid] adj. (biol.) trifidat. trifle ['traifl] I. s. 1. fleac, nimic, bagatelă, prostie, moft; obiect de podoabă lipsit de valoare; that is a mere ~ asta e pur şi simplu un fleac / o nimica toată; it's no ~ nu e un fleac, nu e un lucru uşor; to busy oneself with ~s a se ocupa de fleacuri; to stick at ~s a) a se opri asupra unor fleacuri, a se sesiza de fleacuri; b) (fa/n.) a vâna greşeli; (fa/u.) puţin, uşor, cam; he seems a ~ annoyed pare puţin cam plictisit; meat a ~ burnt came cam arsă. 2. dar modest, mică sumă de bani; he gave the beggar a ~ dădu cerşetorului câţiva gologani. 3. cositor (pentru spoit); the ~s veselă din cositor. 4. (gastr.) şarlotă. 5. fleac spiritual, mică operă de spirit; divertisment (muzical). II. vb. A. inţr. to ~ with a) a se purta uşuratic cu, a nu lua în serios, a glumi cu, a se juca cu, a trata cu uşurinţă; he is not a man to ~ with e un om cu care nu-i de glumit; do not ~ with love cu dragostea nu-i de glumit; to ~ with a woman a se purta uşuratic cu o femeie, a-şi bate joc de o femeie; b) a se juca maşinal cu, a se ocupa de ceva fără a da atenţie; to ~ with one's watch-chain a se juca maşinal cu lanţul de la ceas; to ~ with one's food a mânca puţin şi cu gândul aiurea, a ciuguli de ici şi colo; c) a se amuza cu (ceva) ca diletant. B. tr. to ~ away a risipi, a arunca; a pierde, a întrebuinţa fără folos; to ~ away one's money on useless things a-şi cheltui banii pe lucruri inutile. trifler [-3r] s. persoană uşuratică, om neserios; he is a ~ at his work e un om care nu-şi ia munca în serios. trifling [-in] I. adj. 1. (despre lucruri) neînsemnat, mărunt, neglijabil, puţin important; a ~ mistake o eroare neglijabilă. 2. (despre persoane) superficial.
trifoliate
II. s. 1. uşurinţă, comportare uşuratică/ neserioasă. 2. ton glumeţ / uşuratic. 3. lucru inutil, nimic, fleac. trifoliate [trai'fouliit] adj. 1. (bot.) cu trei foi, trilobat. 2. (arhit.j cu ornamente în formă de trei frunze. trifolium [trai'fouliom] s. (boi.) trifoi (Trifolium). triform ['traifo:m] adj. triform. trifurcate [trai'fakekj vb. inn. a se trifurca. trifurcation [traife'kei/an] s. trifurcare, trifurcaţie. trig1 [trig] (sco(.)l.adj. 1.curat,curăţel,îngrijit.2.elegant,fercheş.3.voinic,robust, solid, sănătos, viguros. 4. precis, corect, exact; pus la punct. II, vb. A. tr. 1. a ţine în ordine, a ţine curat; a îngriji, a dichisi. 2. a umple, a îndesa, a ticsi. 3. to ~ smb. out a împodobi, a dichisi, a găti. B. refl. to ~ oneself out a se găti, a se pune la punct, a se dichisi. III. s. om îngâmfat şi sclivisit. trig 2 1. s. opritoare, piedică de roată; frână. II. vb. tr. 1. a propti, a opri, a împiedica, a frâna. 2. to ~ it a trage chiulul, a umbla haimana. trig3 (sl. scol.) prese, de la t r i g o n o m e t r y . trigger ['trigs'] I. s. 1. (mil.) trăgaci, piedică de armă, cocoş; to pull the ~ a trage cocoşul annei; quick on the ~ a) cu degetul pe trăgaci (gata oricând să tragă); b) prompt în reacţii, cu reacţii prompte. 2. (tehn.) mecanism declanşator; ~ of a latch piedică de siguranţă (a unei broaşte sistem vale); (auto) ~of the hand brake maneta frânei. 3. (sl.) gangster; asasin armat. 4. (biol.) trigger, factor declanşator. II. vb. tr. (fam.) a activa, a activiza, a motiva, a impulsiona; a declanşa, a pune în mişcare. trigger action [trigor ia3k/pn] s. (mil.) declanşare. trigger-happy [trigatepi] adj. 1. (mii. fam.) belicos, agresiv. 2. cu degetul în perma nenţă pe trăgaci, gata / dispus oricând să tragă. trigo ['tri:gou] s. (span.) 1. grâu. 2. lan de grâu. trigon ['traigan] s. 1. (astrologie) trigon, instrument triunghiular. 2. (mal.) triunghi. 3. (muz.) liră sau harfă triunghiulară. 4. v. t r i n e (II). trigonal ['trigonal, -go»-] adj. 1. (mat.) triunghiular, trigonal. 2. (bot., zool.) care prezintă o secţiune transversală în formă de triunghi. trigonometric(al) [,trigana'metrik(3l), -nou'm-] adj. trigonometric. trigonometry [itriga'namitri, -mat-] s. trigonometrie. trigraph ['traignef, -gra:f] s. trigraf. trihedra [trai'hi:dra| pi. de la t r i h e d r o n. trihedral [trai'hkdral] adj. (mat.) triedru, triedric. trihedron [trai'hi;dran], pl. trihedra, trihedrons [-dra, -z] s. (/nat.) triedru. trijet ['traidzet] s. (av.) avion cu trei reactoare. trijugate ['traidjugeit, tri'd3u;geit| adj. (bot.) tergeminat. trike [traik] s. (pop.) v. t r i c y c 1 c. trilateral ['trai'laeteral, trai'l-] adj. trilateral. Trilby ['trilbi] s. 1. pălărie moale. 2. pl. (sl.) picioare, picioruşe. trilinear [trai'liniar] adj. (mat.) trilinear. trilingual ['trai'lingw.il, -'--] adj. trilingv. trill [tril] I. vb.'A. intr. 1. (muz.) a face triluri. 2. (despre păsări etc.) a scoate triluri. 3. a vorbi sau a cânta cu tremolo în voce. B. tr. 1. (muz.) a cânta în triluri (o notă, un pasaj). 2. (fon.) a rula, a vibra (r-urile). II. s. 1. (muz.) tril. 2. tremolo, tremur al vocii. 3. (fon.) r vibrat / graseiat. trillion ['trilian] num. 1. trilion. 2. (amer.) bilion. trilobate [trai'loubeit, 'trails-] adj. (bot.) trilobat. trilogy ['trilad3i] s. trilogie. trim [trim] I. adj. în bună stare, în ordine, bine îngrijit; curăţel, dichisit, cochet; pus la punct; ~garden o grădină bine îngrijită;—appearance înfăţişare îngrijită; ~ moustache mustaţă îngrijită; ~ waist talie zveltă; ~ figure corp zvelt; bine făcut; ~ chambermaid subretă cochetă / graţioasă. II. vb. A. tr. 1. a pune în ordine, a aranja.2. a potrivi, a tăia (fitilul unei lămpi, mucul unei lumânări); a potrivi (focul); a ciopli, a netezi, a coji (un lemn), a da la rindea; a curaţi (pomi); a reteza crăcile; a potrivi (barba, părul); SL curaţi (o rană); to ~ (up) smb.'s hair a potrivi părul cuiva; to ~ one's nails a-şi face unghiile; to ~ a lamp a) a aranja o lampă; b) a tăia fitilul unei lămpi; to ~ meat a pregăti carnea. 3. (si to ~up) a împodobi, a garnisi (haine, obiecte etc.). 4. (mar.) a echilibra încărcătura (unui vas). 5. (mar.) a orienta, a îndrepta în direcţia (cu gen.); to ~ the sails to the wind a îndrepta pânzele în direcţia vântului. 6. (fam.) a scutura, a mustra cu severitate; a certa; a bate. 7. (sport) a învinge un adversar (la limită). 8. (tehn.) a debavura, a degroşa. B. intr. a se da după cum bate vântul; a şovăi între două opinii sa» între două partide, a nu avea o atitudine hotărâtă, a dori să împace şi capra şi varza, a se da bine şi cu unii şi cu alţii. III. s. 1. rânduială, ordine, dispoziţie, aranjament; to keep everything in perfect ~ a ţine totul în stare perfectă; to be in no ~ for a nu fi pregătit pentru; in fighting ~ gata de luptă, pregătit pentru luptă; to be in (good) ~ a fi într-o dispoziţie bună; a fi în formă; to be out of ~ a nu fi în apele sale, a nu fi în formă; you have laughed me into good ~ glumele tale mi-au redat buna dispoziţie. 2. (mar.) asietă; ~ b y the bow / head asietă pozitivă, aprovare; ~ by the stern asietă negativă, apupare. 3. (mar.) înclinare longitudinală, orientare (a pânzelor, a catargelor); ship in ~ navă bine echilibrată / a cărei încărcătură e bine repartizată; ship out of ~ navă prost echilibrată / a cărei încărcătură nu e bine repartizată. 4. ţinută, îmbrăcăminte; in travelling ~ în ţinută de călătorie. 5. potrivire a părului (din foarfeci). 6. (amer.) căptuşeală de scânduri pe faţa interioară a unui zid. trimerous ['trimaras] adj. (bot.) trimer. trimester [trai'mestar] s. trimestru; termen trimestrial. trimestrial [trai'mcstrial] adj. trimestrial. trimeter ['trimită1;! s. (metr.) trimetru. trimetric(al) !trai'metrik(.il)] adj. (metr.) trimetric, de trei picioare.
972
trimly ['trimli] aav. în ordine, aranjat, îngrijit. trimmer ['trims'] s. 1. persoană care potriveşte, care aşază în ordine, care împodobeşte (v. t r i m II). 2. oportunist; ezitant, şovăitor, persoană lipsită de atitudine fermă. 3. (cotistr.) tălpoaie. 4. foarfecă mare de grădină (pentru tăiat crăci subţiri). 5. (electr.) trimer, condensator de reglaj. trimming ['trimit]] s. 1. aranjare, rânduire, punere în ordine. 2. curăţire (a crengilor); netezire, potrivire, tăiere (a fitilului); ajustare, nivelare, aliniere. 3. aplicare a unei garnituri vestimentare. 4. garnitură, ornament vestimentar; lace ~ garnitură de dantelă. 5. potrivire cu condimente (a unei mâncări). 6. (cotistr.) armătură. 7. (fam.) mustrare, scuturare, corecţie, bătaie. 8. (mar.) echilibrare a calei. 9. (mar.) orientare a velelor. 10. politică ezitantă, şovăitoare, oportunistă, ll.pl. bucăţele, fragmente (de hârtie, de lemn), rozătură, pilitură (defter), bucăţele (ae carne). 12. pl. fireturi, găitane, ceaprazuri. 13.pl. garnitură (la friptură etc.). trimness ['trimnis] s. aspect îngrijit, ţinută elegantă. trimolecular [.traims'lekjuls'] adj. trimolecular. trim tab ['trim tasb] s. (av.) servocompensator. trine [train] I. adj. 1. triplu, întreit. 2. (astron.) (despre planete) situat într-o anumită poziţie la distanţă de 120°. II. s. (astron.) aspect a două planete la 120° una de alta. Trinidadian [itrini'dasdisn] I. adj. din Trinidad. II. s. locuitor din Trinidad. Trinitarian [.trini'tesrian] s. (bis.) 1. persoană care crede în dogma Treimii. 2. călugăr aparţinând ordinului Sfintei Treimi. trinitrate [trai'naitreit] s. (chim.) trinitrat. trinitrocellulose [trai.naitrou'seljulous] (chim.) trinitroceluloză, fulmicoton. trinitrotoluene [traiinaitron'toljui:n, traiinai-] s. trinitrotoluen. trinitrotoluol [trai.naitrou'toljuoul] s. v. t r i n i t r o t o l u e n e . Trinity [triniti] s. (bis.) treime; the blessed ~ Sfânta Treime. Trinity Brethren [~ .breorin] membri ai asociaţiei „Trinity House". Trinity House [~ haus] s. asociaţie engleză pentru întreţinerea farurilor, balizaj, recrutarea piloţilor etc. Trinity House boat [— bout] s. (mar.) vas de balizaj. Trinity Sitting [~ isitirj] s. (jur.) sesiune judiciară la începutul verii. Trinity Sunday [~ .s^ndi] s. ziua Sfintei Treimi. Trinity term [~ ta:m] s. (univ.) trimestrul de vară. trinket ['trirjkit, amer. si -et] s. bagatelă, farafastâc, mică bijuterie; breloc; bibelou lipsit de valoare. trinketry [-ri] s. brelocuri; farafastâcuri; bibelouri lipsite de valoare; fleacuri; nimicuri. trinomial [trai'noumial] I. s. (mat.) trinom. II. adj. 1. (/nat.) cu trei termeni. 2. a cărui denumire e compusă din trei cuvinte sau trei termeni. trio ['tri(:)ou] s. 1. (muz.) trio. 2. trio, grup de trei oameni. 3. (av.) patrulă formată din trei avioane, formaţie de trei avioane. triode ['traioud] s. (tel.) triodă. triode gun [~ gAn] s. (el/t.) tun electronic. triole ['traioulj s. (muz.) triolet. triolet ['triQoulet, -lit] s. (metr.) triolet. trioxide [trai'oksaid, -sid] s. (chim.) trioxid. trip [trip] I. s. 1. excursie, călătorie; voiaj de agrement; round ~călătorie dus şi întors, călătorie în circuit; cheap ~ excursie cu preţ redus; holiday ~ voiaj făcut în vacanţă; honeymoon ~ călătorie de nuntă, voiaj de nuntă; (mar.) maiden ~ prima cursă (a unui vas); to go for a ~, to make a ~ a face o excursie / un mic voiaj; a voiaja; (fam.) to do the ~ from... to... a străbate parcursul de la... până la... 2. pas uşor; I always knew her by her ~ totdeauna o recunoşteam după pasul ei uşor. 3. piedică (pusa la picior), cădere. 4. pas greşit; poticneală, poticnire (o unui cal) (fig.) greşeală, fapt /acţiune greşită; one ~ and we are lost un pas greşit şi suntem pierduţi. 5. (tehn.) mecanism / dispozitiv de declanşare. 6. parc (de vagonete). 7. pescuit, cantitate de peşte prins în timpul unei ieşiri în larg. II. vb. A. intr. 1. a merge uşor şi repede, a merge cu paşi mărunţi. 2. a se poticni, a se împiedica (sifig.). 3. a călca strâmb, a călca în străchini. 4. (fam.) a greşi, a comite o greşeală morală; to catch smb. ~ping a prinde pe cineva în greşeală, a prinde pe cineva cu mâţa-n sac. 5. (înv.) a face o scurtă călătorie / excursie. 6. (telm.) a se declanşa. 7. (mar.) (despre ancoră) a derapa. 8. to ~along a merge cu paşi uşori de-a lungul (cu gen.); to ~ across a traversa (cu ac.) CU paşi mărunţi; she ~ped across the square traversă piaţa cu paşi mărunţi; to ~away a se îndepărta cu paşi uşori; (si./ig.).to~over a se poticni la un cuvânt; to ~ up a sui (cu ac.) CU pas uşor; he ~ped up the stairs urca scările cu pas elastic. 9. (mar.) a descrucişa, a apica. B. tr. 1. a pune piedică (cu dat.), a face să se poticnească, a răsturna, a face să se răstoarne; (sport) the back ~ped centre forward fundaşul a pus o piedică centrului înaintaş. 2. (si to up) (lam.).a'surprinde, a prinde în greşeală, a prinde cu ocaua mică, a da de gol; to ~ up a witness a surprinde un martor contrazicându-se. 3. (mar.) a ridica (ancora) lăsând-o să plutească liber în apă. 4. (tehn.) a declanşa, a debreia (un mecanism), a apăsa, a trage în jos (cu pârghia). 5. to ~ a piece in a ambreia o piesă (a unui mecanism). tripartite ['trai'pa:tait, -'--, '-.--, amer. si 'tripstait] adj. 1. tripartit, împărţit în trei părţi. 2. tripartit, la care participă trei părţi; «conference conferinţă tripartită. 3. (jur.) (despre un act) încheiat în trei exemplare sau între trei părţi;—indenture contract în trei exemplare, contract trilateral. tripe [traip] s. 1. drob. 2. (amer. pl.) burtă, măruntaie, maţe; intestine. 3. (sl.) prostii, fleacuri, lucruri de proastă calitate; to publish ~ a publica maculatură / literatură fără nici o valoare; that's all ~ toate astea-s prostii. trip gear ['trip gis'] s.v. t r i p (1,5). trip-hammer [~,ha.'mor] s. (tehn.) ciocan mecanic. triphase ['traifciz] adj. (electr.) trifazic, trifazat. triphthong ['trifibrj, -ip6-] s. (fon.) triftong.
973
triplane [traiplein] s. şi adj. (av.) triplan. triple [tripl] I. adj. triplu, întreit. II. vb. A. intr. a se tripla, a deveni de trei ori mai marc. B. tr. a tripla, a întrei. Triple Alliance 1~ a'laians] s. (ist.) the ~ Tripla Alianţă, triple crown [~ 'kraun] s. tiară papală. triple-decker [~'dekar] s. (amer. fam.) sandviş cu trei felii de pâine suprapuse. Triple Entente [pronunţia franceză] s. (ist.) the ~ Antanta, Tripla înţelegere, triple jump ['tripl 'd3Amp] sm. (sport) triplu salt. triplet ['triplit, amer. si -let] s. 1. trio. grup de trei (obiecte sau persoane). 2.pl. trei gemeni, trigemeni. 3. (muz.) terţet; triolet. 4. (metr.) terţet. 5. (sport) tripletă (de fotbal işti). 6. (tel.) reţea de trei staţii radiogoniometrice terestre. triple time ['tripl 'taim] s. (muz.) măsura în trei timpi. triple window [~ 'windouj s. fereastră formată din trei părţi. trip lever ['trip ili:var] s. (tehn.) pârghie cu declic, pârghie cu manetă, pârghie cu declanşare. triplex ['tripleks, amer. şi trai-] I. s. 1. (muz.) măsură în trei timpi; compoziţie în trei părţi. 2. (şi ~ glass) sticlă triplex / securit. 3. (amer.) apartament alcătuit din camere situate Ia trei niveluri. II. adj. (tehn.) triplex, cu trei cilindri, eu acţiune triplă. triplex board [~ -bo:d, -boad] s. carton triplex. triplicate I. ['triplikit] adj. triplu, în trei exemplare, cu triplă foaie de expediţie. II. [~] s. triplieat, al treilea exemplar sau a treia foaie de expediţie. III. vb. tr. ['triplikeit] a tripla; a redacta în trei exemplare. triplication ['tripl i'kci/^n] s. triplare. triplicity [tri'plisiti[ ş. triplicitate. triply ['tripli] adv. triplu, întreit. tripod ['trairxxi] I. s.l. trepied. 2. masă sau scaun cu trei picioare. II. atr. cu trei picioare; -stand suport cu trei picioare. tripodal ['tripadsl] adj. cu trei picioare. tripoli ['tripoli] s. (mineral.) tripoli. Tripolitan [tri'pDlitan] adj., s. tripolitan. tripos ['traipos] s. 1. examen pentru obţinerea titlului de „Bachelor of Arts" cu menţiune (la universitatea din Cambridge). 2. lista candidaţilor reuşiţi la acest examen. tripper ['trips1"] s. 1. (fam.) excursionist; turist; vilegiaturist; cheap ~ participant la excursiile cu preţ redus. 2- persoană care pune piedică / care te face să cazi. trippery ['tripari] adj. (despre o staţiune balneocliinaticâ) mult frecventat / solicitat de turişti / vilegiaturişti. tripping ftripin] I. adj. care se mişcă uşor şi repede. II. s. 1. pas uşor. 2. călcătură strâmbă, poticneală. 3. piedică. 4. (telm.) declanşare, demarare. 5. (mar.) derapare a ancorei. tripping line ['tripirj lain] s. (mar.) gripie. trippingly [-li] adv. 1. (a se mişca etc.) cu agilitate, cu uşurinţă. 2. (a vorbi etc.) liber, curgător. trip recorder [.trip riika:dar, -ra-k-] s. indicator de kilometraj. triptych ['triptik] ş. (arte) triptic. trireme ['traisrirm] (ist. mar.) triremă. trisect [trai'sekt] vb. tr. a triseca, a tăia în trei părţi. trismus ['trizmas. 'tris-] s. (med.) trismus, strângere convulsivă a maxilarelor. tristful ['tristful] adj. (înv.) trist, întristat, mâhnit; întunecat (Ia faţă). trisulphide [trai'sAlfaid] s. (chim.) trisulfură. trisyllabic ['traisi'la?bik] adj. trisilabic. trisyllable ['trai'silabl] s. cuvânt compus din trei silabe. trite [trait] adj. banal, comun; uzat, răsuflat. tritely [-li] adv. banal, trivial. triteness [-nis] s. banalitate, trivialitate. tritium ['tritiam, -tjam] s. (chim.) trîtiu, hidrogen supragreu. Triton f'traitn] s. 1. (mitol.) Triton. 2. triton (entom.) triton. 3. (muz) triton. triturate ['tritjureit] I. vb. tr. 1. a măcina fin, a pisa. 2. a tritura. II. s. substanţă triturată. trituration [tritju'rei/(9)n] s. (fam.) triturare. triumph ['traiamf] I. s. (ist.) triumf, succes. II. vb. intr. 1. a triumfa, a sărbători o victorie. 2. to ~ over smb. a triumfa asupra cuiva. triumphal [trai'Amfel] adj. triumfal, glorios. triumphant [trai'Ainfant] adj. 1. triumfător. 2. victorios. triumpher ['traiamia1"] s. triumfător; învingător, cuceritor. triumvir [trai'Amva(;)r].pl- triumviri [-varai] s. triumvir. triumvirat [trai'Amviral] adj. de triumvir. triumvirate [trai'Amvirit] s. 1. triumvirat. 2. (fam.) trio (de persoane). triumviri [trai'Amvarai] pl. de la t r i u m v i r . triune ['traijum] adj. triunic. triunity [trai'jumiti] ş. triunitatc. trivalence [trai'veibns] ş. (chim.) trivalenţă. trivalent ['trai'veilant] adj. (chim.) trivalent. trivalve ['traivaelv] adj. trivalv. trivalvular [trai'vaslvjular] adj. trivalv. trivet f'trivit] s. 1. trepied; scaun cu trei picioare, obiect aşezat pe trei picioare; (fam.) (as) right as a ~pcrfect, în cea mai perfectă stare. 2. pirostrii Fixate de grătarul căminului. trivia ftrivioj s. pl. fleacuri, banalităţi; mărunţişuri. trivial ['trivial] adj. 1. trivial, banal; ~name denumire neştiinţifică sau populară pentru piante şi animale; the ~round proza vieţii, rutina. 2. josnic, ordinar. 3. neînsemnat. triviality [rtrivi'aîliti] s, trivialitate, josnicie. trivialize ['trivialaiz] vb. tr. a trivializa, a banaliza. trivially ['triviali] adv. 1. uşuratic, frivol. 2. banal, trivial.
trot
trivium ['triviam] s. trivium. triweekly [trai'wi:kli] adj., adv. de trei ori pe săptămână; trisăptămânal. troat [trout] vb. iutr. (despre cerbi) a boncălui. trocar ['troukar] s. (med.) trocar. trochaic [tn>'keiik] adj. (metr.) troheic. trochanter [tra'kamtar] s. (anat.) trocanter. troche [trou/] s. pastilă, tabletă, comprimat. trochee ['trouki(:)] s. (metr.) troheu. trochilus ['trokibs] s. (ornit.) 1. sfredeluş, împărătus. 2. colibri. trochiter ['trakita1"] s. (anat.) trochiter. trochlea ['trokli],pl. trochleae [-Iii] s. (anat.) trochlee. trochoid ['troukoid] s. (mat.) trohoidă. troctolite ['trokta-lait] s. (mineral.) troctolit. trod1 [trod] past de la t r e a d . trod2 s. (înv.) potecă, drum, cărare. trodden ['trodn] part. trec. de la t r e a d , troggin ['trogin] s. marehitănie, marfa negustorului ambulant, troggs [trogz] s. pl. (scot.) haine. troglodyte ['trogbdait] s. 1. troglodit. 2. sihastru, pustnic. troglodytic(al) [1tragb'ditik(al)] adj. de troglodit. Troic [trouik] adj. v. T r o j a n. Trojan ['troud3an] I. adj. troian. II. ş. 1. locuitor al Troiei, troian. 2. (fam.) persoană inimoasă, curajoasă sau rezistenta. troke ['trouk] s. (scoţ.) 1, schimb, troc. 2. mărunţişuri. 3. legături familiare. troll [troul, trai] I. vb. A. tr. 1. a rostogoli. 2. a cânta, a fredona. 3. a pescui. B. intr. 1. a hoinări. 2. a se rostogoli. 3. a se mişca de colo până colo. 4. a executa un canon. 5. to ~for a pescui cu undiţa şi cu momeală artificială (mai ales ştiuta). II. s. 1. revenire, repetare. 2. (muz.) canon. 3. refren. troller [rtroular] s.v. t r o 11 e y. trolley ['trail] ş. 1. cărucior. 2. (ferov.) vagonet; drezină. 3. (amer.) v. t r o l l e y c a r . 4. (electr.) troleu. <* (sl. înv.) off one's ~ sărit de pe linie / şină, ţicnit. trolley-bus [~bAs] s. trolcibus. trolley-car [~ku:] s. (amer.) tramvai. trolley track [~ trask] s. (amer.) şină de tramvai. trolley wheel [~ wi;l] s. (telm.) rolă de curent a troleului. trolley-wire [~iwaiar] s. (electr.) fir de contact / de cale / de troleu. trollop ['txabp] I. s. 1. persoană neglijentă / dezordonată. 2. prostituată, târfă. II. vb. intr, to ~ along a merge încet / cu un pas lent / greoi; a se târî. trombone [trom'boun] s. (muz.) trombon. trombonist [-ist] s. (muz-) trombonist. trommel [rtrom(3)l] ş. (irul. chim.) tambur; ciur rotativ; tobă. troop [tru:p] I. s. 1. trupă, detaşament; pl. trupe. 2. ceată, grup. 3. (amer.) escadron; baterie (de artilerie). 4. turmă, cireada, cârd. II. vb. A. intr. 1. a mărşălui, a merge buluc. 2- a se aduna, a se strânge. 3. to ~ off / away a se îndepărta, a se abate. B. ţr. to ~ the colours a înălţa în mod solemn drapelul (garnizoanei). trooper [rtru:par] s. 1. (mil.) cavalerist; tanehist; to swear like a ~ a înjura ca un birjar. 2. (austr.) poliţist călare. 3. cal de cavalerie. 4. (mar.) vas de transportat trupe. 5. (amer.) poliţist. troop horse ['tru:p ho:s] s.v. t r o o p e r (3). troopship ['tru:p/ip] s. (/nil.) navă care transportă trupe. troop-train ['truiptrein] s. (mii.) tren militar / regimentar. trope [troup] s. (metr.) trop. trophic [trafik] adj. (anat.) trofic. trophied ftroufid] adj. împodobit cu un trofeu. trophy ['troufi] s. 1. trofeu. 2. pradă, captură. 3. trofeu, panoplie. tropic ['trapik] I. s. tropic; the ~s tropice. II. adf v. t r o p i c a l 1 . tropical1 [-al] adj. 1. tropical. 2. (f?g., despre pasiuni etc.) arzător, înfrigurat. tropical2 adj. figurat, metaforic. tropicalize ['tropikalaiz] vb. tr. a tropicaliza. tropically ['tropikplij adv. 1. ca la tropice. 2. figurat, metaforic. tropicals [-alz] s. pl. haine foarte uşoare de vară, haine tropicale. tropism ['tropizm] s. (biol.) tropism. tropology ['trou'pDbdji] s. (lingv.) tropologie. troposphere ['tropasfi:ar] s. troposferă. trossers ['trssaz] s. pl. (înv.) v. t r o u s e r s . trot [trot] I. vb. A. intr. 1. (despre cai) a merge la trap; (despre persoane) a umbla repede şi cu paşi mărunţi; (despre atleţi) a merge în pas de gimnastică, a alerga într-un ritm moderat. 2. (sl.) a se furişa ziua-n amiaza mare. 3. to ~ about a se agita, a forfoti; to ~ away / off a p*rni la trap, a pleca în trap; (fam.) now we must be ~ting! acum trebuie s-o ştergem / s-o întindem!; to ~ out a) a lungi pasul, a merge în trap întins; a ieşi în trap; b) (jig.) a muri. B. tr. 1. a p*rni la trap, a lăsa în trap, a lăsa să meargă la trap; a alunga (pe cineva); a face să alerge (pe cineva); to ~ a horse a p*rni un cal la trap. 2- a străbate la trap; a aduce la trap (un cal). 3. (amer. sl. scol.) a folosi un mijloc de ajutor nepermis. 4. to ~ off a goni. a alunga; to ~ smb. off his legs a istovi pe cineva (fugărindu-l sau punându-l să meargă mult); to ~ out a) a face (un cal) să meargă la trap, a plimba (un cal) la trap (în faţa unui client); b) (fam.) a aduce (înaintea cuiva), a prezenta, a înfăţişa; to ~ one's children for the admiration of the guests a-şi prezenta copiii spre a fi admiraţi de invitaţi; (sl.) to ~ smb. out a pune în lumina neghiobia sau dibăcia cuiva; c) a face paradă de, a se făli cu, a etala; to ~ out one's knowledge a face paradă de cunoştinţele sale; ă) (fam.) a da, a scoate (bani); e) (fam.) a oferi mai mult,
trot cosy
a supralicita, a urca preţul (la licitaţie). II. s. 1. trap; at I on full ~ în plin trap; to go at a ~ a merge la trap; at a slow ~ la trap uşor; to put one's horse at an easy ~ a-şi p*rni calul în trap uşor; to break into a ~ a p*rni la trap; (fig.) to put I to bring on a ~ a face pe cineva să meargă mai repede. 2. (fam.) plimbare; to go for a ~ a-şi dezmorţi picioarele, a face o mică plimbare. 3. (amer. fam.) alergare la trap, trap. 4. pl. (auslr.fam.) curse de trap. trot cosy [~ ikouzi] s. (scot.) passe-montagne petrecut peste pălărie sa» şapcă şi încheiat sub bărbie. troth [trou8] I. s. loialitate, credinţă, fidelitate; by my ~ pe cuvântul meu de onoare; in ~ într-adevăr, realmente; to plight one's ~ a-şi da cuvântul. II. vb. intr. a-şi da cuvântul, a se obliga, a se angaja (dându-şi cuvântul). trotter [toto r ] s. 1. trăpaş. 2. labă; copită (ae animal). 3. (si.) picior, labă (ae am). trotyl ['troutil] s. trotil. troubadour ]'tru:b3du3r] s. trubadur. troubadourish ['trmboduori/] adj. de trubadur. trouble ['trAbl] I. s. 1. necaz, supărare, neplăcere, belea, bucluc, nenorocire; griji, nevoi, încurcături; strâmtoare, ananghie; to be in ~ a fi la ananghie; a da de belea / de necaz, de un bucluc; his ~s are over a scăpat de necazuri /griji; money ~s necazuri băneşti, încurcături financiare; family ~s necazuri / încurcături / neînţelegeri familiare; the ~ is that nenorocirea este că; to know where the ~ lies a şti unde e buba; (fam.) what's the ~ now? ei, ce mai e acum? ce s-a mai întâmplat; you will have ~ with them vei avea de furcă cu ei; most of our ~ is with the raw materials cea mai mare bătaie de cap ne-o dă materia primă; to get into ~ a) a da de un necaz; a da de dracu; b) (eufemistic) a ajunge la închisoare; to get into ~ with the police a avea de-a face cu poliţia; I don't wish to involve myself in ~ nu vreau să-mi creez neplăceri; (prov.) ~s never come singly o nenorocire nu vine niciodată singură; to get smb. into ~ a băga pe cineva în belea I la apă; to give ~ to smb., to put smb. to (the) ~ a pricinui cuiva neplăceri / greutăţi; to get out of ~ a ieşi din încurcătură; to keep out of ~ a evita neplăcerile; he has n'ever been in ~ cazierul său judiciar este alb; (fam.) to ask / to look for ~ a-şi căuta singur beleaua, a căuta-o cu lumânarea; (fam.) there will be ~ o să Fie bucluc; ai să dai de belea. 2. deranj, osteneală, străduinţă; greutate, dificultate, efort, trudă, bătaie de cap; to take ~ a se strădui, a căuta, a încerca, a-şi da silinţa / osteneala; to go to the ~ of doing smth., to be at the ~ of doing smth., to take the ~ to do smth. a-şi da osteneala să facă ceva; to give smb. ~, to put smb. to ~, to be a ~ to smb. a deranja / a importuna pe cineva; to put oneself to (the) ~ a-şi lua asupră-şi osteneala; to put oneself to a lot of ~, to give oneself a lot of ~, to take a great deal of ~ a-şi da multă osteneală l silinţă; I don't want to put you to any ~ nu vreau să vă deranjez câtuşi de puţin; to save smb. the ~ of doing smth. a scuti pe cineva de a face ceva; it will more than pay the ~ va răsplăti cu prisosinţă osteneala; it is ~for nothing este trudă / osteneală zadarnică; it is not worth the ~ nu merită osteneala; it is no ~!, don't mention the ~!, no ~ (at all)! vă rog! nu aveţi pentru ce!; to spare no ~ in order to a nu-şi cruţa nici o osteneală pentru a, a nu precupeţi nici un efort pentru a; to have some ~ to do smth. a întâmpina greutăţi în săvârşirea unui lucru; preparing an omelette is no ~ at all nimic mai uşor decât să faci o omletă; to have had all one's ~ for nothing / for one's pains a se fi muncit / căznit de pomană / degeaba. 3. tulburări, dezordini; there were ~s in the street au avut loc dezordini în stradă; labour ~s conflicte de muncă, conflicte între muncitori şi patroni. 4. (med.) boală, afecţiune, tulburări; eye ~ afecţiune a ochiului; eyesight ~ tulburări de vedere; stomach ~ boală de stomac; digestive ~s tulburări digestive; nervous ~ afecţiune nervoasă; heart ~ boală de inimă; hip ~coxalgie; what's the ~? ce vă doare? 5. (telui.) pană; deranjament; avarie; engine ~ pană de motor. II. vb. A. tr. 1. a tulbura, a nelinişti, a îngrijora, a preocupa, a alarma, a supăra, a necăji; (despre o boală, despre o durere) a chinui, a face să sufere; to be ~d with a fear a fi chinuit de o teamă; her memory ~s me amintirea ei mă chinuie; to be ~d about smb. a se nelinişti din pricina cuiva (în privinţa cuiva); I am ~d about her state starea ei mă îngrijorează, sunt preocupat de starea ei, sunt îngrijorat din pricina stării ei; don't let it ~ you! nu fi îngrijorat din pricina aceasta!; nu te sinchisi! sănu-ţi faci griji!; (fam.) to ~ one's head about smth. a-şi face griji din pricina unui lucru; how long has this headache been troubling you? de când suferi de această durere de cap?; my leg ~s me piciorul mă necăjeşte. 2. a deranja, a incomoda, a plictisi, a importuna, a supăra, a da bătaie de cap, a da de furcă, a face să se ostenească; a ruga, a cere; may I ~ you for the salt sunteţi bun să-mi daţi sarea? daţi-mi, vă rog, sarea!; I am sorry to ~ you îmi cer scuze pentru deranjul pe care vi-1 fac; may I ~ you to shut the door? aţi vrea (să fiţi atât de bun şi) să închideţi uşa? v-ar deranja dacă aţi închide uşa? pot să vă rog să închideţi uşa?; I will ~ you to read me that passage pot să te rog să-mi citeşti pasajul acela?; to ~ smb. at work a deranja pe cineva de la lucru; you will excuse my troubling you with this letter vă rog să mă scuzaţi că vă deranjez cu această scrisoare; don't let me ~ you! nu vă deranjaţi! nu vreau să vă deranjez! 3. a tulbura («pa), a face să se tulbure; (fig.) to fish in ~d water a pescui în apă tulbure. 4. (fam.) a da în judecată pentru datorii. B. refl. to ~ oneself to do smth. a se osteni / a-şi lua osteneala să facă ceva; don't ~ yourself! nu vă deranjaţi! lăsaţi! C. intr. a se deranja, a se osteni, a-şi da osteneală; don't ~ to answer the phone nu te deranja să răspunzi la telefon; a se nelinişti, a se îngrijora; don't ~ about it! nu te nelinişti din pricina aceasta!; to cease from troubling a-şi regăsi liniştea sufletească; you needn't ~! don't ~! nu vă deranjaţi! e inutil. trouble feast I'trAbl first] s. persoană care strică cheful altora. trouble hunter [~ ihAnto1"] s. (amer.) depanator. troublemaker [~imeikor] s. v. t r o u b l e r . trouble man [~ mon] s. v. t r o u b l e h u n t e r , trouble-monger HmAnga'l s. v. t r o u b l e r . troubler [IrAbla'] s. tulburător al liniştii / păcii / ordinii; scandalagiu; intrigant, persoană care bagă zâzanie, persoană care provoacă griji / necazuri.
974
troubleshoot ['trAblfu:t] vb. intr. (amer.) a detecta şi înlătura o defecţiune (tehnică etc.). troubleshooter ['trAbL/u;tor] s. 1. (telm.) tehnician care înlătură o avarie; depanator. 2. mediator. troubleshooting ['trAbli/mtin] s. 1. (tehn.) depanare. 2. mediere. troublesome ['trAblsam] adj. 1. plictisitor, tulburător, jenant, stingheritor; ~cough tuse chinuitoare; ~ child copil neastâmpărat /enervant. 2. obositor, dificil, anevoios. troublesomeness [-nis] s. bătaie de cap; caracter obositor. troublous ['trAblos] adj. (înv.) agitat; ~ times vremuri de restrişte. trough [tro(:)f[ s. 1, albie, copaie, covată; troacă; căpistere. 2. jgheab, uluc, canal; the ~ of the sea baza valului, piciorul valului. 3. (geol.) sinclinal. 4. scobitură, adâncitură. 5. (meteor.) talveg; depresiune, zonă depresionară. trough fault ]'~ ifo:lt] s. (geol.) graben, scufundare în trepte. trough floor [~ fb: r ] s. platelaj în formă de jgheab. troughful ['tro(:)fful] s. (o) covată (plină). troughing ['tro(:)firj] s. (electr.) canal de cablu. trough iron [tn>(:)f oisn] s. (metal.) oţel U. trough truck [~ trAkJ s. (ferov.) vagon cisternă. trough valley [~ vădi] s. (hidr.) vale în formă de copaie. trounce [trauns] vb. tr. 1. a biciui, a bate. 2. a pedepsi, a sancţiona. 3. a dojeni cu asprime. 4. a zdrobi (adversarul, la joc). troupe [tru:p] s. (Jr., teatru) trupă. trouper ['tru:p3r[ s. (teatru) membru al unei trupe. trouser clip ['trauzo klip] s. agrafă de prins pantalonul (la ciclist). trousered ['trauzod] aay. 1. cu pantaloni, purtând pantaloni. 2. (în cuvinte compuse) cu pantaloni(i); raggcd-~cu pantaloni zdrenţăroşi. trousering ['trauzsrirj] s. material pentru / de pantaloni. trouser leg ['trauzo leg] s. crac de pantalon. trouser press [~ preş] s. presă de pantaloni. trousers ['trauzaz] s. pl. pantaloni; turn up ~, amer. cuff ~ pantaloni cu manşetă. ♦ (fam.) she wears the ~ ea dictează, la el în casă cântă găina. trouser stretcher ['trauzo 'stretJV] s. întinzător de pantaloni. trousseau ['tru:sou] s. (fr.) trusou, zestre; dotă. trout [traut] s. (iht.) păstrăv (Salmo); European ~ păstrăvul european (Salmo irutta). trout-coloured [~.kAbd] adj. de culoarea păstrăvului; (despre un cal) pătat. trout farm ['traut fu:m] s. păstrăvărie. L trouvaille [tru:'va:i] s. (fr.) 1. lucru găsit; pleaşcă. 2. raritate; comoară. Trovatore [trouvci:'t3:ri] s. (mnz.) II ~ Trubadurul (operă de Verdi). trouvere [tru'vsor] s. (lit.) truver. ■_ trove ['trouv] s. v. t r e a s u r e t r o v e . r trover ['trouv9 [ s. (jur.) 1. apropiere. 2. acţiune în restituire (a unui bun). trow [trou, trau] vb. intr. (înv.) a crede, a socoti, a presupune. trowel ['trails!] I. s. 1. mistrie, paletă; to lay (it) on with a ~a) a linguşi în mod grosolan; b) a exagera peste măsură. 2. făraş de grădină. II. vb. tr. a netezi cu mistria. troy weight ['trai weit] s. sistem de greutăţi pentru metale preţioase. truancy E'truOansi] s. 1. neglijare a îndatoririlor. 2. (fam.) chiul (de la scoală). 3. lipsă nemotivată de la lucru. truant ]'tru(:)9nt] I. s. 1. (fam.) chiulangiu (de la scoală etc.), persoană care lipseşte nemotivat de la lucru; to play ~ a trage chiulul. 2. (înv.) leneş, trândav. II. adj. 1. chiulan giu. 2. (înv.) leneş, trândav, indolent. 3. (despre gânduri etc.) rătăcitor. truant officer [~ .ofiso1"] s. (amer.) inspector şcolar însărcinat cu depistarea elevilor care lipsesc nemotivat de Ia şcoală. truantry ['truQontri] s. v. t r u a n c y . truce [tru:s] s. 1. armistiţiu; the ~of God suspendarea acţiunilor ostile în anumite zile ale anului (în Evul Mediu). 2. (fig.) capăt, sfârşit; ~ to jesting ajunge / de ajuns cu gluma! sfârşeşte / termină cu gluma! truce bearer ['tru:s ibsoro'l s. (mil.) parlamentar. truce breaker [~ ibreiko'] s. (mil.) violator al armistiţiului. truceless [tru:slis] aay. (despre un război) fără armistiţiu. truck1 [trAk] I. s. 1. troc, schimb (de mărfuri). 2. (si ~system) mărfuri date muncitorilor ca plată; plată a muncitorilor în natură în loc de bani; Truck Acts legi care limitează sistemul plăţii muncitorilor în mărfuri. 3. (fam.) raporturi, relaţii, legături; to have no ~ with smb. a nu întreţine relaţii cu cineva, a ocoli pe cineva; a nu avea de-a face cu cineva; a nu frecventa pe cineva. 4. (fam.) mărunţişuri, tot felul de mărfuri mărunte; cele trebuincioase casei. 5. (amer.) legume, zarzavaturi (pentru pia(ă). 6. (amer. si.) rămăşiţe, resturi, vechituri, zdrenţe; obiecte de mică valoare. 7. (fam.) prostie, absurditate. 8. pl. (pop.) pantaloni. II. vb. A. intr. 1. (with smb.) a face troc, a face schimb (cu cineva); (in smth.) a trafica (cu ceva), a face comerţ (cu ceva). 2. (amer.) 2. cultiva zarzavaturi, a se ocupa cu grădinăritul. B. tr. 1. a schimba (ceva pe ceva), a face schimb (cu ceva). 2. a face comerţ ambulant cu. truck 2 1. s. 1. (ferov.) vagon-platformă (deschisă) (ae mărfuri). 2. cărucior de bagaje; vagonet; cărucior de macara. 3. autocamion, camion; remorcă. 4. (telm:)roată;valţ; tăvălug; rulou. 5. (mar.) mărul catargului, scripete Ia vârful catargului, butonul giruetei. II. vb. tr. a încărca pe o platformă / într-un camion; (amer.) a transporta cu camionul. truckage [rtrAkid3] s. 1. camionaj; cărăuşie. 2. (fam.) căruţe, camioane. trucker ['trAkor[ s. (amer.) camionagiu, camionar; cărăuş. truck-farm ]'trAkfa:m] s. (amer.) grădină de zarzavat (pentru comercializare). truck-farmer ['trAkifa:m9r] s. (amer.) cultivator de legume, legumicultor, zarzavagiu. truck-farming [~.fa:mirj] s. (amer.) legumicultura. truck frame [~ freim] s. (ferov.) cadru de boghiu, saşiul boghiului. truck gardener [~ igu:dn3r[ s.v. t r u c k - f a r m e r . truck gardening [~ iga;dnin] s.v. t r u c k - f a r m i n g .
975
truck house [~ haus] s. magazie pentru depozitarea mărfurilor. trucking [trAkirj] s.v. t r u c k a g e . trucking house [~ haus] s. v. t r u c k h o u s e . truckle ['trAkl] I. s. 1. v. t r u c k l e b e d . 2. bucată de brânză de formă cilindrică. 3. (înv.) rotiţă. II. vb. A. intr. to ~ to a se ploconi / a se înjosi în faţa (cuiva). B. tr. (înv.) a mişca (ceva) pe rotiţe. truckle bed ['trAkl bed] s. (înv.) pat (scund) pe rotiţe. truckler ['trAktar] s. linguşitor; lingău. truckload ['trAkloud] s. vagon (plin); vagonet (plin). truckman ['trAkmsnj, pi. truckmen [-man, -men] s. (amer.) camionagiu, camionar. truck stop [~ stop] s. (amer.) v. t r a n s p o r t c a f c. truculence 1'trAkjubns] s. ferocitate, cruzime; brutalitate, duritate. truculency [-i] s.v. t r u c u l e n c e . truculent ['trAkjutent] adj. 1. feroce, brutal, crunt, crud, agresiv, barbar. 2. (despre stil) brutal, dur. truculently [-li] adv. feroce, brutal, cu ferocitate / brutalitate. trudge ltrAd3] I. vb. intr. a merge cu greu, a-şi târî picioarele. II. s. mers obositor; drum lung. trudgen ['trAd33n[ s. (şi ~ stroke) stil de înot. true [tru:] I. adj. 1. adevărat, conform cu realitatea; real; exact; a ~ history o poveste adevărată; ~ as gospel adevărul adevărat; ~ a s I stand here adevărat aşa cum mă vezi şi (cum) te văd; it is ~ este adevărat; cănit be ~? se poate / c cu putinţă / c oare posibil să fie adevărat?; if it be ~ that dacă este adevărat că; likely to be ~ după toate probabilităţile / presupunerile; ~! într-adevăr! adevărat! exact! ai dreptate!; ~enough! quite ~! perfect adevărat! cât se poate de adevărat!; to come ~ a se realiza, a se împlini; if it proves ~ dacă se dovedeşte adevărat, dacă se adevereşte, dacă se confirmă; it is not ~ nu este adevărat, nu este aşa; to hold ~ a fi adevărat, a se adeveri, a fi valabil, a se aplica; the same holds ~ in respect of acelaşi lucru se poate spune (şi) despre; to speak ~ a spune adevărul. 2. veritabil, adevărat, real; a ~ diamond un diamant veritabil; a ~ scholar un adevărat erudit; his ~nature adevăratul Iui caracter; to form a ~estimation of smth. a-şi forma / a-şi face o idee exactă despre ceva. 3. credincios, fidel, loial, devotat, constant; de nădejde; - to the last credincios până la capăt; ~ to one's word credincios cuvântului său, care îşi ţine cuvântul; ~ to one's salt credincios stăpânului; as ~ as flint / as steel devotat (cu trup si suflet), credincios (ca un câine); de nădejde; a ~ friend un prieten adevărat; ~man om cinstit / de treabă / c*msecade. 4. sincer, nepretacut, franc, cinstit; ~repentance căinţă sinceră. 5. conform cu originalul, autentic, exact, precis, corect; translation ~ to the original traducere conformă cu originalul; ~ copy copie autentică; ~ to nature după natură; ~ to life realist, veridic, reprodus exact; (despre un tablou, un portret) ca viu; (biol.) ~to type conform cu tipul ancestral; (te/m.)~ to specimen conform cu mostra /cu eşantionul. 6. legal, legitim; the ~heirs moştenitorii legali. 7. (anat., zool.) adevărat, veritabil; ~ribs coaste adevărate; the frog is not a ~ reptile broasca nu este o adevărată reptilă. 8. (tehn.) bine potrivit, drept, rcctiliniu, regulat; rectificat, ajustat; to make a piece ~ a ajusta o piesă; to file a piece ~ a ajusta / a rectifica o piesă cu pila; to centre a wheel dead ~a asigura o centrare perfectă a unei roţi; the table is not ~masa nu este orizontală / dreaptă; perfectly ~ circle cerc perfect rotund; (despre ceas etc.) to go ~ a merge bine; out of ~ strâmb, neregulat; to go / to get out of ~ a se strâmba, a se îndoi. II. adv. (rar) într-adevăr, adevărat; leal; exact: tell me ~ spune-mi adevărat; to aim ~ a ţinti exact / precis. HI. vb, tr. (tehn. etc.) a ajusta (piesele unei maşini); a îndrepta (o tijă etc.); a rectifica, a netezi (o suprafaţă).
trust
ultimul mijloc; (fa/u.) all his cards are ~s, he always turns up ~s, everything turns up ~s with him norocul îl favorizează întotdeauna, el reuşeşte întotdeauna, totul îi reuşeşte; to be put to one's ~s a fi pus în marc încurcătură / la ananghie. 2. (fam.) băiat bun, fată bună, tip şic. II. vb. A. tr. 1. a tăia (o carte), a juca atu, a tăia / a lua cu atu. 2. to ~over a tăia / a bate cu o carte mai marc; to ~ up a născoci, a inventa, a fabrica; a ticlui; to ~ up an excuse a născoci o scuză; to ~ up a charge against smb. a depune o plângere falsă împotriva cuiva, a ticlui o acuzaţie falsă împotriva cuiva. B. mtr. a juca atu, a tăia cu atu. trump2 s. 1. (înv. poetic) sunet de trâmbiţa. 2. trâmbiţă, trompetă, corn. trumpery ['trAmp^riJ I. s. 1. beteală, fluturaşi de aur. 2. (fig.) lucru de nimic, prostii. absurdităţi. II. adj. 1. fără valoare. 2. (despre un argument etc.) ridicol. trumpet ['trAmpit] I. s. 1. trompetă, trâmbiţă, surlă; to blow one's own ~ a se făli, a se lăuda, a-şi face singur reclamă. 2. (şi ear ~) tub acustic, comet acustic. 3. pâlnie; corn. 4. megafon; portavoce. 5. sunet de trompetă. 6. muget de elefant. II. vb. A. tr. 1. a trâmbiţa. 2. (jîg.) a trâmbiţa. B. intr. 1. (despre elefant) a mugi. 2. a suna din trâmbiţă. trumpet-call ['trAmpitkxl] s. 1. sunet de trompetă, sunet de surlă. 2. (fig.) chemarea goarnei, chemare la acţiune. trumpeter ['trAmpit9r] s. 1. (mil.) trompet; trompetist; trâmbiţaş; to be one's own ~ a se lăuda, a se făli, a-şi face singur reclamă. 2. (muz.) trompetist. trumpet major ['trAmpit 'mcid33r] s. (mii.) trompet major (al unui regiment). trumpet player [~ ipleia1"] s. (muz.) trompetist. trumpet-shaped ['trAmpit jeipt] adj. în formă de trompetă. truncal l'trArjk(9)l] adj. (anat.) al trunchiului. truncate ftrAnkeit] vb. tr. 1. a trunchia; a reteza vârful (cu gen.). 2. a scurta, a reduce, a micşora, a diminua. truncated cone ['trAijkcitid 'koun] s. (geom.) con trunchiat; trunchi de con. truncated pyramid [~ piramid] s. (geom.) piramidă trunchiată, trunchi de piramidă. truncation [trArj'kei/sn] s. 1. trunchiere. 2. reducere, diminuare. truncheon ftrAnt/an] I. s. 1. sceptru. 2. baston (poliţienesc); rubber ~ baston de cauciuc, vână de bou. 3. (îuv.) bâtă, măciucă, retevei. 4. (herald.) baston de mareşal, baston de preşedinte al colegiului hcralzilor. II. vb. tr. a bate cu bastonul / cu măciuca / cu bâta etc. truncheoneer ['trAu/(3)ni3r] s. persoană înarmată cu un baston (de cauciuc) / o măciucă / etc. trundle ['trAndl] I. s. rotiţă de mobilă. II. vb. A. tr. 1. a face să se învârtească / să se rostogolească. 2. a împinge (o roabă). B. intr. a se roti, a se rostogoli, a se da dc-a rostogolul / dc-a dura. trundle bed [~ bed] s.v. t r u c k l e b e d . trunk [trArjk] s. 1. trunchi, tulpină, butuc. 2. (anat.) tors, bust. trunchi. 3.pl. v. t r u n k h o s e şi t r u n k d r a w c r s. 4. (arhit.) corpul coloanei. 5. arteră (de circulaţie), conductă principală. 6. trompă de elefant. 7. (anat.) arteră principală. 8. cufăr de voiaj; wardrobe ~ geamantan-garderob. 9. puţ de aerisire (în mină); coş, jgheab, uluc. 10. căuş, covăţică (la moară). 11. (sl.) nas. 12. (sl.) imbecil, gogoman, tâmpit. 13. (tel.) Trunks Interurbanul. 14. (amer.) pi. slip (de gimnast, de atlet, de înotător). 15. (tel.) linie de joncţiune, trunchi. trunk-call ['trArjk'kD:I] s. convorbire telefonică interurbană. trunk drawers [~ 'dn):sz] s. pi. chiloţi (bărbăteşti) până la genunchi. trunk exchange [~ iks.t/cind3] ş. centrală telefonică interurbană. trunkful [trArjkful] s. (un) cufăr (plin); (o) valiză (plină). true bill [~'bills, (jur.) verdict al curţii cu juri cerând darea în judecată a inculpatului. trunk glacier [trArjk 'glei/tel s. (geol.) gheţar principal. true-blue [~'blu:] adj. 1. albastru-vcritabil. 2. veritabil, real. 3. fidel, credincios, loial, trunk-hose [~'houz] s. pantaloni scurţi bufanţi purtaţi în sec. XVI-XVII. pe care poţi conta. 4. ferm, persistent, zelos, plin de râvnă. trunk-line [~lain] s. 1. (ferov.) linie principală. 2. (tel.) linie interurbană. true-born [~'bo:n] adj. adevărat, veritabil, autentic, get-beget. trunk road [~ roudj s. şosea, drum principal. trunk route [ ~ ru:t] s. şosea sau cale ferată principală. true-bred [~brcd] adj. 1. bine crescut, politicos. 2. pursânge; de rasă curată. true density ['tru: 'densiti] s. (ftz.) densitate teoretică. trunnion I'trAnian] s. (mil.) pivot, fus, genunchi. true-derived [-di'raivd] adj. legitim. truss [trAs] I. s. 1. teanc, legătură, maldăr. 2. mănunchi; ciorchine. 3. bandaj herniar. true-hearted [~'ha:tid] adj. loial, credincios; sincer. 4. (consîr.) grindă cu zăbrele, fermă de acoperiş. 5. (mar.) trotă de vergă. II. vb. tr. 1. a lega strâns (împreună); a înmănunchea. 2. a lega aripile şi picioarele (unei păsări) pentru true-heartedness [~'lui:tidnis] s. fidelitate, credinţă, loialitate; sinceritate. a o frige. 3. a lega cu mâinile la spate. 4. (constr.) a întări / a consolida prin ferme. true jade [~ 'dzeid] s. (mineral) jadeit. true-life [~'laif] adj. veridic, bazat pe fapte, conform cu realitatea. truss bolt ['trAs boult] s. (tehn.) bolţ de ancorare. true-love [~'1AV] s. 1. iubit, amant; iubită, amantă. 2. nod dublu. truss frame [trAs freimj s. (constr.) căprior(i). true-love's knot [~.1AVZ 'not] s.v. t r u c - 1 o v e (2). trussing [trAsirj] s.v. t r u s s f r a m c. true mean [~ 'mi:n] s. (mat.) medic reală. trust [trAst] I. s. 1. (in) încredere (în); crezare, crezământ; to put / to repose one's ~ in smb. a-şi pune încrederea în cineva; a avea încredere în cineva; to take smth. on ~ trueness ftrumis] s. 1. adevăr, caracter adevărat. 2. fidelitate, loialitate; sinceritate. a lua ceva pe încredere; a accepta un lucru Iară a mai cerceta; to buy smth. on ~ a cumpăra truff [trAf] vb. tr. (scot.) a fura, a pungaşi. ceva pe încredere; I go upon ~ mă bizui pe ceea ce mi se spune; breach of ~ abuz de truffle 1'trAfl] s. (bot.) trufă (Tuber me\anos\x)ra). încredere. 2. situaţie de răspundere, răspundere; responsabilitate, datorie: position of ~ truffîe-bed [~bed] s. teren cu trufe. post de răspundere; to desert one's ~ a dezerta de la datorie; (pol.) ~ territory teritoriu truffled ['trAfid] adj. (gastr.) umplut / garnisit cu trufe. sub tutelă. 3. speranţă, nădejde; he is our sole ~ el este singura noastră speranţă; it is truffle-dog [-dog] s. câine dresat pentru căutarea de trufe. my confident hope and ~ sper cu încredere că, am credinţa fermă că. 4. (corn.) credit; truffle-grower [~.groua] s. crescător / cultivator de trufe. to supply goods on ~ a livra mărfuri pe credit; to give ~ a acorda credit; to take goods truffle-growing [-.grouirj] s. creşterea / cultura trufclor. on ~ a lua mărfuri pe credit. 5. (şi fig.) depozit, sumă depusă, lucru dat spre păstrare. trug [trAg] s. coş, paner (pentru jlori). 6. păstrare, pază, grijă; to commit smth. to the ~ of smb. a încredinţa ceva cuiva spre truism [Ttru(:)izpm] s. truism. păstrare, a lăsa ceva în păstrarea / grija cuiva; to deliver in ~ a da în păstrarea; to hold truistic [tru'istikj adj. având caracter de truism. on / in ~ a avea în păstrare; to be held in ~, to be under ~ a fi în păstrare. 7. (jur.) tutelă trull [trAl] s. (înv.) prostituată. truly ['tru:li] adv. 1. cu adevărat. 2. sincer, cu sinceritate; (în scrisori) yours ~ al dv. (asupra unui avut); avut administrat prin procură; administrarea unui avut prin procură. 8. (bid.) trust. II. vb. A. tr. 1. a se încrede, a avea încredere, a-şi pune încrederea (în sincer. 3. exact, drept, just, precis. trump1 [trAinp] I. s. 1. (la jocul de cârti) atu; what are ~s? care este atu-ul? clubs cineva); a se bizui (pe cineva); I won't ~him nu am încredere în el; ~me for that! bizuie-tc are ~s trefla este atu; to play ~s a juca atu; to call for ~s a cere atu; to put smb. to his pe mine!; a man not to be ~ed un om pe care nu te poţi bizui / în care nu poţi avea ~s a) a sili pe cineva sa joace atu / să taie cu atu; b) (jig.) a sili pe cineva să recurgă la încredere; I can scarcely ~my own eyes / ears nu-mi vine să-mi cred ochilor/ urechilor;
trust agreement
I ~ you to answer his letter te las pe tine să-i răspunzi la scrisoare; (fain.) she won't ~ him out of her sight ea nu-1 slăbeşte nici o clipă din ochi, ea nu-1 pierde niciodată din ochi. 2. to ~smth. to / with smb. a încredinţa ceva cuiva, a lăsa în seama / în grija / în păstrarea cuiva. 3. (corn.) a da pe credit, a face credit (unui client). 4. a spera, a nădăjdui; I ~ she is not ill sper că nu e bolnavă; (com.) we ~ that our product will give you complete satisfaction nădăjduim că produsul nostru vă va da deplină satisfacţie; (com.) ~ing to hear further from you soon în speranţa că vom primi în curând şi alte veşti de Ia dv. B. refl. to ~ oneself a) a îndrăzni, a crede în sine, a se bizui pe sine însuşi (pentru a face ceva); b) a se lăsa (în seama cuiva); \ could not ~ myself to speak cram prea emoţionat pentru a îndrăzni să vorbesc. C. intr. (in, on, to, into) a se încrede (în), a-şi pune încrederea (în), a se bizui (pe); a-şi pune speranţele / nădejdile (în); may I ~ in you! pot să mă bizui pe tine?; I have nothing to ~ to but his honour nu am altă chezăşie decât onoarea lui; to ~ to luck / to chance a se încrede în steaua sa norocoasă / în norocul său; to ~ to the future a se încrede în viitor, a avea încredere în viitor; I cannot ~ to my memory nu pot conta / nu mă pot bizui pe memoria mea. trust agreement ['trAst i3gri:m3nt] s. (jur.) contract fiduciar. ■ trust deed [trAst di:d] s. (jur.) procură. trusted [trAstid] aay'. de încredere, de nădejde. trustee [trAs'ti:] s. 1. curator, administrator; mandatar, epitrop. 2. tutore. 3. membru în consiliul de administraţie (al unei societăţi). trusteeship [trAs'ti:Jip] s. 1. curatelă; epitropie. 2. tutelă. trustful [trustful] adj. 1. încrezător; plin de încredere (in cineva), credul. 2. demn de încredere. trust fund ['trAst fAnd] s. (ec.) fond fiduciar. trustify [trAstifai] vb. ir. a reuni / a constitui în trusturi. trustily [trAstili] aaV. cu credinţă, cu fidelitate. trustiness [trAStinis] s. fidelitate, loialitate, lealitate. trustingly [trAstirjli] adv. cu încredere, încrezător. trustless [trAstlis] adj. 1. nesigur, nestatornic; pe care nu te poţi bizui. 2. bănuitor. trustworthiness [trAstw3:5in3s] s. 1. loialitate, credinţă; onestitate. 2. exactitate (a unei mărturii etc.). trustworthy [trAStW3:oi] adj. 1. demn de încredere; loial, credincios; cinstit, onest. 2. demn de crezare, veridic, exact. trusty [trASti] adj. fidel, credincios, statornic. truth [tru:9], pi. truths [tnr.Szj s. 1. adevăr; veracitate; to speak / to tell the ~ a spune adevărul; (jur.) the ~, the whole ~ and nothing but the ~ adevărul, întregul adevăr şi numai adevărul; to say / to tell the ~, ~ to say / to tell ce-i drept, într-adevăr, în adevăr, ca să spun adevărul, ca să nu mint; by my ~! in~! of (a)~! într-adevăr! serios! zău! pe legea mea!; the real / plain / naked / honest / unvarnished ~ adevărul, adevărat / curat, curatul / purul adevăr, adevărul gol-goluţ; to get at the ~ of a matter a lămuri o chestiune; that's the ~ of it! acesta-i adevărul; (fam.) the ~ is that I am very tired adevărul este că sunt foarte obosit; the ~s of science adevărurile ştiinţei; there is some ~in what he says e ceva adevăr în ce spune el; to doubt the ~ of an assertion a pune la îndoială veracitatea unei afirmaţii; the bitter ~ adevărul amar; to tell smb. some home ~s a-i spune cuiva câteva de la obraz; to entrench upon the ~ a păcătui împotriva adevărului; to strain / to stretch the ~ a exagera; (prov.) ~ (sometimes) is stranger than fiction adevărul este (uneori) mai năstruşnic decât născocirea; adevărul poate uneori să nu pară verosimil; adevărul găseşte mai puţină crezare decât minciuna; (prov.) ~ lies at the bottom of the well adevărul nu umblă pe toate drumurile; (prov.) speak the ~ and shame the devii adevărul înainte de toate; ~ has always a bottom adevărul are întotdeauna un temei; (prov.) ~ will out adevărul iese la suprafaţă ca untdelemnul. 2. veridicitate. 3. exactitate, fidelitate, conformitate; ~ to nature exactitate a reproducerii, realism. 4. (tehn.) exactitatea unei instalaţii, precizia unei ajustări; out of ~greşit instalat; prost ajustat.
976
prea mult. 10. a rezolva, a hotărî; to ~ the matter by the sword a hotărî o chestiune prin sabie. 11. (jur.) a judeca (un proces, un acuzat); (amer.) a pleda (un proces); he is tried for murder este judecat pentru crimă. 12. a deprima, a slăbi mult; a chinui; that tries me asta mă sâcâie; it tries my temper îmi pune răbdarea la încercare. 13. (la scoală) a pune întrebări. 14. a topi, a extrage prin topire (seu etc.). 15. (telm.) a netezi cu rindeaua; a lustrui. 16. (i/ui.) to ~ down a topi (grăsime) pentru a o purifica; to ~ on a) a încerca (o haină); b) (si.) a începe, a întreprinde; c) (şl.) to ~ i t on smb. a căuta să înşele pe cineva cu ceva; (fam.) to ~ it on with smb. a încerca să vadă dacă îi merge (înşelătoria) cu cineva; it is no use ~ing it on with me cu mine nu-ţi merge, la mine nu se prinde, e inutil să încerci să mă duci; just you ~ it on! încearcă (dacă-ţi dă mâna) şi ai să vezi!; (fam.) to ~ it on the dog a) a folosi pe cineva drept cobai; b) (teatru) a prezenta o piesă nouă mai întâi publicului din provincie; a încerca pe pielea altuia; to ~ out a) a supune (un mecanism) unor probe complexe; a supune (o invenţie etc.) unei probe îndelungate; b) a curaţi, a purifica (metale); a topi (grăsimea de balenă) pentru a o pune în butoaie; to ~ over a încerca (o bucată muzicală); to ~ up a da Ia rindea (o scândură). B. vb. refl. to ~ oneself out a fi la capătul încercărilor. C. vb. intr. 1. a încerca, a face o încercare; just go and ~! mai încearcă o dată, mai fă o încercare; to ~ again a încerca din nou. a face o nouă încercare; (la scoală) ~ again! încă o dată!; let us ~ how it will do să încercăm / să vedem cum merge; to ~hard a încerca din greu; you must ~ harder trebuie să faci eforturi mai mari; it is worth ~ing merită să încerci, merită osteneala; (fam.) you had better not ~! mai bine să nu îhcerci.:2. (despre câini de vânătoare) to ~ back a se întoarce pentru a căuta din nou o urmă pierdută, a reîncepe; (fig.) a începe din nou după observarea unei greşeli; to ~for a se strădui, a face sforţări, a căuta să obţină; to ~for the navy a încerca să intre în marină; to ~ for a post a candida la un post, a-şi pune candidatura pentru un post, a concura pentru un post. II. s. 1. încercare, tentativă, probă, experienţă; to have a ~ at smth. a face o încercare, a încerca ceva; to have a ~ for a prize / a post a concura pentru un premiu / un post; let's have a ~! să încercăm (totuşi); at the first ~ la prima încercare. 2. (rugbi) but; to score a ~ a marca un but; to convert a ~ a transforma un but. 3. (teatru) joc artificial, nenatural.
try gauge [trai 'geid3[ s. (tehn.) etalon; contracalibru. trying [traiirj] aay. 1. dificil, greu, chinuitor, obositor, aspru, penibil, jenant, stânjenitor, insuportabil. 3. iritant; sâcâitor, plictisitor. tryingness [-nis] s, caracter dificil, jenant etc. (v. t r y i n g ) . r trying-on [traiirpn] s.- probă (a hainelor). \ trying plane [~.'plein] s. rindea, cioplitor, cuţitoaic. , ' tryma ftrainra],pi. trymata [-moto] s. (boi.) trimă. try-on [trai'on] s. (fam:) 1. încercare / tentativă de înşelătorie / mistificare; bluf. 2. (j7g.) balon de încercare. try-out [trai'aut] s. 1. probă (tehnologică). 2. (sport) joc / meci de:selecţie / verificare; (probă de) selecţie / verificare. 3. (teatru) reprezentaţie de probă (a unei piese noi). trypanosome ['tripsnosoum] s. (zool.) tripanozomă. trypsin.[tripsin] s. (chim.) tripsină. ■ trysail [traiseil] s. (mar.) randă, velă aurică. tryst [itraist] I. s. 1. întâlnire, întrevedere, fixarea unei întâlniri; randevu; to keep ~ a veni la întâlnire; to break ~ a nu veni la întâlnire. 2. loc de întâlnire. 3. (scot.) târg (mai ales de vite). II. vb. A. ir. a da întâlnire (cuiva). B. i/ttr. (scot.) a se întâlni (conform unei înţelegeri). tryster ['traistyj s. persoană care îşi dă o întâlnire (cu alta). '':.'•" -: trysting day [traistin dei] s. zi fixată pentru o întâlnire. -•■ try-your-strength machine ['traijo:'streng9 ma./i:n] s. aparat pentru „încercarea puterilor" (in balei). tsar [za:r] s. ţar. . tsetse [tsetsi] s. (entom.) musca ţeţe (Glossina morsitans). truthful [tru:0ful] adj. 1. demn de încredere. 2. adevărat; demn de crezare; (despre o T-shirt [.'ti:'/9:t] s: tricou sportfără guler. relatare) fidel, exact. T-square [ti:skw£3r] s. (tehn.) teu. truthfully [-i] aaV. 1. veridic. 2. fidel, întocmai. T-strap shoe ['ti:'straep /u:] s. pantof de damă cu baretă în fonnă de T. truthfulness [-nis] s. 1. veridicitate; veracitate; bună-credinţă. 2. fidelitate, exactitate tsunami [tsu'na:mi] s. (jap.) (geogr.) tsunami. (a unui portret etc.). T-type aerial [thtaip 'soriol] s. (7V) antenă în (formă de) T. Tuareg [twu:reg] I. adj. tuareg. II. s. pl. the ~tuaregii. truthless ['tru;91is] adj. 1. nesigur, nestatornic, de rea-credinţă. 2. fals, eronat, greşit. truthlessness [-nis] s. falsitate; rea-credinţă. tub [tAb] I. s. 1. cuvă, cadă, rezervor, bazin; albie, baie; ciubăr, hârdău, putină; găleată, vadră; doniţă; to have a ~a face (o) baie; (fam.) a tale of a ~ basm, poveste vânătorcască, trutlvy [tru:6i] adj. v. t r u t h f u l . născocire, fabulă; (prov.) every ~ must / should stand on its own bottom, let every ~ trutinate ['tru:tineit] vb. tr. (inv.) a cântări.. . try [trai] I. vb. A. tr. 1. a încerca; a pune la încercare; a proba; to ~ smb.'s courage stand on its own bottom fiecare trebuie să se bizuie pe sine. 2. (mine) vagonet de mină. a pune la încercare curajul cuiva; a people sorely tried un popor greu încercat; to ~ 3. (mar. sport) barcă de antrenament; old ~ vas vechi hârbuit / hodorogit / stricat. II. vb. smb.'s forces a încerca aptitudinile cuiva; a pune pe cineva la încercare; to ~a fall with A. tr. 1. a aşeza, a pune (o floare) în ghiveci / glastră / ladă; a pune (uiei etc.) într-un smb. a se lua la trântă cu cineva, a se încerca în luptă dreaptă cu cineva; (fig.) to ~one's butoi etc. 2. a spăla, a face (cuiva) baie; he is always well ~bed e întotdeauna îmbăiat. fortune / luck a-şi încerca norocul; to ~ one's hand at smth. ea-şi încerca puterile / 3. (sport) a antrena (canotorii) la vâslit (într-o barcă de antrenament). B. intr. 1. a se îndemânarea / dibăcia la ceva; to ~ one's strength against smb. a se măsura cu cineva, îmbăia, a face (o) baie. 2. (sport) a se antrena la vâslit într-o barcă de antrenament. a-şi încerca puterile cu cineva; to ~ the door a încerca.uşa. 2. (with) a face o încercare, tuba [tju:bo] s. (muz.) tubă. .o experienţă (cu); (med.) a trata în mod experimental (cu). 3. a încerca, a experimenta tubage [tju;bid3].s. tubaj. (ceva), a face proba (u/tui lucru); to ~ a dish a gusta o mâncare; ~ this wine încearcă / tubal [tjmbal] adj. (anal., med.) tubar; ~ respiration suflu tubar. gustă vinul acesta; t o ~ a remedy a încerca un remediu; to ~ (out) a medicine (up)on tuba player [tju:bo pleiy] s. (muz.) suflător la tubă. an animal a experimenta un medicament pe un animal. 4. a verifica (im mecanism), tubate [tjmbeit] adj. tubular. a încerca (un vehicul). 5. a încerca, a se strădui, a căuta să; to ~ to do smth. a încerca lubber [tAbsr] s. 1. (mine) târnăcop dublu. 2. dogar, butnar. să facă ceva; ~ and do it! încearcă s-o faci!; ~ to be ready in time încearcă să fii gata tubby [tAbi] I. adj. 1. ca un butoi / ca un poloboc. 2. bondoc. 3. (despre instrumente la timp; he tried to smile el încercă / se sforţa să surâdă; to ~ one's best / hardest a face muzicale) care scoate un sunet înfundat. II. s. (fam.) grăsan. tot posibilul, a face tot ce-i stă în putinţă; he tried his hardest to save her el afăcut tot tube [tju:b] I. s. 1. (tehn.) tub, ţeavă, pipă; burlan; conductă; boyler ~ ţeava de cazan; posibilul ca s-o.salveze. 6. a curaţi, a purifica (metale). 7. (chitit.) & rectifica. 8. (fig.) (auto) inner ~ cameră de aer; (mar.) torpedo ~ tub lans-torpilă. 2:(radio, TV), tub a purifica, a îndrepta (prin încercări); 9. a obosi; the small print ~s my eyes literele acestea electronic. 3. tub (de pastă de dinţi, de culoare etc.). 4. (anat.) canal; conduct; trompă. mici îmi obosesc ochii; you ~ your eyes-by reading too much îţi oboseşti ochii citind 5. (ferov.) metrou (mai ales cel din Londra); we came in the ~, we came by ~ am luat
977
metroul, am venit cu metroul. 6. (amer. sl.) televizor; on the ~ la televiziune. II. vb. A. tr. 1. a prevedea cu tuburiWc. (un puţ de mină etc.). 2. (chir.) a tuba (laringele); a drena (o plagă adâncă). 3. (fam.) a lua metroul, a merge eu metroul; on Sundays we ~ it to Victoria Terminus duminicile luăm metroul până la staţia terminus Victoria. B. intr. a lua metroul, a merge cu metroul. tube cleaner [~ 'kli:nor] s. (telm.) ştergător de ţeavă, destupător. tube colour [~ 'kAbr] ş. vopsea în tub(uri); tub de vopsea (pentru pictură). tube cutter [~ 'kAtor] s. (telm.) dispozitiv de tăiat ţevi. tube-man [~ man] s. amploiat la metrou. tuber1 ['tju:b3r] s. 1. (bot. etc.) excrescenţă; tubercul. 2. (fam.) cartof. tuber2 s. instalator. tube radiator ['tjub rcidi'eito1"] s. radiator tubular. tubercle [ptju:b3:kl] s. (bot., med.) tubercul. tubercular [tju(:)'b3:kjul3r] adj. tuberculos. tubercuiate [tju(:)b3:kjuleitj adj. cu tuberculi; tubercular. tuberculin [tju'baikjulin] ş. (med.) tuberculină, tuberculinization [tjuO^barkjulinai'zeipn] s. (med.) tubcrculinizarc. tuberculization [tju'b9:kjulai'zci/(9)n] s. (med.) tuberculizarc. tuberculize [tju(:)'b9:kjulaiz]ş. (med.) vb. A.tr. atuberculiza. B. intr. asetuberculiza. tuberculosed [tjiiibaikjuloust] adj. (med.) tuberculizat. tuberculosis [tju(:).b3:kju'Iousis] s. (med.) tuberculoză. tuberculosis dispensary [~ dis.pensari] s. dispensar TBC. tuberculous [tju(:)'b3:kjubs] adj. v. t u b e r c u l a r . tuberose f'tjuibarouz] s. (bot.) tuberoză, chiparoasă (Polyanthes tuberosa). tuberosity [tjuiba'rositi] s. tuberozitatc. tuberous ['tjurbaros] adj. 1. (bot.) cu tuberculi. 2. (med.) tuberculos. tube station ['tju:b .stei/n] s. staţie de metrou. tubful 1'tAbfuI] s. (un) hârdău (plin). tubiform ['tju:bib:m] adj. tubular. tubing ['tjuibirj] s. 1. (telm.) ţevăric, ţevi, conducte, instalaţie de ţevi; ţevi de extracţie, ţevi de pompare. 2. (constr., mine) cuvelaj, tubing. tubing machine [~ ni3i/i:n] s. (telm.) maşină de extrudat tuburi. tub-thumper ['tAbi9Amp3r] s. l.(peior.) orator de bâlci. 2. instigator; suporter pătimaş. tub-thumping ['tAb.GAmpin] I. (peior.) adj. bombastic. II. s. elocvenţă de bâlci. tubular ['tju:bjul3r] adj. tubular, cilindric. tubular brick [~ 'brik] s. cărămidă celulară. tubular drill [~ 'dril] ş. (mine) lingură de lăcărit. tubulated ['tjirbjulcitid] adj. v. t u b u l a r . tuck1 [tAk] I. s. 1. cută, îndoitură, încreţitură, pliu, pliseu, pensă (la o rochie, fustă etc.); to put / to make / to take up ~ in a garment a face o cută / un pliu la o haină. 2. (mar.) bolta pupei. 3. (scol. si.) prăjituri, dulciuri, bunătăţi; haleală. II. vb. A. tr. 1. a face o cută / un pliu (la o haină); a plisa, a încreţi (o stofă); a scurta (o haină etc.). 2. a îndoi, a strânge, a băga, a vârî; to ~ one's legs under oneself a-şi trage picioarele sub sine; ~your watch under the pillow bagă-ţi ceasul sub pernă; the bird ~ed its head under its wing pasărea îşi vârî / îşi ascunse capul sub aripă; to ~ (away) smth. in a trunk a îndesa ceva într-un cufăr; to ~ a blanket round smb. a înfăşură pe cineva într-un pled; she ~ed her arm in mine îşi (pe)trccu / îşi strecură braţul pe sub al meu. 3. to ~ in a îndoi (marginea unei haine etc.); a băga / a vârî înăuntru; a îndesa, a îngrămădi; to ~ in the bed-clothes a băga / a vârî marginile cearşafului sub saltea; to ~ smb. in a înveli bine pe cineva (cu plapuma); in a ~ed-in envelope într-un plic închis, dar nelipit; to ~ up a) a(-şi) ridica puţin (fusta etc.); a(-şi) suilcca (mânecile); b) a înfăşură (pe cineva) în pat cu pătura, a vârî pătura sub cineva; c) (fam. înv.) a spânzura (pe cineva) fără multă vorbă. B. intr. to ~ in a mânca solid, zdravăn, cu poftă; to ~ into v. t o ~ i n; (fam.) he ~ed into a pie a ataca un pateu, a face ravagii într-o plăcintă; (jam.) ~into it! înfigeţi-vă! daţi năvală! (la mâncare).
tumultuary
tufter I'tAft9r] s. (cinegetică) câine (specia!) dresat să stârnească cerbi. tuft hunter ['tAft ihAnt3r] s. 1. persoană preocupată de a face cunoştinţă cu lumea sus-pusă; sicofant. 2. (înv.) persoană care caută societatea studenţilor nobili (la Oxford şi Cambridge). tufty [tAfti] adj. care creşte în smocuri / în mănunchiuri. tug [tAg] I. s. 1. smucitura, zvâcnitură; to give a good ~ a trage vârtos / zdravăn / cu inimă; to give the rope a ~ a trage / a smuci de frânghie; (fig-fam.) to feel a ~ at one's heart-strings a avea o strângere de inimă, a i se rupe / frânge inima de milă. 2. v. t u g - b o a t; salvage ~ remorcher de salvare. 3. (la harnaşamente) curea, arc ce susţine hulubele; (la hamuri) ştreang, şleau. 4. (sl.) bursier (la Eton). II. vb. A. tr. 1. a trage (ceva, pe cineva) cu efort / greu după sine; he ~ged the dog along trăgea câinele după sine; he ~ged me this way and that m-a cărat / tras / târât după sine prin toate locurile / părţile. 2. (mar.) a remorca (un vas). 3. to ~ in a aduce cu forţa în discuţie (un subiect de conversaţie, o problemă). B. intr. (at) a trage (de); the dog ~ged at the leash câinele trăgea de lesă; he ~ged at his moustache trăgea de mustaţă; to ~ at the oars a trage zdravăn din vâsle, a vâsli cu nădejde. tug-boat ['tAgbout] $, (mar.) remorcher. tugg a g e ['tAgid3] s. (ec.) taxe de remorcare. tugging ['tAgirj] s. remorcare, remorcaj. tug-of-war ['tAgPv'w.->r] s. 1. (sport) încercarea puterii. 2. luptă pentru supremaţie. tuition [tju'i/sn] s. învăţământ, instrucţie; educare, creştere; lecţii, orc; predare; private ~ lecţii particulare; postai ~curs prin corespondenţă. tulip ['tju:lip] s. (bot.) lalea (Tulipa). f ulipist [-ist] s. cultivator de lalele. tulip poplar ['tjulip ipopbrj s. v. t u l i p t r e e . tulip-tree [~tri:] s. (bot.) tulipier, mag noi ier-american (Uriodendron iulipifera). tulle [tju:l] s. (text.) tul. tulwar ['tAlw:>:r] s. (anglo-indian) sabie încovoiată indiană. tumble ftAmbl] I. s. 1. tumbă; salt mortal; cădere; to have a nasty ~ a cădea rău. 2. dezordine, talmeş-balmeş, amestecătură; îngrămădire confuză. ■$■ (amer. sl.) to take a ~ a înţelege; a ghici. II. vb. A. intr. 1. a face o tumbă / alivantă / un salt mortal. 2. (şi to ~ down) a cădea, a se prăvăli, a se prăbuşi, a se nărui, 3. (amer. sl.) a fi de acord, a fi de aceeaşi părere; a consimţi. 4. to ~ about a se agita, a se frământa; to ~ about in one's bed a se zvârcoli în pat, a se (ră)suci când pe o parte când pe alta; (fam.) to ~ across smb. a da peste cineva din întâmplare; to ~ down a)v.~(II, 2); b) a se rostogoli, a se da de-a dura / de-a rostogolul / de-a bcrbcleaca; to — in a se duce la culcare; to ~ into bed a) a se trânti în pat; b) a se vârî / a se băga în pat; to ~ into one's clothes a-şi trage repede hainele pe sine; to ~ on smth. a găsi ceva din întâmplare, a da peste ceva din întâmplare; to — out a) a cădea, a se rostogoli (din pat, pe fereastră etc.); b) (fam.) a se trezi, a se deştepta, a face ochi; a se scula, a se da jos din pat; to ~ over a cădea peste; they ~d over one another / one over the other au căzut unii peste alţii; (fa/n.) to ~ to a pricepe / a înţelege / a sesiza brusc (o idee etc.), a-şi da seama de (un lucru etc.);doyou~toit?ai priceput?; you've ~d to it! astae! ţi-a căzut fisa!; to ~up a) (fam.) v. t o ~ O U t (b); b) a urca greu; to ~ upon smb. a întâlni pe cineva din întâmplare. B. tr. 1. (si to ~ down) a trânti, a răsturna; (şi to ~over) a rostogoli, a da de-a dura; to ~ down a bird a doborî o pasăre (cu puşca etc.). 2. a deranja; a pune în dezordine / neorânduială; don't ~ my hair nu mă ciufuli; don't ~ my dress nu-mi şifona rochia.
3. to ~ in(to) a arunca înăuntru; to ~ out a arunca afară. tumble-about ['tAinblo.baut] adj. (jam.) care se clatină; care nu e fix. tumble-bug [~bAg] s. (entom.) cărăbuş (Melolontha vulgaris). tumbledown [~daun] adj. dărăpănat, năruit. tumble-dryer [~idrabr] s. uscător mecanic. tumbler ['tAmbbrJ s. 1. (înv.) saltimbanc; acrobat; clovn. 2. pahar de apă fără picior (cu margini drepte); pocal; medicine ~ pahar gradat. 3. (şi Chinese ~) hopa-mitică (jucărie). 4. (tehn.) mecanism de schimbare / de inversare a sensului de mişcare; basculator, 2 tuck s. (înv.) 1. fanfară (de trompete). 2. (scoţ.) bătaie, ropot (de tobe); by ~ of drum culbutor, răsturnător. 5. (electr.) întrerup(ă)tor (basculant), cheie. eu bătăi de tobă; la bătaia / la sunetul / la chemarea tobelor. tumblerful ['umblsful] s. (un) pahar (plin până SUS). tumbling ['tAmblirj] I. adj. căzător, care cade, care se prăbuşeşte. II. s. acrobaţie, tucker1 ftAka1"] s. 1. (înv.) şemizetă. 2. (înv.) sal lung, de obicei din dantelă, care acoperea gâtul şi umerii, purtat de femei în sec. XVIÎ-XVIII. 3. (austr. si.) mâncare, acrobatică. crăpelniţă. ♦ (fam., în legătură cu o femeie) best bib and ~ toaleta cea mai elegantă. tumbling barrel [~ rbasrsl] s. (tehn.) tobă de curăţat piese turnate. tumbling down [~* 'daun] s. prăbuşire, ruinare (a unei clădiri). tucker2 vb. tr. (şi to ~ out) (amer. fam.) a extenua, a istovi, a epuiza (folosit mai ales tumbling torn [~ 'tom] s. basculator. culbutor. ia pasiv: to be ~ed out). tumbrel ['tAmbrsl] s. 1. căruţă (militară) basculantă cu două roţi (pentru numiţii). 2. (ist. tucket I'tAkit] s. (înv.) fanfară (de trompete). tuck-in ['tAkinJ I. s. 1. (fam.) chef, chiolhan. 2. (fa/u.) crăpelniţă. II. adj. ~ blouse bluză înv.) cotigă cu care erau transportaţi condamnaţii la ghilotină (în timpul Revoluţiei Franceze). care se bagă în fustă. tuck-out ['tAkaut] s. v. t u c k - i n (I). tumbril ['tAinbril] s.v. t u m b r e 1. tuck-shop ['tAk/op] s. cofetărie (mică); patiserie. tumefacient [itjuimi'fei/snt] adj. care provoacă tumefiere / umflare. Tudor ['tju:ds] adj. aparţinând perioadei de domnie a dinastiei Tudorilor. tumefaction [.tjmmi'fask/snj s. tumefiere. tumefy [tju:mifai] vb. A. intr. a se tumefia, a se umfla. B. tr. a provoca o tumefiere tue irons ['tju: aionz] s. pi. cleşte de forjă. / o umflătură (cu dat.). Tuesday ['tju:zdi] s. marţi. tumescent [tjui'mcsnt] adj. (med.) tumescent. Tuesdays ['tju:zdeiz] adv. marţea. tumid ['tju:mid] adj. 1. (med.) umflat. 2. (j?g.) bombastic, emfatic. tufa l'tjurfa] s. (geol.) 1. tuf calcaros. 2. v. t u f f . tuff [tAf] s. (geol.) 1. tuf vulcanic. 2. v. t u f a. tumidity [tju:'miditi] s. 1. umflătură, turgescenţă. 2. bombasticism, emfaza. tuft [tAft] I. s. 1. smoc (de iarbă, de păr etc.),- ciucure (de mătase, de lână etc.), floe tummy ['tAmi] s. (glumeţ şi în limbajul copiilor) maţe. burtă; (med.) to have a ~ a avea (de mătase, de lână etc.); smoc (depene); egretă. 2. (anat.) glomerul (al vaselor sangvine). dureri de stomac, a suferi de dureri de stomac (cronice). tumour ['tju:ni3r] s. (med.) tumoare, tumoră, umflătură. 3. barbişon, cioc; muscă. 4. moţ (la beretă etc.), pompon. 5. (înv. fam., la Oxford şi tumular ['tju:mjulor] adj. tumular; în formă de tumulus. Cambridge) student nobil. II. vb. tr. 1. a împodobi / a garnisi cu ciucuri, cu pompoane tumuli ['tju:mjulai] s. pi. de la t u m u l u s . etc. 2. (cinegetică) a goni, a hăitui, a scorni (vânatul) din ascunzătoare. tumult ['tjumiAlt] ş. 1. tumult, zarvă; răzmeriţă. 2. nelinişte, agitaţie, freamăt (sufletesc). tufted ['tAf'tid] adj. 1. (with) acoperit (cu) (mănunchiuri de pomi, tufişuri etc.). 2. cu tumultuary [tju'niAltjuari] adj. 1. tumultuos, agitat. 2. zgomotos. 3. nedisciplinat. smoc; cu moţ.
tumultuous
tumultuous [tju(:)'m/vltju3s] adj. 1. v. t u m u 11 u a r y. 2. stârnit, aţâţat. tumulus ['tju:mjutas], pl. tumuli ['tjuimjulai] s. 1. tumulus. 2. movilă, gorgan. tun [tAnl I. s. 1. butoi mare, butie, boloboc. II. vb. tr. a turna / a pune în butoi; a păstra în butoi. tunable ['tjumsbl] adj. 1. v. t u n c f u 1. 2. (muz.) care se poate acorda. tunableness [-nis] s. v. t u n e f u l n e s s . tun-bellied [tAn'belid] adj. (fam.) pântecos, burduhănos. tundra ['undrs] s. tundră. tune [tju:n[ I. s. 1. arie, melodie; to sing a ~ a cânta o arie; to play a ~ a cânta o arie (ia un instrument); (fam.) give us a ~! cântă-ne cevaî (a7n gura sau la un instrument); to call the ~a) a da tonul (la muzică); b) (fig. fam.) a da tonul, a fi stăpânul / cocoşul (într-un menaj); to sing (to) another ~, to sing a different ~, to change one's ~, to lower one's ~ a sc linişti, a se potoli, a se calma; a întoarce foaia, a schimba macazul, a coborî tonul / glasul, a mai lăsa din pretenţii, a o lăsa mai moale; (jig. fam.) the ~ the old cow died of o) sunet supărător, cacofonie; muzică prost executată care supără urechea; b) acelaşi cântec (vechi), aceeaşi poveste (veche); basmul cu cocoşul roşu; c) sfaturi în loc de ajutor; to dance / to pipe to smb.'s ~ a juca după cum îi cântă cineva. 2. acord; notes that are in ~ note concordante; the piano is in (good) ~ pianul e acordat; the piano is out of ~ pianul e dezacordat; (fig.) to be in ~a) (with) a se potrivi, a se armoniza (cu ceva); a fi în ton, a fi de aceeaşi părere (cu cineva); b) (for) a fi dispus, a avea dispoziţie, chef (pentru I de ceva); (fig.) to be out of ~ a) (with) a nu se potrivi, a nu se armoniza (cu ceva); a nu fi în ton, a nu fi de aceeaşi părere (cu cineva); b) (for) a nu fi dispus, a nu se simţi dispus, a nu avea dispoziţie / chef (pentru I de ceva); to sing in ~ a cânta corect; to sing out of ~ a cânta fals; to put an instrument in ~ a acorda un instrument; to put an instrument out of ~ a dezacorda un instrument; (despre un instrument) to get out of ~ a sc dezacorda; (despre o orchestră, un cor) to fall out of ~ a începe să cânte fals; engine in perfect ~ maşină bine pusă la punct, maşină care funcţionează perfect. 3. (fig.) acord, armonic, (bună) înţelegere; v. t o b e i n ~ (a) şi t o b e o u t o f ~ (a). 4. stare de spirit v. t o be i n ~ ( b ) s i t o b e o u t o f~ (b); to be in ~ for (doing) smth., to feel in ~ to do smth. a fi / a se simţi dispus să facă ceva, a avea chef de ceva. 5. mărime, sumă; to be fined to the ~ of a fi amendat cu suma de II. vb. A. tr. .1. a acorda (un instrument). 2. a crea o stare de spirit; the concert ~d me to a joyous mood concertul mi-a creat o stare de bună dispoziţie. 3. (lehn.) (şi to ~ in) a acorda, a pune la punct, a regla, a ajusta; to ~ in(to) a station a prinde un post (de radio). 4. to ~ out a dezacorda, a deranja, a dezorganiza; to ~ up a cala, a regla, a pune la punct (un aparat, o maşină). B. intr. to ~ up 1. (despre o orchestră) a-şi acorda instrumentele. 2. (fam., despre un cântăreţ) a începe să cânte. 3. (fam., despre un copii) a începe să plângă. 4. (despre un sportiv) a se antrena pentru a fi în formă (in vederea unui concurs). tuneful ['tju;n'ful[ adj. melodios, muzical; armonios. tunefully [-i] adv. melodios, armonios, tunefulness [-nis] s. caracter melodios. tuneless ['tjumlis] adj. 1. nemelodios; discordant, nearmonios. 2. (despre voce) lipsit de sonoritate; iară viaţă. tuner ['tju;n3r] s. 1. acordor (de piane). 2. (tel.) acord, acordare. 3. (radio, TV) tuner. tune-up ['tjunAp] s. 1. încercare sau probă preliminară. 2. reglare optimă. tung oii ['turj oii] s. ulei de tung. tungsten ['tAţjstan] s. (chim.) tungsten, wolfram. tungstic acid [tArjstik 'aîsid] s. (chim.) acid wblframic. tungstite ['Urjstait] s. (mineral.) tungstit, meimacit. tunic ['tju:nik] s. 1. (ist. mii.) tunică. 2. (biol., anat.) membrană, înveliş. tuniness ['tjuminisj s. caracter melodios. tuning ['tju:nin] s. (tel.) acord, reglaj. tuning coil [~ koil] s. (tel.) bobină de acord. tuning fork [~ fo:k] s. (muz.) diapazon. tuning knob [~ rob] s. (radio) buton de acord. tuning peg [~ peg] s. (muz.) cheie / cui de întins coarda. Tunisian [tjuO'nizisn] I. adj. tunisian. II. s. tunisian. tunnage [Unid;*] s. (înv.) impozit pe vinurile importate. tunnel ['tAnl] I. s. 1. (ferov.) tunel; trecere, pasaj. 2. (mine) galerie de acces. II. vb. A. tr. a săpa / a construi un tunel prin / în. B. vb. intr. (through, into) a săpa / a construi un tunel (prin, în). tunnelling 1'tAnlin] s. 1. săparea / străpungerea unui tunel. 2. (fam.) (sistem de) tuneluri. tunnel vision ['tAnl rvişan] s. 1. vedere unidirecţională, îngustare a câmpului vizual. 2. (peior.) punct de vedere îngust sau unilateral. tunny (fish) ['tAiii (fi/)] s. (i/u.) ton (Thunnus thynnus). tuny j'tju:ni] adj. (fam.) melodios; (despre o melodie) uşor de ţinut minte. tup [tAp] I. s. 1. berbec. 2. (conslr.) berbec. 3. (tehn.) baros, ciocan marc / greu. II. vb. tr. (despre berbec) a mârli, a se împerechea cu (o oaie). tuppence ['tApsnsI s. (fam.) v. t w o p e n c c. tuppenny ['tApni] adj. (fam.) v. t w o p e n n y. tuque l'tju:k] s. şapcă canadiană. tur [to:rJ s. (zool.) zimbru. Turanian [tjua'reinisn] adj. turanic; uralq-altaic. turban ['ta:b3n[ s. turban. turbaned |'tc>:bondJ adj. cu turban. turban stone ['ts:bn 'stoun] s. piatră funerară la mahomedani. turbant ]'to:bontj s. v. t u r b a n. turbary ['tetori] s. 1. turbărie; exploatare de turbă. 2. (jur.) dreptul de a exploata turba de pe terenul cuiva.
978
turbid ['te:bid] adj. 1. (despre lichide) tulbure. 2. nebulos, confuz, vag. 3. încurcat, complicat.. turbidity [ts:'biditi] s. stare tulbure (si fig.). turbidness ['to:bidnisJ s. v. t u r b i d i t y. turbillion [te:'bilinn] s. (rar) vârtej. turbinate |'t3;bineit] I. adj. 1. spiralat; clicoidal. 2. (biol.) turbinat; obconic. II. s. 1. (anat.) cornet nazal. 2. scoică spiralată. turbine ['ts:bain] s. turbină. turbine alternator [~ ,o:lt3neit3r] s. (electr.) turboalternator. turbine-driven [~ .drivn] adj. cu turbine, acţionat / pus în mişcare de turbine. turbo-alternator ]'to:boub:ltoneit3r] s. v. t u r b i n e a l t e r n a t o r . turbo-blower [~'blouor] s. (tehn.) turbosuflantă. turbo-compressor ['te:bo»kom'pres3r] s. (tehn.) turbocompresor. turbo-dynamo [-'dainomo] s. (electr.) turbo-dinam; grup turbogenerator. turbo-generator [~'d3cn3reit3c] s. (electr.) turbogenerator. turbo-jet ['t3:bo«'d3Ct] adj. turboreactor; (av.) ~aircraft / plane (avion) turboreactor. turbo-prop |'t3:bou'prop] adj. turbopropulsor; (av.) ~ aircraft / plane (avion) turbopropulsor. turbosupercharger ['t3:bousju:p3'tra:d33r] s. v. t u r b o - c o m p r c s s o r. turbot ['t3:bat] s. (iht.) calcan (Scophthalmus maximus). turbulence ['tebjulons] s. 1. impetuozitate. 2. tumult, zarvă, agitaţie; clocot, fierbere. 3. indisciplină. 4. (hidr., meteor.) turbulenţă. turbulent ['t3:bjulont] adj. 1. turbulent, impetuos, tumultuos. 2. (fig.) furtunos, clocotitor, agitat. turbulently [-li] adv. turbulent, tumultuos. turco ['fâ:kou] s. soldat algerian din armata franceză. Turcoman ['t3:k3m3n],pl. Turcomans [-z] s. 1. turemen. 2. (limba) turemenă. Turcophile [torkoufil] adj., s. turcofil. Turcophobe ]'t3:rkofoub] adj., s. turcofob. turd [to:rd] s. 1. (vulg.) scârnă; căcat. 2. (vulg.) otreapă, lepădătură, nemernic. turdus [t3:d3s] s. (ornit.) sturz (Turdus). tureen [ts'rim] s. 1. supieră. 2. sosicră. turf [to:f], pl. turfs [-s], turves [ts;vz] I. s. 1. brazdă de iarbă, gazon; turf. 2. turbă. 3. (sport) curse, alergări. II. vb. Ir. a acoperi (pământul) ev brazde de iarbă. turf-clad [tafklxd] adj. acoperit cu brazde de iarbă. • turfed [t3:ft] adj. cu gazon. turfite ['to;fait] s. persoană nelipsită de la cursele de cai; turfist. turf moor ['to:f muor) s. turbărie. turfy ]'to:fi] adj. 1. cu gazon; cu brazde de iarbă. 2. de turbă. 3,'de curse de cai. turgent ['talant] adj. v. t u r g i d. turgescent [t3:'d3esnt] adj. (med.) turgescent. turgid ['toxoid) adj. 1. umflat. 2. (fig.) bombastic, umflat. turgidity [cAtyditi] s. 1. umflătură, turgescenţă. 2. bombasticism, emfază. turgidly ['to:d3idli] adv. bombastic, emfatic. turgor ]'t3:gor] s. (med., bol.) turgescenţă. Turk [ts:k] s; turc ;(fam.) he's a ~ c un tiran /un despot; to turn ~ a sc înfuria, a se oţărî, a se burzului, a se aprinde de mânie; (ist. inv.) the Grand ~ sultanul, padişahul. turkey ['ta:ki] s. 1. (omit.) curcan (Meleagris gallopavo). 2. carne de curcan. 3. (amer. si.) (despre o piesă de teatru, un film etc.) fiasco, eşec. -0- (amer. si.) to talk (cold) ~ a vorbi pe şleau, a grăi verde (româneşte), a spune lucrurilor pe nume. turkey-buzzard [~ibAzod] s. (ornit.) (amer.) vultur-curcan (Calhartes aura). ■ turkey-co*ck [~fc)k] s. 1. (ornit.) curcan (mascul). 2. (fig.) păun, persoană îngâmfată /înfumurată. ' -• turkey-hen [~hen] s.fornit.) curcă. turkey poult [~ 'poult] s. (ornit.) pui de curcă, curcănaş. Turkish ['ta:ki/J I. adj. turcesc. II. s. (limba) turcă. Turkish delight [~ di'lait] s. (gastr.) rahat. Turkish music [~ 'mju:zik] s. (muz.) muzică (militară) turcească. Turkish towel |~'tau3l| s. prosop gros pluşat. Turkoman ['t3:k3ni3n,-maîn,-ma:n] s. v. T u r c o m a n . turmeric ]'to:niorik] s. (bot.) şofran de India (Curcuma longa). turmeric paper [~ ,peipsr] s. (chim.) hârtie de curcuma. turmeric plant [~ pla:nt] s. v. t u r m e r i c. turmoil ['to:moil] I. s. zarvă, gălăgie, tărăboi; dezordine, harababură. II. vb. A.tr. a deranja, a hărţui. B. intr. a fi îngrijorat / tulburat / neliniştit. turn [ts:n] I. vb. A. tr. 1. a întoarce, a face să se întoarcă, a învârti, a răsuci; to ~ the key in the lock a întoarce / a răsuci cheia în broască; to ~ the knife in the wound a răsuci cuţitul în rană; to ~ the key on / upon smb. a încuia pe cineva; to ~ the key to smb. a închide cuiva uşa în nas; to ~ the light low a face lumina mică; to ~ a tap a întoarce un robinet. 2. a întoarce; to ~ (over) a page a întoarce o pagină; to ~ the hay a întoarce fânul; wood that ~s the edge of the axe lemn care ştirbeşte tăişul securii; to ~ one's back a sc întoarce cu spatele, a întoarce spatele, a sc întoarce; to ~ a card a întoarce o carte; to ~an omelet(t)e a întoarce / a răsturna o omletă pe cealaltă faţă; without ~ing a hair fără să clintească, fără să clipească, fără teamă; (poligr.) to ~ a letter a întoarce o literă; (poligr.) ~ed letter literă întoarsă; (fig.) to ~the tables on smb. a schimba rolurile, a (com)batc pe un adversar cu propriile lui arme; (fam.) to ~ tail a întoarce spatele, a o lua / a o rupe la fugă, a o şterge, a face stânga-mprejur; â nu fi credincios principiilor sale, a deveni renegat; (fig.) to ~ one's tail to the manager a face / a începe un lucru pe dos; (fig.) to ~ tippet a se schimba complet. 3. a întoarce, a îndreptata dirija; a devia; to ~ one's horse a-şi întoarce calul; he ~ed his steps homewards îşi îndreptă paşii spre
979
casă, se întoarse acasă; (fig.) to ~ bridle / rein a face calc întoarsă; to ~ all hands on deck a scoate toată lumea pe punte; he never ~ed a beggar from the door nu a alungat niciodată un cerşetor; to ~ a vessel from her course a abate un vas de la ruta sa; to ~ a blow a face să devieze o lovitură, a abate o lovitură; to ~ the conversation a schimba vorba, a da conversaţiei un alt caracter; to ~ the talk into other chronicles a orienta conversaţia spre alte subiecte; to ~ the fashion a da modei o altă direcţie, a schimba moda; (ferov.) to ~ the points a schimba macazul; to ~ the sway of battle a schimba mersul / soarta bătăliei, a apleca cumpăna bătăliei (într-o parte); to ~ smb.'s thoughts a schimba firul gândurilor cuiva; to ~ the die / dice a schimba roata norocului; to ~ the fate of the day a schimba soarta / deznodământul zilei / bătăliei; to ~ the day against smb. a schimba raportul de forţe. 4. a întoarce (capul, privirea), a îndrepta (atenţia etc.); ~your face this way întoarec-te cu faţa încoace; to ~the blind eye to a închide ochii la / asupra; to ~ a deaf ear to a fi surd la, a nu pleca urechea la; to ~ one's hand to a se apuca de ceva; to ~ a telescope on a star a fixa un telescop pe o stea. 5. a întoarce, a răsturna; {mar., auto, fam.) to ~ (the) turtle a se răsturna, a se întoarce cu fundul în sus, a şavira, a capota. 6. (inside out) a întoarce (pe dos) (o haină, o umbrelă); to ~ one's religion a-şi schimba religia; he ~s his pockets inside out îşi întoarse buzunarele pe dos; (fig.) to ~one's coat a-şi schimba părerile /convingerile, a trece de partea inamicului, a trece dintr-un partid într-altul. 7. a preface, a preschimba, a transforma, a face să devină; to ~ milk into butter a alege unt; his love was -«d to hatred dragostea Iui s-a preschimbat în ură; to ~ a house into a hospital a face dintr-o casă un spital; to ~ German into English a traduce din germană în engleză; to ~ a sentence into Romanian a traduce o frază în româneşte. 8. a preschimba, a converti (în bani); to ~ one's watch into money a-şi vinde ceasul; (rar) to ~ a / the penny a-şi plasa/ a-şi investi cu folos banii, a specula cu succes, a câştiga un bănuţ; to ~ an honest penny a câştiga cinstit un ban, a-şi câştiga pâinea cinstit. 9-a ocoli, a întoarce; to ~ the corner a) a da colţul; b) (fig.) a ieşi dintr-o situaţie grea, a ieşi cu bine dintr-o criză (într-o boală); (mit.) to ~ the enemy's flank a întoarce flancul inamicului; to ~ a difficulty a ocoli o dificultate. 10. a strica, a acri. a face să se prindă (lapte etc.); a denatura; to ~the milk (sour) a face să se acrească laptele; (jig.) your looks could ~ new milk sour ai o mutră teribil de acră; autumn ~s the leaves (yellow) toamna face să se îngălbenească frunzele. 11. a atinge (un anumit moment, o anumită vârstă); he has / is ~ed fifty e trecut de cincizeci de ani; it is ~ed six o'clock a trecut de şase. 12. a suci, a ameţi; success has ~ed his head succesul 1-a ameţit / i-a sucit capul; to ~ smb.'s brain/head a suci capul/minţile cuiva; grief has ~ed his brain necazurile l-au făcut să-şi piardă minţile. 13. a produce greaţă, a face rău; to ~ the stomach a face săi se întoarcă stomacul pe dos, a face greaţă: (fam.) that~s my stomach aceasta mă scârbeşte / îmi face greaţă. 14. a strânge / a da / a fasona Ia strung. 15. a presa, a modela, a rotunji; (jig.) a cizela, a da o formă elegantă; to ~ the heel of a stocking a face călcâiul unui ciorap, a da formă călcâiului unui ciorap. 16. to ~ about a întoarce (ceva) într-o altă direcţie; (fig.) to ~ about in one's mind a frământa în minte; to ~ aside a abate, a face să eşueze; to ~ aside a blow a abate o lovitura, a face să devieze o lovitură; to ~ away a) a întoarce (caput, ochii, faţa); b) a abate, a îndepărta; c) a expedia (pe cineva), a face vânt (cuiva); to ~ back a) a face sa se întoarcă, a întoarce înapoi: b) a alunga, a goni, a da afară; c) a-şi sufleca (mânecile), a lăsa în jos, a îndoi (gulerul paltonului etc.); to ~ down a) a lăsa în jos, a îndoi (un guler); a îndoi colţul (unei jxigini); to ~ down the bed a (des)face patul; to ~down a chair a întoarce un scaun (pentru a arăta că este ocupat); b) a micşora, a face mic (lumina), a reduce (gazul); c) a respinge (o propunere, o reclamaţie, un candidat); to ~ down a suitor a refuza un pretendent; (mil.) to ~ down a man a respinge un bărbat ca inapt pentru serviciul militar, a reforma; d) a umili, a înjosi; a înăbuşi; to ~ in a) a face să intre (capetele unui lucru); a îndoi înăuntru (o margine a unei haine etc.); b) a preda (echipamentul militar, sportiv etc.); to ~ one's job in a-şi părăsi slujba de bună voie; to ~ inside out a întoarce pe dos (o umbrelă, o hăitui, o blană); to ~ into a) a transforma, a preface, a preschimba în; b) a traduce în; to ~ off a) a opri (apa, gazul), a atinge (lumina, gazul), a închide (un robinet); to ~ off a wireless a închide un aparat de radio; (fig.) to ~ off the steam a înceta lucrul; b) a abate; to ~ off the river a abate cursul râului; (from) (jig.) a abate (atenţia), a face să devieze (de la); to ~ the thoughts off from a-şi abate / a-şi întoarce gândurile de la; c) a concedia, a da afară, a expedia; he has ~ed off his former wife şi-a repudiat nevasta dintâi; d) (ferov.) a gara. a trage (un vagon); to ~ on a) a deschide (un robinet); a da drumul (la abur, la apă); a aprinde (lumina, gazul); shall I - on the light? să aprind lumina?; ~ on my bath pregăteşte-mi baia; (fig.) to ~ on the steam a se pune pe lucru cu sârg, a se apuca cu clan de o treabă; b) (fam.) to ~smb. on to do smth. a pune pe cineva să facă ceva; c) to be ~ed on one's back a cădea pe spate, a se răsturna; d) v. t o ~ u p o n; e) (fam.) a excita pe cineva: to ~ out a) a întoarce în afară, a scoate (picioarele) în afară; to ~ out one's toes a întoarce picioarele în afară; b) a alunga, a goni, a da afară, a concedia, a exclude; to ~smb. out (of doors) a da pe cineva pe uşă afară, a arata uşa cuiva; to ~ out a tenant a evacua un chiriaş: to ~ out a government a răsturna un guvern; ~ him out! afară cu ci!; to ~smb. out of his job a arunca pe cineva în stradă, a lăsa pe cineva pe drumuri; he is ~ed out of his place a fost scos din postul său; to ~out into / to the world a alunga în lumea mare; to ~ out in the cold a face cuiva un duş rece, a descuraja; c) (mar.) a trezi (oamenii); (mii.) a pune (trupele) în stare de alarmă; to ~out the guard a scoate afară garda; d) a mâna (vitele) la câmp; e) a produce, a fabrica (mărfuri); she ~s out a very nice dress face rochii foarte frumoase; to ~ out a great deal of work a produce mult; to ~out to order a confecţiona Ia comandă;j) a întoarce pe dos (un buzunar, o mănuşă), a goli (un sertar, buzunarele); a face curăţenie generală (într-o cameră); I've ~ed out the dining-room am făcut sufrageria; g) (si.) a găti, a împopoţona, a împodobi; h) a opri (gazul), a stinge (lumina); to ~ over a) a întoarce (o pagină etc.); to ~ over the leaves of a book a răsfoi o carte; (la sfârşitul unei scrisori, al unei pagini) please ~ over! întoarceţi (foaia)!; (fig.) to ~ over a new leaf a începe o nouă viaţă, a se îndrepta; (fg.) to ~an idea over in one's mind a rumega o idee; to ~ a plan over in one's mind
turn
a chibzui asupra unui plan, a întoarce un plan pe toate părţile; b) a răsturna; (agr.) to ~ over the soil a răsturna brazda, a întoarce arătura; c) a preda, a transfera, a transmite (o procură etc.) cuiva; to ~ over the management of an affair to smb. a încredinţa / a transmite cuiva conducerea unei afaceri; the thief was ~ed over to the police hoţul a fost dat pe mâna poliţiei; d) a realiza, a dobândi, a câştiga; he ~s over 60,000 pounds a year cifra sa de afaceri se ridică Ia 60.000 de lire pe an: to ~round a învârti, a întoarce; (fig.) a învârti, a conduce după bunul plac; (fig.) I can ~ him round my little finger pot să-1 am la degetul cel mic, pot să fac ce vreau cu el; to ~ to a) a întoarce, a îndrepta spre; to ~smb.'s attention to a îndrepta atenţia cuiva spre, a atrage atenţia cuiva asupra; he ~ed his back to me s-a întors cu spatele la mine; (jig.) mi-a întors spatele; ~your eyes to me uită-te la mine; b) a preface, a transforma în; to ~ evil to good a întoarce răul în bine; to ~ green to blue a face din verde albastru; to ~ to account / advantage / profit a trage folos din, a profita; to ~ up a) a ridica în sus (gulerul hainei, paltonului etc.), a răsfrânge, a sumete, a sufleca (mânecile etc.); (pop.) to ~ up one's toes a da ortul popii; b) a da pe faţa (o carte de joc), a căuta (un cuvânt în dicţionar); to ~ up a blank a-i ieşi la tragere un loz alb (necâştigător); among the letters, I ~ed up a photograph of my grandfather printre scrisori am găsit / descoperit o fotografie dc-a bunicului meu; to ~ up one's eyes a ridica ochii; a-şi da ochii peste cap; to ~ up one's mask a-şi scoate masca; c) (si.) a achita din lipsă de dovezi; d) (şl.) a renunţa la; e) (şl.) a aresta;f) (agr.) a întoarce (pământul, brazda, arătura), a desţeleni; father ~ed up some human bones in the garden tata a dezgropat nişte oseminte în grădină; g) a ridica (un fitil), a face marc (o lumină); to ~ up the gas a deschide complet gazul; h) (pop. fig.) to be ~ed up a fi ruinat, a fi ajuns la sapă de lemn; to ~ upon a ridica (ochii etc.); he ~ed his sword upon himself el ridică sabia asupră-şi; to ~one's hook upon a country a părăsi o ţară; i) a întoarce, a îndrepta; to ~ arguments of an opponent upon himself a întoarce argumentele unui adversar împotriva lui însuşi. B. rejl. (fam.) to ~ oneself about a se reface (mai ales financiar); to ~ oneself round a se învârti în jur; (jig.) a se învârti, a ajunge într-o situaţie mai bună. C. tntr. 1. a se roti. a se învârti, a se răsuci; the wheel ~s roata se învârteşte; the door ~s on its hinges uşa se răsuceşte în ţâţâni: (fig.) to ~in one's grave a se zvârcoli / a se răsuci în mormânt; to ~ on one's heels a face stânga-mprejur; to toss and ~ in bed a se răsuci / a sc zvârcoli în pat (când pe o parte, când pe alta). 2. a se strunji; ivory ~s well fildeşul se strunjeşte / se lucrează bine Ia strung. 3. a sc întoarce, a se învârti; they had no room to ~ round nu aveau loc să se învârtească; she ~ed towards me ca se întoarse spre mine: (teatru) he ~s as if to go se întoarse ca pentru a pleca; to ~ single a face un tur singur (la dans); to ~ short a se întoarce brusc. 4. a sc îndrepta, a face la, a o lua spre, a se adresa; the river ~s to the right râul o coteşte spre dreapta; we ~ed down Oxford Street am apucat-o / luat-o pe Oxford Street; we ~ed homewards am luat-o spre casă; the wind is ~ing vântul se schimbă; my thoughts often ~ed to this subject gândurile mele reveneau adesea Ia acest subiect; to ~ to the thought of a începe să sc gândească la; to ~ to the dictionary a consulta dicţionarul; I shall now ~ to another matter voi trece acum la o altă chestiune; he does not know where / which way to ~ el nu ştie încotro s-o apuce şi ce să facă (mai întâi); which way do your thoughts ~? undc-ţi zboară gândurile?; to ~ to smb. a recurge la cineva / la ajutorul cuiva; I didn't know to whom to ~ nu ştiam cui să mă adresez; to ~ to work a se apuca de lucru, a sc pune pe treabă. 5. a se schimba; the tide is ~ing mareea se schimbă; the tides ~ fluxurile alternează cu refluxurile; his luck has ~ed norocul lui s-a schimbat. 6. a deveni, a se face, a sc transforma, a sc preface, a sc schimba; the leaves are beginning to ~ frunzele au început să sc îngălbenească; his hair has ~ed from black to white părul i-a devenit din negru alb, i-a albit părul; to ~grey a albi, a încărunţi; the night has ~ed s-a făcut ziua; it is ~ing to rain se pregăteşte de ploaie: the snow soon ~ed to rain zăpada sc prefăcu curând în ploaie; the snow has ~ed in(to) slush zăpada s-a prefăcut în noroi; everything she touched ~ed to gold tot ce atingea ca se preschimba în aur: the affair was ~ing to tragedy chestiunea luă o întorsătură tragică; it is ~ing cold sc face frig; to ~ red a (sc) roşi; (fam.) to ~ all the colours of the rainbow a trece prin toate culorile curcubeului; to ~ pale a păli, a se îngălbeni; ink that ~s black on drying cerneală care devine neagră când sc usucă; to ~ sulky a deveni morocănos; to ~ bankrupt a da faliment; to ~ soldier a se face soldat; to ~ Roman Catholic a trece la catolicism; to ~ socialist a deveni socialist. 7. a sc acri, a sc strica; the milk has ~ed (sour) laptele s-a stricat; (despre vin) to ~ into vinegar a se oţeti; to ~ acid a sc oţeti. 8. a se învârti, a ameţi; my head ~s mi sc învârteşte capul, simt că ameţesc. 9. a fi cuprins de greaţă, a sc îmbolnăvi; my stomach ~s îmi vine greaţă. mi se face greaţă. 10. to ~ about a) a sc întoarce, a întoarce; (mii.) a face o întoarcere: ~about, driver! şofer, întoarce!; b) to ~against a sc întoarce împotriva, a se arăta ostil faţă de; my stomach ~s against it îmi face greaţă; to ~aside a se îndepărta, a se retrage; to ~ away (from) a) a-şi întoarce faţa (de la), a întoarce spatele (cuiva); b) a părăsi, a abandona; to ~ back a) a sc întoarce, a se înapoia, a reveni, a face cale întoarsă, a-şi întoarce paşii; b) a se întoarce, a face o întoarcere; to ~ down a fi întors / îndoit / lăsat în jos; a fi căzut; the corners of his mouth ~ down are colţurile gurii lăsate în jos; to ~ in a) a fi întors înăuntru; his toes ~ in are degetele de la picioare întoarse înăuntru; b) a intra; let's ~ in here! hai să intrăm aici!; c) (fam.) a sc duce / a merge la culcare, a se culca; d) a se întoarce (acasă, de unde a plecat); e) to ~ in and out a sc încolăci, a şerpui; to ~into a se preschimba, a se preface, a sc transforma în, a se face, a deveni: ice ~s into water gheaţa se transformă în apă; to ~ off a) a-şi schimba drumul, a coti. a o lua. a o apuca (la dreapta, la stânga); I ~ed off to the left am luat-o la stânga; the road ~s off at this point în acest punct drumul sc bifurcă; the car ~ed off the main road maşina părăsi şoseaua; to ~ off the right road a se abate de la drumul cel bun; Gower Street ~s off Great Russell Street Gower Street face colţ cu Great Russell Street; b) a înceta / a lăsa lucrul; to ~ on a) a sc îndrepta, a sc întoarce; (fig.) our conversation ~ed on him conversaţia noastră s-a învârtit în jurul lui; b) to ~ on smb. a sc năpusti asupra cuiva, a ataca pe cineva; why do you ~ on me? de ce te legi de mine?; c) a depinde;
turnabout
everything ~s on your answer totul depinde de răspunsul d-tale; to ~ out a) a ieşi, a apărea în public; the whole school ~ed out to meet him întreaga şcoală a ieşit să-1 întâmpine; the guard ~s out garda iese; they ~ed out of the main street ei părăsiră strada principală; bj (fam.) a se da jos din pat, a se scula; c) a lăsa / a înceta lucrul, a face grevă, a se pune în grevă, a declara grevă; d) (fig.) a ieşi la iveală, a se arăta, a se dovedi, a ieşi, a se sfârşi; to ~ out ill a ieşi rău; it ~ed out badly for him i-a mers prost; things did not ~ out as he intended lucrurile n-au ieşit cum intenţiona el; things have ~ed out well lucrurile au ieşit bine; to ~ out right a reuşi, a izbuti; all will ~ out for the best totul se va sfârşi cu bine; I don't know how it will ~ out nu ştiu cum se va sfârşi; the tidings ~ed out to be correct veştile s-au dovedit a fi adevărate; it ~ed out to be a failure s-a dovedit a fi un eşec; it ~s out that se constată că; he ~ed to be my old friend el s-a dovedit a fi vechiul meu prieten; this ~s out to be true asta se dovedeşte a fi adevărat; e) a se întâmpla, a se petrece; and so it ~ed out şi aşa s-a întâmplat; as it ~ed out cum s-a întâmplat;/) a deveni, a se face; it ~ed out a great success s-a transformat într-un mare succes; he ~ed out an excellent actor a devenit un actor excelent; what a pretty girl she has ~ed out! ce fată drăguţă s-a făcut!; the weather has ~ed out fine s-a făcut vreme frumoasă; the evening ~ed out rainy seara vremea s-a schimbat şi a plouat; to ~ over a) (despre un vehicul, avion etc.) a se răsturna; a capota; b) (fig.) a trece (într-un alt partid); to ~ round a) a se învârti, a se roti; (fam.) my head ~s round mi se învârteşte capul; to ~ round and round a se învârti mereu; b) a-şi schimba opiniile / politica, a trece într-un alt partid; c) a se întoarce; I haven't time to ~ round nu am timp nici să mă întorc (aşa sunt de ocupat); to ~ round on smb. a se lega / a se agăţa de cineva, a-i căuta pricină; to ~ to a) (fam.) a se pune pe lucru, a se apuca de lucru / treabă; b) a se preface în, a se transforma în, a deveni; water ~s to ice apa se preface în gheaţă; to ~ up a) a se răsfrânge în sus, a se îndoi în sus; his nose ~s up are nasul cam / în vânt; b) a sosi pe neaşteptate, a se arăta, a-şi face apariţia, a se prezenta; to ~ up at smb.'s house a sosi (pe neaşteptate) la cineva; they ~ed up at my office yesterday morning s-au prezentat la biroul meu ieri dimineaţă; to ~ up again a-şi face din nou apariţia; I hope my muffler will ~ up some day sper că fularul meu o să iasă la iveală într-o (bună) zi; he's always waiting for smth. to ~ up el aşteaptă întotdeauna să-i cadă ceva mură-n gură; he will ~ up one of these days vine / apare într-una din zilele acestea; smth. is sure to ~ up se va ivi desigur o ocazie; c) a se întâmpla, a surveni, a deveni; (pop.) to ~ up ill a se îmbolnăvi; to ~ up to smb.'s advantage a ieşi în folosul cuiva; to ~ upon a se învârti în jurul; to ~ upon a fixed point a se învârti în jurul unui punct fix; our whole policy ~s upon this alliance această alianţă este pivotul întregii noastre politici. II. s. 1. învârtire, învârtitură a unei roţi, tur; one ~ of the propeller urrtur de elice; a ~ of Fortune's wheel întorsătură a roţii norocului; (fig.) in the ~ of a hand cât ai clipi din ochi, cât ai zice peşte; it rests upon the ~ of a die atârnă numai de un fir de păr; to make a hundred ~s per minute a face 100 de rotaţii pe minut; (fig.) la perfecţie, foarte precis, la milimetru; (despre friptură) done to a ~ tocmai bun, fript nici prea tare nici prea puţin; (fam.) to do a hand's ~for smb. a da cuiva o mână de ajutor. 2. schimbare a direcţiei; (mar.) giraţie; (auto) viraj, întoarcere; to make / to take a ~ to the right a vira la dreapta; (auto, av.) to take a short ~ a vira scurt; (mar.) to finish a ~ a termina o giraţie; to be on the ~ a fi la un punct de.cotitură; at every ~ of affairs la fiecare întorsătură a lucrurilor; to take another ~ a lua o altă întorsătură; the affair was taking a tragic ~ chestiunea luă o întorsătură tragică, chestiunea devenea tragică; things are taking a ~ for the better lucrurile iau o întorsătură fericită; the patient has taken a ~ for the worse bolnavului a început să-i meargă mai rău, starea bolnavului a început să se înrăutăţească; it is upon the ~ of twelve bate ora 12; ~ of a disease criză a unei boli; she had one her ~s yesterday a avut una din crizele ei ieri; ~ of life vârsta la care începe îmbătrânirea; the ~ of the century începutul secolului / veacului; (mar.) ~ of the tide schimbare a mareei; (fig.) the ~ of the tide schimbare vizibilă în bine, moment de cotitură în viaţa cuiva, schimbare a soartci; the ~ of the balance is with him balanţa înclină în favoarea lui; (fin.) the ~ of the market jocul pieţii, diferenţa dintre preţul de cumpărare şi preţul de vânzare; ~in the market schimbare în conjunctura pieţii. 3. întoarcere; (mii.) right ~! la dreapta!; left ~! la stânga!; about ~! la stânga-mprejur! 4. întorsătură, cotitură. şerpuitură (a unui drum), cot, meandră (a unui rau); ~ of a serpentine road cotitură / curbă a unei serpentine; sharp ~cotitură bruscă; there was a sharp ~ in the road drumul cotea brusc. 5. schimbare, variaţie; to have a ~ a suferi o schimbare. 6. întorsătură, direcţie, curs, cale, punct de cotitură, mişcare înapoi.. 7. (jig.) aptitudine, înclinaţie, înclinare, aplicare, p*rnire, factură, talent, dispoziţie; ~ of mind mod de a gândi, mentalitate; domestic ~ înclinaţie spre viaţa de familie; of a lively ~ (eu un temperament) vioi; he was of a romantic ~ avea ceva romantic în el; he is of a studious ~ este studios din fire; to have a ~ for smth. a avea o înclinaţie spre ceva, a-i plăcea ceva; she has a ~ for music ea arc aptitudini muzicale; he is of a humorous ~ e hâtru / şugubăţ / p*rnit pe haz; he has a natural ~ for chemistry arc o înclinaţie naturală spre chimie; to have a fair ~ a avea şansă. 8. formă, turnură, construcţie, mod; ~of a sentence turnură a unci fraze; English ~ of speech anglicism; ~ of expression mod de exprimare; there is a noble ~in his verse versurile sale au un suflu nobil; the ~of her arm contururile /linia braţului ei. 9. plimbare, tur; to take a ~ a face o plimbare / un tur / câţiva paşi; he took two ~s about the room se plimbă de două ori, încoace şi încolo prin cameră; măsură de două ori camera în lung şi-n lat; let us take a ~ round the garden să facem un tur / câţiva paşi prin grădină; to walk a ~ a umbla de colo până colo; an extra ~ tur de dans extraordinar. 10. rând; schimb, tură, şut; by ~s, in ~, ~ and ~ about pe rând, rând pe rând alternativ, unul după altul; each in his ~ fiecare la rândul său; everything in its ~ fiecare lucru la timpul său; now it's my ~ acum e rândul meu, acum sunt eu la rând; when it comes to your ~ când veniţi la rând, când vă vine rândul; my ~ will come to îmi va veni mie rândul să; I will serve you all in ~ vă voi servi pe toţi la rând; to speak in one's ~ a vorbi la rândul său; to take it in ~s to do smth., to take ~s in / at doing smth. a face ceva pe rând / cu schimbul / alternativ; to follow in ~ a urma / a veni la
980
rând; to supply smb.'s ~ a ţine locul cuiva, a reprezenta pe cineva; I will take my ~ to watch voi sta de veghe când îmi va veni rândul; to take one's ~ a intra în schimb / în tură. 11. număr de program; music-hall ~ număr de music-hall; her song ~ is at eleven o'clock îi vine rândul să cânte la ora unsprezece. 12. serviciu; friendly ~ serviciu prietenesc; good ~ serviciu, amabilitate, complezenţă; to owe smb. a good ~ a avea obligaţii / a fi îndatorat faţă de cineva; to do smb. a (good) ~ a face cuiva un (bun) serviciu (prietenesc); (prov.) one good ~ deserves another, ~ for ~ serviciu contra serviciu, o mână spală pe alta; to serve smb. the good ~ (of) a face cuiva serviciul (de a); to do a ~ for â ~ a răsplăti un serviciu printr-un alt serviciu, a face serviciu contra serviciu. 13. festă, renghi; ill / bad ~ festă urâtă; to do smb. a bad / an ill ~ a juca cuiva o festă urâtă; a face cuiva un prost serviciu. 14. prilej, ocazie; at every ~la fiecare pas, în fiecare clipă / moment. 15. folos, câştig; profit, beneficiu (într-o afacere); intenţie; scop; does it serve your ~? îţi serveşte aceasta? serveşte aceasta scopului tău?; it will serve my ~ aceasta mă aranjează (pentru moment), îmi convine; it would not suit his ~ aceasta nu l-ar aranja, nu i-ar conveni, nu ar corespunde intenţiilor sale. 16. (fam.) ştie nervos, lovitură, frică, spaimă; this sight gave me quite a ~ acest spectacol a fost pentru mine o adevărată lovitură / m-a răscolit; (fa/H.) you gave me such a ~! mi-ai tras 6 sperietură / spaimă! 17. o figură de patinaj:" 18. (mar.) volta. 19. (electr.) (tur de) spiră. 20. pl. (med., fam.) menstruaţie, soroc, period. 21. (tehn.) a) strung; b) zăvor (la fereastră). 22. dx)ligr.) şpis, musculiţă. 23. (muz.) grupet. -0- (despre un automobil, cal etc.) to have a good / fine ~ of speed a fi iute / rapid, a dezvolta o viteză bună. turnabout ['tamabaut] ş. 1. cotitură (şi fig.). 2. scrânciob, carusel. 3. revanşă. turnaround ['tomaraund] s. (amer.) v. t u r n r o u n d . turnback ['tombask] s. 1. fricos, laş. 2. v. t u r n o v e r (5). turn bench [~ bent/] s. (tehn.) polizor, tocilă. turn bridge [—brid3J ş. pod mobil, pod turnant. turncoat [~kout] s. renegat, transfug, dezertor; cameleon, persoană care se dă după cum bate vântul. turnco*ck [~k?k] ş. 1. (tehn.) robinet de închidere. 2. supraveghetorul distribuţiei apei pe conducta principală de apă. turn-down [~daun] I.adj. (despre guler) răsfrânt, lăsat în jos. II. s. 1. refuz, declinare (a unei oferte). 2. guler răsfrânt. 3. v. t u r n o v e r (5). turn-down collar [~ 'kob r ] s. guler răsfrânt. turned comma ['to:nd 'komo] s. ghilimca. turned-on ['tamd'on] adf (sl.) 1. incitat, stimulat; excitat. 2. aflat sub influenţa unui narcotic, drogat. - ' . - ' . . - _ turner1 ['tarns1"] s. 1. strungar. 2. (tehn.) manipulator. turners, acrobat, gimnast. . . . Turneresque [.tomD'resk] adj. în genul / în stilul lui Turner (pictor englez 1775-1851). turnery ['tsmari] s. 1. atelier de strungărie. 2. meşteşugul strungarului. 3. strungărie artistică. 4. obiectele produse la strung. turn-in ftamin] s. interiorul cămăşii / supracopertei unei cărţi. turning [rto:nirj] s. 1. cotitură, serpentină; răscruce, răspântie, încrucişare de drumuri. 2. rotaţie; (astron.) revoluţie. 3. v. t u r n e r y (2). 4. strunjire. , „ - " . . . turning back [~ 'bask] s. întoarcere, înapoiere, revenire. turning bridge [~ 'brid3] s. pod turnant / rotativ. turning chisel [~ .t/izl] s. (tehn.) cuţit de strung. turning down [~ 'daun] s. (tehn.) strunjire. turning out [~ 'aut] ş. 1. ieşire; dare afară, scoatere. 2. mutare. 3. (tehn.) lărgire a unei găuri cu burghiul. '"> turning over [~ rouvor] s. 1. răsfoire (a paginilor unei cărţi). 2. răsturnare. turning-point [~point] s. moment hotărâtor / crucial, punct de cotitură^criză. turning saw [~ 'so;] s. (tehn.) ferăstrău cu coardă. turning tool [~ tu:l] s. v. t u r n i n g c h i s e l . turnip ['to:nip] s. 1. (bot.) rapiţă (Brassica râpa); Swedish ~ v. t u r n i p - c a b b a g e . 2. (şl.) ceas mare de buzunar. turnip-cabbage [~rka3bid3] s. (bot.) nap (Brassica ndpus). turnipy ['tamipi] adj. 1. mirosind a nap. 2."ca un nap. turnkey ['to:nki] ş. temnicer. turn-off [to:n'o(:)f] ş.l.v. t u r n o u t (6). 2. (fam.) motiv de blazare. turn-on fto:non] ş. (fam.) 1. lucru incitant sau excitant, 2. persoană sexi. turnout [rto:naut] ş. 1. adunare, asistenţă, auditoriu. 2. echipaj, trăsură; smart ~echipaj elegant. 3. (mil.) ţinută, uniformă. 4. (ec.) producţie globala. 5. grevă. 6. (ferov.) ramificaţie, bifurcaţie, branşament; schimbare de cale / de macaz; linie de garaj. 7. (amer.) punere ■ ■ în libertate a unei persoane arestate. turnover ['tomiouvo1"] ş. 1. răsturnare, culbutare. 2. (ec.) fluctuaţie a muncitorilor (în producţie). 3. (corn.) cifră de afaceri. 4. (gastr.) (şi apple ~) prăjitură cu dulceaţă de mere. 5. îndoitură, răsfrângere (a unui cearşaf de plapumă, a unui ciorap de sport peste bocanc). 6. (amer.) ultima noapte de detenţiune (dinaintea punerii în libertate). 7. articol de ziar care se continuă pe o altă pagină. 8. (corn.) rată a desfacerii unui produs. turnpike ['tompaik] s. 1. (ist.) barieră (la intrarea într-un oraş unde se percepea o taxă I vamă). 2. (înv.) v. t u r n s t i l e . 3. (mil.) capră cu sârmă ghimpată. 4. (amer.) şosea pe care se percepe o taxă de tranzit. turn radius ['to:n .reidjos] s. (av.) raza virajului. . turnround [.'tomraund] ş. 1. spaţiu de virare. 2. schimbare de direcţie. 3. curs favorabil, îmbunătăţire a situaţiei. 4. timp de descărcare (a unui avion, vapor); pregătire de întoarcere /returnare. ■ • _ turn screw [~ 'skru:] ş. şurubelniţă.
981
turnsole [~soul] s. 1. (bot.) floare a-soarelui (Helianthus annuus). 2. (chim.) turnesol. 3. (bot.) heliotrop. turnspit [~spit] s. persoană care învârteşte de frigare. turnstile [~stail] s. cruce de barieră. turntable [~.teibl] s. 1. (ferov.) placă turnantă. 2. (tehn.) masă turnantă / rotativă: platformă turnantă (la tun). 3. platan de patefon / pick-up. turn-up ['to:nAp] I. s. 1. manşetă suflecată / sumeasă; mânecă suflecată / sumeasă; manşetă de pantalon sumeasă. 2. (la jocul de cărţi) carte întoarsă / dată pe faţă; (fig., fam.) it's a mere ~ e o chestie de şansă / de noroc. 3. (fam.) bătaie, încăierare, păruială. turn-up bed [~ 'bed] ş. pat pliant. turn-up trousers [-'trauzaz] s. pl. pantaloni cu manşetă. turpentine ['teipaiitain] I. s. terebentină; oii /spirit of ~esenţă de terebentină. II. vb. ţr.,1. a fricţiona cu terebentină. 2. (amer.) a extrage terebentină din. turpentine-tree [~ -tri:] s. (bot.) terebint (Pistacia îerebinthus). turpeth ['t3:po9] s. (bot., med.) rădăcină cu proprietăţi purgative din India. turpitude ['t3:pitju:d] s. infamie, ruşine, josnicie, ticăloşie. turps [ta:ps] s. (fa/u.) v. t u r p e n t i n e . turquoise ['to:kwa:z] s. turcoază, peruzea. turret [Wit] s. 1. (coitstr.) turn, foişor. 2. (mii.) turelă. 3. (tehn.) cap revolver. turreted [Wind] adj. 1. eu turelă, cu turcie. 2. cu turnuleţe. turret-gun [ WitgAn] s. (mii.) piesă grea de artilerie cu bătaie lungă (în turela vasului). turret head [~ hed] s. (mii.) tanchist-observator. turret lathe [~ leifl] ş. (tehn.) strung-revolver. turret ship [~ /ip] s. (mar.) cuirasat. turret steps [~ steps] s. pi. scară în spirală. turtle1 [tsitl] s. (omit.) turturică, turturea (Streptopelia turtur). turtle2 I. s. (zool.) broască-ţestoasă (mai ales de mare) (Testudo; Chelonia); (auto, mar. si.) to turn ~ a se răsturna, a capota. II. vb. intr. a vâna / a prinde broaşte-ţestoase. turtle-dove [~d\v] s. v. t u r t l e 1 ; (jig.) a pair of ~ doi porumbei. turtleneck [~nek] s. 1. guler înalt. 2. pulover (cu guler) pe gât. turtle shell [-/el] s. carapace de broască-ţestoasă. turtle-soup [~'soup] s. (gastr.) supă de broască-ţestoasă.. turves [to:vz] s. pi. de la t u r f. Tuscan ['tAsksn] I- adj. din Toscana, toscan. II. s. 1. locuitor din Toscana, toscan. 2. dialectul toscan. tush1 [IA/] s. dinte (de cal). tush2 (înv.) I. interj, ptiu! II. vb. intr. a exprima dezaprobarea. tushery ['tA/ari] s. 1. abuz de arhaisme (într-un roman istoric). 2. (fam.) romane pline de arhaisme. tusk [tAsk] I. s. eolţ (de elefant, de morsă). II. vb. tr. a răni eu colţii. tusked [-t] adj. (despre elefant etc.) cu colţi. tusker ['tAsk3r] s. elefant sau porc mistreţ adult (cu colţii dezvoltaţi). tussive ['tAsiv] adj. care provoacă sau însoţeşte tuşea. tussle ['tAsl] I. vb. iu/r. a se lupta, a se bate. II. s. luptă, bătaie, încăierare. tussock ['tAsak]s. l.smoc (de iarbă, de păr); moţ (la păsări). 2. v. t u s s o c k - m o t h . tussock-moth [~ 'm;>(:)9j s. (entom.) omidă (păroasă) de fluture nocturn (Orgyia). tussore ['tAsar, tASS:1"] s. 1. vienne de mătase indian (Antherae mylitta). 2. ţesătură de mătase din gogoşile viermelui de mătase indian. tut [tAt] I. interj, (exprimă nerăbdare, ciudă sau reproş) drace! asta-i bună! ei poftim! II. vb. intr. a-şi exprima nerăbdarea sau ciuda prin exclamaţii. tutela [tju:'ti:b],pl. tutelae [-li:] s. (jur.) tutelă. tutelage ftjuitilid^j s. 1. (jur.) tutelă. 2. supraveghere, pază. 3. învăţământ, educaţie. tutelar ['tjmtuV] adj. 1. tutelar. 2. păzitor, ocrotitor. tutelary ['tju:titori] adj. v. t u t e l a r . tutenag(ue) ['tjuitarueg] s. 1. aliaj de zinc, cupru şi nichel. 2. (incorect) zinc. tutor l'tjutor] I. s. 1. profesor (mai ales particular); preceptor. 2. (univ.) (şi college ~) îndrumător, unul dintre profesori, membru al unui colegiu, care se ocupă de activitatea studenţilor (fără a le preda în mod necesar); private ~ membru al unui colegiu ales de studenţi ca profesor particular şi căruia îi revine aproape toată activitatea didactică. 3. (amer- univ.) profesor suplinitor ales pe timp de unul sau mai mulţi ani. 4. (jur.) tutore, epitrop. 5. (înv.) supraveghetor. II. vb. tr. 1. a instrui, a învăţa mai ales ca profesor particular. 2. a dăscăli, a mustra. 3. (înv.) a supraveghea, a avea supravegherea (cu gen.). tutoress ['tjutaris] s. 1. învăţătoare, institutoare; preparatoare, meditatoare. 2. (jur.) tutoare. tutorial [tju(:)'to:ri3l] I. adj. 1. (scol.) de repetitor, de preparator. 2. de tutore, tutelar. II. s. pi. (scol.) lucrări practice (de seminar, de laborator). tutorial system [~ 'sistam] s. sistem de învăţământ universitar sub controlul unui director de studii. tutory ['tjmtari] s. (jur.) tutelă. tutsan ['tAtsan] s. (bot.) sunătoare, pojarniţă (Hypericum perforatum). tutti ['tutiO] s. (muz.) tulti. tutti frutti [tu:ti Tru:ti] s. (gastr.) îngheţată cu bucăţele de fructe şi nuci. tutu [1u:tu;] s. (Jr.) jupă de balerină. tut-work ['tAtW3:k] s. lucru în acord (în minele de cositor şi plumb). tut-worker [~W3:ko] s. lucrător în acord (în minele de cositor şi plumb). tu-whit [itu'/iwit] interj, v, t u - w h o o . tu-whoo [tu'hwu:] I. interj, u-hu! bu-hu! II- vb. intr. a imita ţipătul bufniţei. tux [tAks] s. v. t u x e d o (1).
twice-normal
tuxedo [tAk'si:dou],pl. tuxedos, tuxedoes [-z] s.(amer.) 1. smoching. 2. (si.) cămaşă de forţă. tuxedo junction [~ K^Ank/n] s. (amer. si.) loc favorit de întâlnire al amatorilor de swing (bar, salon de dans etc.). tuyere [tju:'jS3r] s. 1. (metal.) gura de vânt. 2. (tehn.) duză. TV dinner ['ti:vi: idinarl s. (amer. fam.) mâncare (congelată) preambalată. twaddle ['twadl] I.s. trăncăneală; palavre, baliverne; to talk~a spune baliverne. II. vb. intr. a trăncăni, a pălăvrăgi, a vorbi / a îndruga verzi şi uscate. twaddler ['tw^dla1-] s. flecar, palavragiu. twain [twein] num., adj., s. (înv. poetic) doi; pereche, dublu; in ~ în două. twang1 [tw£en] I. vb. A. iutr. 1. (despre o coardă) a zbâmâi, a vibra; (despre obiecte metalice) a zdrăngăni, a zăngăni, a zomăi; (despre trâmbiţă etc.) a suna, a răsuna. 2. a vorbi nazal / pe nas, a fornăi. B. tr. a face să vibreze (o coardă); a ciupi (coarda unui instrument). II. s. 1. şuierat, bâzâit, zbârnâit. 2. voce nazală; nazalizare; to speak with a ~ a vorbi nazal / pe nas. III. interj, sfâr! bâz!; ding-dang! twang2 s. (dial, scot.) gust scârbos. 'twas [twaz] formă contrasă de la it w a s . tweak [twi:k] I. vb. tr. a pişcă. II. ş. 1. pişcătură. 2. (pop.) şiretlic, viclenie. tweaker ['twi:ks»rl s. (sl.) praştie de cauciuc (pentru copii). tweed [rtwi:d] s. (text.) 1. tweed (stofă de lână englezească, ţesută de mână). 2. pi. haină de tweed. tweedle [twi:dl] I. vb. A. intr. 1. a scârţâi (la vioară); a zdrăngăni (la pian). 2. (despre păsări) a cânta, a ciripi. B. tr. 1. a scârţâi la (vioară); a zdrăngăni la (pian). 2. a linguşi, a măguli. II. s. scârţâit; zdrăngănit. tweedledum and tweedledee [~'dAm snd ~'di:] s. doua persoane sau lucruri greu de deosebit; gemeni; „ce mi-e una. ce mi-e alta"; „tanda-manda". tweedy ['twi:di] adj. din / de tweed. 'tween [twi:n] prep., adv. (contras din b e t w e e n ) între. tweendeck [~dek] s. (mar.) interpunte. tweeny ['twi.ni] s. (fam.) 1. servitoare tânără (care ajută bucătăresei şi fetei în casă). 2. ţigară de foi mai scurtă. tweet [twi:t] I. vb. intr. (despre păsări) a ciripi. II. interj. ~, ~cirip-cirip! III. s. ciripit. tweeter ['twi:t9r] s. (tel.) difuzor de redat frecvenţe înalte; tweeter. tweeze [twi:z] (med.) I. s. (îuv.) trusă (medicală). II. vb. tr. (fam.) v. t w e e z e r . tweezer ['twi;z9rj vb. tr. a smulge, a scoate, a îndepărta cu penseta. tweezers ['twi:zoz] s. pl. 1. (şi a pair of ~) pensetă. 2. (poligr.) cleştuţă. 3. (înv.) trusă (medicală). twelfth [twelfO] I. num. ord., adj., pron. al doisprezecelea. II. s. 1. al doisprezecelea. 2. (mat.) doisprezecirne. Twelfth-Day ['twclfG'deij s. (bis.) (ziua de) Bobotează (a 12-a zi după Crăciun). Twelfth-Night [~'nait] s. 1. (bis.) seara de Bobotează. 2. (bis.) ajunul Bobotezei. 3. „A douăsprezecea noapte" (piesă de Shakespeare). Twelfth Tide [~ 'taid] s. Bobotează (mai ales intervalul dintre ajunul şi sfârşitul zilei de 6 ianuarie). twelve [twelv] I. num. card., adj., pron. doisprezece. II. s. 1. doisprezece; duzină. 2. grup de 12 persoane, obiecte etc. 3. the Twelve (re/.) cei doisprezece apostoli. 4. (poligr.) format de 12 file (24 pagini). twelvefold ['twelvfould] I. adj. de douăsprezece ori mai marc sau mai numeros. II. adv. de douăsprezece ori mai mult. twelvemo [~mou] s. v. t w e l v e (II, 4). twelvemonth [~nun8] s. an. twelve-note [~nout] adj. v. t w e l v e - t o n e . twelve pence [~ pans] s. (rar) şiling. twelve-penny [~pani] adj. (rar) 1. (în valoare de) un şiling. 2. (fig.) fără valoare, neînsemnat. twelve-tone ['--toun] adj. (n/uz.) de douăsprezece tonuri; dodecafonic. twentieth [twenti:9] I. num., adj., pron. al douăzecilea. II. s. 1. al douăzecilea- 2. (mat.) douăzecime. twenty ['twenti] I. num. card., adj., pron. douăzeci; ~-fîve douăzeci şi cinci; haven't I told you ~ times that?... nu ţi-am spus de nu ştiu câte ori / de o sută de ori ca...? II. s. 1. douăzeci. 2. the twenties (pl.) a) cifrele între 20 şi 29; b) anii douăzeci, deceniul al 3-lea (al unui secol). twentyfold [~fould] I. adj. de douăzeci de ori mai mare sau mai numeros. II. adv. de douăzeci de ori mai mult. twenty-fourmo [~'fo:mou] s. (poligr.) format de 24 file (48 pagini). twentymo [~mou] s. (poligr.) format de 20 file (40 pagini). 'twere [twa(:)c] contras din it w e r e . twerp [twa:p] s. (sl.) 1. tip scârbos, scârbă. 2. bou, tâmpit. Twi [twi:] s. (lingv.) aşanti (limba vorbită de negrii africani în Gliaiui). twibil(l) f'twaibil] s. 1. (tehn.) topor cu tăiş drept în cruce; topor cu două tăişuri. 2. (ist.) halebardă. twice [twais] adv. de două ori; îndoit; dublu; ~ five is ten de două ori cinci fac zece; think ~ before you do that gândeşte-te de două ori / gândeşte-te bine înainte de a face asta; ~ as much de două ori pe atât; ~ as good de două ori mai bun; he didn't think ~ about it a) nu s-a mai gândit la asta, a uitat de asta; b) nu s-a gândit mult, a făcut-o fără să se gândească mult. twice-laid [~leid] adj. 1. făcut din fire de funie veche sau uzată- 2. (jig.) cârpit, făcut din vechituri sau resturi. twice-normal [~'n:>:m3l] adj. (chim.) dublu normal.
twicer
twicer [rtwaisor] s. 1. (poligr.) zeţar-tipograf. 2. (fam.) persoană care se duce de două ori la biserică duminica. 3. (fam.) cumulard. twice-told ['twais 'tould] adj. 1. povestit de două ori; repovestit. 2. (prea bine) cunoscut; banal; banalizat. twicoloured ['twikAtad] adj. 1. bicolor. 2. multicolor. twiddle ['twidl] I. vb. A. tr. 1. a învârti; a se juca cu; a bate darabana cu (degetele); to ~ one's fingers / thumbs a) a bate darabana; b) (fig.) a pierde vremea, a trândăvi, a tăia frunze câinilor. B. iu/r. 1. a se învârti. 2. (with) a se juca (cu). 3. a-şi pierde vremea cu nimicuri. 4. (fam.) a sporovăi, a tăifăsui, a pălăvrăgi. II. s. 1. învârtire (uşoară). 2. zorzoane, podoabe. twiddler [-9r| s. pierde-vară, leneş. twig1 [twig] I. s. 1. rărnurea, sinicea; vergea, nuia; (fam.) to hop the ~ a da ortul popii, a muri. 2. (în basme etc.) nuia fermecata; baghetă magică (pentru descoperirea izvoarelor etc.). 3. (anat.) arteră terminală; nerv terminal. 4. (şl.) pom. II. vb. tr. (dial., înv.) a bate cu nuiaua. twig2 s. (înv.) fason, modă. twig3 (sl.) vb. A. tr. 1. a pricepe, a înţelege. 2. a urmări, a supraveghea (mai ales îndeaproape). 3. a zări; a recunoaşte. B. intr. a pricepe, a înţelege. twigged [-d] adj. cu ramuri sau lăstare. twiggy ['twigi] adj. 1. rămuros. 2. (fig.) subţire, fin, delicat. 3. ca nişte ramuri. twilight ['twailait] I. s. 1. amurg, crepuscul; (mai rar) zori, revărsatul zorilor. 2. (fig.) amurg; asfinţit, apus, scăpătat. 3. lumină slabă; umbră; obscuritate. II. adj. 1. crepuscular. 2. slab luminat; umbrit; obscur. 3. (fig.) de apus / asfinţit, care se apropie de amurg. III. vb. tr. (rar) a lumina slab. twilight switch [~ switfl s. (electr.) întrerupător de iluminat public. twill [twilj (teAt.) I. s. diagonal; ţesătură diagonală; stofă cu ţesătură diagonală, stofă cu urzeală în patru iţe. II. vb. tr. a ţese în diagonală.' 'twill contras din i t w i 11. twilled [-d[ adj. (text.) diagonal. twilly l'twili] s. (teAt.) maşină de desfăcut deşeuri; maşină de scuturat lână. twilly devii [~ 'dcvl] s.v. t w i l l y . twin [twin] I. s. 1. (mai ales la pi.) geamăn. 2. tiz, omonim. 3. (lucru) pereche. 4. Twins (astron.) Castor şi Pollux, Gemenii. II. adj. 1. geamăn. 2. omonim(ic). 3. pereche. 4. bifilar; jumclat; dublu. III. vb. A. intr. 1. a naşte gemeni. 2. (înv.) a se naşte ca geamăn. 3. (fig.) (with) a fi pereche (cu), a li frate bun (cu). B. tr. a uni, a lega. twin bed [~bed] s. 1. unul dintr-o pereche de paturi identice. 2. pi. paturi identice (alăturate). twin berry [~ iborij s. (amer. bot.) arbust cu flori roşietice şi boabe negre lucioase (Ixmicera involucrata). twin-birth [~bo:0] s. naştere de gemeni. twin-born [~bo:n[ adj. născut ca geamăn. Twin Cities [~ 'sitiz] s. pi. „Oraşele gemene" (5/. Paul şi Minneapolis, în S.U.A.). twin crystals [~ 'kristlz] s. (metal.) maclă. twin-deck bus [~'dck .bAs[ s. (auto) autobuz etajat / cu imperială. twin door ['~ do:] s. uşă dublă. twine1 [twain] I. s. 1. sfoară; şnur. 2. (agr.) sfoară de legat snopi. 3. (teAt.) sfoară cu cocleţi; mănunchi de fire textile; tort, aţă din mai multe fire. 4. împletire, răsucire; întreţeserc. 5. împletitură; coş. II. vb. A. tr. 1. a împleti; a răsuci. 2. a înfăşură; a cuprinde; a încolăci; a îmbrăţişa. B. intr. a şerpui. twine2 (scot.) vb. A. tr. a tăia, a despărţi. B. intr. a se despărţi. twined [twaind] adj. răsucit etc. (v. t w i n e 1 II). twin-engined ['twin'ei^ind] adj. (tehn.) bimotor, eu două motoare. twiner ['twains1"] s. 1. împletitor; răsucitor. 2. (bot.) plantă volubilă. 3. (text.) aparat / maşină de răsucit fire. twinge [twind3] I. s. 1. acces de durere; durere bruscă şi violentă; ~ of conscience mustrare de conştiinţă. 2. tresărire; spasm. II. vb. A. tr. a face să doară, a chinui; his conscience ~d him îl chinuia / îl mustra conştiinţa. B. intr. a durea; his arm ~d îl durea braţul. twin girder ['twin 'g3:d3r] s. (tehn.) grindă-cheson. twin ignition [~ ig'm7.7n] s. (auto) dublă aprindere. twin-jet plane [~'d3et plein] ş. (av.) avion cu reacţie bimotor. twink1 [twirjk] s., vb. v. t w i n k 1 e. twink2 vb. intr. (înv.) a (ră)suna. twinkle ftwirjkl] I. s. 1. licăr, licărire; scăpărare, scânteiere. 2. clipire (a ochilor). 3. tresărire; mişcare bruscă. 4. clipă, clipită, moment; in a ~într-o clipă. 5. (astron., fiz.) scintilaţie. II. vb. A. intr. 1. a licări; a scapără, a scânteia. 2. a clipi; a clipoti. B. tr. 1. a aprinde; a face să scânteieze. 2. a clipi din (ochi). twinkling ['twirjklinjş. 1. licărire; scăpărare, scânteiere; in the ~ of an eye cât ai clipi din ochi. 2. clipă, clipită, moment. twinned [twind] adj. 1. (născut) geamăn. 2. pereche; împerecheat. 3. legat, unit. twinning ['twinirj] s. 1. naştere de gemeni. 2. împerechere. 3. legare, unire. twin rudder ['twin .rAdo1] s..(mar.) cârmă dublă. twin screw [~ 'skru:] s. (tehn.) elice dublă. twin-set [~'sct] s. set, garnitură (jachetă şi pulover din acelaşi material şi aceeaşi culoare). twin track [~ 'trsek] s. (amer. ferov.) linie ferată (cu cale) dublă. twin wheels [~ 7;wi:lz] s. pi. (auto) roţi jumclatc. twin wire [- 'waio1"] s. 1. (electr.) conductor cu vână dublă. 2. (tel.) fir dublu.
982
twirl [two:l] I.s. 1. învârtire, rotire (repede). 2. vârtej; volbură. 3. cârlionţ. II. vb. A. tr. a învârti (repede), a roti (repede); a răsuci (mustaţa etc.). B. intr. a se învârti (repede), a se roti (repede). twirler ['twa:l3r] s. persoană care învârteşte. twist [twist] I. s. 1. îndoitură; cotitură, cot. 2. învârtire, rotire; rotaţie. 3. răsucire; contorsionare. 4. frânghie, funie; şnur; sfoară; fir răsucit. 5. obiect răsucit, de exemplu cornet, pungă de hârtie etc. 6. pâine împletită; colac. 7. twist (dans). 8. (tehn.) cablaj; cablare. 9. strâmbare; deformare. 10. particularitate, specific, caracteristică. 11. înşelăciune, amăgire. 12. (fam.) poftă (de mâncare). 13. (sl. înv.) amestec de băuturi. 14. (şl.) fată; femeie. II. vb. A. tr. 1. a îndoi, a răsuci. 2. a învârti, a roti. 3. a răsuci, a contorsiona. 4. a împleti. 5. a stoarce (rufe). 6. a strâmba, a deforma. 7. (fa/n.) a înşela, a păcăli. 8. a chinui. 9. (sl.) a spânzura. B. refl. to ~ oneself into a se furişa în. C. intr. 1. a se răsuci, a se suci. 2. a se învârti. 3. a şerpui; the road ~ed a good deal drumul şerpuia foarte mult. twist cabler ['twist .keibto1"] s. (teAt.) maşina de dublat şi răsucit. twist drill [~ dril] s. (tehn.) sfredcl spiral / elicoidal. twisted ['twistid] adj. strâmb; răsucit etc. (v. t w i s t II). twister ['twistor] s. 1. persoană care răsuceşte etc. (v. t w i s t II, A). 2. (teAt.) muncitor la răsucit. 3. (text.) maşină de răsucit. 4. (fam.) escroc; mincinos. 5. (fam.) minciună; braşoavă. 6. (fam.) întrebare şau problemă care încurcă pe cineva. 7. (amer.) tornadă; vârtej / trombă de vânt. 8. (la pescuit) momeală artificială. twisty ['twisti] adj. 1. sucit, răsucit; strâmb. 2. (jig.) indispus, prost dispus. 3. (fîg.) care nu c de nădejde; Iară onoare. . twit [twit] I. s. 1. reproş; dojana, mustrare. 2. împunsătură, zeflemea. twitch1 [twit/] I. s. 1. smulgere; tragere; rupere. 2. convulsie; spasm. II. vb. A. tr. 1. a smulge; a trage (de mânecă etc.). 2. a trage / a târî cu lanţul (trunchiuri de arbori). B. intr. 1. a se contracta. 2. to ~ at a trage de. twitch2 ş. v. c o u c h2. twitchety ['twit/iti, -ati] adj. (fam.) nervos; ţâfnos. twitter1 ['twits1"] I. ş. 1. ciripit. 2. nervozitate, emoţie; tremur; in a ~agitat; emoţionat. 3. vorbărie, pălăvrăgeală. 4. chicotit, chicoteală. II. vb. intr. 1. a ciripi. 2. a tremura; a fi nervos / agitat. 3. a sporovăi. 4. a chicoti. twitter2 vb. tr. a certa, a mustra, a dojeni. 'twixt [twikst] (poetic, dial.) prese, de la b c t w i x t. two [tu:] I. num. card. 1. doi, două; (sport) one ~! one ~! un1! doi! un'! doi!; no ~ men are alike nu găseşti doi oameni care să sem*ne (unul cu celălalt); he folded the sheet of paper in ~ îndoi foaia de hârtie (în două părţi egale); he broke the stick in ~ rupse băţul în două; (mil.) form ~ two! (adunarea / luaţi) pe două rânduri!. 2. (numai în one or ~) câţiva, câteva; one or ~ books (vreo) două-trei cărţi. II. ş. to walk in ~s, to walk ~ by / and ~ a merge / a defila în rânduri de câte doi; they were coming in by ~s and threes intrau în grupuri de câte doi-trei; I think I'll have ~ of everything cred că o să iau câte două (obiecte) din fiecare. ♦ (jig.) putting ~and ~ together a pune lucrurile cap la cap; (fîg. fam.) in ~s cât ai zice „peşte"', cât ai bate din palme. two-barrelled ['tui'bzerald] adj. (despre puşcă etc.) cu două ţevi. two-bit [~'bit] adj. (amer. sl.) 1. care valorează 25 de cenţi. 2. ieftin; fără valoare. two bits [~ 'bits'] ş. pl. (amer. sl.) (suma de) 25 de cenţi. two-by-four [~ibai'fo:r] I. adj. 1. care măsoară 2 x 4 ţoii / 2 x 4 picioare etc. 2. (jig. fam.) mie, îngust, înghesuit. II. s. scândură sau cherestea groasă de 2 ţoii şi Iată de 4 ţoii (indiferent de lungime). two-chamber system [~'t/eimbor .sistam] s. (pari.) sistem bicameral. two-colour [~ikAbr] adj. bicolor, cu / în două culori. two-cornered hat [~.ko:n3d 'ha?t[ s. (înv.) bicorn. two-cycle engine [~.saikl 'end3in[ s. (tehn.) motor în doi timpi. two-decker [~'dckorJ s. 1. (mar.) vas cu două punţi. 2. (fam.) tramvai şau autobuz cu imperială. 3. (teatru fam.) piesă în două acte. two-edged [~.ed3d] adj. (despre sabie, argument, acţiune etc.) cu două tăişuri. two-engine(d) jet plane [~'end3in(d) id3ct iplcih] s. (av.) bireactor. two-eyed [~aid] adj. cu doi ochi; (despre microscop etc.) binocular. two-faced [~'fcist[ adj. 1. (despre stofe) cu două feţe. 2. (fig., despre persoane) cu două feţe, prefăcut, făţarnic, ipocrit, fals. two-fisted pfistid] adj. 1. capabil să se folosească de ambii pumni. 2. (fig. fam.) viguros; viril. twofold [~fould] I. adj. dublu; în două straturi; (răsucit) în două fire. II. adv. dublu, de două ori. two-footed [~'futid] adj. cu două picioare, biped. two-four [~'fo:r] s. v. t w o - f o u r p i e c e . two-four piece [~~
983
3. (ist.) monedă englezească de aramă în valoare de doi penny bătută în timpul domniei lui George al III-lca. twopenny j'tApsni] I. adj. 1. în valoare de doi penny, care costă doi penny. 2. (fig.) ieftin, iară valoare; a ~remedy un remediu de doi lei. II. s. 1. (sl.) cap, căpăţână, bostan; (la jocul de-a capra) tuck in your ~! punc-te (capră)! bagă capul Ia cutie! 2. (înv.) (un fel de) bere englezească care se vindea la preţul de doi penny litrul. twopenny-halfpenny Hhcipani] adj. 1. de doi penny şi jumătate; a dozen ~ stamps timbre în valoare de doi penny şi jumătate. 2. (jam., jig.) de doi bani / lei; a ~ doctor un medic de duzină; what a terrific to-do over a ~ bracelet! ce mai circ / tămbălau pentru o brăţară de două parale! twopennyworth rtu:'peniw3:0, 'Uppniwa^] s. (jăm.) ceva în valoare de doi penny; if only this son of mine had got ~ of courage! dacă feciorul ăsta al meu ar fi avut curaj de doi Iei! two-petalled ['tuitpet^ldj adj. (bot.) bipctal. two-phase [-.fciz] adj. (electr.) cu două faze, bifazat. two-piece [~-pi:s] adj. din două părţi / piese; ladies' ~suit / costume deux pieces. two-pin [~'pin] s. (electr.) fişă dublă. two-ply ['tuiiplaij adj. 1. (text.) dublat în două lîrc. 2. (telm.) duplex. two-ply board [~ ba:d] s. (/eh/f.) carton duplex. two-ply yarn [~ 'ja:n] s. (text.) fir răsucit în două. two-pole ['tu:ipoul] adj. (electr.) cu doi poli, bipolar. two-seater [~'si:tar] s. 1. (auto) autoturism (sport) de două locuri. 2. (av.) avionctă de două locuri / biloc. two-sided [~'saidid] adj. 1. cu două laturi, bilateral. 2. (fig.) care are / prezintă două aspecte / doua puncte de vedere. twosome ['tu:sPm] l.adj. pentru pereche /cuplu, pentru două persoane. II. s. l.(muz.) dans de pereche; joc de doi. 2. joc pentru doi jucători; joc în doi. 3. (scoţ. dial.) cuplu, pereche. 4. (fa/n.) convorbire în doi / între patru ochi. two-speed ['lu:'spi:d] adj. (despre un motor) cu două viteze. two-spot [~'sp.it] s. 1. carte de joc cu doi „purici". 2. piesă / piatră de domino (însemnată) cu două puncte. 3. latură / faţă de ziar (însemnată) cu două puncte. 4. (amer. sl.) bancnotă de 2 dolari; 2 dolari. two-star ['tu:sta:r] adj. (destul de) bun, de o calitate mulţumitoare; (despre un hotel) de două stele. two-step [-pstep] I. s. (dans, muz.) pas de doi, pas de deux. II. adj. în două etape / faze; în două trepte. two-storied [~'sto(:)rid] adj. (despre o clădire) cu două etaje. two-story [~.sto:ri] adj. v. t w o - s t o r i e d . two-stroke [~-strouk] I. adj. (despre motor) în doi timpi. II. s. (fam.) motocicletă în doi timpi. two-throw [-tOroli] adj. (te/m., despre im arbore cotit) cu două coturi. two-time ['tur'taim] vb. ţr. (amer. .sl.) a-şi înşela (partenerul de căsnicie, iubitul sau iubita); a duce o viaţă (sexuală) dublă. two-time loser ['tujtaim 'lu:zar] s. (amer. sl.) 1. recidivist. 2. persoană divorţată de două ori. two-timer [~'taimarl s. (amer. sl.) soţ necredincios sau soţie necredincioasă; amant infidel sau amantă infidelă. two-tone ['tu:toun] adj. care are două culori, colorat în două nuanţe. two-tongued [~'tAnd] adj. fals, prefăcut; mincinos. 'twould [twudj (înv., lit.) presc. de la it w o u l d . two-way ['tuitwei] adj. (telm.) eu două căi / canale / direcţii; duplex; bilateral. two-way co*ck [~ 'kok] s. (telm.) robinet cu două căi / poziţii. two-way mirror [~ -mira1"] s. oglindă transparentă. two-way street [~ 'stri:t] s. (drum.) arteră cu două sensuri de circulaţie. two-way switch [~ 'swit/] s. (electr.) comutator cu două căi. two-way television [~ 'telivi3n] s. (TV) televiziune bilaterală. two-way traffic [~ 'trrefik] s. circulaţie în ambele sensuri. two-way valve [~ Vaîlv] s.v. t w o - w a y c o c k . two-wheeler ['tu:'wi:br] I. adj. (despre trăsura etc.) cu două roţi; ~ trailer remorcă cu două roţi. II. s. (fam.) vehicul cu două roţi (mai ales trăsură). two-wire [~'waia] adj. (electr.) bifilar. two-yearly ['tu:'ja:li] adj. bienal, o dată la doi ani. two-year old [~ja:riOuld] I. adj. (despre u/t copil sau mânz) în vârstă de doi ani. II. s. copil sau mânz (în vârstă) de doi ani. twyer ['twaia1"] s. (metal.) gură de vânt (la furnal). Tyburn ['taiba:n] s. (ist.) răspântie în vestul Londrei unde se înălţau spânzurătorilc; (fig.) the ~ tree spânzurătoare; (fig.) to dance the ~ jig a fi spânzurat, a muri în ştreang. Tychonic [tai'konik] adj. (ist. astron.) referitor la astronomul danez Ţycho Brahe (1546-1601) sau la sistemul său. tycoon [tai'ku.n] s. l.(ist.) titlu dat de străini şogunului în Japonia (între 1854-1868). 2. (fam.) magnat al finanţelor, mare industriaş multimilionar / miliardar. tye [tai] s. (mar.) troţă. tyke [taik] s. 1. javră, potaie; eotarlă. 2. (mai ales scoţ.) necioplit, ţărănoi, bădăran; a Yorkshire ~ locuitor al comitatului Yorkshire. 3. (mai ales amer. fam.) copil mic şi neastâmpărat; diavol împieliţat. tylosis [tai'lousis] s. (med.) tilosis. tympan ['timpan] s. (anat., arhit.) timpan. tympana ['timpana] pl. de la t y m p a n u m. tympanic bone [tirn'paenik 'boun] s. (anat.) osul timpanului. tympanic membrane [~ 'membrein] s. (anat.) membrană timpanică.
typometry
tympanism ['timpanizm] s.v. t y m p a n i t e s . tympanist ['timpsnist] s. (muz.) timpanist. tympanites [itimpa'naiti:z] s. (med.) timpanism, meteorism. tympanitis [ttimpa'naitis] s. (med.) tiinpanită; otită medie. tympanum ['timpanam],pl. tympana [-na] s. v. t y iu p a n . type1 [taipl s. 1. tip; gen; soi; clasă; speţă; sortiment; model. 2. (poligr.) caracter; tip; literă de tipar. type2 vb. ir. 1. a dactilografia. a bate (ceva) la maşină. 2. to ~ in a adăuga (un cuvânt etc.) într-un text dactilografiat; to ~ out a) a scrie (un text) direct la maşina, b) (şi to ~ up) a dactilografia (un text) după ciornă. type3 vb. tr. (med.) a determina grupa sangvină (a sângelui colectat). type alloy ['taip .feloi] s. (poligr.) aliaj de litere. type analysis [~ a'naslisis] s. (chim.) analiză pe grupe structurale. type area [~ isaria] s. (poligr.) oglinda culegerii. type-bar [~'bu:r] s. (poligr.) bara literei (la maşina de scris). type cabinet |~ ik^binit] s. (jxyligr.) regal de litere. type carrier [~ .kaeria1"] s. (poligr.) transportor de litere. type case [~ kcis] s. (poligr.) casă de litere. typecast [~ka:st],paşt. si part. trec. typecast vb. tr. a repartiza (un actor) în roluri de aceeaşi factură. type-caster [~.ka:star] s. (poligr.) (muncitor) turnător de litere. type-casting machine |~iku:stirj moi/i:n] s. (poligr.) maşină de turnat litere. type catalogue [~ .kastaloug] s. (poligr.) probar de litere. typeface [~feis] s. (poligr.) corp de literă. type-founder [^faunda1] s.v, t y p c - c a s t c r . type-foundry [~ifaundri] s. (poligr.) topitorie de litere. type genus [~ ^ i m a s ] s. (biol.) gen tip. type matrix |~ >meitriks] s. (poligr.) matriţă de litere. type metal [~ iinctl] s. (poligr.) metal de litere, aliaj poligrafic. typescript [~skript] s. text / exemplar dactilografiat, copie (a manuscrisului) bătută la maşină; manuscris dactilografiat. typesetter [~tsctar] s. (poligr.) (muncitor) culegător (de litere), zeţar. typesetting ['taipTsctin] s. (poligr,) culegere (a literelor). type-setting machine [~ mai/i:n] s. (poligr.) maşină de cules (litere). type species ['taip ispi:/iz] s. (biol.) specie tip. type specimen [~ ispcsim^nj s. (biol.) specimen tip. type specimen book [~ ispesiman ibuk] s.v. t y p e c a t a l o g u e . typewrite [~rait] vb. tr. (înv.) v. t y p e2. typewriter f'taip.raita1"] s. 1. maşină de scris. 2. (înv.) v. t y p i s t . typewriter copy [~ .kapi] s. (poligr.) copie dactilografiată. typewriting ['taip.raîtirj] s. v. t y p i n g. typewritten [~.ritn] adj. scris la maşină, dactilografiat. typhlitis [ti'fiaitis] s. (med.) tiflită. typhogenic [itaifa'djenik] adj. (med.) tîfogen, care produce tifosul sau febra tifoidă. typhoid f'taifoid] s.v. t y p h o i d f e v e r . typhoidal [tai'fokbl] adj. (med.) tifoidal, al febrei tifoide. typhoid bacillus ['taifoid ba'silas] s. (med.) bacilul febrei tifoide. typhoid fever [~ 'fi:var] s. (med.) febră tifoidă. typhlology [tiriolsd3i] s. tifiologie. typhomania [itaifa'mcinia] s. (med.) tifomanie. typhonic [tai'fanik] adj. (meteor.) de taifun, caracteristic taifunului. typhoon [tai'fum] s. (meteor.) taifun. typhous ['taifas] adj. (med.) tific. typhus s. (med.) tifos. typical ['tipiksl] adj. (of) tipic (pentru), caracteristic (pentru), reprezentativ (pentru); that's ~ of him asta îl caracterizează; a ~ car un autoturism tip. typically [-i] adv. într-un mod tipic / caracteristic / (cu totul) propriu; he is ~ English c tipul englezului. typification [itipifi'kei/^n] s. reprezentare (tipică), simbolizare (cu gen.) (v. t y p i f y ) . typifier ['tipifaia1"] s. persoană sau lucru tipic (pentru). typify ['tipifai] vb. tr. (despre un simbol etc.) a reprezenta (ceva), a simboliza (ceva),(despre un exemplar, specimen etc.) a fi tipie / caracteristic / reprezentativ pentru (clasa sa etc.); (despre o persoană) a fi tipul (cu gen.). typing ['taipirj] s. dactilografic; dactilografiere. typing pool [~ ipu:I] s. (fam.) birou de dactilografic; biroul dactilografelor. typist ['taipist] s. dactilografă); shorthand ~ stcnograf-dactilograf(ă); stcno-dactilograf(ă). typist's error ['taipists icrar] s. greşeală de frapa / dactilografiere, greşeală de maşină (de scris). typo ['taipou],pl. typos [-z] s. (poligr. sl.) (muncitor) tipograf. typographer [tai'pografar] s. 1. (muncitor) tipograf. 2. (po/igr.) tipograf (maşină de cules). typographic(al) [taipa'gra;fik(3l)] adj. tipografic, de tipografie; ~ error greşeală de tipar. typographically [-aii] adv. tipografic; din punct de vedere tipografic. typography [itaipa'grasfi] s. tipografic, tipar înalt. typolithography btaipali'eagrafi] s. (poligr.) tipolitografie. typology [ti'palad3i] s. tipologie. typometer [taipsmitar] s. (poligr.) tipometru. typometry [tai'pamatril s. (poligr.) tip*rnetrie.
typotelegraph
typotelegraph [
984
tyre-patch kit [~ 'kit] s. (auto) trusă de reparat camere de aer. tyre press [taio preş] s. (tehn.) presă de anvelope. tyre pressure gauge [~ rpre/o 'geid3l .ţ.v, t y r e g a u g e . tyre pump [~ pAmp] s. v. t y r e i n f 1 a t or. tyre puncture [~ -pAnkt/o1"] ş. (auto) pană de cauciuc. tyre repair kit [~ riipeo 'kit] s. v. t y r e - p a t c h k i t. tyre rim [' taia rim] s. (auto) jantă. tyre sculpture [~ -skAipt/o] ş. (auto) profilul benzii de rulare. tyre soling [~ isoulirj] s. (auto) reşapararea completă a pneului. tyre squealing [~ -skwiilirj] s. (auto) fluierat al pneurilor la rulare. tyre texture [~ -tekst/or] J.V. t y r e c o r d . tyre tread [taio tred] s. (auto) bandă de rulare. tyre tread design [~ di-zain] s. (auto) profilul benzii de rulare.. tyre tube [taio tju:b] s. v. t y r e i n n e r t u b e . tyre valve [~ vaslv] s. (auto) valva pneului, valvă de cameră. tyring ['taiorin] s. v. t i r i n g. tyro ['taiorouj s. v. t i r o. Tyrolean [ti'roulion] adj., Î.V. T y r o l e s e . Tyrolese [rtiro'li:z] I. adj. tirolez. II. s. locuitor din Tirol, tirolez. Tyrolienne [ti.rouli'en] s. (muz.) 1. (muzică populară) tiroleza. 2. dans popular tirolez, tiroieză, tyrosinase |ta'ro:sineis, 'tairousiineis] s. (biochimie) tirozinază. tyrosine ['tairo.sim] s. (biochimie) tirozină. Tyrrhenian [ti'rimion] (geogr.) I. adj. the ~ Sea Marea Tireniană. II. s. the ~ Marea Tireniană. tzar [za:r] ş. (rus) ţar. tzardom ['zoidom] s. tarat. tzarevitch l'za:'rovit/] s. (rus) ţarevici. tzarevna [za'rcvno] s. (rus) ţarevnă. tzarina [za'rimo] s. (rus) ţarină. tzarism ['za:rizpm, 'tsa:-]'s. ţarism. tzarist ['zo:rist] ş., adj. ţarist. tzaritza [za:'ri:tso] s. (rus) ţariţă. tzetse, tzetze ['tsetsi] s. v. t s e t s e . tzigane [tsi'ga:n] I. s. ţigan. II. adj. (despre muzică etc.) ţigănesc, de ţigan.
U, u [ju:],pl. Us, U's [-z] s. U, u, a 21-a literă a alfabetului englez, (si.) it's all U.P. totul s-a sfârşit, s-a dus dracului tot; (şl.) it's all U.P. with him s-a zis cu ci. c un om mort. e pe dric (şiftg.). ubble-gubble [Abl'gAbl] s. (amer. si.) bălmăjeala; vorbărie goală; spanac. uberous [fju:bârâs] adj. bogat în lapte; (despre o vacă) care dă mult lapte. ubiquitarian [juiibikwi'tearian] s. (rel.) ubicvitarian, ubicvist. ubiquitarianism [jutOibikwi'tsarianizam] s. (rel.) ubicvism, ubievitatc. ubiquitism [ju(:)'bikwitizpmj s. v. u b i q u i t a r i a n i s m. ubiquitous [ju(:)'bikwitas] adj. omniprezent; existent pretutindeni. ubiquity [ju(:)'bikiti] s. ubicvitate, omniprezenţă. U-boat [ju:bout] s. submarin (mai ales german). udder ['Adar] s. uger; ţâţă, mamelă; glandă mamară. uddered [Vdad] adj. (despre animale) mamelat, cu mamele. udometer [ju(:)'d:>mit3r] s. pluviometru. udometric [iju(:)dou'metrik] adj. pluviometric. U-English ['ju.urjgli/j s. engleza cultă (prescurtare de la u p p c r c 1 a s s E n g l i s h ) . ufological [pju;ib'bd3ik9ll adj. care se referă la ozeneuri. ufologist [ju:'folad3ist] s. ufolog, persoană interesată de studiul ozencurilor. ufology [ju:'fal3d3i] s. ufologie. studiul ozencurilor. Ugandan !ju(:) 'ga^nd^n] I. adj. ugandez. II. s. locuitor din Uganda, ugandez. ugh [un, ah] interj, ah! pfui!; ~, it's cold! brr. (că) frig mai e! brrr. ce frig! uglesome [Vgls^m] adj. (înv.) urât, slu*t, hâd. uglification [lAglifi'kei/sn] s. urâţire. uglify [Vglifai] vb. tr. a urâţi; a poci, a sluţi. uglily [Vglili] adv. urât, mârşav. ugliness ['Aglinis] s. urâţenie, sluţenie, hidoşenie. ugly [Vgli] I. adj. 1. urât, pocit, hâd, slu*t; (despre cineva sau ceva) respingător, josnic; (as) ~as sin urât foc, urât ca noaptea; to grow ~ a se urâţi / sluţi. 2. periculos, ameninţător; rău; (fam.) an ~ customer a) boxer periculos; b) (prin extensie) un tip periculos; ~ weather timp urât; ~ wound rană urâtă; ~incident incident regretabil. 3. (amer.fam.) prost dispus. ■v* (despre persoane) to cut up ~ a tuna, a se zborşi, a face urât. II. s. (fam.) (un) urât, persoană urâtă. ♦ (sl.) to come the ~ a ameninţa. Ugrian ['juigrian] adj., ugric. Ugric ['ju:grik] s. (limbă) ugrică. uh-huh [Viu] interj, aha! îhî! da. uhlan ['u:Iu:n, 'u:bn] s. (mii. ist.) ulan. Uitlander ['cithend3r, amer. 'oitl-, r3:tl-] s. (în Africa de Sud) străin. ukase [ju:'keiz, -cis, amer. şi 'ju:keis] s. (rus.) ucaz, edict ţarist. Ukrainian [jir.'krcinjim, -nian, rar -'krain-] I. adj. ucrainean. II. s. 1. ucrainean. 2. (limbă) ucraineană. ukulele [iju:k3'lcili] s. (muz.) ghitară havaiană. ulan ['u:la:n, -Ian] s. v. u h 1 a n. ulcer [Vlsar] s. 1. (med.) ulcer; rană, plagă. 2. (fig.) pată, defect. ulcerate |Vlsareit] vb. A. tr. a ulcera. B. mtr. a se ulcera. ulceration [.Alsa'reij\?n] s. (med.) ulccrare, ulceraţie. ulcered [Vlsad] adj. (med.) 1. ulcerat. 2. de natură ulceroasă, ulceros. ulcer-like [Vlsalaik] adj. (med.) ulceriforrn. ulcerogenic [lAlsarou^cnik] adj. (med.) ulcerogen. ulcerous [Vlssras] adj. v. u 1 e e r e d. ulcerousness [Vlsprssnis] s. (med.) caracter sau aspect ulceros. ule [ju:l] s. (bot.) arbore de cauciuc (Castillo elastica). ulerna [ju'li:rna] s. (rel. mahomedană) doctor în teologic şi drept divin, mai ales în fostul Imperiu otoman (şi cu sens de pi.). uliginal [ju'^^inal] adj. v. u 1 i g i n o s e. uliginose [ju'lid3inous] adj. (bot.) care creşte în locuri mlăştinoase. uliginous [ju'lid3inas[ adj. v. u 1 i g i n o s e.
ullage ['Alid3] I. s. 1. (cam.) cantitate de lichid necesară umplerii unui butoi cu nivel scăzut; golul rezervorului etc.; filling up of the ~ umplerea la loc a unui butoi scăzut; a umple golul rezervorului etc. 2. (şi wet ~) vin etc. care rămâne într-un butoi. 3. (în gravură) aşchie scoasă de daltă. 4. (mar.) ulaj. II. vb. tr. 1. a calcula cantitatea de lichid care lipseşte (dintr-un butoi). 2. a trage puţin lichid (dintr-un butoi). 3. a umple la loc (un butoi scăzut). U-link ['ju:link] s. (electr.) fişă de scurtcircuitare. ullaging [fAlid3irj] s. (corn.) măsurare a ulajului. ulmaceous [Al'mei/as] adj. (bot.) 1. care face parte din familia Ulmaceae. 2. de ulm, ca ulmul. ulmic acid [Vhnik -assicl] s. (chim.) acid ulmic. ulna [Vinci],pl. ulnae [Vini:] ş. (anat.) osul cubital, cubitus. ulster [Vista1"] s. ulster (manta lungă şi largă originară din Ulster). Ulsterite [Vlstsrait] s. locuitor din Ulster / Irlanda de Nord. Ulsterman [Vlstcarman], pi. Ulstermen [-man] locuitor din Ulster / Irlanda de Nord. ulterior [Al'tiariar] adj. 1. ulterior, posterior. 2. ascuns, secret, tainic; ~ motive motiv ascuns /.tăinuit. ultima [Vltima] (lat.) I.adj. ultim, suprem; ~ ratio argument suprem (mai ales forţa). II. s. (gram.) ultima silabă. ultimata [■Aiti'mcita] pi. de la u 11 i m a t u m. ultimate ['Altimit] I. adj. 1. ultim, final. 2. limită; extrem, maxim; ~load încărcătură limită / maximă / de rupere; ~ output producţie limită / maximă. 3. fundamental. II. s. the quest for an ~ căutarea absolutului. ultimate analysis [~ SinaMisis] s. (chim.) analiză elementară. ultimate output [~ 'autput] s. producţie maximă. ultimate result [~ ri'zAlt] s. rezultat definitiv. ultimately [Vltimitli. -atli] adv. 1. la sfârşit, la urmă; în fine; în cele din urmă; până la urmă. 2. fundamental. ultimate weapon ['Altimit 'wepan] ş. (mil.) armă absolută. ultimatum [-Alti'mcit3m],pl. ultimatums [lAlti'meitamz] sau ultimata [.Alti'meits] s. 1. ultimatum; notă ultimativă. 2. principiu fundamental; scop final. ultimo [Vltimouj adv. din luna trecută; on the 20th ~ la 20 ale lunii trecute. ultimogeniture [iAltimou'd3Cnit/ar] s. (jur.) principiu juridic după care moştenirea revine ultimului născut. ultra [Vltra] I. adj. extrem, excesiv, ultra. II. s. politician cu opinii exagerate; radical. ultrabasic [lAltrs'bcisik] adj. (chim., mineral.) ultrabazic. ultracentrifuge [.Altra'scntrifjuids] s. ultracentrifugă. ultra-conservative [iAltrarkan'sa:vativ] adj. (pol.) ultra-conscrvator. ultracritical [îAltra'kritikpl] adj. ultraeritic. ultrademocratic [.Altraidemakratik] adj. ultrademocrat. ultra-fashionable [-Aitra'fas/nabl] adj. după ultima modă. ultrafilter [lAltra'filta1"] (chim.) I. s. ultrafiltru. II. vb. tr. a purifica printr-un ultrafiltru. ultrafiltration [i A] trafil'trei/an] s. (chim.) ultrafiltrare. ultra-flat [Vltrsiflst] adj. extra-plat; ~ watch ceas extra-plat. ultraism [Vltrsizsm] s. (pol.) radicalism. ultraliberalism [.Altra'Iibpralizpm] s. uitraliberalism. ultramarine [iAltrama'ri:n] I. adj. 1. de peste mări. 2. (sl.) necuviincios, indecent. II. s. ultramarin; sincală. ultramicroscope [.Altra'maikraskoup, -krou-] s. ultramicroscop. ultramicroscopic(al) [«Altrsmaikra'skopiktel)] adj. ultramicroseopic. ultramicroscopy [lAltramai'kroskspi] s. ultramicroseopic. ultramodern [.Altrs'mrxbn] adj. ultramodern. ultramodernist [lAltra'modanist] adj. ultramodernist. ultramontane [-Altra'nKmtein,'—'—] I. adj. 1. ultramontan, de peste munţi; (situat) Ia sud de Alpi, italian. 2. (bis.) aparţinând partidei italiene din sânul bisericii romano-catolice; care împărtăşeşte doctrina supremaţiei papale. II. s. 1. persoană care trăieşte la sud de ' Alpi. 2. (rel.) adept al doctrinei supremaţiei Papei.
ultramontanist
ultramontanist [lAltro'monteinist, 'Altro'm-, -ton-, -tein-] s. v. u l t r a m o n t a n e
(H,2). ultramundane [lAltro'mAndcin] adj. ultramundan; nepământean; aparţinând altui sistem decât cel solar; supranatural. ultraprogressive [rAltraprou'gresiv] adj. ultraprogresist. ultrarapid [lAltrs'rapid] adj. ultrarapid. ultra-red [lAltra'red] adj. (apt.) infraroşu. ultrarefined [lAtori'faind] adj. ultrarafinat. ultra-revolutionary l'Altreirev3'lu:/on3ri] adj., s. ultrarevoluţionar. ultra-rich [■Altra'rit/] aay. putred de bogat. ultra-royalist [.Altre'rotalist] adj., s. ultra-regalist. ultrasecret [iAltro'si:kritj adj. ultrasecret. ultra-sentimental ['Altroisenti'mentl] adj. sentimental până la exagerare, exagerat de sentimental. ultrashort [.Altre'Jbrt] aay. 1. (electr., tel.) ultrascurt. 2. foarte scurt (în timp). ultrashort wave ['Altre'Jb:t weiv] s. (electr., tel.) undă ultrascurtă. ultrasonic ['Altra'sonik] adj. (fiz.) ultra-sonic, ultrasonor. ultrasonography [lAltrasou'nsgrafi] s. (med.) ultrasonografie. ultrasound ['Altra'saundl s. (fiz.) ultrasunet. ultrastructure [.Altro'strAktfo'] s. (biol.) ultrastructurâ. ultraviolet ['Altra'vatalit, -et] adj. (fiz.) ultra-violet. ultra vires [lAltro Vairkz] (lat.) I. adj. action ~act antistatutar; abuz de putere. II. adv. to act ~ a comite un abuz de putere. ululate ]'ju:ljuleit] vb. intr. (despre animale) a urla; a ţipa; (despre oameni) a se plânge, a se lamenta. ululation [.judju'letfan] s. 1. urlet, ţipăt (al animalelor). 2. tânguire, vaier. uni [Ami inter/', ăăă. umbel ['Ainbel, -'bel] s. (bot.) umbelă, inflorescenţă umbeliformă. umbella [Airibeta] s. v. u m b e l . umbellate ['Ambsleit] adj. (bot.) umbclifcr. umbellatcd ['Ainboleitid, -ed] adj. v. u m b e l l a t e . umbellet ['Ainbslet, -lit] s. (bot.) umbelulă. umbellifcr [Am'belif9r] adj. v. u m b e l l a t e . umbelliferous [lAinbe'lifsros] adj. v. u m b e 11 a t e. umbelliform [Am'belifami] adj. (hot.) umbeliform. umbellule ['Amboljud, Am'belju:l| s. v. u m b e 11 c t. umber [iAmb3r] I. s. 1. (arte) culoarea ocru, terra-de-Siehna. 2. (Uit.) umbar (Thymalhts vexillifer). II. adj. (arte, despre culoare) umbrit, întunecat. III. vb. tr. a colora cu ocru / terra-de-Sienna, a umbra. umbilical [lAinbi'laikd, amer. Am'bilik^l] adj. (anat.) ombilical. umbilical cord [~ ,ko:d] s. (anat.) cordon ombilical. umbilicus [Am'bilikss, ■Ainbi'laikasJ s. (anat.) ombilic, buric. umbles ['Ainblz] s.pi. (înv.) organele interne / măruntaiele cerbului; (rar) organe interne, măruntaie. umbo ['Ambou] pi. si umbones ['Am 'bouniiz] s. (biol.) gibozitate; mamelon, protube rantă. umbonate ['Ambaneit] adj. (biol.) umbonat, cu (mici) proeminenţe. umbra ['Ambra], p7. umbrae ['Ambri: ] s. (astron.) 1. con de umbră, umbră totală (într-o eclipsa). 2. parte centrală întunecată (a petelor solare). umbrage ['Ambrid3j s. 1. (poetic) umbrire, întunecare. 2. resentiment, pică; supărare, jignire; to give ~ to smb. a jigni / a ofensa pe cineva; to take ~ at a se simţi ofensat / jignit de. umbrageous [Âm'breid39s] adj. 1. umbrit, întunecos. 2. care se ofensează uşor; foarte susceptibil. umbrageousness 1-nis] s. susceptibilitate exagerată. umbrella [Ain'bretaJ s. 1. umbrelă, parasol; stumpy / dwarf ~, Tom Thumb ~ umbrelă scurtă (telescopică); carriage ~ umbrelă mare (pentru mese etc.); to put up one's ~ a-si deschide umbrela; to take / to put down one's ~, to fold up one's ~ a-şi închide umbrela. 2. (fig.) paravan; egidă, protecţie; to come under the Labour ~ a aparţine Partidului Laburist. 3. (mil.) (si aerial ~) formaţie de avioane de vânătoare cu misiune de escortă (a avioanelor de tranşări sau a navelor). 4. (av. mil.) (si ~ barrage) tir / foc de baraj antiaerian. umbrella aerial [~ isoriol] s. (tei.) antenă-umbrelă. umbrella barrage [~ .ba;ro:3] s. v. u m b r e 11 a (4). umbrella case [~ ikcis] s. toc de umbrelă. umbrella cover(ing) [~ .kAvo(rirj)] s. v. u m b r e 11 a c a s e . umbrella duty [~ ,dju:ti] s. (av. si.) misiune de escortă a unor avioane (mai ales de transport) sau nave de război (încredinţată avioanelor de vânătoare). umbrellaed [Ain'brelod] adj. (fam.) cu umbrelă; apărat de umbrela. umbrella man [Am'breb mam] s. 1. fabricant de umbrele. 2. (av. sl.) paraşutist. umbrella shaped [Am'breb /eipt] adj. în formă de umbrelă. umbrella sheath [~ >Ji:B] s. v. u m b r e 11 a c a s c . umbrella stand [~ stamd] s. suport pentru umbrele. umbrella-tree [~tri:] s. (bot.) magnolia parasol (Magnolia tripetala). Umbrian ['Ambrion] I. adj. din Umbria. II. s. 1. locuitor din Umbria. 2. dialectul umbrian, umbriană. umbriferous [Ain'brifores] adj. umbros, care face umbră. umiak ]'u:mia:k, -mjask] s. umiac, barcă din piele a eschimoşilor. umlaut ['umlaut] s. (lingv.) umlaut, metafonic. ump [Amp] s., vb. (fam.) v. u m p i r e (1,2, II).
986
umph [hm, Ainf] interj, v. h u m p h. umpie ['Ainpi] s. (auslr.fam.) v. u m p i r e (I, 2). umpirage ['Aiupai9rid3, -pi-] s. arbitraj. umpire ['Ampais'] I. s. 1. arbitru, judecător, mediator. 2. (sport) arbitru. II. vb. A. tr. a arbitra (un joc, un diferend etc.). B. intr. a servi de arbitru, a fi arbitru, a arbitra. umpireship ['Ampais/ip] s. funcţia de arbitru. umpteen ['Ainptim] adj. (fain.) mulţi; atâţia, atâţia şi atâţia, nu ştiu câţi; to have ~reasons for doing smth. a avea nu ştiu câte motive ca să facă ceva; I'm telling you so for the ~th time ţi-o spun pentru a nu ştiu câta oară. umpty ['Ampti] adj. (fam.) 1. (despre persoane) indispus, care se simte prost. 2. (despre un spectacol) nereuşit, ratat. umpty show [~ i/ou] s. (teatru fam.) 1. piesă slabă. 2. spectacol slab / nereuşit. umpty-umpth ['AmptiismpO] adj. v. u m p t e e n. umteen ]'Ainti:n] aay. v. u m p t e e n . un [An] pron. (fam.) v. 0 n c (II). unabandoned ['Ana'bamdond, An-] adj. nelăsat în părăsire, neabandonat. unabashed ['Anote/t, An-] adj. netulburat, nestingherit, neşovăitor; flegmatic; lipsit de jenă. unabated ['Ano'beitid] adj. neabătut; nediminuat, nemicşorat; neslăbit. unabatedly [-li] aav. fără încetare. unabating ['Ana'bcitinl adj. persistent, susţinut. unabbreviated [.Ana'brkvieitid] adj. neprescurtat, neabreviat. unabetted [lAno'betid] adj. 1. neîncurajat, nesprijinit. 2. fără complici. unabiding ['Ana'baidin, An-] adj. efemer, trecător, instabil, nestatornic. unable f'An'eibl, An-] adj. 1. incapabil, neputincios; to be ~ to a nu fi în stare să, a fi în imposibilitate de a: I shall be ~ to go n-o să pot merge. 2. nepriceput, neştiutor; incompetent. unableness ['An'eiblnis] s. incapacitate, neputinţă. unabolishable ['Ans'bsli/sbl, iAn-] adj. de nedesfiinţat. unabridged ['Ano'brid3d[ adj. (despre texte etc.) neprescurtat; fără tăieturi, integral. unabrogated ['An'sbro/tgeitid, -rog-, -rug-] adj. neabrogat. unabsorbent ['Anab'soibont, -'zo:b-, An-] adj. hidrofug. unaccented ['Ansek'scntid, rAn-, -nok-,'—i—] adj. fără accent, neaccentuat; (lingv.) aton, neaccentuat. unaccented beat [~ 'bi:t] s. (muz.) timp slab. unaccented octave [~ 'oktiv] s. (muz.) octavă micşorată. unaccentuated ['Anaak'sentjueitid, AU-, -nok-] adj. ncacccntuat. unacceptability ['Annk.septo'biliti, -a;k-, -Ioti| s. caracter inacceptabil. unacceptable ['Anok'scptobl, «\n-, -nask-J adj. 1. inacceptabil; inadmisibil. 2. neplăcut. unaccessible ['Aiiaîk'sesabl, -ok-, -sibl, -iAn-j adj. inaccesibil. unaccessibleness ['Ana?k'scsoblinis] s. inaccesibilitate. unacclimatized ['Ano'klaimotaizd, AII-] adj. neaclimatizat. unaccommodated ['Aiia'komadcitid, iAn-] aay. 1. neechipat; nepus la punct; lipsit de cele necesare. 2. (despre o ceartă) neaplanat. 3. ~ to nepotrivit pentru. unaccommodating ['Ano'komsdcitin] aay. încăpăţânat; neîndatoritor. unaccompanied ['Ana'kAmpanid, An-,'—i—] aay. 1. neînsoţit, singur. 2. (muz) fără acompaniament; passage for ~ violin parte / pasaj pentru vioară solo. unaccomplishable ['Ana'kompli/abl, -'kAm-, rAn-] aay. ncrcalizabil. unaccomplished ['Ano'kompli/t] adj. 1. neterminat, neisprăvit, nerealizat; incomplet. 2. (despre persoane) nccultivat, cu educaţie redusă; nccioplit, neisprăvit. unaccountability ['Ara'kaunto'biliti, -taţi] s. v. u n a c c o u n t a b 1 e n c s s. unaccountable ['Ano'kauntobl, iAn-] aay. 1. inexplicabil, de neînţeles, de neconceput. 2. (for) iresponsabil (de). unaccountableness f-nis] s. 1. caracter inexplicabil. 2. iresponsabilitate. unaccountably [-i] adv. inexplicabil. unaccounted for ['Anoikauntid h'] adj. 1. neexplicat. 2. care nu figurează, netrecut (într-un registru ele). 3. nejustificat. 4. de negâsit; dispărut. unaccredited ['Ans'kreditid, iAn-] aay. neacreditat. unaccustomed ['Ano'kAStomd, 1A11-] aay. 1. (despre evenimente etc.) neobişnuit, puţin obişnuit; rar. 2. (despre persoane) ~ to nedeprins, neobişnuit (cu); I am ~to being kept waiting nu sunt obişnuit să fiu lăsat să aştept. unaccustomedness [-nis] s. (to) neobişnuinţă (de a). unachievable ['Ana't/uvabl, iAn-] aay. irealizabil, de neexecutat. unachieved [Vna't/iivd] adj. neterminat, neisprăvit, nerealizat. unacknowledged ['An3k'nolid3d, iAn-] adj. 1. (despre copii) nerecunoscut. 2. (despre, scrisori) fără răspuns; neconfirmat. 3. (despre vărsâininte, plăti) neconfirmat. 4. (despre diplomaţi) ncacreditat. 5. (despre un păcat) ncmărturisit. 6. (despre un citat) fără indicaţie de sursă. unacquaintance ['Ana'kweintens, rAn-] s. ignoranţă, ştiinţă. unacquainted ['Ans'kweintid] aay. (with) neobişnuit (cu), nefamiliarizat (cu), străin (de); I am ~ with English nu cunosc engleza, nu ştiu englezeşte. unacquaintedness [-nis] s. v. u n a c q u a i n t a n c e . ' unacquirable ['Anc'kwaiorabl, iAn-| adj. de nedobândit. unacquired ['Ans'kwaisd] aay. nedobândit; înnăscut. unacquitted ['Aiio'kwitid, -An-] aay. (despre un acuzat) neachitat. unactable ['An'asktsbl] aay. (despre o piesă) de nejucat, care nu se poate juca. unacted ['An'asktid] aay. (despre o piesă) care nu s-a jucat (încă). unacted upon [~ aipon] adj. (despre metale) neatacat (de acizi). unadaptable ['Ans'dasptsbl, IAII-] adj. 1. neadaptabil, care nu se poate obişnui, inadaptabil. 2. nepotrivit, impropriu.
987
unadapted ['Ana'daeptid] adj. (to) neadaptat Ia, prost adaptat (la). unaddressed j'Ana'drest] adj. (despre scrisori, pachete) iară adresă. unadhesive ['Anad'hi:siv, iAn-, -a;d-, -ziv] adj. ncaderent. unadjudged ['An3'd3Ad3d. .An-] adj. 1. (jur.) nejudecat, în litigiu. 2. (despre un premiu) neatribuit. unadjusted [Vna^Astid, -AII-] adj. (despre un diferend) ncaplanat, ncsoluţionat. unadmired ['Ansd'maisd, .An-] adj. fără admiratori. unadmiring ['An?d'maiorin| adj. indiferent, nepăsător, insensibil. unadmissible ['Anad'misabl, -sibl, -An-] adj. (rar) inadmisibil. unadmitted ['Aiwd'mitid, -An-] adj. 1. ncadmis. 2. (despre greşeli etc.) nemărturisit, ncrecunoscut. unadmonished ['Anad'moni/t, .An-] adj. neprevenit. unadorned ['Ana'doind, .An-] adj. neornamentat, neînfrumuseţat; natural; pur. unadulterated [.Ana'dAltsrcitid] adj. 1. (despre băuturi) pur, natural, neamestecat. 2. (despre sentimente) pur, sincer; out of ~ malice din pură răutate; ~ joy bucurie sinceră. unadvisable ['Ansd'vaizabl, .An-] adj. 1. refractar la sfaturi; care nu vrea să asculte de glasul raţiunii. 2. (despre acţiuni) nerecomandabil, nesăbuit, imprudent. unadvisableness [.Atisd'vaizsblinis] s. 1. încăpăţânare. 2. nesăbuinţă, imprudenţă. unadvised ['Anad'vaizd, .An-] adj. 1. nesfătuit, neinformat; ncavizat. 2. nesăbuit, necuge tat, imprudent. unadvisedly [lAnsd'vaizidli] adv. (în mod) nesăbuit, necugetat, imprudent; nechibzuit. unadvisedness ['Anad'vaîzidnis] s. v. u n a d v i s a b l e n e s s (2). unaerated ['An'eiareitid] adj. ncacrat. unaffable [Vn'sfabl, An-] adj. neprevenitor, nepoliticos; lipsit de bunăvoinţă sau de curtenie. unaffected adj. 1. [.Ana'fektid, 'An-] neafectat, natural, sincer. 2. impasibil, insensibil. 3. ['Ana'fektid] (med.) (despre organe) neatins (de o maladie etc.). 4. ~ by neafectat, neimpresionat, neinfluenţat de. unaffectedly [-li] adv. fără afectare, cu naturaleţe; sincer; simplu. unaffectedness [.Aiia'fektidnis] s. lipsă de afectare; sinceritate; simplitate. unaffiliated [.AnsTilicitid] adj. (to) neafiliat (la). unaffîrmed ['Ans'faimd, .An-] adj. neafirmat. unaffrighted [VnaTraitid, >An-] adj. (lit. sau înv.) neînfricoşat. unafraid [VnaTreid] adj. (of) căruia nu-i e frică (de), care nu se teme (de); neînfricat. unaggressive ['Ans'gresiv, -a?'g-, An-] adj. lipsit de agresivitate; paşnic, pacific. unagreeable ['Aii9'gri:9bl, -AII-] adj. 1. (rar) neplăcut. 2. ~ to care nu concordă cu, incompatibil cu. unaided ['Au'cidid, An-] adj. ncajutat, fără ajutor; singur; with the ~eye cu ochiul liber. unailing [WeiUrj, AII-] adj. care nu simte nici o durere, sănătos. unaired ['An'ead, An-] adj. neaerisit. unalarmed ['Ans'lomid, iAn-] adj. nealannat, liniştit, calm. unalienable ['An'eiljanabl, An-] adj. inalienabil, de neînstrăinat. unalienated ['An'eiliancitid] adj. nealienat. unallayed ['Ano'leid, .An-] adj. 1. (despre dureri etc.) nepotolit, ncuşurat. 2. (înv,, despre fericire etc.) ncumbrit, neîntunecat. unalleviated ['Aiia'liivicitid, -vjeit-, .An-] adj. (despre durere, suferinţă) neîmblânzit, ncuşurat. nepotolit, neogoit. unalloted [Vn^'btid] adj. (despre fonduri, timp etc.) disponibil. unallowable ['Ano'lauabl, .An-] adj. inadmisibil, nepermis. unallowed ['An~»'laud] adj. ilicit; nepermis, neîngăduit. unalloyed ['Ans'toid, -An-] adj. (metal.) 1. ncaliat, pur. 2. (fig.) pur, curat; ncumbrit; ~ happiness fericire desăvârşită. unalterability [Ano:JtPr;>'biliti, 'Ano:-, -bti] s. v. u n a 11 e r a b 1 c n c s s, unalterable [Aitoltsrsbl, Wo:-] adj. 1. inalterabil, care nu se strică. 2. invariabil, imuabil, neschimbat. unalterableness [-nis] $, invariabilitate, caracter ncaltcrabil. unalterably [-i] adv. invariabil. unaltered ['An'o:lted, An-] adj. neschimbat, permanent. unaltering ['An'o:ltorirj] adj. care nu se schimbă, invariabil. unamazed ['Ana'mcizd, -An-] adj. (by) nesurprins (de). unambiguity [An-îembi'gjuiti] s. lipsă de ambiguitate, claritate, precizie. unambiguous ['Anasni'bigjuss, 'An-] adj. neambiguu, neîndoielnic, neîndoios, clar, neechivoc; precis. unambiguously [-li] adv. limpede, clar, fără echivoc. unambiguousness [-nis] s. v. u n a ni b i g u i t y. unambitious ['Anasra'bi'/as, .An-] adj. ncambiţios; modest, fără pretenţii. unamenable ['Aiis'mimabl, .AII-] adj. 1. nesupus, neascultător; recalcitrant. 2. (despre caractere) neînduplecat, inflexibil. 3. (jur.) iresponsabil. unamendable ['Ans'mendsbl] adj. incorigibil. unamended ['Ana'mendid] adj. nemodificat; fără amendamente. un-American ['Ana'nierikan, .AU-] adj. 1. străin de obiceiurile americane. 2. antiamerican; ~ activities activităţi antiamerieane. un-Americanize ['Ans'merikonaiz] vb. tr. a dezamericaniza. unamiability ['An'Cimia'biliti, -te'ti] s. lipsă de amabilitate. unamiable ['An'eimjsbl, AII-] adj. puţin amabil, lipsit de amabilitate; rebarbativ. unamiableness [-nis] s. v. u n a m i a b i 1 i t y. unamplified [Vn'aîiiiplifaid, An-] adj. neamplificat. unamused f'Ans'mju.zd.iAn-] adj. neamuzat, plictisit. unamusing ['Ana'mjuizin] adj. neamuzant, plictisitor. unanalysable ['An'senslaizablJ adj. neanalizabil, de neanalizat.
unassimilated
unanalytical ['An.amalitiksl, AII-] adj. neanalitic. unanimated l'An'asnimcitid, AII-] adj. neînsufleţit, fără viaţă (şifîg.); plictisitor. unanimity [ijuma'nimiti, jun-, -nse'n-] s. unanimitate; with ~ în unanimitate. unanimous [juO'namimss] adj. unanim. unanimously [-li] adv. (în mod) unanim, într-un glas. unanimousness [-nis] ş. unanimitate. unannexed ['Ana'nekst, -îe'n-, .An-] adj. neanexat. unannounced ['Aiio'naunst] adj. ncanunţat, nevestit; neproclamat. unanswerable [An'ams^rcbl, 'An'a:-] adj. fără răspuns, la care nu se poate răspunde; incontestabil, irefutabil, peremptoriu. unanswerableness [-nis] s. caracter irefutabil (al unui argument etc.). unanswerably [-i] adv. fără putinţă de răspuns. unanswered ['Aii'umsod, An'o:-] adj. 1. fără răspuns; my letter remained ~ scrisoarea mea a rămas Iară răspuns. 2. (despre sentimente, afecţiune) neîmpărtăşit, nereciproc. unanticipated ['Amen'tisipeitid, .An-] adj. neprevăzut, neaşteptat. unappalled ['Ana'p-xld, .An-] adj. nctulburat, impasibil: neînfricoşat. unapparelled ['Ans'pasraldj adj. fără haine, dezbrăcat. unapparent ['Ana'pasr^nt, -'pesr-] adj. invizibil, neclar. unappealable ['Ana'pidabl] adj. (jur.) fără (drept de) apel. unappeasable ['Ana'piizabl, .AII-] adj. 1. care nu poate fi liniştit / calmat / astâmpărat. 2. (despre foame, sete, suferinţă etc.) nepotolit, nedomolit, neostoit, neogoit. unappetizing ['Aii'aepitaizirj. An-] adj. puţin atrăgător, nu prea apetisant, neapetisant. unapplied ['Ans'plaid, .An-] adj. ncaplieat; nefolosit, ncutilizat; post still ~for post nesolicitat (încă). unappreciated ['Ana'prL/icitid, .An-] adj. neapreciat, puţin apreciat; necunoscut; ncrecunoscut. unappreciative ['Ana'prijbtiv, -/ieit-] adj. nefavorabil, puţin favorabil; care nu ştie să aprecieze. unapprehended ['An.aepri'hcndid, An.se-] adj. 1. neînţeles. 2. (despre hoţi) care nu a fost prins, în libertate. unapprehensive ['An.asprihcnsiv] adj. 1. neinteligent; lipsit de înţelegere; obtuz. 2. ~of nepăsător faţă de, căruia nu-i pasă de. unapprehensiveness [-nis] s. 1. lipsă de inteligenţă; opacitate. 2. nepăsare. unapprised ['Aiia'praizdj adj. ~ of neprevenit de, ignorând (cu ac.), neştiutor al (cu geu.). unapproachable [lAna'prout/sbl, 'Ana'p-] adj. 1. inabordabil, inaccesibil, de neatins. 2. distant, rece. 3. incomparabil, fără asemănare. unapproachableness [-nis] s. inaccesibilitatc. unapproached ['Ana'prout/t, .An-] adj. 1. (despre ţinuturi etc.) ncabordat, necercetat. 2. fără seamăn, incomparabil. unappropriated ['Ano'prouprieitid] adv. (despre fonduri etc.) nefolosit, disponibil; (despre un loc) liber, nerezervat, nereţinut. unappropriated blessing [~ 'blesirj] s. (fam.) 1. fată de măritat. 2. fată bătrână. unappropriated funds [~ 'fAndzJ s. pi. (ec.) fonduri fără aplicare specifică; fonduri ncutilizate. unapproved ['Anopru:vd] adj. (şi~of) neaprobat. unapt ['An'eept, An'aH adj. 1. inapt, incapabil, neputincios. 2. nepotrivit, impropriu. 3. ~ to do smth. puţin dispus / înclinat să facă ceva. unaptitude [-itju:d] s. v. u n a p t n e s s. unaptly [-li] adv. impropriu; not ~ called pe bună dreptate numit. unaptness [-nis] s. 1. nepotrivire; caracter inoportun. 2. incapacitate, inaptitudine. unarmed ['An'u:md, An-j adj. 1. neînarmat, nefortificat, neîntărit. 2. (bot., zool.) fără amic de apărare. unarmoured ['An'umiad, An-] adj. fără armură; ncblindat, necuirasat. unarrested l'An3'rcstid,.An-] adj. 1. neîntrerupt, continuu. 2. nearestat, liber, în libertate. unartful [rAn'a:tful, An-] adj. 1. simplu, natural, fără artificii. 2. (rar) nedibaci, neîndemânatic. unartificial ['An.a:tiTi/pI] adj. neartificial, natural. unartistic ['Anu:'tistik, An-] adj. ncartistic. unascertainable ['Anîeso'teinabl, .An-] adj. ncverificabil; nedeterminabil. unascertained ['Anfesa'tcindj adj. neverificat, neconstatat, necunoscut; (lingv.) ne atestat. unashamed ['Aiis'/eimd, -An-] adj. fără ruşine; neruşinat. unaskable ['An'a:skabl, IAII-] adj. care nu se întreabă; care nu trebuie râvnit. unasked ['An'u:sAt[ adj. 1. neîntrebat. 2. nepoftit. 3. ~for necerut, necăutat, fără căutare. 4. ~ to ncrugat să. unaspiring ['Anss'paiarirj, .AII-] adj. care nu aspiră, fără aspiraţie; fără ambiţie. unassailability ['Anaiseila'biliti, -laţi] s. 1. inataeabiiitate. 2. caracter indiscutabil, incontestabil, irefutabil (al unor argumente etc.). unassailable [.An^'scilobl, VnaV] adj. 1. (despre fortăreţe etc.) inatacabil, invulnerabil. 2. (despre concluzii, argumente) incontestabil, indiscutabil. unassaultable [.Ana'soOltabl, 'Ana's-] adj, v. u n a s s a i l a b l e . unassayed ['Ana'scid, -ze's-, -An-] adj. neîncercat, neprobat. unasserted ['An3's3:tid, -AII-] adj. ncafirmat. unassertive ['An5rso:tiv] adj. modest, timid; care nu ştie să se impună. unassessable ['Aiio'scssbl] adj. neimpozabil. unassessed ['Aus'sest. -An-] adj. (despre proprietăţi etc.) necvaluat; care nu a fost impus. unassignable ['Ans'sainsbl] adj. 1. care nu poate fi determinat cu precizie. 2. (jur.) nctransferabil, inalienabil. unassimilated [Vna'simileitid] adj. ncasimilat; prost asimilat.
unassisted
unassisted ['Ans'sistid] adj. 1. neajutat, nesusţinut. 2. (jur.) fără apărare. unassorted [rAno'so:tid] adj. nea-sortat. unassuaged ['An3rsweid3d] adj. (despre suferinţe, foame etc.) nedomolit, nepotolit. unassuming ['Ans'sjurmin, -'su:-[ adj. modest, simplu; rezervat, fără pretenţii. unassured ['Ana'/uod, -'food) adj. 1. (despre succese ele.) nesigur, îndoielnic. 2. (corn.) neasigurat. unastonished ['Anas'toni/t, -An-] adj. nesurprins, care nu e mirat. unatonable ['Ans'tounsbl, iAn-] adj. de neispăşit, care nu se poate răscumpăra. unatoned ['Ano'tound] adj. neispăşit. unattached ['Ana'tast/t, .An-] adj. 1. nelegat, neataşat, neprins; neînsoţit. 2. (/nil.) în disponibilitate. 3. (despre un ziarist) independent; (despre un student) care nu aparţine nici unui colegiu; (despre un preot) care nu are o slujbă regulată; ~young lady tânără nelogodită; ~ bachelor burlac liber / neangajat faţă de nimeni. unattackable ['Ano'taskabl] adj. inatacabil. unattainable ['Ans'teinabl] adj. 1. inaccesibil, de neajuns, de neatins. 2. irealizabil, de neîndeplinit. unattainablcness [-inis] s. inaccesibilitate; caracter irealizabil. unattainted ['Ano'teintid, <\n-]adj. 1. nemurdărit, nepătat. 2. (y7g.) imparţial, nepărti nitor. unattemptable ['Ano'temptobl] adj. care nu poate fi încercat. unattempted [Vna'tcm/Xid] adj. care nu a mai fost încercat. unattended ['Ano'tendid, -An-] adj. 1. neînsoţit, singur; action ~ by / with consequences acţiune fără consecinţe. 2. neglijat, neîngrijit; to leave smth. ~ to a neglija ceva; ~ wound rană neîngrijită. unattending ['Ana'tendinJ adj. (to) neatent (la). unattehtive ['Ans'tentiv, .AII-] adj. 1. neatent. 2. neprevenitor, neserviabil. unattenuated ['Ano'tenjueitid] adj. neatenuat, neslăbit, nemicşorat, nediminuat. unattested ['Ana'testid] adj. ncatestat, necertificat; (y'ur.) nclegalizat. unattired ['Ana'taisd] adj. 1. fără găteli. 2. neîmbrăcat, dezbrăcat. unattractive [.Ans'traiktiv, 'Ans't-J adj. neatrăgător, lipsit de atracţie, fără vino-ncoace. unattractiveness [-nis] s. lipsă de atracţie; antipatic. unaudited ['An'oditid] adj. (ec.) neverificat (ae catre cenzori). unaugmented ['Anoig'mentid, .An-J adj. nesporit, nemărit, neadăugat. unauspicious ['Ano(:)s'pi/os, .An-] aay. de rău augur: unauthentic(al) ['AnD:'9cntik(3l), iAn-] aay. ncautentic, apocrif. unauthenticated ['Ano:'8entikeitid] adj. 1. a cărui autenticitate nu a fost stabilită. 2. (jur.) nelegalizat, neautentificat. 3. al cărui autor nu se cunoaşte. unauthenticity ['An.o:8eh'1isiti, -
988
unbar ['An'ba:r, An-] vb. ir. a descuia, a deschide, a trage zăvorul (cu gen.); (fam.) to ~ the way a deschide drumul. unbarbarized ['An'baibsraizd, An-] adj. scos din starea de barbarie, civilizat. unbarricadc ['An.baîri'keid, -ra'k-, An-] vb. tr. a debaricada. unbearable [An'beorabl] adj. insuportabil; de neîndurat, intolerabil. unbearableness [-nis] s. caracter insuportabil (alunei dureri). unbearably [-i] adv. insuportabil. unbearded [An'biodid] aay. 1. imberb. 2. (bot.) lipsit de cârcei, mustăţi sau ţepi. unbearing [An'bearirj] adj. nerodnic, sterp. unbeatable [An'bktobl] adj. imbatabil, de neînvins. unbeatean ['An'bi:tn, An-] adj. 1. nebătătorit, nebătut, necălcat; the~paths of science domeniile necercetate ale ştiinţei. 2. nebătut, neînfrânt; ~ record record neatins / nebătut (încă). unbeautified ['An'bjultifaid, An-] adj. neînfrumuseţat. unbeautiful ['An'bjmtoful, -tif-, An-] adj. lipsit de frumuseţe; urât. unbecoming ['Anbi'kAmin, .An-, -bs'k-] adj. care nu sade bine; nepotrivit, impropriu, deplasat; such language is ~ (of) you un astfel de limbaj nu ţi se potriveşte. unbecomingly [-li] adv. nepotrivit, impropriu, deplasat; într-un mod care dezavantajează. unbecomingness [-nis] s. caracter nepotrivit / impropriu / deplasat. unbed ['An'bcd, An-] vb. tr. a scoate (o piatră etc.) din locul său. unbedecked ['Anbi'dekt, -bo'd-] adj. neîmpodobit, neînfrumuseţat. unbefitting ['Anbi'fitirj, -bo'f-] adj. v. u n b e c o m i n g ! unbefriended ['Anbi'frendid, -bo'f-] adj. fără prieteni; părăsit. unbegun ['Anbi'gAn] adj. neînceput. unbeholden ['Anbi'houktan, -bo'h-] adj. 1. (înv.) neobligat, neîndatorat. 2. (poetic) invizibil. unbejuggled ].Anbi'd3Agld] adj. (fam.) neînşelat, nepăcălit. unbeknown ['Anbi'noun, .An-, -ba'n-] adv. (înv.) necunoscut; he did it ~(sau ~st) to me a iaciit-o fără ştirea mea. unbelief ['Anbi'lnf, -ba't-,'—, --'-] s. necredinţă; incredulitate. unbelievability ['Anbi.lkvs'biliti] s. 1. v. u n b e 1 i e f. 2. caracter incredibil. unbelievable [.Anbi'lkvobl, 'An-, -ba'l-J aay. de necrezut-, de neconceput, nemaipomenit; it is ~ that e de necrezut ca. unbeliever ['Anbi'li:v;>r, -bo'l-,'—.—,.—'—] s. necredincios; incredul. unbelieving ['Anbi'lkvirj] adj. necredincios; incredul. unbelieving Thomas [~ 'tamss] s. Toma Necredinciosul (şifig.). unbeloved ['Anbi'Uvd, -ba'l-, -vid] adj. neiubit, neîndrăgit. unbelt ['An'belt, An-] vb. tr. a descinge, a scoate (cureaua, sabia etc.). unbelted ['An'bcltidJ adj. fără cingătoare, fără centură, neîncins. unbend ['An'bcnd, AII-], past şi part. [rec. unbent ['An'bcnt, An-] vb. Â. tr. 1. a îndrepta, a întinde, a desface. 2. a destinde, a relaxa. 3. (mar.) a desfăşura (o parâmă, o velă); a dezlega, a desface (pânzele). B. intr. 1. a se îndrepta; a se destinde, a se relaxa. 2. a se redresa. unbcndable [-sbl] adj. de neînduplecat, intransigent. unbending ['An'bcndiij] I. adj. 1. inflexibil, drept, ţeapăn, rigid. 2. (fig.) intransigent, (de) neînduplecat, (de) neînduioşat. II. s. 1. destindere, redresare. 2. afabilitate. unbendingness [-nis] s. caracter intransigent, intransigenţă. unbeneficed ['An'benifist] adj. fără beneficiu. unbeneficial ['An.beni'fifsl, An.b-] adj. ncavantajos; neprielnic; ~ to health dăunător sănătăţii; the treatment was ~ tratamentul era mefieaee. unbenevolent ['Anbi'ncvotant, -bo'n-, -val-, .An-] adj. (prea) puţin binevoitor. unbenign ['Anbi'nain,-bo'n-] adj. 1. neprielnic, nefavorabil. 2. rău, răutăcios. : unbent ['An'bent, An-] past si part. trec. de la u n b e n d. unbeseeming ['Anbi'sunin, -bo's-, .An-] adj. nepotrivit, necuvenit; necuviincios, deplasat. unbeseemingness [-nis] s. caracter nepotrivit; inoportunitate. unbesought ['Anbi'so;!, -bo's-, .An-] adj. (lit.) nerugat, fără să se lase rugat (de două ori). unbestarred ['Anbi'stci:d] adj. fără stele. unbetty [.An'beti] vb. tr. (si. înv.) a deschide cu o bară de fier. unbias(s)ed ['An'baisst, An-] adj. 1. drept, nepărtinitor, imparţial, fără prejudecăţi. 2. (despre o bilă ele.) echilibrat, cii centrul de greutate stabil. unbias(s)ed error [~ 'ersr] s. (/nat.) eroare aleatorie / nesistematică. unbiddable ['Aii'bidabl, An-J adj. neascultător, neastâmpărat. unbidden [Wbidn, An-] adj. nepoftit, nerugat, neinvitat; neaşteptat, spontan. unbigoted ['An'bigotid, AII-] aay. lipsit de prejudecăţi; nefanatic. unbind ['An'baind, An-], fxistşipart. trec. unbound ['An'baund, 'Anb-] vb. tr. 1. a dezlega, a desface, a desprinde. 2. (y7g.) a (e)libcra, a slobozi. unbishop ['Aii'bi/ap, An-] vb. tr. a lipsi de demnitate episcopală. unbitt ['An'bit, An-] vb. tr. (mar.) a desface (o parâmă etc.) de pe babă. unblam(e)able ['An'bleimobl, An-] any', ferit de imputări, de nereproşat; ireproşabil. unblam(e)ableness [-nis] s. caracter ireproşabil. unbleached [rAii'bli:t/t, 'Anb-] adj. ncalbit. unblemished [An'blcmi/t, 'AU'D-] aay. nepătat, fără defect (şi fig.). unblended [An'blendid, 'An'b-] aay. neamestecat, pur, curat; ~ with ferit de, fără. unblessed '['Ân'blest, An-] aay'. nebinecuvântat, neblagoslovit; ~ with success neîncununat de succes. unblighted ['An'blaitid, An-] aay'. 1. (despre grâne) neatacat de rugină sau ger; nears de soare; nestricat de ploaie. 2. (fig.) neumbrit, senin, curat. unbiindfold [An'blainrffould, 'An'b-] vb. tr. 1. a dezlega ochii (cuiva). 2. (fig.) a deschide ochii (cuiva). "■
989
unblock [Aribbk, 'An-] vb. tr. a debloca (un drum etc.). unblooded ['An'bUdid, AII-] adj. (despre cai) care nu c pur sânge. unbloody [WbUdi] adj. 1. anemic, lipsit de sânge. 2. neînsetat de sânge, nesângeros. unblown1 [Wbloun, AII-] adj. nesuflat (de vânt). unblown2 adj. neînflorit, în mugure. unblushing [An'blAjin, 'An'b-] adj. care nu roşeşte; neruşinat; cinic. unblushingly [-Ii] adv. fără să roşească; cu neruşinare; cu cinism. unbodied [An'bsdid, 'An'b-] adj. neîntruchipat, lipsit de corp, imaterial. unboiled ['An'boild, 'An'b-] adj. neficrt, crud. unbolt ['Aii'boult, An-] vb. tr. a trage zăvorul, a deschide. unbone [Vn'boun, An-] vb. tr. a scoate oasele. unbonnet ['An'bonit, An-] vb. A. tr. a scoate, a lua pălăria sau şapca de pe capul (cuiva). B. intr, a se descoperi, a-şi scoate pălăria sau şapca. unborn ['An'bom, 'Anb-, An'b-] adj. 1. nenăscut; care nu s-a născut (încă). 2. viitor, în perspectivă de a apărea; care va să vină. unborrowed ['An'boroud, 'Anb-, An'b-] adj. neîmprumutat, original, unbosom [An'buzsm, 'An'b-] vb. A. tr. a descoperi, a revela, a destăinui (sentimente etc.). B. refl. a se destăinui; a-şi deschide sufletul; to ~ oneself of a secret a-şi despovăra sufletul de o taină. unbottomed ['An'botemd, An-] adj. 1. fără fund; fără temelie. 2. (fig.) pe care nu te poţi bizui, nesigur, fără căpătâi. unbought ['An'b.rt, 'Anb-] adj. 1. (despre marfă) în magazin. 2. care nu se cumpără. unbound1 [Wbaund, 'Anb-] past şi part. trec. de la u n b i n d. unbound2 adj. despletit (despre păr); dezlegat. unbounded [An'baundid] adj. nemărginit, nelimitat, neţărmurit. unboundedly [-li] adv. fără margini, nespus de mult. unboundedness [-nis] s. caracter nemărginit, nelimitat, unbox ['An'toks, An-] vb. tr. a scoate din cutie; a despacheta (mărfuri din lăzi). unbrace ['An'breis, An-] vb. tr. a dezlega, a desface; a libera, a slobozi; a destinde (nervii). unbraid ['An'breid, An-] vb. tr. a despleti, a desface (părul etc.). unbrained ['An'breind.'—, -'-] adj. (rar) fără creier. unbreakable ['An'breikabl, 'Anb-, An'b-] adj. incasabil. unbreathable ['An'bri:5obl, An-] adj. irespirabil. unbred ['An'bred,'—,-'-] adj. 1. prost. 2. ~to/incarc nu a fost crescut pentru (o meserie). unbreech [rAn'bri:t/, An-] vb. tr. a dezbrăca de pantaloni, a(-i) scoate pantalonii (cuiva). unbribable ['An'braibabl, An'b-] adj. care nu poate fi mituit, incoruptibil. unbridge ['An'brid3] vb. tr. (mil.) a arunca podurile în aer. unbridle ['An'braidl] vb. tr. 1. a scoate frâul din gura (calului); a da frâu liber (calului). 2. (ftg.) a da frâu liber (cu dat.). unbridled [-d] adj. 1. fără frâu. 2. (jig.) fără frâu, neînfrânat, dezlănţuit; impetuos, nestăpânit; fără limită, deşănţat, unbroached [rAn'brout/t] adj. (despre butoaie) căruia nu i s-a dat cep. unbroken ['An'broukan. An-] adj. 1. nespart, intact, neştirbit; ~soh* pământ nelucrat / virgin; ~ record record neîntrecut, performanţă neîntrecută; ~ spirit curaj neştirbit. 2. (despre legi, reguli) neînfrânt; (despre tăcere) neîntrerupt; (despre cai) nedresat, nestrunit; (despre teren) neaccidentat; ~ record of şir neîntrerupt de. unbrotherly ['An'brA
uncle
uncap [An'kaip] vb. A. tr. 1. a scoate (şapca, pălăria etc.). 2. a descoperi (ceva). B. intr. a se descoperi; a-şi scoate pălăria. uncapsizable ['An'ksp'saizsbl] adj. care nu se poate răsturna. uncared-for ['An'ke3dlb:r, An-] adj. neîngrijit, părăsit; ~child copil neîngrijit; to leave a garden ~ a lăsa o grădină în părăsire / în paragină. uncaressed j'Anks'rcst, pAn-] adj. nemângâiat. uncarpeted ['An'ku:pitid, An-] adj. fără covoare. uncart ['An'ka:t, An-] vb. tr. a descărca dintr-o căruţă. uncase ['An'kcis, An-] vb. tr. 1. a scoate din ladă / din cutie. 2. a pune la vedere, a descoperi. 3. a da la iveală, a face cunoscut. uncased [-t] adj. fără cutie. uncatalogued ['Aii'kretsbgd] adj. necatalogat; care nu apare în catalog. uncate ['Ankit] adj. în formă de cârlig. uncaught f'An'ko:t] adj. care n-a fost prins, în libertate. uncaused ['An'ko:zd, An-] adj. fără cauză, nemotivat. unceasing [An'si:sirj] adj. 1. neîncetat, continuu, fără sfârşit. 2. (despre muncă, efort etc.) asiduu, susţinut; neîntrerupt. uncemented ['Ansi'mentid, -ss'm-, .An-] adj. necimentat. uncensored ['An'scnssd, 'Ans-, An's-] adj. (despre scrisori, texte) necenzurat. uncensured ['An'scn/sd, 'Ans-, An's-] adj. necenzurat; necriticat. uncentral ['An'sentrpl, An-] adj. necentral. unceremonious ['An'seri'mounbs, -An-] adj. neceremonios; brusc; lipsit de consideraţie. unceremoniously [-li] adv. 1. neceremonios, neprotocolar; în familie. 2. fără jenă. unceremoniousness [-nis] s. 1. lipsă de ceremonie. 2. lipsă de jenă. uncertain [An's3:tn, 'An's-, -ton, -tin] adj. 1. incert, nesigur; nehotărât, neprecis; şovăitor; in no ~ terms în termeni precişi. 2. schimbător, variabil. 3. îndoielnic; dubios. uncertainly [-li] adv. nesigur; fără ţintă; la voia întâmplării. uncertainty [-ti] s. incertitudine, nesiguranţă; ~ of tenure (of office) amovibilitate. uncertificated f'Ansx'tifikeitid] adj. fără certificat(e), fără diplomă. uncertified [An'sa:tifaid, 'An's-] adj. necertificat; ncatestat. unchain ['An't/cin, An-] vb. tr. a descătuşa, a scoate din lanţuri. unchallengeable ['An'tja3lind33bl, An-] adj. indiscutabil; indisputabil; categoric. unchallenged ['Aii't/aelind3d] adj. nedisputat (de nimeni); categoric; to let (smth.) go / pass ~ a) a nu protesta împotriva (unei afirmaţii); b) (jur.) a nu recuza (o mărturie); c) (jur.) a nu disputa (un drept); (mil.) to let smb. pass ~ a lăsa pe cineva să treacă fără somaţie. unchancy [rAn'tjo:nsi, An-] adj. (scot.) 1. nenorocos, ghinionist, inoportun. 2- (despre duşmani) periculos, primejdios. unchangeable [An't/eind33bl, 'An't/-] adj. neschimbător, imuabil. unchangeableness [-nis] ş. caracter neschimbător. unchanged ['An't/cind3d, AII-] adj. neschimbat. unchanging [An't/eindjin, 'An't/-] adj. care.nu se schimbă, invariabil. uncharacteristic(al) [rAn-k£erikt3'ristik(3)l, >An-] adj. (fam.) necaracteristic. uncharged fAn't/a^d] adj. 1. (despre arme) neîncărcat, descărcat. 2. care nu c acuzat, nepus sub acuzare. 3 . ~ for franco, gratuit. uncharitable [An't/asritabl, 'An't/-] adj. lipsit de caritate / de dragoste; rău; negeneros. uncharitableness [-nis] s. lipsă de caritate. uncharitably [-i] adv. Iară caritate. uncharted ['An't/o:tid, 'An-] adj. netrecut pe hartă; necxplorat. unchaste ['An't/eist, AII-] adj. 1. desfrânat. 2. imoral. 3. infidel. 4. indecent. unchastity [An'tjasstiti] s. 1. depravare. 2. infidelitate. 3. imoralitate. uncheated ['An't/i:tid, An-] adj. neînşefat, nepăeălit. unchecked ['An't/ekt, An-] adj. 1. nestânjenit; nestăvilit. 2. neverificat, necontrolat. uncheerful [Vn't/bful, An-, -'t/j^-] adj. trist, abătut; lipsit de veselie, posac. unchivalrous ['An'/iv^îras, An-, îwv. -'t/iv~] adj. necavaleresc, necurtenitor. unchivalrously [-U] adv. (într-un mod) nccavaleresc; necurtenitor. unchristened ['An'krisnd, An-] adj. nebotezat; fără nume. unchristian ['An'kristbn, An-, -t/pn] adj. 1. necreştin(esc), păgân(esc). 2. (fam.) neconvenabil, nepotrivit. unchurch [An't/a:t/] vb. tr. a excomunica, a izgoni din sânul bisericii. uncial ['Ansbl, -/bl, -n/pl] I. adj. (despre litere, manuscrise) uncial. II. s. 1. (poligr.) (literă) uncială. 2. (scris) uncial. 3. majusculă. uncinate ['Aiisineit] adj. (biol.) uncinat. uncircumcised ['An'saikamsaizd, An-] adj. nccircumcis. uncirc*mspect ['An'saikamspekt, An-] adj. necirc*mspcct. uncirc*mstantial ['Anisaikam'staenfal, «An-] adj. fără amănunte; vag. uncivil ['An'sivl, An-, -ii] adj. prost crescut, mojic, bădăran, necuviincios. uncivilized ['An'sivilaizd. An-, -valai-] adj. necivilizat. unclaimed ['An'klcimd, Vnk-] adj. nerevendieat. unclarifîed ['An'kla^rifaid] adj. ncclarificat, nelimpezit. unclasp ['An'kla:sp, AH-J vb. A. tr. 1. a desface, a deschide (o copcă, o agrafă, o cataramă etc.). 2. a desclcşta, a desface (un lucru strâns). B. intr. (despre strânsoarea mâinilor, a pumnilor etc.) a se dcscleşta. unclassable ['An'kla:s9bl] adj. neclasificabil,de neclasificat. unclassible ['An'kb:sibl] adj. v. u n c l a s s a b l e . unclassical ['An'kUesiksl, 'Ank-] adj. contrar tradiţiei clasice. unclassifiable [Wkteesifabbl, An-] adj. v. u n c l a s s a b l e . unclassified I'An'kliCsifaid] adj. 1. neclasificat. 2. (despre documente) care nu este secret. uncie ['Arjkl] s. 1. unchi; (glumeţ) a rich ~ unchiul din America; to talk to smb. like a Dutch ~ a vorbi cuiva cu severitate, binevoitoare, a face cuiva o morală părintească.
unclean
2. (sl.) cămătar; at my ~'s la cămătar. ♦ (fain.) if my aunt had been a man, she'd have been my uncle dacă badea ar avea cosiţe i s-ar zice lele; dacă bunica avea roate ar fi fost tramvai. unclean ['An'klkn, -'-,'--] adj. 1. murdar, soios, pătat; ~ spirit spirit rău. 2. obscen, imund. uncleanable [-abl] adj. care nu se poate curăţa. uncleanliness [Vn'klenlinis, An-] s. v. u n c l e a n n e s s . uncleanness ]'An'kIi;nnis, An-] s. impuritate; murdărie (şifig.). Uncle Anthony ['Arjkl 'fentani] s. (fam.) to be helping ~ to kill dead mice a căra apă cu ciurul; a tăia frunză la câini. unclear [An'khV] adj. 1. neclar, netransparent, opac. 2. (/ig.) neclar, obscur, confuz, foarte vag. -0-1 am ~ as to nu sunt lămurit în ceea ce priveşte. uncleared [An'kliod] adj. 1. (despre sirop etc.) neclarificat; (despre nori, îndoieli) nerisipit, care mai persistă; (despre un mister) nelămurit, neelucidat, nepătruns încă. 2. (despre o masă etc.) nestrâns, necurăţat; (despre ţevi etc.) nedesfundat; (despre câmp) nedefrişat. 3. (despre un acuzat) încă sub acuzaţie; (despre o datorie etc.) neachitat, nelichidat; (despre mărfuri) care nu a trecut încă prin vamă, nevămuit. uncleared cheque [~ 't/ek] s. (ec.) cec necompensat. uncleariicss [An'klionisJ s. neclaritate, lipsă de claritate. Uncle Benny ['Ankl'bcniJ s. (amer. fam.) muntele de pietate. Uncle Dudley [~ 'dAdli] s. (amer. fam.) persoana care vorbeşte, mandea. Uncle Sam ['Arjkl 'sasm] s. unchiul Sam (nume dat americanilor din S.U.A.). Uncle Sam's attic [~ z'a'tik] s. (amer. glumeţ) Alaska. Uncle Sam's circus [~z 'sa:kas] s. (amer. mar. sl.) flota militară a S.U.A. Uncle Sam's heel [~z 'hi:l] s.famer. glumei) Statul Florida (S.U.A.). Uncle Sam's party [~z 'pu:ti] s. (amer. glumeţ) zi de plată, ziua salariilor. Uncle Sam's pocket handkerchief [~z .pakit 'ha;ndkatfif] (amer. glumeţ) Statul Delaware (S.U.A.). uncleship l'Ankl/ip] s. calitatea de unchi. Uncle Whiskers [Vnkl 'hwiskaz] s. (amer.fam.) 1. guvernul federal. 2. poliţia federală; agent al poliţiei federale. unclimbable ['An'klaimabl, An-, 'An-k-J adj. (despre un munte) inaccesibil. undipped l'An'klipt,'--] adj. 1. (despre păr, iarbă etc.) netăiat, netuns. 2. (despre un bilet) neperforat. unclîpt adj. v. u n c 1 i p p e d. uncloak [An'klouk, 'An'k-J vb. A. tr. 1. a scoate (mantaua, haina etc.). 2. (fig.) a demasca, a dezvălui, a descoperi. B. intr. a-şi scoate mantaua, haina etc. unclog ['An'klog, An-] vb. tr. a destupa; a degaja. unclose ['An'klouz, An-] vb. A. tr. 1. a desface; a deschide (ochii etc.). 2. (fig.) a divulga, a revela, a dezvălui. B. intr. a se deschide, a se desface. unclosed [Vn'klouzd] adj. deschis, descoperit; expus; (despre răni, tăieturi etc.) neînchis. unclothe ['An'klouo, An-] vb. A. tr. a despuia; a dezbrăca. B. intr. a se dezbrăca. unclothed [-d] adj. dezbrăcat, despuiat, gol. unclotted ['An'kbtid, An-] adj. necoagulat. uncloud [Vn'klaud, AII-] vb. tr. a risipi norii de pe (cer). unclouded [-id] adj. fără nori, senin; limpede. uncloudedness [-idnis] s. limpezime; seninătate. uncloudy [-i] adj. v. u n c 1 o u d e d. unclubbable ['An'kUbobl, An-] adj. nesociabil, sălbatic. unco ['Aijkou] (scot., «Val.) I. adj. 1. necunoscut, neobişnuit, straniu; mare, enorm. 2. remarcabil, extraordinar. II. s. 1. lucru ciudat; om straniu. 2. pl. ~s veşti, ştiri. III. adv. (în mod) remarcabil, foarte. ■*■ (peior.) the ~ quid bigoţi, habotnici. uncoacted [.Ankou'sktid] adj. (înv.) singur, nesilit de nimeni, din proprie iniţiativă; voluntar, benevol. uncoagulated ['Ankou.aîgju'leitid] adj. necoagulat. unco*ck ['An'kok, AII-] vb. tr. 1. a lăsa cocoşul / percutorul (armei) în jos fără că arma să ia foc. 2. a lăsa în jos borurile (unei pălării). uncogent ['An'koudşant, An-] adj. neconvingător. uncoil ['An'koil, AII-] vb. A. tr. 1. a desfăşura, a derula. 2. (mar.) a descolăci (o parâmă, un lanţ etc.). B. intr. a se desfăşura, a se derula. uncoined ['An'koind, An-] adj. 1. (despre metale) nebătut în monede, nctransformat în bani. 2. (fig.) original, autentic; neprefăcut, nefăţarnic. uncollated ['Anko'leitid, -ka'l-, .An-] adj. necolaţionat, neconfruntat. uncollected ['Anka'lektid] adj. 1. neadunat, nestrâns (într-un volum etc.). 2. agitat; care şi-a pierdut sângele rece. 3. (despre taxe) neperceput, neîncasat. uncolonized f'An'kalanaizd] adj. necolonizat. uncoloured ['An'kAlad] adj. necolorat; incolor. uncombinable ['Aiikam'bainabl] adj. care nu se poate combina. uncombined ['Ankam'baind] adj. necombinat; (chim.) în stare liberă. uncome-at-able ['AnkAiu'etabl, rAn-] adj. (fam.) 1. inaccesibil, de neatins. 2. de neobţinut, de neprocurat. uncomeliness ['An'kAmlinis, An'k-J s. lipsă de graţie; urâţenie. uncomely ['An'kAmli] adj. 1. dizgraţios, urât. 2. (înv.) necuviincios, indecent, obscen. uncomfortable [An'kAmfotabl] adj. 1. neconfortabil, incomod; ~ chair scaun neconfortabil; ~position situaţie incomodă. 2. jenat, stingherit; jenant, neplăcut; he felt ~ se simţea stingher / jenat. 3. dezagreabil, neplăcut; his views were ~ părerile lui erau dezagreabile. uncomfortableness [-nis] s. lipsă de mângâiere, neconsolare. uncomfortably [-1] adv. 1. neconfortabil, incomod. 2. dezagreabil, neplăcut; neliniştitor.
990
uncomforted ['An'kAinfatid, An-] adj. nemângâiat, neconsolat. uiicommemorated ['Anka'memareitid, -mur-] adj. necomemorat. uncommercial ['Anka'ma:f3l] adj. necomercial; (despre o ţară) care face comerţ puţin. uncommissioned ['Anka'mi/and, rAn-] adj. 1. (to) nedclegat (să). 2. fără slujbă. uncommitted ['Anka'mitid,
991
undeck
unconscious [An'kon/as, 'An'k-] I. adj. 1. inconştient, insensibil. 2. ~ of neştiutor de; uncourtly ['An'ko:tli[ adj, necurtenitor; lipsit de graţie. care nu pricepe (c» ac.), care nu-şi dă seama de. 3. fără cunoştinţă, leşinat, inconştient. uncouth [An'ku:0] adj. 1. (înv.) straniu, ciudat, bizar. 2. greoi, stângaci, neîndemânatic. II. s. the ~ inconştientul. 3. aspru, grosolan, necioplit; sălbatic, barbar. uncouthly [-li] adv. 1. stângaci, cu stângăcie. 2. aspru, grosolan, necioplit; sălbatic. unconsciously [-li] adv. inconştient; fără cunoştinţă. uncouthness [-nis] s. 1. asprime (a moravurilor etc.). 2. stângăcie. unconsciousness [-nis] s. 1. inconştienţă. 2. insensibilitate. uncovenanted ['An'kAvinantid, -van-, An-] adj. neconvenit, nestipulat prin contract. unconsecrated ['An'konsikreitid, An-] adj. nesfinţit; neblagoslovit. uncover [An'kAvar, 'An'k-] vb. A. tr. 1. a descoperi, a dezveli. 2. a dezvălui; a demasca; unconsenting ['Ankan'sentin, iAn-] adj. care nu consimte. a revela. 3. (mii.) a lăsa descoperit (un front, o aripă afrontului ele). 4. (şah) a lăsa fără unconsidered ['Ankan'sidad, '-i—] adj. 1. pripit, nesăbuit, negândit. 2. fără valoare. apărare (o figură). B. refl. 1. a se descoperi, a se dezveli. 2. (scrimă, box) a se descoperi. unconsolable ['Anksn'soulabl, iAn-] adj. de neconsolat. C. intr. a se descoperi, a se dezvălui, a se demasca. unconsoled ['Ankan'sould] adj. nemângâiat, neconsolat. uncovered [An'kAvad] adj. descoperit, neacoperit (şifig.). unconsolidated [lAnkan'salideitid] adj. neconsolidat. uncoveted ['An'kAvitid, An-] adj. ncrâvnit. unconstitutional ['Anfonsti'tju^snal-, .An-, -/nai, -/anal] adj. nestatutar, neconstituţional. unconstitutionality ['An'kDnsti'tju:/analiti] s. neconstituţionalitate. uncramped ['An'krampt, An-] adj. liber; nestânjenit. uncreasable ['Arikri:sabl] adj. neşifonabil. unconstitutionally ['An.konsti'tjujanali, -/anali] adv. (în mod) ncconstituţional. unconstrained ['Ankan'streind, .An-] adj. nesilit, neconstrâns, liber; spontan. uncreatable ['Ankri:'eitabl[ adj. de necrezut, de neconceput; de neînfăptuit. uncreate ['AnkriO'eit] I. vb. tr. a distruge, a nimici; a stârpi. II. adj. neînfăptuit, necreat. unconstrainedly [-li] aaV. nesilit etc. (v. u n c o n s t r a i n e d). unconstraint ['Ankan'streint] s. lipsă de constrângere; libertate; spontaneitate; uncreated ['Ankri(:)'eitid] adj. v. u n c r e a t e (II). dezinvoltură. uncredit ['An'kredit, An-] adj. (despre zvonuri) neconfirmat. unconsumed [>Ankon'sju:md] adj. 1. (despre un fel de mâncare) neconsumat; neatins. uncritical ['An'kritikal, An-] adj. 1. necritic; lipsit de spirit critic. 2. contrar regulilor criticii. 2. nedistrus (de foc). uncriticized ['An'kritisaizd, An-] adj. necriticat. unconsummated marriage ['An'kanssmeitid .ma:rid3] s. (jur.) căsătorie neconsumată. uncropped ['An'kropt, An-] adj. 1. netuns. 2. (despre flori etc.) necules. uncontaminated [.Ankan'tamiineitid] adj. necontaminat. uncross ['An'km(:)s] vb. tr. a descrucişa (braţele, picioarele, săbiile ele). uncontemplated ['An'knntempleitid, -tam-, An'k-] adj. neaşteptat, neprevăzut. uncontented ['Ankan'tentid, iAn-[ adj. nemulţumit, ncsatisfăcut. uncrossable [-abl] adj. (despre o prăpastie etc.) de netrecut. uncrossed ['An'kro(:)st, 'Ankr-] adj. 1. necontrariat. 2. neşters, neradiat; nebifat. 3. (despre uncontested ['Ankan'testid, iAn-, .Ankan.t-] adj. necontestat. picioare, mâini etc.) neîncrucişat. 4. (corn.) nebarat; ~ cheque cec nebarat. 5. (despre uncontinuous ['Ankan'tinjuas] adj. care nu e continuu. păduri, oceane, ţinuturi etc.) nestrăbătut. uncontracted ['Ankan'traîktid] adj. (despre cuvinte) necontras. uncontradictable ['Anikontra'diktabl] adj. incontestabil, irefutabil. uncrowded ['An'kraudid, An-] adj. neaglomcrat; neînţesat. uncontradicted ['An.kontra'diktid] adj. necontrazis, necontroversat. uncrown ['An'kraun] vb. tr. a deposeda (un rege etc.) de coroană, a detrona. uncrowned ['An'kraund, 'Ankr-] adj. fără coroană; detronat. uncontrollability ['Ankan.troula'biliti] s. imposibilitate de a controla; neascultare, uncrushable ['An'krA/abl, An-] adj. l.(text.) care nu se mototoleşte, neşifonabil. 2. (lit.) nesupunere (a unui copil ele). uncontrollable [.Ankan'troulabl, 'Ankan't-] adj. 1. (despre copii, popoare etc.) nesupus, (despre persoane) neînfrânt, care nu se dă bătut. nedisciplinat, nestrunit. 2. (putere, drept etc.) absolut. 3. necontrolabil. unction ['Anlv'/an] s. 1. ungere (ceremonial). 2. ungere (cu unsoare). 3. unsoare, unguent. uncontrollableness [.Ankan'troulablnis] s. v. u n c o n t r o l l a b i l i t y . 4. (fig.) balsam. <• to relate smth. with ~ a descrie ceva cu savoare. unctuosity [.ArjAtju'ositi] s. onctuozitate. uncontrollably [.Ankan'troulabli] aaV. fără a se putea stăpâni. uncontroversial ['Anikontra'vai/al, -tru'v-] adj. care nu ridică controverse. unctuous ['Arjldjuas] adj. 1. unsuros, gras; uleios. 2. (fig.) onctuos, mieros, dulceag. uncontroversable ['An.kontra'va:sabl] adj. care nu poate fi controversat, incontroversabil. uncultivable ['An'kAltivabl, An-] adj. (despre pământ) necultivabil. uncontroverted ['An'kantrava;tid, -truv-,,-'-'—,'-,—'-] adj. necontestat. uncultivated ['An'kAltivcitid] adj. necultivat (şi fig.). uncontrovertible ['An'kontrava:tibl, -abl] adj. incontestabil, indiscutabil. uncultivatedness [-nis] s. lipsă de cultură. uncultured ['An'kAlt/ad, An-] adj. incult, needucat, necultivat. uncontrovertibly [-i] adv. incontestabil. unconventional ['Ankan'ven/anal, -/nai, -/anal] aay. 1, neconvenţional; original. uncurable ['An'kjuarabl, 'kpar-, -'kjo:r-] adj. incurabil, de nevindecat. 2. nonconformist, neformalist. uncurbed ['An'ka:bd] adj. fără frâu (şifig.); neînfrânat. unconventionality ['Ankan'ven/analiti, -/an'ad-] s. independenţă faţă de convenţii; uncurl ['An'ka:l, An-[ vb. A. tr. a desface (bucle). B. intr. 1. a-şi desface buclele. 2. a se originalitate. desfăşura,a se descolăci. unconventionally ['Ankan'ven/anali, -/anali] adv. neconvenţional. uncurrent ['An'kArant] adj. (despre bani) care nu are curs, care nu circulă. unconversable ['Ankan'va:sabl] adj. nesociabil, necomunicativ. uncurtain [Wkaitn, -tan, -tin, An-) vb. tr. 1. a trage / a da la o parte / a ridica perdeaua. 2. (fig.) a descoperi, a dezvălui, a revela. unconversant ['Ankan'va:sant] adj. ~ with neversat în, nefamiliarizat cu. unconverted [rAnkanva:tid, 'Ankan.v-] adj. neconvertit. uncurtained [-d] adj. descoperit, fără perdea. unconvertible ['Ankanva:tabl, -ibl, iAn-] adj. (into) neconvertibil, de nepreschimbat uncushioned ['An'ku/and, -ind] adj. fără perne. uncustomary ['An'kAstamari] adj. neobişnuit. (în). uncustomed [An'kAstamd] adj. ~ merchandise marfă netrecută prin vamă / de unconvicted ['Ankan'viktid, .An-] adj. 1. necondamnat, scăpat de condamnare. 2. a cărui contrabandă. vină nu a fost stabilită. uncut [Vn'kAt,'--,-'-] adj. 1. netăiat. 2. (despre pietre preţioase) neşlefuit, brut. 3. (despre unconvinced ['Ankanvinst] adj. (if) neconvins (de); sceptic (cu privire la). unconvincing ['Ankanvinsin] adj. (despre mărturii, jMvestiri, scuze etc.) neconvingător. reprezentaţii teatrale) necenzurat; neprescurtat, netrunchiat, întreg. uncookable [An'kukabl] adj: care nu poate fi gătit, care nu e de gătit. undamaged ['An'dasmid3d] adj. nevătămat. undamnified ['An'dasmnifaid] adj. v, u n d a m a g e d . uncooked ['An'kukt, 'Ank-] adj. 1. (despre alimente) nepreparat, negătit, crud. 2. (fam.) (despre conturi etc.) nefalsificat, nemistificat, fidel operaţiunilor reale. undamped ['An'daempt, AII-] adj. (radio) întreţinut, neamortizat. undarkened ['An'da;kand] adj. neîntunecat (şi fig.). uncoop ['An'ku:p, An-] vb. tr. 1. a pune (o găină) în libertate; a lăsa (o găina) să fugă. 2. (fam.) a elibera (un prizonier). undated1 ['An'deitid] adj. nedatat. undated2 adj. (bot.) undulat. unco-ordinated ['Ankou'a:dineitid] adj. necoordonat. undated bonds [~ 'bondz] s. pi. (ec.) obligaţiuni fără scadenţă, obligaţiuni perpetue. uncoquettish ['Ankou'keti/, -ko'k-] adj. lipsit de cochetărie. uncord ['An'ka:d, An-] vb. tr. a dezlega, a desface (un obiect) din legături. undaughterly ['An'da:tali] adj. nedemn de o fiică. undaunted [An'do:ntid, 'An'd-] adj. neînfricat, intrepid. uncordial ['An'koidial] adj. lipsit de cordialitate. undazzled ['An'daîzld] adj. (by) neorbit, care nu se lasă orbit (de). uncork ['An'ka:k, An-] vb. tr. 1. a destupa. 2. (fig.) a dezvălui, a destăinui (sentimente, gânduri etc.). undebarred ['Andi'ba:d, .An-] adj. (from) necxclus (de la); ~ from doing smth. liber uncorrected ['Aiika'rektid,'--.--] adj. necorijat, nerectificat, necorectat. -v- to let a child de a face ceva. go ~ a lăsa un copil nepedepsit. undebased ['Andi'beist] adj. nestricat, nealterat; curat, neamestecat. undebatable ['Andi'bctabl] adj. indiscutabil. uncorroborated ['Anka'rabareitid, .An-] adj. necoroborat. uncorrupted [.Anka'rAptidJ adj. neprihănit, necorupt; integru. undebated [Vndi'beitid] adj. nediscutat, nedezbătut. uncorruptible [.Anka'rAptibl, -ablj adj. incoruptibil; corect, cinstit. undecagon [An'dcksgan] s. (mat.) endecagon. undecayed ['Andi'kcid, .An-] adj. 1. intact, nedegradat, în bună stare. 2. (despre lemn) uncostly ['An'fc>(:)stli, An-] adj. ieftin; fără valoare. neputrezit; (despre dinţi) necariat, sănătos. uncountable ('An'kauntsbl, An-] adj. nenumărabil; incalculabil. uncountable noun [~ .naun] s. (gram.) substantiv ncnumcrabil. undecaying ['Andi'keiin] adj. nepieritor. uncounted ['An'kauntidJ adj. nenumărat, necalculat. undeceive ['Andi'si:v, ,An-] vb. A. tr. a deziluziona, a nu lăsa (pe cineva) să fie amăgit. B. refl. a renunţa la iluzii; a nu se lăsa amăgit (ae iluzii). uncouple ['An'kApl, An-] vb. tr. a decupla, a detaşa, a desface; a debrcia. undecided ['Andi'saidid, .An-,'--.--] adj. nehotărât, şovăitor, nedecis; incert. uncoupled [-d] adj. decuplat, detaşat, desfăcut; debreiat. undecipherable ['Andi'saifarabl, .An-] adj. indescifrabil. uncourteous ['An'kq:tias, -'ka;t-, -'kaat-J adj. necurtenitor, nepoliticos, grosolan. undeciphered ['Andi'saifad] adj. nedescifrat. uncourteously [-li] adv. necurtenitor, fără curtenie. undecisive ['Andi'saisiv] adj. nedecisiv, nehotărâtor. uncourteousness [-nisj s. v. u n c o u r t l i n c s s . uncourtliness ['An'ko:tIinis, -'kaat-J s. lipsă de curtoazie / de politeţe, grosolănie. undeck ['An'dek, An-] vb. tr. a despuia de podoabe.
undecked
undecked ['AridektJ aaj. 1. neîmpodobit. 2. căruia i s-au scos podoabele / ornamentele. 3. («rar.) nepuntat, fără punte. undeclinable [.Andr'klainabl, .An-] adj. 1. de nerefuzat, de nerespins. 2. (gram.) nedeclrnabil. undecomposed ['An.di:k3m'pouzd] adj. nedescompus. undefaced ['Andi'feist, .An-] adj. nedesfigurat; intact. undefeated ['Andi'fi:tid] adj. neînvins, neînfrânt; care n-a fost învins. undefended ['Andi'fendid, .An-,'—i—] adj. 1, ne-apărat. 2. (jur.) fără apărare. undefiled ['Andi'faild, .An-] adj. curat, pur; nemurdărit, nepângărit. undefinable [.Andi'fainobl, .Andi'f-] adj. de nedefinit. undelayed ['Andi'leid, .An-] adj. neîntârziat, imediat. undelivered ['Andi'livadJ adj. 1. nelivrat. 2. nefurnizat, neadus; nepredat. 3. (despre lovituri) nedat. 4. (despre o judecată, un discurs) nepronunţat. undemanding ['Andi'ma:ndirj] adj. uşor; nepretenţios, modest. undemocratic ['An.dem3'kra;tik, -mou'k-, -mu'k-] adj. nedemocratic, antidemocratic. undemolishable ['Andi'moli/obl] adj. indestructibil. undemonstrable ['An'demanstrabl, An-] adj. nedemonstrabil. undemonstrated ['An'denranstreitid] adj. nedempnstrat. undemonstrative ['Andi'monstretiv] adj. rezervat, reţinut. undeniable [.Andi'naisbl, 'Andi'n-] adj. incontestabil, indiscutabil, de netăgăduit. undeniably [-i] adv. incontestabil, indiscutabil. undenominational ['Andi.nomi'neijonal, .An-, -/nai, -SonoX\ adj. neconfesional. undenominational school [~ 'sku:l| s. şcoală laică. undenominationalism ['Andi.nomi'nei/anslizsm] s. caracter laic / neconfesional. undependable ['Andi'pendobl, .An-| adj. pe care nu te poţi bizui, nesigur. under ['Anda'] I. prep. 1. sub, dedesubtul (cu gen.), mai jos de; village lying ~ the hill sat situat la poalele măgurei / dealului; the rivulet ~ the castle râuleţul care curge mai jos de castel; ~ arms sub arme; ~ cover sub scut, sub acoperire; (fig.) ~ one's own vine and fig-tree la tine acasă; în loc sigur; ~ the sun sub soare, pe pământ; where ~ the sun did he go? unde naiba s-o fi dus? 2. sub regimul / autoritatea / domnia (cu gen.); sub comanda (cu gen.); inferior (cu dat.); England ~ the Stuarts Anglia sub domnia Stuarţilor; the great peasant uprising ~ Wat Tyler in 1381 marea răscoală ţărănească din 1381 condusă de Wat Tyler; to serve ~ smb. a servi sub ordinele cuiva; there was nobody ~ a captain nu era nimeni cu grad inferior celui de căpitan; to be ~ smb. a fi inferior cuiva (ierarhic). 3. sub, sub influenţa / povara / ameninţarea (cu gen.); to be ~ a vow a fi legat prin jurământ; forbidden ~ heavy penalty interzis sub (ameninţare de) pedeapsă grea; ~ pain of death sub ameninţarea pedepsei eu moartea; to be ~ sentence of death a fi condamnat la moarte; to be ~ the necessity of a fi constrâns / obligat să; to be ~ a promise to do smth. a fi legat de o promisiune dată de a face ceva; to be ~ fire a fi sub bombardament; (mar.) ~ hatches a) sub punte; b) la închisoare; c) înmor mântat; to be ~ sentence a fi condamnat. 4. sub, mai jos de, mai puţin de; to sell ~ cost a vinde sub preţ(ul de cost); she is ~ thirty are mai puţin de treizeci de ani; books for the ~ tens cărţi pentru copii(i) sub zece ani; in ~ five minutes peste / în mai puţin de cinci minute. 5. în, sub; ~bur very eyes chiar sub ochii noştri; visible ~ the microscope vizibil la microscop; ~ lock and key sub cheie; the question is now ~ consideration chestiunea este în deliberare; ~ treatment în / sub tratament; to be ~ the doctor a fi sub îngrijire medicală; ~ observation (ţinut) sub observaţie; question ~ examination problemă în cercetare / studiu; ~ construction în construcţie; ~ repair în reparaţie; field ~ corn câmp semănat (cu grâu). 6. potrivit cu, în conformitate cu, după; ~ the present agreement în conformitate cu înţelegerea în vigoare; ~ these conditions în aceste condiţii; ~ Article ten în conformitate cu Articolul 10. II. adv. dedesubt; to stay ~ for two minutes a sta sub apă timp de două minute; as ~ ca mai jos; to bring ~ a supune, a subordona; to go ~aj a se scufunda, a se da la fund; b) a pieri, a dispărea; a se ruina; c) (amer. si.) a muri, a crăpa; to keep ~ a ţine sub dependenţă; to be snowed ~ a fi sub o avalanşă (de lucrări, scrisori, invitaţii etc.). III. adj. 1. inferior, de jos; ~-strata straturi inferioare; the ~ lip buza inferioară, buza de jos; the ~ jaw maxilarul inferior. 2. subaltern, subordonat; ~ clerk funcţionar subaltern. IV. s. 1. (sl.) relaţii sexuale; contact sexual. 2.pl. (rar) mfărie de corp, lenjerie; chiloţi, indispensabili. under-achiever ['And9r9't/i:vor] s. (amer.) elev sau student ale cărui rezultate la învăţătură sunt inferioare posibilităţilor sale. underact ['Andor'adct] (teatru) vb. A. tr. a juca prost / şters (un rol). B. intr. a juca prost / şters; a juca reţinut (fără a reliefa im rol). underage1 ['Andor'eid3] adj. minor. underage7 ['And3rid3] s. deficit. . underbade ['Anda'beid] past de la underbid. underbelly [-.beli] s. 1. burtă, pântece, abdomen. 2. (fig.) punct slab / sensibil. underbid ['Andobid], past underbid sau underbade [-'beid, - t a d ] , part. trec. underbidden [-'bidn] I. vb. tr. 1. (com.) a oferi condiţii mai bune / mai avantajoase decât (concurenţa), a oferi sub preţul (pieţei etc.). 2. (la jocurile de cărţi) to ~ one's hand a cere mai puţin decât valoarea cărţilor din mână. II. [~ .bid] s. ofertă sub preţul pieţei / concurenţei etc., ofertă la preţ redus. ' underbidder [-?r] s. persoană care oferă (ceva) sub preţul pieţei / concurenţei. underbody ['Anda.bDdi] Î.V. u n d e r c a r r i a g e . underbred [~'bred] adj. 1. prost crescut, needucat; vulgar. 2. (despre un cal) care nu e de rasă. underbrush [~brA/] s. v. u n d e r w o o d (1). underbuy [~'bai] vb. A. tr. a cumpăra sub preţ, a cumpăra avantajos. B. intr. a cumpăra o cantitate insuficientă. undercall [~ko:l] vb. tr. v. u n d e r b i d (I, 2). undercapitalize [-'kaepitdaiz] vb. tr. a aloca fonduri prea mici (cu dat.).
992
undercarriage ['Anda.kaerkrj] s.' 1. (auto) şasiu (ae automobil etc.). 2. (av.) tren de aterizare. 3. (ferov.) aparat de rulare. undercarriage half [~ .harf] s. (av.) semitren de aterizare. undercart ['Andaka:!] s. (av.fam.) tren de aterizare. undercharge ['And3't/a:d3,'—] I. vb. tr. 1. a socoti mai puţin, a plăti sub tarif. 2. a încărca insuficient (o armă). 3. a încărca incomplet l insuficient (un vagon, camion etc.). II. s. 1. încărcătură incompletă. 2. plată, socoteală ele. în minus. underclad [~.kla;d] adj. îmbrăcat prea uşor / subţire. underclass ['Ando.kla:sJ s. 1. clasă socială de oameni foarte săraci. 2. (amer. univ.) anul întâi sau doi al unui colegiu. underclassman [-man], pl. underclassmen s. (amer. univ.) student în anul întâi sau doi al unui colegiu. under-clerk ['Andakla:k] s. funcţionar subaltern; mic funcţionar/ slujbaş. underclothes ['AndaklouSz, înv. -klouz] s. pl. lenjerie (de corp). underclothing [~.klou5irj] s. v. u n d e r c l o t h e s . undercoat [~kout] I. s. 1. haină purtată sub palton; vestă purtată sub haină. 2. puf de blană la animale. 3. strat protector de vopsea. II. [.Ando'kout] vb. tr. a acoperi cu un strat protector de vopsea (caroseria). under-commissary [~'komisari, -ks'mi-] s. subcomisar. under-cook [~.kuk] s. ajutor de bucătar. undercooling [~.ku:lirj] s. (fiz.) suprarăcire. undercover [.Ando'kAvar,'-.-] adj. ascuns; secret; de spionaj. undercroft ['Andakro(:)ft] s. 1. subsol, beci boltit. 2. (bis.) criptă. undercurrent [~.kArs>nt] s. 1. (mar.) curent de fund / adâncime, curent submarin. 2. (în atmosferă) curent inferior. 3. (fig.) dedesubt, subînţeles (al wnui discurs, al unei acţiuni etc.). undercut I. [~'kAt] vb. tr. 1. (în sculptură) a tăia sau a săpa în relief. 2. (com.) a oferi la preţ mai mic. 3. (la box) a lovi de jos în sus. 4. a submina, a săpa pe dedesubt (o faleză, un mal etc.). 5. (la golf, tenis) a tăia (mingea). II. ['AndakAt] s. 1. (vet.) muşchi dorsal. 2. (tehn.) unghi de degajare. 3. (mine) amorsare în jos. 4. (la box) lovitură de jos în sus. 5. (la golf, tenis) tăiere a mingii. 6. (gastr.) fileu, muşchi; spată. undercutter [~.kAtor] s. (tehn.) haveză. underdeveloped ['Andodi'velapt] adj. 1. (ec.) subdezvoltat, slab dezvoltat. 2. (med.) slab / prost dezvoltat. 3. (fot.) insuficient developat. underdeveloped countries [~ 'kAntrizJ s. pl. (ec.) ţări slab dezvoltate din punct de vedere economic. underdevelopment ['Andsdi'velspmsntjs. subdezvoltare. underdo [rAnd3'du:],pas/ underdid ['Andodrd],par/. trec. underdone ['AnoVdAn,'—] vb. tr. a frige / a prăji / a coace insuficient etc. underdog ['Andodog,'—'-] s. 1. câine învins (în luptele de câini). 2. persoană, grup sau grupare învinsă într-o luptă (politică etc.). 3. oprimat, asuprit; to plead for the ~s a pleda pentru dezmoşteniţii soartei. underdone ['Ando'dAn,'—] adj. 1. (gastr.) fript / prăjit / copt etc. insuficient; (despre un grătar) în sânge. 2. (sl„ despre ten) alb, făinos. underdose [~dous] I. vb. tr. a doza insuficient / incomplet. II. s. doză insuficientă/ slabă. underdress [~dres] vb. intr. a nu acorda suficientă atenţie toaletei; to be ~ed a) a fi îmbrăcat necorespunzător (la o serată etc.); b) SLfiîmbrăcat prea uşor / subţire. underemployment ['Andsrim'pbiiirant] s. (ec.) 1. şomaj parţial, folosire incompletă a forţei de muncă. 2. folosire a forţei de muncă sub calificarea ei. underfloor ['Ands'fb:'] adj. care se află sub pardoseală. undergird ['Ando'ga:d],past. si part. trec. undergirt [-'go:t] vb: tr. a întări; a asigura; a sprijini. underestimate ['Aridar'estimeit] I. vb. tr. a subaprecia, a subestima, a subevalua. II. s. subapreciere, subestimare, subevaluare. underestimation [~.esti'mei/an] s. v. u n d e r e s t i m a t e (II). under-excitation [-.eksi'teijan] s. (electr.) subexcitaţie. > underexpose [-iks'pouz] vb. tr. (fot.) a subexpune. underexposure [~iks'pou30r] s. (fot.) subexpunere. underfeed [Ando'fi:d],past şi part. trec. underfed ['Ands'fed] I. vb. A. tr. a subalimenta. B. intr. a se subalimenta. II. s. (tehn.) alimentare la partea inferioară (a maşinii). underfired [-'farsd] adj. (despre ceramică) insuficient arsă. underflow [~'fIou] s. curent subteran. underfoot ['Ando'fut,'--'-] adv. sub picioare; to keep smb. ~ a ţine pe cineva sub papuc; to hold one's anger ~ a-şi stăpâni mânia / furia; to trample / tread smth. ~ a călca ceva în picioare. underframe [~'freim] s. (tehn.) schelet, cadru, şasiu (ae maşina, vagon etc.). under-freight [~'freit] vb. tr. (com. mar.) a sub-navlosi («n vas). under-gardener [~.ga:dn3r] s. ajutor de grădinar. undergarment [~.ga:mont] s. 1. veşmânt purtat sub alte haine. 2.pl. lenjerie de corp, albituri. undergo [.Ando'gou,'--'-], past underwent [-'went], part. tree, undergone [-'go(:)n] vb.tr. a suferi (o schimbare, o operaţie, o reparaţie etc.); a trece prin, a îndura (o suferinţă etc.); a suporta (o pagubă etc.). undergrad [.Ands.graxi] s. (fam.) v. u n d e r g r a d u a t e . undergraduate [~'graedjuit] I. s. Student. II. a/r. de student; in my ~days în/ pe timpul studenţiei (melc), (pe) când eram student. undergraduette [^grasdju'et] s. studentă. underground I. [Vnda'graund] aav. 1. subteran. 2. (fig.) clandestin, conspirativ, tainic, secret; ilegal; (despre un partid, o organizaţie) to go ~ a intra / a trece în ilegalitate.
993
H. ['--'-] adj. 1. subteran, sub pământ; (tehn.) îngropat. 2. (fig.) ascuns, secret, clandestin, conspirativ, ilegal. III. ['—] s. 1. the ~ metropolitan, metrou. 2. organizaţie clandestină, conspirativă, ilegală. 3. s. (artă) mişcare avangardistă semi-clandestină. underground floor ['Andsgraund 'fio:1"] s. (constr.) demisol. underground forces [~ 'fo:siz] s. pl. (mil.) forţe armate secrete. underground savage [~ isa;vid3] s. (mar. si.) maşinist care lucrează în camera cazanelor pe o navă de război. underground shaft [~ /a:ft] s. (mine) puţ orb. underground water [~ 'wo:tar] s. (geol.) apă subterană / de adâncime; pânză de apă freatică. underground worker [~ 'w3:k9r] s. (mine) miner care lucrează în subteran. underground working [~ pwa;kin] s. (mine) exploatare / lucrare (minieră) în subteran. undergrowth ['AndagrouS] ş. 1. (silv.) subarboret. 2. (med.) subereştere, creştere insuficientă, pipernicire. underhand ['Andohsend] I. adv. secret, tainic, clandestin, pe sub mână, pe ascuns. II. adj. secret, tainic, ascuns, clandestin. underhanded [.Ands'hasndid,'-'--,'--."] adj. l.v. u n d e r h a n d (II). 2. care duce lipsă de mână de lucru; cu personal insuficient. underhandedly [-li] adv. pe ascuns, în taină, în secret, pe furiş. underhoused ['Anda'hauzd] adj. 1. care duce lipsă de locuinţe, cu locuinţe insuficiente. 2. (despre o familie etc.) cu spaţiu locativ insuficient. underhung ['Anda'hArj,'—] adj. prognat, cu prognatism. under-inflated ['Andarin'fleitid] adj. (despre pneuri etc.) insuficient umflat; umflat slab. under-infîation [~in'fleijbn] s. umflare insuficientă / slabă (a unui pneu etc.). underinsurance ['Andarin'/uar^ns] s. (ec.) asigurare parţială. underinsured ['Andsrin'/uod] adj. (ec.) subasigurat. under-jaw ['Anda^o:] s. maxilar inferior. under-king [~ikin] s. (rar) vicerege. underlaid [lAnda'leid, 'An-] past şi part. trec. de la u n d e r l a y . underlain [lAnda'lein, Vn-] part. trec. de la u n d e r l i e . underlay1 ['Anda'lei, 'An-] past de la u n d e r l i e . underlay2 [lAnda'lei] I. vb. past şt part. trec. underlaid [lAnda'leid] A. tr. 1. a pune sub, a pune dedesubtul (cu gen.). 2. (poligr.) a pune (hârtie) to ~smth. with smth. a pune ceva sub (alt)ceva / sub zaţ. B. in/r. (mine) a se înclina (în raport cu verticala). II. ['Andalei] s. 1. (poligr.) hârtie pusă sub zaţ. 2. (/nine) filon sau puţ înclinat. underlease I. [rAnda'li:s] vb. tr. a subînchiria (o casă); a subarenda (o fermă). II. [—li:s] s. subînchiriere; subarendare. underlessee [~le'si:] s. subehiriaş, sublocatar; subarendaş. underlessor [~ileso:r] ş. persoana care subînchiriază (o casă) sau subarendează (o fermă). underlet pAndo'let, '—] vb. tr. 1. a închiria şan a arenda sub valoarea reală. 2. a subînchiria, a subarenda. underletter [-ar] s. 1. v. u n d e r 1 e s s o r. 2. (corn. mar.) subnavlositor (al unui vas). underlie [-Ands'lai], past underlay [-'lei], part. trec. underlain [-'lein] vb. tr. 1. a fi sub; a susţine. 2. a fundamenta, a sta la baza (cu gen.), a fi substratul (cu gen.); the principles that ~ motor-car construction principiile pe care se întemeiază construcţia automobilelor. underline I. [-'lain] vb. fr. 1. a sublinia. 2. (fig.) a sublinia, a accentua, a întări, a marca (o idee, un subiect). II. ['Andolain,'--'-] s. 1. (poligr.) linie; litere subliniate. 2. (teatru) anunţ. 3.pl. transparent (pentru a scrie în rânduri drepte). 4. legendă, text (la ilustraţii). underlinen ['Anda.linin] ş. rufarie de corp, lenjerie de corp. underling ['Andalirj] s. subaltern; inferior, subordonat; (peior.) acolit; lacheu, căţel. underlip ['Andalip] s. (anat.) buză de jos / inferioară. underlit ['Anda'lit] adj. slab (i)luminat. underload [lAnda'loud,'--'-] vb. tr. a încărca insuficient, a subîncărca. underloading [-in] s. încărcătură insuficientă / în minus. underlying [lAiKh'laiirj, 'Anda'l-] adj. 1, de sub, care se află sub, dedesubtul (cu gen.). 2. (despre principii) fundamental, de bază; (despre cauze) profund, adânc. underman ['Ands'msn] vb. tr. a echipa (un vapor etc.) cu prea puţini oameni. undermanned [-d] adj. 1. (despre un vas) cu (un) echipaj insuficient. 2. cu personal insuficient; care duce lipsă de cadre. undermasted ['Anda'maistid] adj. (mar.) cu arboradă incompletă. undermentioned ['Anda'men/and] adj. menţionat mai jos. undermine [lAnda'main, 'Anda'm-j vb. tr. 1. a submina, a săpa. 2. (fig.) a submina, a săpa, a discredita (persoane, reputaţii etc.). 3. a submina, a uza (sănătatea). undermost ['Andamoust] I. adj. cel mai de jos, cel mai de dedesubt; inferior; to be ~ in a contest a fi învins la lupte. II. adv. dedesubt; to keep one's assailant ~ a-şi ţine adversarul la pământ (la lupte). underneath [iAnda'ni:9, 'Anda'n-] I. adv. dedesubt. II.prep. sub, dedesubtul (cu gen.). III. adj. de jos, de dedesubt, inferior. IV. s. dedesubt. undernourish [lAnda'nAri/] vb. tr. a subalimenta, a subnutri. undernourished [-t] adj. subalimentat, subnutrit. undernourishment [-mant] s. subalimentaţic, subnutriţie. under-officer I. ['Andarofisa'] (/nil.) s. subofiţer. II. [. ] vb. tr. a dota (o trupă) cu prea puţini ofiţeri. underpaid1 ['Anda'peid,'—] adj. prost plătit / salarizat / retribuit. underpaid2 past şi part. trec. de la u n d e r p a y . underpants ['Andsipasnts] s. pl. (fam.) chiloţi. underpart [~
understrapper
underpay ['Ands'pei], past şi part. trec. underpaid [-'peid,'—] vb. tr. a salariza sau a plăti insuficient. underpin [rAnds'pin, 'Anda'p-] vb. tr. 1. a sprijini, a propti, a rezema (o zidărie etc.), a subzidi. 2. a pune temelia la. underpinning [-in.] s. 1. (constr.) subzidire. 2.pl. (fa/n.) picioare. 3. pl. (fam.) lenjerie de corp (în special pentru femei). underplay ['Anda'plei] vb. intr. 1. a juca cartea mică păstrând pe cea mare. 2. v u n d e r ac t(B). underplot [~pht] s. (teatru) acţiune / intrigă secundară. underpopulated Kpopjulcitid] adj. subpopulat, slab populat. underpressure [~'pre/3r] s. (fiz.) presiune scăzută, subpresiunc, vacuum, vid. underprice [~prais] s. preţ de nimic / derizoriu. underproduce [~pr3'dju:s] vb. intr. a produce în cantitate insuficientă, a fi în deficit cu producţia. under-production [~pra'dAk/3n] ş. producţie deficitară, subproducţie. underproof spirit ['Andspru:f 'spirit] s. alcool subgradat. underprop [.Anda'prop] vb. tr. a propti, a susţine, a sprijini. underquote [~'kwout] vb.tr. v. u n d e r b i d (1,1). underrate [lAnds'reit, 'Anda'r-] vb. tr. 1. a subevalua, a subestima, a subpreţui. 2. a impune mai puţin (un imobil etc.). under-rent [~'rent] vb. tr. a subînchiria. underrun ['Anda'rAn] s. 1. (infor.) terminare a unui program înainte de timpul prevăzut. 2. (corn.) livrare inferioară calităţii comandate. underscore [tAnda'sko:1-] vb. tr. a sublinia (şifig.). underscoring [~'sko:rirj] s. subliniere (şifig.). undersea ['Andssi:] adj. submarin. underseas [iAnda'si:z] adv. pe sub apă; în adâncul mării. Under-Secretary ['Anda'sekratri] s. (pol.) (şi ~ of State) ministru subsecretar de stat; Parliamentary ~ membru al Cabinetului britanic; Permanent ~ grad echivalent acelui de director sau secretar general într-un minister (în Anglia). undersell ['Ando'sel], past şi part. trec. undersold ['Ands'sould] vb. tr. 1. a vinde mai ieftin. 2. a vinde sub preţul de cost. underseller [-9r] s. negustor care vinde sub preţul de cost. underset I. ['Andaset] s. (mar.) curent submarin; curent contrar celui de la suprafaţă. II. [-'set] vb. tr. a sprijini, a propti, a susţine (o zidărie, o schelărie). under-sheriff [~i/erifj ş. (amer.) ajutor de şerif (funcţie corespunzătoare celei de subprefect). undershirt [~i/9:t] s. maiou, flanelă de corp. undershot [~/ot] adj. 1. (despre roţi etc.) acţionat pe dedesubt (de apă). 2. v. u n d e r h u n g . undersign [.Anda'sain, 'Ancto's-] vb. tr. a subsemna, a subscrie. undersigned ['Andasaindj I. adj. subsemnat. II. s. the ~ subsemnatul; we, the ~ subsemnaţii. undersized [~'saizd] adj. 1. care este de mărime subnormala, subdimensionat. 2. de statură mica. underskirt [~ska:t] s. jupon. underslung [~.slArj] adj. (tehn.) suspendat; (auto) ~ spring arc montat sub osie. undersoil [~soil] s. subsol. undersold [~'sould],past şi part. trec. de la u n d e r s e l l . undersong [~son] s. 1. acompaniament, refren, melodic secundară. 2. (fig.) sens ascuns. understaffed [~'sta:ft] adj. (despre o instituţie) cu personal insuficient, care duce lipsă de personal / de cadre. understand [.Ands'stasnd], past şi part. trec. understood [-Anda'stud] vb. A. tr. 1. a înţelege, a pricepe; a percepe, a sesiza; to make oneself understood a se face înţeles; no one could ~that from my words nimeni nu ar putea interpreta astfel cuvintele mele. 2. a subînţelege, a da de înţeles; a presupune; what do you ~ by this? ce vrei să spui cu asta?; I understood her to mean am înţeles că vrea sa spună; I ~ you to say that dacă vă înţeleg bine, vreţi să spuneţi că; am I to ~that? trebuie să înţeleg că? 3. a auzi, a afla, a fi informat; I ~ that you have a new job după câte ştiu / ai o slujbă nouă. 4. a conveni; it was understood we were to meet at eight o'clock am convenit să ne întâlnim la ora opt. 5. a şti, a cunoaşte; I quite ~ that expenses were to be paid ştiu prea bine că trebuiau plătite cheltuielile. 6. a se pricepe la; he ~s business se pricepe la afaceri; to ~ driving a car a şti să şofeze; to ~ horses a se pricepe la cai. B. intr. I. a înţelege, a pricepe; a fi înzestrat cu raţiune; a raţiona. 2. to ~ about a înţelege (cu ac.), a se pricepe la. understandable [-sbl] adj. inteligibil, de înţeles. understanding [-in] I. s. 1. înţelegere, inteligenţă,, deşteptăciune; pătrundere, pricepere, discernământ. 2. înţelegere, armonie, acord; convenţie; to come to an ~ a ajunge la un acord. 3. (filoz-) raţiune, gândire. 4. pl. (glumeţ, si.) picioare; ghete, încălţăminte. II. adj. inteligent, deştept; înţelegător. understate ['Anda'steit] vb. tr. a atenua (faptele); a minimaliza; a trece (unele lucruri) sub tăcere. understatement [-mant] s. atenuare (a faptelor); declaraţie incompletă; trecere sub tăcere (a unor lucruri); eufemism. under-steward [Vndaistjuad] s. subintendent. understock [~'stDk] vb. tr. 1. a furniza în stocuri prea mici. 2. (tehn.) a alimenta cu combustibil pe la partea inferioară. understood [~'stud] past şi part. trec. de la u n d e r s t a n d. understrapper [-istra?p3r] s. (fam.) v. u n d e r 1 i n g.
under-stratum
994
undeterminable ['Andi'tsmiinabl] aay. 1. (despre lucruri) de nedeterminat. 2. (despre under-stratum [~'stra:t3m, -strei-], pl. si under-strata [~rstra:t3, ~'streit9] s. strat inferior. persoane) de neconvins. undetermined ['Andi'to:mind] «ay. 1. (despre cantităţi, date etc.) nedeterminat. 2. (despre . understudy [—iStAciiJ (tecum) I. s. dublură. II. vb. tr. 1. a dubla («« rol, tin actor). 2. a studia (un rol) în vederea dublării. probleme) nedecis. 3. (despre persoane) nehotărât. 4. (chim.) nedozat. under-tablecloth [~.teiblkbO] s. faţă de masă de protecţie (care se pune direct pe masă, undeterred ['Andi'to:d] aay. netulburat, nedescurajat; nereţinut, neoprit. sub cea de pânză). undeveloped ['Andi'velopt] aay. 1. (despre subiecte, planuri etc.) nedezvoltat, undertake [rAndo'teik],past undertook [-'tuk],part. trec. undertaken l-'teikn] vb. A. tr. nedesfăşurat. 2. (despre plante, animale, pui etc.) nedezvoîtat, înapoiat. 3. (despre ogoare, 1. a lua asupra sa, a-şi asuma (răspunderea), to ~ to do smth. a se angaja de a face ceva. minţi etc.) necultivat. 4. (fot., despre film) nedevelopat. 2. a întreprinde (o călătorie etc.). 3. (înv.) a lua pe cineva în antrepriză; a-şi încerca puterile undeviating ['An'diivieitin] aay. 1. drept, direct, nedeviat. 2. constant, nedezminţit. cu cineva. B. intr. 1. a da o promisiune / garanţie. 2. (înv.) a fi garant. 3. (fam.) a se undevout ['Andi'vaut] adj. necucernic. ocupa de funeralii. ' undid ['An'did] past de la u n d o. undertaker [lAiido'teiko'] s. 1. persoană care întreprinde ceva. 2. (înv.) antreprenor (de undies [Vndiz] s. pl. (prese, de Ia u n d e r c 1 o t h e s) (fam.) rufărie de corp, lenjerie construcţii etc.). 3. ['AndoiteikoM antreprenor de pompe funebre. (de damă sau copii, mai ales chiloţi). undertaking [lAndo'teikin] s. 1. întreprindere, acţiune, iniţiativă. 2. ['Anda.teikin] undifferentiated ['Andifs'renJ'ieitid] aay. nediferenţiat. antrepriză de pompe funebre. 3. întreprindere (comercială, industrială etc.), antrepriză undiffused [rAndi'fju;zd] aay. (despre lumină) directă, nedifuză. (de construcţii). 4. angajament, promisiune; (y'ur.) submisiune; to give an ~ a face o undigested ['Andi^estid] adj. 1. indigest. 2. dezordonat, haotic; ~ knowledge cunoştinţe promisiune. confuze. ' under-tenant ['Ando'tenant] s. subarendaş; subehiriaş. undigestible ['Andi'djestobl] aay. indigest. under-the-counter [,And9i53ikauntor] adj. 1. (despre mărfuri) vândut în mod undignified [An'dignifaid] aay. lipsit de demnitate, înjositor. clandestin / pe sub tejghea. 2. ilegal; neautorizat. undiluted ['Andai'luitid] aay. nediluat; integral; (despre vinuri) curat, nebotezat; (despre underthings ['AndoOirjz] s. pl. lenjerie de corp (pentru femei). un acid) concentrat. undertint [-tint] s. (arte) nuanţă slabă, culoare ştearsă / estompată. undiminished ['Andi'minijt] adj. nemicşorat; neştirbit; nediminuat. undertone [~toun] s. 1. semiton. 2. ton slab / reţinut (în vorbire etc.); to speak in ~s undimmed [Wdimd] adj. strălucitor, luminos; (despre ochi) care nu e tulbure, care a vorbi în surdină; ~ of hostility duşmănie surdă; ~ of discontent nemulţumire reţinută. vede bine. 3. (arte) culoare slabă. 4. (fig.) nuanţă, notă; there was an ~ of regret in his words era undine ['Andi:n] s. (mito/.) ondină. o notă de regret în cuvintele lui. undiplomatic ['AnidipkVmaetik] aay. nediplomatic; lipsit de diplomaţie. undertook [.Ando'tuk] past de l« u n d e r t a k e. undirected ['Andi'rektid] I. adj. 1. neîndrumat; nedirijat, nediriguit. 2. (despre scrisori) undertow ['Andotou] s. (mar.) curent de fund / submarin; resac. Iară adresă. II. adv. (a face ceva) fără ordine, fără instrucţiuni. undertype generator [>Ands'taip d3em'reitor] s. (electr.) dinam de tip inferior. undisbursed ['Andis'borst] aay. (com.) nedebursat. undervaluation ['Andoivadju'ei/an] s. 1. subevaluare, subapreciere. 2. depreciere. undiscerned ['Andi'somd] aay. nevăzut, nezărit. undervalue [~'va;lju:] vb. tr. 1. a subevalua, a subaprecia. 2. a dispreţui; a deprecia. undiscernible ['Andi'samsbl] aay. imperceptibil; invizibil. undervest [~vest] s. maiou, flanelă de corp. undiscerning f'Andi'ssmin] aay. fără discernământ. underwater ['And3'wo:tor] adj. subacvatic; submarin. undischarged [rAndis't/a:d3d] aay. 1. (despre vase, arme de foc, acumulatori etc.) underwater camera [~ 'kasmora] s. (cin.) aparat de filmat sub apă. nedescărcat. 2. (jur.) (despre obligaţiuni) neachitat; (corn.) nesoldat; ~ bankrupt falit underwater-to-surface missile [-tosaifiz 'misail] s. (mar. mii.) rachetă lansată de un nereabilitat. 3. (despre obligaţiuni morale) neîndeplinit. submarin în imersiune. undisciplined [An'disiplind] aay. nedisciplinat. underwear [rAnd3wsor] s. rufărie / lenjerie de corp. undisclosed ['Andis'klouzd] aay. nedivulgat, ascuns. underwent [lAndo'went] past de la u n d e r g o. undiscomfited ['Andis'komfitid] aay. (rar) nedescurajat, nedemoralizat. underwood ['Ands'wud] s. 1. lăstăriş, tufăriş, vegetaţie sub arborii unei păduri. 2. (silv.) undisconcerted ['Andiskan'ssitid] adj. netulburat, nebuimăcit. subarboret. undiscountable ['Andis'kauntsbl] aay. (com.) fără scont. underwork ['Ando,wo:k] I. vb. A. intr. 1. a lucra prea puţin / insuficient. 2. a cârpaci. undiscouraged [Andis'kArk^d] aay. nedescurajat, neabătut. 3. a lucra ieftin. B. tr. 1. a executa (o lucrare) la repezeală; a face de mântuială. 2. a lucra undiscovcrable [rAndis'kAvşrebl] aay. nedescoperit, de negăsit. mai ieftin decât (cineva). II. s. muncă necâlificată; muncă de jos; cârpăceală. undiscovered ['Andis'kAvod] aay. nedescoperit, negăsit; land at that time ~ pământ underworld [~wo:ld] s. 1. infern, iad. 2. lume interlopă, mediu criminal, pleavă necunoscut în epoca aceea. (a societăţii). 3. (poetic) antipod. undiscriminated l'Andis'krimineitid] aay. fără alegere, fără discernământ. underwrite ['Andsrait], past underwrote [-rout], part. tree, underwritten [-ritn] vb. undiscriminating ['Andis'krimineitirj] aay. care nu distinge, care nu face distincţie; fără A. tr. 1. (înv.) a subscrie, a scrie dedesubt. 2. a semna. 3. (înv.) a subscrie; a garanta, a asigura (mai ales împotriva riscurilor maritime); to ~poIicies of insurance a subscrie discernământ. undiscussed [Vndis'kAst] aay. nediscutat, nedezbătut. poliţe de asigurare. B. intr. a face asigurări (mai ales maritime). undisguised ['Andis'gaizd] aay. 1. nedeghizat, nemascat. 2. (desprefire, caracter) sincer, underwriter [~irait3rJ s. 1. membru al unei societăţi de asigurare. 2. the ~s a) societatea deschis, franc. de asigurări; b) asigurător maritim. undisguisedly ['Andis'gaizidliJ adv. deschis, franc, pe faţă. underwriting ['Andaraitin] s. 1. garanţie de emisiune; subscripţie forfetară. 2. subscriere undisheartened ['Andis'ha:t(o)nd] aay. neabătut, nedescurajat. (a unei poli(e de asigurare), garantare (împotriva unui risc). 3. asigurare maritimă. undisillusioned ['Andizi'lu^and] aay. nedeziluzionat. underwriting commission ['Andsraitirj ko'mijbn] s. (ec.) comision de garanţie. undismayed ['Andis'meid] aay. neînfricat; nesperiat; nedescurajat; ncafectat ~by fără underwriting rate [~ reit] s. (ec.) taxă sau primă de asigurare. . underwritten [~-ritn] \. part. trec. de la u n d e r w r i t e . II. adj. subsemnat, subscris. să se sperie de. undispatched ['Andis'pajt/d] aay. neexpediat, netrimis. underwrote [~rout] past de la u n d e r w r i t e . undispelled ['Andispeld] aay. neîmprăşţiat, nerisipit. undescribable ['Andis'kraibabl] aay. indescriptibil. undispersed ['Andispa:sd] adj. 1. nedispersat, intact. 2. (med., despre o tumoare) undescribed ['Andis'kraibd] aay. nedescris, nestudiat, necercetat. ncrezorbit. undescried ['Andis'kraid] aay. neobservat. undisposed ['Andis'pouzd] aay'. 1. (of) nevândut; neînchiriat; (despre fete) nemăritată. undeserved ['Andi'zorvd] aay. nemeritat; injust. 2. (uiv.) v. i n d i s p o s e d . undeservedly ['Andi'zsrvidli] adv. (în mod) nemeritat, pe nedrept. undisputable ['Andis'pju:tobl[ aay. indiscutabil, incontestabil. undeserving [/uidi'zo:viri] adj. 1. fără merit, nedemn. 2. neinteresant. undisputed ['Andis'pju:tid] aay. necontestat, necontroversat. undeservingly [-li] aaV. fără să fi meritat. undissembling ['Andi'semblirj] adj. deschis, sincer, franc, neprefăcut. undesignated ['An'dezigneitid] adj. nedesemnat, neindicat. undissolved ['Andi'solvd] aay. 1. (chim.) nedizolvat, netopit. 2. (despre contracte, undesigned [rAndi'zaind] aay. 1. involuntar, accidental. 2. neaşteptat, neprevăzut. undesignedly ['Andi'zainidli] adv. fără intenţie, involuntar, fără premeditare, (în mod) căsătorii etc.) nedesfăcut. undistinguishable ['Andis'tingwi/abl] aay. 1. (from) de nedeosebit (de). 2. imperceptibil, întâmplător. abia sesizabil. undesigning ['Andi'zainirj] aay. candid; neartificial. undistinguished ['Andis'tingwiJtJ adj. 1. neremarcabil, mediocru, banal. 2. care nu se undesirable ['Andi'zaioroblJ I. aay. nedorit; inoportun. II. s. the ~ indezirabilul. distinge, care nu se deosebeşte, asemănător, leit. undesirableness l-nis] s. inoportunitate. undistinguishing ['Andis'tirjgwijirj] adj. v. u n d i s c r i m i n a t i n g . undesired f'Andi'zaisd] aay. nedorit; inoportun. undistracted ['Andis'tnektidj adj. (despre persoane) netulburat. undesirous ['Andi'zaioros] aay. nedorit, puţin dornic. undistraught ['Andis'troitJ aay. (lit.J sănătos (la minte). undesisting ['Andi'zistirj] aay. I. necurmat. 2. tenace, perseverent. undespairing ['Andis'peorirj] aay. perseverent (in aşteptarea realizării speranţelor), care undistressed ['Andis'trest] aay'. neîntristat, care nu e abătut. undistributed ['Andis'tribju:tid] aay. nedistribuit, nerepartizat. nu disperă. undisturbed ['Andis'ts:bd] aay. 1. netulburat, liniştit, calm. 2. nederanjat, netulburat, undestroyed ['Andis'troid] aay. intact, nedistrus. nemişcat; volumes left ~ for years cărţi neatinse de ani de zile. undetachable ['Andi'taît/sbl] aay. nedetaşabil, de nedespărţit; de nedezlipit. undisturbedly [Vuidis'taibidli] adv. 1. netulburat, cu calm, liniştit. 2. fără întrerupere. undetected f'Andi'tektid] aay. (despre greşeli etc.) neobservat; (despre răufăcători) nedescoperit; nedetectat. undiversified ['Andai'vaisifaid] aay. monoton.
995
undiverted ['Andai'vaitid] adj. 1. (despre curenţi etc.) neabătut. 2. (despre atenţie) neclintit, fix. 3. (despre persoane) neînveselit, neamuzat. undivided ['Andi'vaidid] adj. 1. tot, deplin, întreg; give me your ~attention acordă-mi întreaga dumitale atenţie. 2. nedespărţit; ~ friends prieteni nedespărţiţi; ~ opinion opinie unanimă. undivided property [-'propati] s. (jur.) proprietate indiviză. undivulged ['Andai'VAld3d[ adj. nedivulgat. undo l'An'du:], past undid [Wdid], part. trec. undone ['An'dAn] vb. tr, 1. a anula, a desfiinţa; to ~ a treaty a anula un tratat. 2. a desface, a deschide, a dezlega, a descheia; to ~ the seam a desface cusătura. 3. a ruina, a distruge, a desfiinţa; to ~ one's reputation a distruge reputaţia cuiva; to ~ the mischief a repara răul. undoable ]'An'du:3bl] adj. 1. care nu se poate îndeplini; (despre o sarcină) imposibil. 2. detaşabil, care se poate desface. undock ['Aiidok] («iar.) vb. A. tr. a scoate (o nava) din docuri. B. intr. (despre o navă) a ieşi din doc. undoer ['An'du:sr] s. 1, autor al ruinei (cuiva). 2. (înv.) seducător. undoing ['An'duiin] s. 1. ruină, distrugere; desfiinţare; dezlegare. 2. desfacere. undomestic ['An'dou'mestikj adj. (despre femei) care nu c gospodină. undone ['An'dAn] I. vb.part. trec. de la u n d o. II. adj. 1. desfăcut; to come ~a) (despre noduri) a se desface; b) (despre păr) a se desface, a se descurca; c) (despre şuruburi) a se deşuruba, a se slăbi; a se desprinde; d) (despre haine) a se descheia, a se deschide; e) (despre pachete) a se despacheta, a se desface. 2. ruinat, pierdut; we are ~ suntem pierduţi. 3. neterminat, neisprăvit; neîndeplinit; to leave nothing ~ which might help a nu neglija nimic din ceea ce ar putea fi de ajutor. undouble [WdAbl] vb. tr. (rar) a dezdoi (o hârtie). undoubled [-d] adj. (la bridge) necontrat. undoubted [An'dautid] adj. neîndoios, indubitabil, incontestabil. undoubtedly [-li] adv. fără îndoială, hotărât, categoric. undoubting [An'dautirj] adj. convins. undrainable [An'dreinsbl] adj. 1. (despre teren) nedrenabil. 2. (despre o mină, un izvor) inepuizabil. undrained [An'dreind] adj. nedrenat. undramatic ['Andre'mxtik] adj. (despre o operă) lipsit de dramatism. undrape ['An'dreip] vb. tr. a scoate draperiile de la. undraw ['An'dro:],past undrew ['An'dru:],part. trec. undrawn [rAn'dK>:n] vb. tr. a trage (zăvorul, perdelele, cortina). undreamed-of [An'dremtov] adj. nevisat, nesperat, neînchipuit, neaşteptat. undreamt-of adj. v. u n d r e a m e d - o f . undress ['An'dres] I. vb. A. tr. 1. a dezbrăca. 2. (med.) a debandaja (o rana), a scoate bandajul / pansamentul. B. intr. a se dezbrăca. II. ['Andres] s. 1. ţinută de casă; neglijeu. 2. (mii.) mică ţinută; in ~a) în neglijeu; b) (mil.) în mică ţinută. undressed ['An'drest] adj. 1. neîmbrăcat, dezbrăcat. 2. nebandajat; ~ wound rană nepansată. 3. nepreparat, nelucrat; ~ leather piele brută; ~ logs buşteni nelucraţi; ~shop window vitrină nearanjată. undress uniform ['Andres 'ju:nifo:m] s. (mil., mar.) mică ţinută. undrew ['An'dru:] past de la u n d r a w. undried ['An'draid] adj. neuscat. undrilled [An'drild] adj. 1. (mii.) neinstruit. 2. neperforat. undrinkable [An'drinksbl] adj. nepotabil, de nebăut. undrunk ['An'drAnk] adj. nebăut. undue ['An'dju:] adj. 1. neoportun, nepotrivit; tardiv. 2. nelegitim, nejust, nedrept. 3. excesiv, exagerat; use of ~ authority abuz de putere. 4. (corn.) (despre o trată) nescadent. undulant ['Andjubnt] adj. unduios, unduit. undulant fever [~ Ti:vsr] s. (med.) febră ondulantă, bruceloză. undulate ['Andjuleit] I. vb. tr. si intr. a se ondula, a (se) văluri. II. adj. ondulat. undulation [iAndju'lei/n] s. 1. ondulaţie. 2. mişcare ondulatorie. 3. accident (de teren); mişcare (de teren). undulatory ['Andjubtari] adj. 1. ondulatoriu. 2. unduios. undulous ['Andjubs] adj. unduios. unduly [rAn'dju:li] arfv. 1. (a plăti, a reclama) pe nedrept. 2. nemăsurat, prea, exagerat. unduteous [An'djuitbs] adj. care nu-şi respectă obligaţiile (filiale, conjugale etc.). undutiful [An'diu:tifi»l] adj. v. u n d u t e o u s . undutifully [-i] aaV. nedemn (ae un fiu etc.). undutifulness [-nis] s. ncîndeplinire a îndatoririlor (filiale etc.). undyed [An'daid] adj. nevopsit, neboit, necănit. undying [An'daiirj] adj. nemuritor, veşnic; neperisabil. unearned ['An'amd] adj. 1. nemeritat. 2. necâştigat prin muncă; ~ increment creştere a valorii nedatorată muncii. unearth ['An'o:6] vb. tr. 1. a dezgropa. 2. (cinegetică) a scoate din vizuină. 3. (fig.) a scoate la iveală; a descoperi. unearthly [An'a:61i] adj. 1. ceresc, sublim. 2. nepământesc, din altă lume, supranatural. 3. lugubru, sinistru, -v- (fam.) at an ~ hour la o oră imposibilă. unease ['An'iz] s. (lit.) v. u n e a s i n e s s (1). uneasily [-iii] adv. 1. stingherit, jenat. 2. tulburat, neliniştit. uneasiness [-inis] s. 1. stinghereală, jenă. 2. nelinişte, tulburare. uneasy [-i] adj. 1. neliniştit, alarmat; I am ~ sunt neliniştit; ~ sleep somn neliniştit / agitat. 2. stingherit, jenat, incomodat; I felt ~ m-am simţit prost (si despre sănătate); ~ feeling sentiment de jenă. 3. (înv.) dificil, greu. uneatable ['An'ktabl] adj. necomestibil, de nemâncat.
unessential
uneaten [An'i:tn] adj. nemâncat; ~ bread resturi de pâine. uneconomic ['Anikka'nomik] adj. 1. neeconomic, contrar legilor economiei. 2. nelucrativ, neremuneratoriu. uneconomical [-al] adj. 1. v. u n e c o n o m i c. 2. neeconomic(os), costisitor. unedited ['An'editid] adj. 1. needitat, nepublicat. 2. (despre un text) fără aparat critic, fără note şi comentarii. uneducated ['An'edjukeitidJ adj. 1. needucat, fără educaţie, fără învăţătură; incult. 2. (despre pronunţare etc.) vulgar, necultivat, incult. uneffaced ['Ani'feist] adj. neşters, intact. uneffected ['Ana'fektid] adj. neîndcplinit. unelected ['Ani'lektid] adj. (despre un candidat) neales. uneliminated ['Ani'limincitid] adj. neeliminat. unelucidated ['Ani'lu:sideitid] adj. nelămurit, nelimpezit, neelucidat. unemancipated [Vni'mayisipeitid] adj. 1. (despre minori) neeinancipat. 2. (înv.) (despre sclavi) neliberat. unembarassed ['Anim'bterast] adj. dezinvolt, nestingherit. unembellished ['Aiiim'beli/t] adj. neînfrumuseţat, neîmpodobit, fără înflorituri. unembittered ['Anim'bitad] adj. neamărât, neîntristat. unembodied ['Anira'bodid] adj. imaterial; fără corp. unemotional ['Ani'mou/srol] adj. lipsit de emotivitate, neemotiv; neimpresionabil, unemotionally [-i] adv. impasibil, cu sânge rece. unemphatic ['Anira'fEetik] adj. 1. fără energie. 2. (lingv.) neaccentuat. unemployable ['Anim'pbbbl] adj. care nu poate fi angajat (într-un post); incapabil. unemployed ['Anim'pbkl] I. aaj. 1. neocupat, inactiv. 2. fără ocupaţie, fără lucru. 3. neîntrebuinţat, nefolosit; ~ funds fonduri neproductive. II. s. pi. the ~ şomerii. unemployed relief station [~ ri'li:f iStei/n] s. birou de ajutor pentru şomeri. unemployment ['Anim'pbimsnt] s. şomaj. unemployment benefit [~ ibenifit] s. (amer.) ajutor de şomaj. unemployment compensation [~ .kompsnseijsn] s. v. u n e m p l o y m e n t b e n e f i t . unemployment exchange ['Anim'pbimsnt iksit/eind3] s. bursa muncii; birou de plasare a braţelor de muncă. unemployment fund [~ fAnd] s. fond de asigurare împotriva şomajului. unemptied [An'emptid] adj. negolit; nedescărcat; încă plin. unenclosed ['Anin'klouzd] adj. 1. (câmp) neîngrădit; ~ town oraş deschis. 2. (călugăr) care poate ieşi din mănăstire. 3. (instalaţie) fără dispozitiv de protecţie, neprotejat; (angrenaj) fără carter. unencountered ['Anin'kaunted] adj. nemaiîntâlnit; nemaivăzut. unencumbered ['Anin'kAinbad] adj. 1. neîmpovărat, necopleşit; ~ widow văduvă fără copii. 2. (jur.) fără sarcini (ipotecare), negrevat. unended ['An'endid] adj. neterminat, neisprăvit. unending [An'endin] adj. 1. interminabil, fără sfârşit. 2. etern. unendorsed ['Anin'do:st] adj. 1. (corn.) neandosat. 2. nesprijinit; nesancţionat. unendowed [Vnin'daud] adj. neînzestrat (cu calităţi spirituale sau capital); (despre o logodnică) fără zestre. unendurable ['Anin'djuarabl] adj. insuportabil, de neîndurat; intolerabil, de netolerat. unenforceable ['Anin'fo;s9bl[ (despre contracte etc.) neexecutoriu. unenforced ['Anin'fo:st] adj. (despre legi) ncaplicat, care nu e în vigoare. unengaged ['Anin'geidsd] adj. neangajat; neocupat; liber; disponibil. unengaging ['Anin'geid3in[ adj. neatrăgător; care nu e simpatic. un-English ['An'irjgli/] adj. 1. (despre comportare ele.) nedemn de un englez. 2. (despre expresii, construcţii etc.) necnglezesc, contrar spiritului limbii engleze. unenlightened ['Anin'laitnd] adj. neluminat, neînvăţat; nelămurit, ignorant. unenlightening ['Anirilatanin] adj. care aruncă prea puţină lumină asupra unei chestiuni; needificator. unenlivened ['Anin'laivnd] adj. 1. uniform, monoton. 2. neînfrumuseţat, neîmpodobit. 3. neînsufleţit, neanimat. unentangled ['Anin'taerjgld] adj. 1. neîncâlcit, neîncurcat. 2. liber, care nu e încurcat (cu vreo femeie). unentered ['An'entsd] adj. 1. unde nu se intră; unde nu s-a intrat, unde nu s-a pătruns. 2. neînregistrat, neînscris. unenterprising ['Ane'ntspraizirj] adj. neîntreprinzător. unentertaining ['Anicnts'teinin] adj. nedistractiv, puţin amuzant; plictisitor. unenthusiastic ['Aniin8ju:zi'a:stik] adj. lipsit de entuziasm, rece. unenthusiastically [-aii] aaV. fără entuziasm, rece, cu răceală. unequable ['An'i:kw9blJ adj. inegal, neregulat. unequal [rAn'i;kwol] adj. 1. inegal, disproporţionat. 2. incapabil; ~ to doing smth. incapabil de a face ceva. 3. neregulat; ~ puise puls neregulat. unequalled [-d] adj. neegalat, fără egal, neasemuit. unequal-lengthed ['An'i:kwDl'len8t] adj. de lungime neegală. unequal-sided [~'saidid] adj. cu laturi neegale. unequipped ['Ani'kwipt] adj. 1. neechipat. 2. nepregătit, neadaptat împrejurărilor. unequivocal ['Ani'kwivâksl] adj. neechivoc, precis, clar. unequivocally [-i] adj. fără echivoc; clar, limpede. unerring ['An'9:rin] adj. infailibil, fără greşeală. unerringly [—li3 adv. cu precizie; fără greşeală. unerringness [-nis] s. infailibilitate, siguranţă, precizie. unescapable ['Anis'keipabl] aay. inevitabil. unescorted ['Anisko:tid[ aay. neescortat, fără escortă. unessayed ['Ane'seid] adj. neîncercat. unessential ['Ani'senjsl] adj. neesenţial, neimportant.
unestablished
unestablished ['Anis'tffiblijt] adj. 1. (despre biserică) separat de stat; neconformist. 2. (despre personal etc.) ajutător, auxiliar. uneven ['An'iivanJ adj. 1. cu asperităţi, zgrunţuros. 2. neegal, variabil; neregulat. 3. (despre numere) fără soţ. 4. (despre teren) accidentat. uneven-aged [~'eid3d] adj. de vârste diferite. unevenly ['An'kvsnli) adv. 1. inegal. 2. neregulat. unevenness ['An'iivannis] s. 1. inegalitate, neegalitate. 2. denivelare; caracter accidentat (al drumului). 3. caracter neregulat (al pulsului etc.). uneven parallel bars ['An'kvsn 'parolei 'ba:zj s. pl. (gimnastică) paralele inegale. uneventful ['Ani'ventful] adj. fără incidente; calm, liniştit, senin. unexamined [.Amig'zaemind] adj. neexanîinat; neverificat. unexampled [iAnig'za:mpld] adj. neasemuit, fără egal, unic. unexcelled ['Anik'seld] adj. neîntrecut, neasemuit. unexceptionable [lAnik'sep/ansbl] adj. ireproşabil, fără cusur. unexceptionableness f-nis[ s. caracter ireproşabil. unexceptional ['Anik'sep/ansl] adj. 1. (despre reguli) fără excepţie. 2. v. unexceptionable. unexciting ['Anik'saitinJ adj. insipid, searbăd; neinteresant; monoton. unexcused ]'Aniks'kju:zd] adj. neiertat. unexecuted ['An'eksikju;tid[ adj. 1. (despre un proiect etc.) neexecutat, neîndeplinit, neefectuat, nerealizat; (jur.) ~deed act nevalidat. 2. (despre condamnaţi) neexecutat. unexemplified ['Anig'zemplifaidJ adj. neexemplificat, fără exemple. unexpansive ['Aniks'pamsiv] adj. 1. (despre gaze) nedilatabil. 2. rece, neexpansiv. unexpectant ['Aniks'pektant] adj. ~ of care nu aşteaptă (cu ac.), care nu se aşteaptă la. unexpected ['Aniks'pektid] I. adj. neaşteptat, inopinat; neprevăzut. II. s. the ~ neprevăzutul. unexpectedly [-li] adv. neaşteptat (de), incidental. unexpectedness [-nis] s. caracter neaşteptat. unexpendable ['Aniks'pendsbl] adj. 1. esenţial, absolut necesar. 2. inepuizabil, care nu poate fi cheltuit. 3. nedisponibil (pentru a fi cheltuit). unexperienced ['Aniks'piorionst] adj. (despre efecte etc.) care nu a (mai) fost încercat. unexplainable ['Aniks'pleinsbl] adj. inexplicabil, de neexplicat. unexplained ['Aniks'pleind] adj. neexplicat, nelămurit. unexplicables ['Aniksplikablz] s. pl. (tnv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unexplicit ['Aniks'plisit] aay. neexplicit; neclar, obscur. unexploded ['Aniks'ploudid] adj. 1. (despre obuze) neexplodat. 2. (fig., despre o teorie) încă valabil, încă actual. unexploited ['Aniks'pbitid] adj. neexploatat. unexplored ['Aniks plo:d] adj. neexplorat, necercetat. unexposed ['Aniks'pouzd] adj. ascuns, tăinuit; nedemascat; ~ to la adăpost de. unexpressed ['Aniks'prestJ adj. 1. neexprimat. 2. (gram.) subînţeles. unexpressibles ['Aniks'presablz] s. pl. (înv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unextinguishable ['Aniks'tingwi/abl] adj. de nestins, de nepotolit. unextinguished ['Aniks'tingwi/t] adj. nestins, nepotolit. unfaded ['An'feidid] adj. neofilit, neveştejit; proaspăt. unfading ['An'feidin] adj. 1. care nu se ofileşte, care nu se decolorează. 2. trainic, durabil, nepieritor. unfailing ['An'feilirj] adj. 1. sigur, nedezminţit. 2. devotat. 3. (despre un izvor etc.) inepuizabil. unfailingly [-li] adv. sigur etc. (v. u n f a i 1 i n g). unfair ['An'fea'] aay. 1. injust, incorect, inechitabil. 2. (despre jocuri) necinstit. unfairly ['Anfeoli] adv. injust etc. (v. u n f a i r). unfairness ['Anfanis] s. 1. incorectitudine, lipsă de justeţe. 2. rea-credinţă.. unfaithful ['An'feiOfwl] I. adj. necredincios, infidel; neloial. II. s. pl. (bis.) the ~ necredincioşii. unfaithfulness [-nis] s. infidelitate; necredinţă, neexactitate. unfaltering [An'fo:lt3rirjj aay. ferm, neşovăitor, hotărât. unfalteringly [-li] adv. fără şovăire, neşovăitor, ferm, hotărât. unfamiliar ['Anfa'milia1"] adj. puţin familiar, puţin cunoscut, nefamiliar, necunoscut; to be ~ with a nu cunoaşte (un subiect etc.): a nu fi la curent cu. unfamiliarity ['Anfg-mili'aîriti] s. 1. caracter nou, noutate (a unui Ioc etc.). 2. ~with necunoaştere a (cu gen.), ignorare a (cu gen.). unfashionable ['An'fasJrioblJ aay. demodat; it is ~ to wear gaiters nu se mai poartă ghetre. unfasten [[An'fa:sn] vb. tr. a dezlega; a desface, a detaşa, a desprinde; a descheia, a deschide. unfastening [-in] s. 1. dezlegare, desfacere. 2. desprindere. 3. slăbire; deşurubare. unfathered ['An'fa:53d] aay. 1. (despre copii) fără tată; nelegitim. 2. (despre zvonuri) neîntemeiat. 3. (despre o teorie etc.) anonim; nerecunoscut de autor. unfatherly ['An'fa:S3li] aay. nedemn de un tată.. unfathomable ['An'fasâamabl] aay. 1. (despre prăpăstii etc.) insondabil, fără fund. 2. (despre un mister etc.) impenetrabil; (despre expresia feţei etc.) inscrutabil. unfathomableness [-nis] s. caracter insondabil, adâncime insondabilă. unfavourable ['An'feivsrobl] adj. nefavorabil, neprielnic; defavorabil. unfavourably [-i] adv. nefavorabil etc. (v. u n f a v o u r a b 1 e). unfavoured ['An'feivsd] adj. nefavorizat, neajutorat. unfearful ['An'fioful] aay. (of) netemător (de). unfeasible [An'fo.abl] adj. de nerealizat, nerealizabil, irealizabil. unfeathered [An'faSsd] adj. fără pene. unfed ['An'fed] aay. nehrănit; nenutrit; prost hrănit; (despre motoare) nealimentat.
996
unfeeling [An'fi:lin] adj. 1. insensibil, nesimţitor. 2. neîndurător, nemilos, fără inimă. unfeelingly [-li] adv. 1. eu răceală. 2. neîndurător etc. (v. u n f e e 1 i n g 2). unfeigned [An'feind] adj. sincer, nesimulat, neprefăcut. unfeignedly [-li] adv. sincer etc. (v. u n f e i g n e d). un'felt ['An'felt] aay. care nu se simte, care nu a fost simţit. unfenced ['An'fenst] adj. 1. (despre un teren) neîngrădit, neîmprejmuit. 2. (despre agregate) neprotejat, fără carter, fără instalaţie de protecţie. unfertilized [An'fo:tilaizd] aay. 1. (despre sol) neîngrăşat, nefertilizat. 2. (despre un ou) nefecundat. unfetter ['An'fets'] vb. tr. a descătuşa (si fig.), a elibera. unfettered ['An'fetod] adj. liber, neîncătuşat (şi fig.). unfilial [An'fillsl] aay. nedemn de un fiu. unfinished ['An'finijt] aay. neisprăvit, neterminat; brut, nefasonat; (muz.) the Unfinished Symphony Simfonia Neterminată (a lui Schubert). unfinished game [~'geim] s. (la şah, joc de cărţi etc.) partidă întreruptă. unfired ['An'faiad] aay. 1. neincendiat. 2. (despre cărămidă etc.) nears. 3. (mii., despre arme) nedescărcat, care nu a tras. unfit I. ['An'fit] I. ady'. 1. nepotrivit; impropriu, neconvenabil. 2. (mii.) inapt. II. [An'fit] vb. tr. (for) a face inapt (pentru); a pune în imposibilitate (de). unfitly ['An'fitli] adv. nepotrivit etc. (v. u n f i t). unfitness ['An'fitnis] s. 1. caracter nepotrivit, impropriu. 2. (si physical ~) constituţie debilă; lipsă de sănătate. unfitted ['An'fitid] aay. nepotrivit, impropriu. unfitting ['An'fitirj] aay. nepotrivit, neconvenabil, impropriu; deplasat, inoportun. unfittingly [-li] aay. nepotrivit etc. (v. u n f i 11 i n g). unfittingness [-nis] s. caracter nepotrivit; inoportunitate. unfix ['An'fiks] vb. A. tr. a desface, a detaşa, a desprinde. B. intr; a se desface, a se detaşa, ase desprinde. unfledged ['An'fled3d] aay. 1. (despre păsări) fără pene; golaş; (despre pui) nou-născut. 2. (fig., despre persoane) fără experienţă (de viaţă); neexperimentat; novice; (glumeţ) cu caş la gură; 3. (fam., glumeţ) gol (puşcă). unfleshed ['An'fle/t] aay. 1. care n-a gustat carne; ~ sword sabie care încă n-a tăiat carne vie. 2. (fam.) neexperimentat, novice. unflinching ['An'flintjirj] ady'. 1. neclintit, ferm. 2. stoic; impasibil. unflinchingly [-li] adv. neclintit etc. (v. u n f 1 i n c h i n g). unfold ['An'fould] vb. A. tr. 1. a desface, a dezdoi (cute, îndoituri); a despături, a desfă şura (o pânză). 2. (fig.) a dezvălui, a explica, a expune (gânduri, intenţii). 3. a scoate din ţarc (oi, vite etc.). B. intr. 1. a se desfăşura. 2. (despre taine) a se dezvălui. unforeseeable ['Anfo:'si:3bl] aay. imprevizibil, de neprevăzut. unforeseeableness [-nis] s. imprevizibilitate. unforeseeing ['Anfo:'si:ii)] aay. neprevăzător. unforeseen ['Anfo:'si:nj aay. neprevăzut, inopinat, neaşteptat; ~ expenses cheltuieli neprevăzute; (y'ur.) ~ circ*mstances cauze de forţă majoră. unforgettable ['Anfo'gotobl] aay. de neuitat. unforgetting [VuuVgetin] aay. care nu uită (uşor), cu memorie bună. unforgivable ['Anfs'givsbl] adj. de neiertat. unforgiving ['Anfa'givin] ady. neiertător; necruţător; implacabil: unformed j'An'fo:md] aay. neformat, fără formă, inform. unfortunate ['An'fo;tfnit] I. ady. 1. nenorocos, ghinionist. 2. nenorocit. 3. (despre o eroare) regretabil; (despre un prilej) nefavorabil. II. s. 1. nenorocit. 2. femeie pierdută. unfortunately [An'foitjVmitli] adv. din nefericire; din păcate. unfounded ['An'faundid] ady. (despre argumente etc.), neîntemeiat, nefondat, fără bază, fără suport, fără / lipsit de temei. unfreeze ['An'frkz] vb. A. tr. 1. a dezgheţa; a decongela. 2. (ec.) a debloca (fonduri). B. intr. a se dezgheţa, a se topi. unfreezable ['An'fri:z3bl] ady. necongelabil, care nu îngheaţă. unfrequent ['An'fri:kwont] ady. v. i n f r e q u e n t . unfrequented ['Anfri'kwentid] ady. nefrecventat, nevizitat. unfriended ['An'frendid] aay. fără prieteni; antipatizat. unfriendliness ['An'frendlinis] s. neprietenie, lipsă de prietenie; ostilitate, duşmănie. unfriendly ['An'frendli] ady. 1. neprietenos, ostil, urâcios. 2. (despre împrejurări) nefavorabil, neprielnic. unfrock ['An'frok] vb. A. tr. a despopi, a răspopi. B. rey7. a lepăda rasa. unfrozen ['An'frouzn] ady. 1. dezgheţat. 2. neîngheţat, necongelat. unfruitful ['An'fru:tf«l] aay. neroditor, nerodnic, sterp (şi fig.). unfruitfulncss [-nis] s. nerodnicie, sterilitate (şi fig.). unfulfilled ['Anfal'fild] ady. neîndeplinit, nerealizat; neadeverit. unfunded ['An'fAndid] adj. (despre datorii) neconsolidat. unfurl [rArifo:l] vb. A. tr. 1. a arbora (un steag); a desface (o pânză de corabie). 2. a desfăşura.B.intr.a se desfăşura. unfurnished ['An'fo:ni/t] ady. nemobilat. ungainliness ['An'geinlinis] s. stângăcie; lipsă de graţie. ungainly [An'geinli] I. adj. (despre persoane sau mişcările lor) dizgraţios, diform, greoi; neîndemânatic. II. adv. (în mod) greoi, neîndemânatic. ungear ]'An'gi3r] vb. tr. (tehn.) a debreia, a scoate din viteză (un motor). ungenerous ['An'd33naras] ady. 1. lipsit de mărinimie; zgârcit; ingrat. 2. (despre sol) sterp, steril. ungentle [An'd3entl] aay. aspru, dur, brutal. ungentlcmanlike [An'd3entlm3n'laik] ady. nedelicat; prost crescut; vulgar; nelalocul lui.
997
ungentlemanly [Au^entlmanli] adj. v. u n g e n t l e m a n l i k e . unget-at-able ['Anget'aetgbl] adj. (fam.) inaccesibil, inabordabil. ungird [An'gaid], past şi part. trec. ungirded [-id] sau ungirt [An'g9:t] vb. fr. (lit.) a descinge. ungirt [<\.n'g9:t]I.pastşipart. trec. de Ia u n g ir d. II. adj. destins, relaxat, neîncordat. unglazed [An'gleizd] adj. (despre fereastră, tablou) fără geam; (despre hârtie) mat, nelucios. . ungloved [An'gUvd] adj. desmăhuşat, {ară mănuşi. unglue [An'glu:] vb. A. ir. a dezlipi; (jig.) a-şi dezlipi (ochii). B. intr: a se dezlipi. ungodliness [An'godlinis] s. impietate. ungodly [An'godli] adj. 1. necredincios, lipsit de pietate, nereligios. 2. păcătos, ticălos. ungovernable [An'gAvanabl] adj. 1. neguvernabil; nedisciplinat. 2. (despre pasiuni etc.) de nestăpânit. ungoverned [An'gAvand] adj. 1. Iară guvernare. 2. (despre patimi) nestăpânit, neînfrânat. ungraceful [An'greisful] adj. dizgraţios; neîndemânatic, greoi. ungracefully [-i] adv. fără graţie; greoi, neîndemânatic. ungracious [An'grei/as] adj. 1. (despre o muncă) neplăcut, dezagreabil. 2- lipsit de cordialitate, de amabilitate. 3. v. u n g r a c e f u l . ungraciously [-li] adv. fără cordialitate, fără căldură, fără amabilitate. ungraciousness [-nis] s. lipsă de cordialitate / de căldură / de amabilitate. ungraduated [An'grsedjueitid] adj. 1. fără diplomă universitară, fără grad / titlu universitar, tară studii superioare. 2. negradat, neprogresiv. 3. (med., despre vase) negradat. ungrammatical ['Angra'mfetikal] adj. negramatical, agramat. ungrateful [An'greitful] adj. nerecunoscător, ingrat. ungratefully [-i] adv. cu nerecunoştinţa. ungratefulness [-nis] s. nerecunoştinţa, ingratitudine. ungrounded [Wgraundid] adj. neîntemeiat, nefondat; to be ~in a subject a nu cunoaşte elementele unui subiect. ungrudging ['An'grAd3irj] adj. 1. generos, darnic, larg. 2. dat / dăruit din toată inima. ungual ['Arjgwal] adj. (zool.) unghinal; privitor la copită, ca de copită. ungrudgingly [-li] 1. adv. mărinimos, fără meschinărie. 2. cu dragă inimă. unguarded ['An'ga:did] adj. 1. nepăzit, ne-apărat. 2. imprudent. 3. (despre un mecanism) fără dispozitiv protector. unguardedly [-li] adv. 1. neatent; fără chibzuinţă. 2. din inadvertenţă. unguardedness [-nis] s. neatenţie; imprudenţă. unguent ['Arjgwant] s. unguent, alifie. unguiculate [An'gwikjuleit] adj. (biol.) unguiculat. unguided [An'gaidid] adj. necălăuzit; (fam.) in an ~ moment într-un moment de neatenţie. unguinous ['Angwinas] adj. uleios; unsuros. ungulate ['Arjgjuleit] I. adj. (zool.) în formă de copită. II. s. 1. (zool.) animal copitat, cu copite. 2. (med.) instrument în formă de cârlig pentru extragerea fetusului mort; cârligul lui Braun. unhackneyed ['An'haeknid] adj. (despre un subiect etc.) nou, ieşit din comun, original. unhallow ['An'ha;lou] vb. tr. a profana, a pângări. unhallowed [-d] adj. 1. nesimţit. 2. mirean, laic. 3. nelegiuit, imoral. unhampered [An'hEempad] adj. liber, nestingherit; nestânjenit. unhand [An'ha;nd] vb. tr. (înv., Ut.) a da drumul (din mână, cu dat.), a lua mâinile de pe. unhandy [-i] adj, 1. neîndemânatic, stângaci. 2. incomod, supărător, care deranjează. 3. (mar.) greu de cârmuit. 4. greu de manipulat, dificil de mânuit. unhang ['An'hserj], past şi part. trec. unhung ['An'hArj] vb. tr. a scoate, a da jos (din poziţia atârnată). unhappily [An'hsepili] adv. din nefericire; nefericit; prost (exprimat etc.). unhappiness [An'hcepinis] s. 1. nefericire; griji. 2. caracter impropriu / nefericit (al unei expresii etc.). unhappy [An'hsepi] adj. nenorocit, nefericit, amărât; he looks ~ pare nefericit. unharmed ['An'ha:md] adj. neatins, nevătămat; he will be ~ nu i se va face nici un rău. unharmonious ['An'haimounias] adj. nearmonios. unharness ['An'homis] vb. tr. 1. a dezhăma. 2. (înv.) a scoate armura de pe. unhatted ['An'hastid] adj. iară pălărie, cu capul descoperit. unhealthful ['An'heloful] adj. nesănătos, insalubru. unhealthiness ['An'helSinis] s. insalubritate. unhealthy [An'helOi] adj. 1. nesănătos, suferind, bolnăvicios, bolnav. 2. insalubru, nesănătos. 3. morbid. 4. (mil., si. despre un sector) periculos, primejdios. unheard [rAn'ho:d] adf 1. neauzit; ~ of a) nemaiauzit; fără precedent; b) (despre un autor etc.) necunoscut. 2. neaudiat; to condemn smb. ~ a condamna pe cineva fără a-1 audia. unheard-of-ness [~ovnis] (fam.) caracter nemaiauzit / nemaipomenit. unheated ['An'hi:tid] adj. neîncălzit. unheeded ['An'hi:did] adj. căruia nu i se acordă atenţie; neobservat; neglijat. unheedful [Vn'hiidful] adj. v . h c e d l e s s . unheeding ['An'hi:dirj] adj. nepăsător; neatent. unhelped ['An'helpt] adj. 1. neajutat, neajutorat. 2. neservit (la masă). unhelpful ['An'helpful] adj. (despre sfaturi etc.) nefolositor, puţin util; zadarnic, inutil, van. unhep ['An'hep] adf (amer. si.) care nu este în pas cu moda; învechit. unhesitating [An'heziteitin] adf care nu ezită, prompt, decis, hotărât. unhesitatingly [-li] adv. fără a ezita, hotărât, decis, prompt.
uninspired
unhewn [rAn'hju:n] adf nccioplit, netăiat, brut. unhindered ['An'hindad] adf nestânjenit, liber. unhinge ['An'hnK^] vb. tr. 1. a scoate din ţâţâni (o uşă). 2. a deplasa, a demonta. 3. a tulbura, a scoate din minţi. unhintable ['An'hintabl] I. adj. la care nu se poate face (o) aluzie / o referire. II. s. pi. ~s (înv. glum.) chiloţi, indispensabili, izmene. unholiness [An'houlinis] s. 1. impietate. 2. caracter profan. unholy [An'houli] adf 1. (despre un lucru) profan; nelegiuit. 2. (fam.) teribil, grozav, nemaipomenit. unhood ['An'hud] vb. tr. 1. a îndepărta o glugă, o scufie, o bonetă sau o husă de pe. 2. a decapota. 3. a decoperta unhook ['An'huk] vb. A. tr. 1. a scoate / a da jos din cârlig / cui. 2. a deshăma (un atelaj). 3. a decopcia (o rochie). 4. (şl.) a lua (un obiect) şi a pleca fără încuviinţarea proprietarului. B. intr. 1. (despre un atelaj) a se desface, a se desprinde, a se deshăma. 2. (despre rochii) a se decopcia, a se desface din copci. unhooked ['An'hukt] adj. (despre rochii etc.); to come ~ a se decopcia. unhoped-for [An'houptfo:1"] adj. nesperat, neaşteptat. unhorse ['An'ho:s] vb. tr. 1. a da jos din şa / de pe cal. 2. a scoate / a deshăma caii (de la căruţă, de la tun). 3. a destitui. 4. a înfrânge, a răsturna. unhoused ['An'hauzd] adf 1. fără adăpost. 2. descoperit, în aer liber. unhung ['An'hArj] paşi şi part. trec. de la u n h a n g . unhurt ['An'ha:t] adf teafăr / întreg şi nevătămat, intact; nelovit, neatins. Uniat ['ju:nii£et, -niat] s. (re/.) uniat, unit, greco-catolic. uniaxial [jumi'îeksial] adj. (fiz.) (despre cristale) uniax; care are o singură axă, monoax. unicameral ['jmni'kasmaral] adf (pari.) (sistem) unicameral. unicellular [ju:ni'seljubr] adf 1. (biol.) unicelular. 2. (electr.) cu o singură celulă. unicorn ['ju:niko:n] I. adf unicorn, (zool.) cu un singur corn. II. s. (mito/.) inorog, unicorn. unicorn-fish ['ju:niko:nfi/] s. (iht.) narval (Monodon monoceros). unicostate [ju:ni'kosteit] adj. (biol.) unicostat. unidentified [Anai'dentifaid] adj. ne identific at; (despre un avion) necunoscut. unidimensional [ijuinidai'men/snal] adj. unidimensional. unidirectional [.jumidai'rckjbnd] adj. (/iz.) unidirecţional; (electr.) unipolar; (cib.) uniorientat. unifiable ['jumifaiabl] adj. care poate fi unificat, unificabil. unification [.jumifi'keijn] s. unificare. unifilar ['jumi'fariV] adj. (electr.) monofilar, cu un singur fir. uniflow engine [jumiflou end3in] s. (tehn.) maşină cu eefucurent. uniform ['ju:nifo:m] I- adj. uniform, neschimbător, regulat. II. s. uniformă; in full ~ în mare ţinută. III. vb. tr. 1. a uniformiza. 2. (mil.) a îmbrăca în uniformă. uniformed [-d] adj. (îmbrăcat) în uniformă. uniformity [-ju:ni'fo:miti] s. 1. uniformitate; regularitate (de funcţionare). 2. (bis.) conformism. unify ['jumifai] vb. tr. a unifica, a uni, a reuni. unilateral ['jumi'lsetoral] adj. unilateral. unillusioned ['Ani'lju^snd] adj. care nu îşi face iluzii. unillustrated [An'ibsitreitid] adj. 1. neilustrat, fără imagini. 2. (despre o gramatică etc.) fără exemple, neilustrat, neexemplificat. unillustrious ['Ani'Ustriss] adf ignorant, necunoscut, obscur. unimaginable [lAni'ma^insbl] adj. inimaginabil, de neînchipuit. unimaginative ['Ani'ma^inativ] adf fără imaginaţie, lipsit de imaginaţie, prozaic. unimaginativeness [-nis] s. lipsă de imaginaţie. unimpaired ['Anim'pe^d] adj. 1. intact, întreg. 2. neslăbit, în plină putere; with faculties ~ în posesiunea tuturor facultăţilor. unimpeachable [iAnim'pi:t/3bl] adj. inatacabil, incontestabil; (purtare) ireproşabilă. unimpeded [rAnim'pi:did] adj. fără obstacol; neîmpiedicat. unimportance ['Anim'po:ts>ns] s. lipsă de importanţă / de însemnătate. unimportant |'Anim'po:t3nt] adj. fără importanţă / însemnătate, lipsit de importanţă / de însemnătate, neimportant, neînsemnat. unimposing ['Anim'pouzirj] adj. neimpunător, care nu impresionează. unimpressed ['Anim'prest] adj. ncimpresionat. unimprovable [rAnim'pru:v3bl] adj. care nu poate fi îndreptat / îmbunătăţit / corijat. unimproved ['Anim'pru:vd] adf neîndreptat, neîmbunătăţit, necorijat; (despre un prilej) nefolosit; he left this advantage ~ n-a tras nici un profit de pe urma acestui avantaj. unincorporated ['Anin'ko:p3reitid] adf 1. (mai ales amer., despre o societate, asociaţie etc.) neconstituit, neautorizat. 2. neîncorporat. unincorporated territories [~'tcrit3riz] s. pi. (amer. pol.) the ~ teritoriile neîncorporate (zona canalului de Suez, insulele Samoa Americane, insulele Midway şi insula Wake). uninflammable ['Anin'flaMiiobl] adf neinflamabil; necombustibil. uninflated ['Anin'fleitid] adj. (despre pneuri, baloane etc.). 1. neumflat. 2. dezumflat. uninflected [Vnin'flcktid] adj. (lingv.) inflexionar, fara flexiuni. uninfluenced ['An'influanst] adj. neinfluenţat, neprevenit. uninfluential ['Aniinflu'en/iol] adj. fără influenţă; neinfluent. uninformed ['Anin'fo:md] adj. 1. neinformat. 2. ignorant, incult. uninhabitable [rAnin'ha3bitobl] adj. de nelocuit. uninhabited ['Anin'hasbitid] adj. nelocuit, pustiu. uninhibited ['Anin'hibitid] adj. neinhibat. uninjured ['An'ind39dJ adj. nevătămat, neatins, intact. uninquisitive ['Anin'kwizitiv] adj. puţin curios, lipsit de curiozitate. uninspired [Anin'spaiad] adj. 1. neinspirat. 2. neînsufleţit, neanimat.
uninstructed
998
univalent ['jumi'vastent] adj. monovalent. uninstructed ['Anin'strAktid] adj. neinstruit; neinformat. univalve ['jumivarfv] aay. (despre moluşte) univalv. uninsured [rAnin'/u3d] adj. (against) neasigurat (contra). universal [.ju:ni'v3:s3l] adj. universal; ~ favourite persoană iubită de toată lumea. uninterested ['An'intristid] adj. neinteresat, indiferent. universal agent [~ 'eid33nt[ s. (y'«r.) mandatar general. unintelligent ['Anin'telid33nt] adj. neinteligent; mărginit. universalism [.ju:ni'V3:s3liz3m] s. (rel.) universalism. unintelligible ['Anin'telid3obl] adj. neinteligibil, de neînţeles. universalist [iju:ni'v3:s3list] s. (rel.) universalist. unintentional ['Anin'ten/snal] adj. neintenţionat, involuntar. universality [ijmniva'sseliti] s. v. u n i v e r s a l n e s s . unintentionally [-i] adv. (în mod) neintenţionat, fără (nici o) intenţie, involuntar. universalization [ju:niv3:solai'zei/n] s. universalizare, generalizare. uninteresting ['Anin'tristinJ adj. neinteresant, lipsit de interes, care nu prezintă interes. universalize [.jumi'vssslaiz] vb. tr. a universaliza, a generaliza. unintermitting ['An.int3:'mitin] adj. neîntrerupt, continuu. universalness [tju:ni'v9:solnis] s. universalitate, caracter universal. uninterrupted ['Aninta'rAptid] adj. neîntrerupt, continuu. r universal joint [.ju(:)ni'v3:s3l 'd3oint] s. (telm.) cardan. uninuclear ['ju:ni'nju:klis ] adj. (biol.) mononuclear, uninuclear. universal suffrage [ju:ni'V3:s3l 'SAfrid3] s. (pol.) vot universal. uninvited ['Anin'vaitid] adj. neinvitat, nepoftit; he came ~ a venit fără invitaţie. universe ['ju:nivs:s] s. univers; cosmos. uninviting ['Anin'vaitirj] adj. neatrăgător. university [,ju:ni'v3:siti] I. s. universitate; to go down from the ~ a) a părăsi union ['ju:nisn] s. 1. (pol.) uniune (de state); the Soviet Union Uniunea Sovietică; the South African Union Uniunea Sud-Africanâ; the (American) Union Uniunea universitatea; b) a pleca în vacanţă; to go up from the ~ a.intra la universitate. II. adj. Americană, Statele Unite. 2. (pol.) unire, alipire; the ~of Transylvania with Romania universitar. unirea Transilvaniei cu România; the Union unirea Angliei cu Scoţia (in 1707). 3. sindicat, university education [~ edju'keijn] s. învăţământ superior; studii superioare, pregă uniune (profesională), societate; closed ~sindicat cu un număr limitat de membri; ~ control tire universitară. control sindical. 4. asociere a câtorva comune pentru ajutorarea săracilor; azil de săraci university entrance examination [~'entrens igzaemi'nei/n] s. examen de admitere la al mai multor comune. 5. unire, concordie, armonie; to live in perfect ~ a trăi în deplină universitate. înţelegere / armonie. 6. (telin.) racord, cuplaj, (piesă de) legătură, îmbinare. 7. (mar.) university extension (class) [~ iks'ten/n (klu:s)] s. curs popular organizat de o pavilion (britanic); ~ down pavilion (britanic) în berna. universitate; universitate populară. university man [~ masn] s. om cu studii superioare / universitare. union card ]'ju:njon ku:d] s. carnet de sindicat, legitimaţie de sindicalist. university town [~ tăun] s. oraş / centru universitar. union cloth [~ klo(:)0j s. ţesătură din fibre amestecate. Union flag [~ ffeg] s . v . U n i o n J a c k . univocal [jumi'vouksl] adj. univoc. unjoin ['An'd3oin] vb. tr. a despărţi, a separa. unionism ['jumisnizsm] s. 1. sindicalism. 2. (ist.) unionism. unjoint [-t] vb. tr. a diseca; a dezmembra. unionist ['jumionist] s. 1. sindicalist, membru al unui sindicat. 2. (ist.) unionist, adversar unjoyous [An'd3Dios] adj. trist, mohorât. al autonomiei Irlandei; (amer.) adversar al secesiunii în timpul războiului civil. unjust ['An'd3Ast] adj. 1. nedrept, injust, inechitabil. 2. (»iv.) necredincios, neloial. unionize ['jmnionaiz] vb. tr. a sindicaliza. unjustifiable [An^Astifaiabl] adj. de nejustificat, nejustificabil; de nescuzat. unionized ['jumionaizd] adj. care are sindicat(e), sindicalizat. unjustifiably [-i] adv. (în mod) nejustificabil; (în mod) inexcuzabil. Union Jack ['ju:nian 'd3a:k] s. drapelul /pavilionul britanic. unjustified [An'd3Astifaid] adj. nejustificat; neexplicat; (despre o liotărâre) nemotivat. union label [—ilcibl] s. insigna membrilor unui sindicat. unjustly |'An'd3AStli] adv. pe nedrept. union nut ]'ju:nj3n nAt] s. (telm.) piuliţă olandeză / de cuplare. unkempt ['An'kempt] adj. 1. nepieptănat, ciufulit. 2. (despre înfăţişare) neîngrijit, union regulations [~ regu'leifnz] s. pi. prevederi sindicale. union shop [~ /op] s. (mai ales amer.) 1. întreprinderefimeţionâtuiîn baza unui contract neglijent. 3. (despre limbaj) neîngrijit, vulgar. unkennel ['An'kcnl] vb. tr. 1. a scoate din vizuină (o vulpe etc.). 2. a da în vileag, între patron si sindicat. 2. contractul respectiv (v. 1). a demasca. union smashing [~-sma?rirj] s. spargere a sindicatelor. unkind ['An'kaind] adj. 1. lipsit de bunăvoinţă, puţin binevoitor, neprevenitor. 2. crud, union station [~'steijri] s. (amer.) gară (centrală) comună deservind mai multe companii aspru, răutăcios. feroviare. unkindliness [-linis] s. 1. lipsă de bunăvoinţă. 2. asprime (a climei etc.). union suit [~ sju:t] s. (amer.) salopetă, combinezon (tie aviator etc.). unkindly ['An'kaindli] I. adj. v. u n k i n d. II. a
999
unostentatiousness
unmeet [An'mi:t] adj. nepotrivit, impropriu; indecent. unlikable ['An'laiksbl] adv. v. u n 1 i k c a b 1 e. unmendable [An'mendsbl] adj. ireparabil. unlike ['An'laikj I. adj. (to) neasemănător (cu), diferit (de); (ftz.) ~ poles poli contrari unmentionable [An'men/anabl] I. adj. inexprimabil, de nemărturisit. II. s.pl. ~s (înv.) / de semne contrarii; (mat.) ~ signs semnele plus şi minus; (electr.) ~ charges încărcături de semne contrarii. II. prep. 1. neasemănător cu, diferit de; he is quite ~ his father nu-i indispensabili, izmene; (glumeţ) chiloţi de damă. seamănă deloc lui taică-său; that's very ~her! nu-i stă în fire (să facă aşa ceva!), n-o unmerciful [An'morsiful] adj. neîndurător, nemilos. mai recunosc!; he behaved ~ a gentleman nu s-a comportat ca un gentleman, nu a fost unmercifully [-i] adv. fără milă, fără îndurare. cavaler. 2. spre deosebire de; ~ his brother, he speaks several languages spre deosebire unmercifulness [-nis] lipsă de îndurare, cruzime. de fratele său, el vorbeşte mai multe limbi; ~ in English, in Romanian there is no unmerited [An'meritid] adj. nemeritat. continuous aspect în română nu există, ca în engleză, aspectul continuu. unmethodical [lAnme'Oodikal] adj. fură metodă, lipsit de metodă. unlikeable [-abl] adj. antipatic. unmethodicalness [-nis] s. lipsă de metodă. unlikelihood [-lihud] s. improbabilitate. unmindful [An'maindful] adj. neatent, neglijent. unmined [An'maind] adj. 1. (despre un canal, ţărm etc.) neminat. 2. (despre o mină, unlikeliness [-linis[ s. v. u n 1 i k e 1 i h o o d. unlikely [An'laikli] adj. puţin probabil, improbabil; neverosimil; most ~ foarte puţin un câmp etc.) neexploatat. probabil; it's not (at all) ~ that nu e deloc imposibil să, s-ar putea să; not ~! (c) foarte unmingled [An'mirjgld] adj. curat, neamestecat. posibil! tot ce se poate! he's the most ~ man to do such a thing e ultimul om care să unminted [An'mintid] adj. (despre aur etc.) în lingouri, nemonetizat. facă aşa ceva, e cel mai puţin potrivit pentru aşa ceva; I found my cuff-links in a most unmirthful [An'm9:8ful] adj. (despre râs) forţat, amar. ~ place mi-am găsit butonii (într-un loc) unde nici nu mă aşteptam, era ultimul loc unde unmissed [An'mist] adj. 1. neobservat, neluat în seamă, neremarcat. 2. neregretat. mă aşteptam să-mi găsesc butonii. unmistakable ['Anmis'teikabl] adj. neîndoios, clar, evident, limpede. unmistakably [-i] adv. neîndoios etc. (v. u n m i s t a k a b l e ) . unlikeness [An'laiknis] s. (to) neasemănare (cu); deosebire, diferenţă (faţă de). unmitigated [An'mitigeitid] adj. ncatenuat, în toată puterea (cuvântului); incorigibil; unlimited [An'limitid] adj, nelimitat, fără margini, nesfârşit, infinit; (com.) ~ liability an ~ har un mincinos patentat. responsabilitate nelimitată. unmixed [An'mikst] adj. neamestecat. unline ['An'lain] vb. tr. a scoate căptuşeala de Ia. unmonkeyable [An'niAnkiabl] adj. (fam.) care nu poate fi prostit / păcălit, care nu poate unlined ['An'laind] adj. 1. (despre haine) necăptuşit. 2. (despre obraz) neridat. fi dus de nas sau tras pe sfoară. unlink ['An'link] vb. tr. a desface; a deznoda. unlit ['An'lit] adj. neluminat, ncaprins; întunecat, obscur. unmoor [rAn'mu3r] (mar.) vb. A. tr. a desfurca (un vas). B. intr. (despre un vas) a pleca de lachei. unlisted ['An'listid] adj. (com.) neînscris (la cota oficială). unlive ['An'liv] vb. tr. to ~ the past a schimba sau a şterge trecutul. unmoral ['An'morsl] adj. amoral. unmortgaged ['An'mo:gid3d] adj. neipotecat. unliveable [-abl] adj. 1. (despre viaţă) imposibil, insuportabil. 2. (şi ~ in) de nelocuit. unload ['An'loud] vb. tr. 1. a descărca, a debarca (o încărcătură). 2. a descărca (o puşcă). unmotherly ['An'nuâali] adj. nedemn de o mamă, nematern, 3. a descărca (inima). 4. (av.) a lăsa (încărcătura de bombe), a descărca (bombe). unmounted ['An'mauntid] adj. 1. (despre cai) neîncăleeat. 2. (despre giuvaeruri) unloaded [-id] adj. (despre o armă de foc, un camion etc.). 1. descărcat. 2, neîncărcat. nemontat, fără montură. 3. (despre tablouri) neînrămat. 4. (despre persoane) pedestru, pe jos, fără cal. unloading l'Anloudirj] s. descărcare. unloading dock [~'d:>k] s. (mar.) doc / dană de descărcare. unmoved [Wmrnvd] adj. 1. nemişcat, imobil, ferm. 2. neemoţionat, impasibil. unlock ['An'bk] vb. tr. 1. a descuia, a deschide, a dezăvorî (o uşă etc.); to ~ one's 3. invulnerabil. heart a-şi deschide inima, a spune ce ai pe inimă. 2. a dezvălui (un secret). 3. (et\) a libera, unmurmuring ['An'mamisriq] adj. fără crâcnire, care nu crâcneşte. a debloca (fonduri băneşti). 4. a debloca (un drum etc.). 5. (tehn.) a debloca, a declanşa unmusical ['An'mjmziksl] adj. 1. (despre voce, melodie etc.) nemuzical, nemelodios, nearmonios, discordant. 2. (despre persoane) fără ureche muzicală; căruia nu-i place (un mecanism). unlocking [-in] s. 1. descuierc, deschidere, dezăvorârc (a unei uşi etc.). 2. dezvăluire muzica. unmuzzle ['An'mAzl] vb. tr. 1. a scoate botniţa (cu dat.). 2. (jig.) a reda (cuiva, presei) (a unui secret). 3. (ec.) eliberare, deblocare (de fonduri băneşti). 4. (drum) deblocare libertatea cuvântului. (a unui drum). 5. (tehn.) deblocare, declanşare (a unui mecanism). unnamed ['An'neimd] adj. nenumit, fără nume; anonim, necunoscut. unlooked-at ['An'luktcet] adj. uitat, neglijat, care nu este luat în seamă. unnatural [An'nfet/ral] adj. 1. nenatural, contrar naturii; ~ father tată denaturat. unlooked-for [An'luktfD:1"] adj. neprevăzut, neaşteptat. 2. (despre stil, conduită etc.) nenatural, forţat, băţos. 3. anormal; the ~Iustre of his eyes unloose ['An'lurs] vb. tr. a desface (un şiret etc.). strălucirea anormală a ochilor săi. unloosen [-n] vb. tr. v. u n 1 o o s e. unnaturalized [An'nast/ars'laizd] adj. (despre un cetăţean străin) nenaturalizat. unlovable ['An'Uvabl] adj. antipatic. unloved [An'Uvd] adj. neiubit, nesimpatizat. unnaturally [An'nEet/arali] adv. (în mod) nenatural, nefiresc. unnaturalness [An'naet/aralnis] s. 1. anomalie. 2. monstruozitate. 3. lipsă de naturaleţe unlovely [An'Uvli] adj. (desprepersoane) lipsit de farmec, dizgraţios; (despre lucruri) (a stilului); afectare. urât; ~ prospect perspectivă neatrăgătoare. unnavigable [Aii'nasvigabl] adj. ncnavigabil. unluckily [An'Ukili] adv. din nefericire. unnecessary [An'nesasari] adj. inutil; superfluu, care nu e necesar. unluckiness [An'Ukinis] s. nenoroc, ghinion. unlucky [An'Uki] adj. nenorocos, nenorocit; ghinionist. unnegotiable ['Anni'gou/isbl] adj. nenegociabil, non-negociabil. unneighbourliness [An'ncibslinis] ş. 1. relaţii / raporturi proaste (între vecini). unmake ['An'meik],pas/ şi part. trec. unmade ['An'meid] vb. tr. 1. a distruge, a anula; 2. atitudine neprietenoasa (jaţă de un vecin). a desfiinţa. 2. a ruina, a pierde (pe cineva). unneighbourly [An'neibsli] adj. care nu caracterizează pe bunul vecin; caracteristic unman ['An'msen] vb. tr. 1. a lipsi de calităţile bărbăteşti. 2. a descuraja. 3. a mişca unui vecin rău. până la lacrimi. 4. (mar.) a dezarma, a lipsi (o navă) de echipaj. unnerve ['An'naiv] vb. tr. 1. a face să-.şi piardă curajul / sângele rece; a speria. 2. (înv.) unmanageable [An'ma3nid33bl] adj. 1. greu de condus; (despre cărţi) greu de mânuit; a lipsi de puteri, a vlăgui, a moleşi. (despre un vas) greu de manevrat. 2. nedisciplinat. unnerved [-d] adj. care şi-a piedut curajul / sângele rece; speriat. unmanliness [An'niEenlinis] s. lipsă de bărbăţie; efeminare; laşitate. unnoted ['An'noutid] adj. 1. (despre un fenomen etc.) neobservat. 2. (despre persoane) unmanly [An'ma;nli] adf 1. nebărbătesc, nedemn de un bărbat; laş. 2. efeminat, moale, obscur, neînsemnat; (despre lucruri) neimportant, neînsemnat. lipsit de virilitate. unnoticeable ['An'noutisabl] adj. neobservabil, imperceptibil. unmanned ['An'mamd] adj. (cosm.) fără om la bord. unnoticed ['An'noutist] adj. neobservat, neremarcat; he let the insult pass ~ s-a făcut unmannered [An'msenad] ad/, v. u n m a n n e r l y . că nu aude insulta; to leave smth. ~ a trece ceva sub tăcere. unmannerliness [An'meenslinis] s. proastă creştere, lipsă de maniere. unnumbered ['An'nAmbad] adj. 1. de nenumărat, fără număr. 2. nenumerotat. unmannerly [An'masnsli] adj. nemanierat, bădăran, grosolan. unmanufactured [An'masnjuTskt/ad] adj- neconfecţionat; în stare brută, brut. unobliging [rAno'blaid3irj] adj. neîndatoritor. unobservable ['Annb'zs:v3bl] adj. v. u n n o t i c e a b l e . unmarked [An'ma:kt] adj. 1. nemarcat, fără marcă. 2. neremarcat, neobservat. unobstructed ['Anob'strAktid] adj. 1. neîmpiedicat, fără obstacol, liber. 2. neînfundat. unmarketable [An'ma:k3t3bl] adj. invandabil, nevandabil. unobtainable ['Anob'teinabl] adj. 1. de neobţinut, de necăpătat. 2. de nerealizat. unmarred [An'mcrd] adj. (despre fericire etc.) netulburat (de nimic). unmanageable [An'ni£erid33bl] adj. care nu se poate mărita / căsători (neavând vârsta, unobtrusive ['AnDb'tru:siv] adj. discret; ~ part rol modest. succes etc.). unoccupied ţ'An'okjupaid] adj. 1. fără ocupaţie, fără treabă. 2. neocupat, vacant, disponibil. 3. (despre case, ţinuturi etc.) nelocuit. unmarried ['An'masrid] adj. necăsătorit, celibatar, burlac. unoffending ['Ana'fendinJ adj. inofensiv; inocent. unmarried state [~ 'steit] s. celibat. unofficial ['Ans'fi/al] adj. neoficial; oficios; (despre ştiri) neconfirmat. unmask [An'mo;sk] vb. A. tr. 1. a scoate masca (cuiva). 2. (fig.) a demasca. B. intr. 1. a-şi scoate masca. 2. a se arăta în adevărata lumină. unofficially ['Ana'fi/ali] adv. (în mod) neoficial. unmasked ['An'ma:s£t] adj. 1. demascat. 2. fără mască. unofficial strike ['Ana'fi/al 'straik] s. grevă neautorizată. r unmatched [ An'ma3t/t] adj. 1. fără egal, incomparabil, neegalat. 2. desperecheat. unoriginal ['An9'rid33nl] adj. neoriginal, banal. unorganized ['An'o:g3naizd] adj. neorganizat; dezorganizat. 3. nepotrivit. unmeaning [iAn'mi:nin] adj. iară semnificaţie; fără însemnătate; (despre faţă) inexpresiv. unorthodox [rAn'o:09dDks] adj. neortodox, heterodox. unostentatious ['Aniosten'tei/as] adj. neostentativ, modest, simplu. unmeant ['An'ment] adj. neintenţionat, involuntar. unmeasured [An'me39d] adj. 1. nemăsurat, nelimitat, imens. 2. (despre limbaj) nereţinut. unostentatiousness [-nis] s. lipsă de ostentaţie; simplitate, naturaleţe.
unowned
unowned [Wound] adj. 1. (despre bunuri) fără proprietar. 2. (despre opere.literare) a cărui paternitate e nerecunoscută. 3. (despre copii) nerecunoscut. unoxidizable [An'oksi'daizsbl] adj. inoxidabil. unoxidized [An'oksiidaizd] adj. neoxidat. unpack [Wpsek] vb. tr. 1. a despacheta, a scoate din ambalaj. 2. a dezvălui, a face cunoscut (»n gând, un plan etc.). 3. a descifra, a discerne, a pătrunde (un înţeles etc.). 4. a uşura de povară (un cal); a scoate un pachet (dintr-o maşină etc.). unpacking [-in] s. despachetat, despachetare, dezambalare. unpaged ['An'peid3dj adj. (despre manuscrise) nepaginat. unpaid ['An'peid] adj. 1. neplătit, neachitat; ~ for luat pe credit. 2. neplătit, neretribuit, fără plată / retribuţie. 3. (despre scrisori) netimbrat, nefrancat. unpaired ['An'peod] adj. neîmperecheat. unpalatable [An'pastetsbl] adj. 1. cu gust neplăcut. 2. (fig.) neplăcut, nesuferit, dezagreabil. unparalleled [An'psereleld] adj. neegalat, fără egal; incomparabil. unpardonable [An'jxrdnabl] adj. de neiertat, impardonabil. unparented ['An'psorentid] adj. fără părinţi, orfan. unparliamentary ['An.pa:lo'm3nt(3)ri] adj. neparlamentar, contrar obiceiurilor parlamentare; ~ language limbaj grosolan / neparlamentar. unpatented ['AripaHontid] adj. nebrevetat, nepatentat. unpatriotic ['An.panri'otik] adj. nepatriotic. unpatronized ['Aifpzetranaizd] adj. 1. fără protector. 2. (despre magazine, cinematografe etc.) fără clienţi, fără public. ■ unpaved ['An'peivdj adj. nepavat, cu pavajul scos. unpeeled ['An'pkld] adj. (despre fructe) necojit, cu coajă. unpenetrable ['An'penitrebl] adj. impenetrabil, de nepătruns (şi fig.). unpeople ['An'piipl] vb. tr. (lit.) a despopula. unpeopled [-d] adj. neîocuit, nepopulat; despopulat. unperceivable ['Anp3:'si:vobl] adj. imperceptibil. unperformable ['Anpo'foimobl] adj. 1. (despre o promisiune etc.) de neîndeplinit. 2. (despre o piesa etc.) de nejucat; (despre muzică etc.) de neexecutat. unperishing [An'peri/in] adj. nepieritor, nemuritor. unpersuadable ['Anps'sweidabl] adj. de neconvins, de nepersuadat. unperturbed ['Anps'torbd] adj. impasibil, netulburat, calm. unpick ['An'pik] vb. tr. a descoase, a desface (o cusătură). unpicked [-t] adj. 1. descusut. 2. neales. 3. (despre fructe) necules. unpin ['An'pin] vb. tr. a scoate acele din. unplait ['An'plast] vb. tr. a despleti (pdrul etc.). unplaced [Wpleist] adj. (com.) neplasat, nevândut. unpleasant ['An'pleznt] adj. neplăcut, dezagreabil. unpleasantly [-li] adv. (în mod) neplăcut, dezagreabil. unpleasantness [-nis] s. 1. neplăcere, dezagrement. 2. urâciune. 3. ceartă, sfadă. 4. (înv. glumeţ) the late ~ a) Primul Război Mondial; b) (amer.) Războiul de Secesiune (1861-1865); unplug [An'pUg] vb. tr. a scoate din priză, a deconecta. unplugged [An'pUgd] adj. 1. (muz.) care nu are amplificare electronică. 2. (electr.) deconectat. unpoetic(al) ['An'pou'etik(3)l] adj. nepoetic, lipsit de poezie. unpointed ['An'pointidj adj. 1. fără vârf, bont. 2. (despre observaţii etc.) nespiritual. 3. (despre obiecte tăioase sau ascuţite) neascuţit, tocit. unpoised [Wpoizd] adj. neechilibrat. unpolarizcd [An'poulorakzd] adj. (despre lumină etc.) nepolarizat. unpolished ['An'poli/tj adj. 1. nelustruit; mat; (despre piatră) brut. 2. (despre ghete, parchet etc.) neceruit, nelustruit. 3. (despre stil) nelucrat, necizelat. unpolitical ['Anps'litikol] adj. 1. nepolitic. 2. imprudent, neînţelept. unpopular [Wpopjute1"] adj. nepopular; ~ with rău văzut de, neagreat de. unportrayable ['AnpDi'treisbl] adj. care nu poate fi pictat / descris / zugrăvit; de nedescris, indescriptibil. unposted ['An'poustid] adj. (despre poştă, corespondenţă) neexpediat, netrimis, nepus la cutie. unpot ['An'pat] vb. tr. a muta (plante, flori etc.) dintr-un ghiveci în altul. unpractical ['An'praktiksl] adj. nepractic; impracticabil. unpractised [Wprasktist] adj. 1. nepracticat, neexercitat; ~ virtues virtuţi nepuse în aplicare. 2. neexperimentat, fără experienţă. unprecedented [An'presidontid] adj. fără precedent; nemaiîntâlnit, nemaipomenit; (fig.) inedit. unprecise ['Anpri'saiz] adj. neprecis; vag. unpredictable ['Anpri'ditobl] adj. care nu poate fi prezis. unprefaced ['An'prefist] adj. 1. neprefaţat, fără prefaţă. 2. (fig.) neavertizat, neprevenit. unprejudiced [An'pred3udist] adj. fără prejudecată, fără idei preconcepute; imparţial; dezinteresat. unpremeditated ['Anpri'mediteitid] adj. nepremeditat, fără premeditare, spontan. unprepared ['Anpri'pcad] adj. nepreparat, nepregătit, fără pregătire (prealabilă), improvizat. unprepared translation [~ trains'lei/n] s. (scol.) traducere la prima vedere. unpretending ['Anpri'tendin] adj. fără pretenţii; modest; simplu. unpretentious ['Anpri'ten/os] adj.v. u n p r e t e n d i n g . unprevailing ['Anpri'veiliq] adj. (despre un argument etc.) van, ineficace. unpriced [An'praist] adj. 1. fără preţ. 2. nepreţuit. unprincipled [An'prinsopld] adj. fără principii, imoral.
1000
unprized ['An'praizd] adj. fără valoare, neapreciat. unprobed [An'proubd] adj. (despre o prăpastie, un mister) necercetat, nepătruns. unprocurable ['Anpra'kjuorobl] adj. de neobţinut, de neprocurat, care nu se poate procura / găsi / obţine. unproductive ['Anpra'dAktiv] adj. neproductiv. unprofessional ['Anpro'fe/snl] adj.l. neprofesional. 2. contrar (legilor) eticii profe sionale. 3. (sport) amator, heprofesionist. unprofitable [An'profitobl] adj. neprofitabil, care nu aduce folos; nelucrativ. unprofitableness [-nis] s. caracter neprofitabil; inutilitate. unprofitably [-i] adv. fără profit; inutil. unprolific ['Anpre'lifik] adj. infertil, nefecund. unpromising ['An'promisirj] adj. nepromiţător. unprompted ['An'promptid] adj. neforţat, spontan. unprop ['An'prop] vb. tr. a desprijini, a despropti. unprosperous [Aii'prospsras] adj. 1. neînfloritor. 2. neprielnic. unprosperously [-li] adj. fără succes. unprotected [Vnpro'tektid] adj. 1. (despre oraşe, persoane etc.) fără apărare, neocrotit; deschis. 2. (despre curele de transmisie, mecanisme în funcţiune etc.) neprotejat; fără carter. unprovable [An'pru:vabl] adj. care nu poate fi dovedit / demonstrat. unprovided ['Anprs'vaidid] adj. 1. lipsit de mijloace; ~ with neaprovizionat cu, neînzestrat cu, neprevăzut cu. 2. nepregătit, neaşteptat; contingencies ~ for cazuri neprevăzute. 3. neprevăzut (în legi, regulamente etc.). unprovoked ['Anpra'voukt] adj. neprovocat, nestârnit. unpublishable [WpAbliJabl] adj. nepublicabil. unpublished ['An'pAbli/t] adj. nepublicat, needitat. unpunished ['An'pAni/t] adj. nepedepsit, nesancţionat. unpuzzle ['Ân'pAzl] vb. tr. a dezlega (o ghicitoare). unqualifiable ['Aii'kwolifaiabl] aay, incalificabil. unqualified adj. ['An'kwolifaid] 1. fără calitate, neautorizat, incompetent. 2. necalificat, fără diplomă. 3. absolut, categoric, formal, fără rezerve; an ~refusal un refuz categoric. 4. (fam.) evident, vădit, clar; an ~ liar un mincinos patentat. unquenchable [An'kwentjsbl] adj. de nestins, de nepotolit, de nealinat. unquestionable [An'kwestjanabl] adj. indiscutabil, neîndoios, incontestabil. unquestioned [An'kwestfand] adj. 1. (despre un drept ele.) necontestat. 2. neîntrebat, nechestionat. unquestioning [An'kwestjanin.] adj. (despre ascultare, executare etc.) fără crâcnire, necondiţionat. unquiet ['An'kwaiot] adj. 1. neliniştit, îngrijorat. 2. turbulent, gălăgios, zgomotos. unquiit ['An'kwilt] vb. tr. a descoase (o haină). unquotable ['An'kwoutsbl] adj. care nu poate fi citat. unquote ['An'kwoutJ vb. intr. a închide ghilimelele, a încheia citatul; ~! am încheiat citatul. unquoted ['An'kwoutid] adj. 1. nemenţionat, nepomenit, necitat. 2. (com., despre acţiuni, valori) necotat. unransorned [rAn'ra?ns?md] adj. (despre păcate, prizonieri etc.) nerăscumpărat. unrated ['An'reitid] adj. 1. neevaluat. 2. netaxat, neimpus. 3. neimpozabil. unratified ['An'rastifaid] adj. neratificat. unrationed ['An'ras/ond] adj. neraţionalizat; (care se vinde) la liber. unravel [An'raevsl] vb. A. tr. a descurca, a descâlci (fire, ţesături etc.). B. intr. 1. a se deşira. 2. a se descurca (şi fig.). unread ['An'red] adj. 1. (despre cărţi etc.) necitit, fără cititori. 2. (despre persoane) neinstruit. unreadable ['An'ri:dsbl] adj. 1. neciteţ, ilizibil. 2. de necitit, plicticos. unreadiness ['An'redinis] s. 1. lipsă de pregătire. 2. lipsă de promptitudine. unready ['An'redi] adj. 1. nepregătit, care nu este gata; lipsit de promptitudine. 2. nehotărât, ezitant. 3. (înv., dial.) dezbrăcat; îmbrăcat numai pe jumătate. unreal ['An'riol] adj. 1. neautentic. 2. nereal, imaginar, închipuit. unreality [Anri'ffiliti] s. 1. absenţă a realităţii; caracter imaginar / himeric. 2. himeră; (pură) fantezie. unrealizable ['An'riolaizobl] adj.de neînfăptuit, de nerealizat. unreason [rAn'ri:zn] s. 1. prostie, absurditate. 2. nebunie, sminteală. unreasonable [-obi] adj. 1. neraţional, nerezonabil. 2. exagerat, excesiv. unreasoned [-d] adj. necugetat. unreceipted ['Anri'si:tid] adj. neachitât. unreciprocated ['Anri'siprakeitid] adj. fără reciprocitate. unrecking ['An'rekirj] aaj. (lit.) neîngrijorat. unreclaimed ['Anri'kleimd] adj. 1. (despre ogoare, pământ ele.) necultivat, lăsat în paragină. 2. (despre un păcătos etc.) neîndreptat, necorijat; (despre un sălbatic etc.) necivilizat. unrecognized ['An'rekognaizd] adj. nerecunoscut. unrecorded ['Anri'ko:did] adj. neînregistrat (în acte, în documente, pe plăci). unredeemable ['Anri'dhmabl] adj. 1. care nu poate fi răscumpărat. 2. neamortizabil. 3. care nu poate fi îndreptat; incorigibil. unredeemed ['Anri'diimd] adj. 1. (despre făgăduieli, promisiuni) neîndeplinit, neexecutat. 2. (despre amanete, gajuri, captivi etc.) nerăscumpărat. 3. (despre poliţe) nerăscumpărat. unreel [rAn'ri:l] vb. A. tr. a desfăşura, a derula (un film, un cablu etc.) B. intr. a se descolăci.
1001
unseasonably
unruly [An'ru;li] adj. 1. nesupus, neascultător. 2. turbulent, gălăgios. unreflecting ['Anri'flektirj] adj. 1. (despre lumină, căldură etc.) care nu se reflectă. 2. (despre acţiuni etc.) necugetat, nesăbuit. 3. care nu se reflectă fără consecinţe (asupra unsaddle ['An'saedl] vb. tr. 1. a scoate şaua de pe (cal) I samarul de pe (măgar). 2. a trânti reputaţiei etc.). din şa (un călăreţ). unreflective ['Anri'flektiv] adj. nechibzuit, nesocotit; nesăbuit. unsafe [An'seif] adj. 1. nesigur, riscant. 2. periculos, primejdios. unregarded ['Anri'ga:did] adj. neglijat; nebăgat în seamă. unsaid ['An'sed] I. past si part. trec. delaunsa y. II. adj. nepronunţat; things better unregistered ['An'red3istsd] adj. 1. neînregistrat, neînmatriculat, neînscris; (despre left ~ lucruri despre care e mai bine să nu se vorbească. naştere) nedeclarat. 2. (despre scrisoare) ncrecomandat, simplu. unsalaried ['An'saetorid] adj. 1. (despre persoane) nesalariat. 2. (despre o muncă) unregulated ['Ariregjudeitid] adj. 1. nesistematizat, neregularizat. 2. nelegiferat. neretribuit, neplătit. unrehearsed ['Anri'hsist] adj. nepregătit, (despre o piesă) nerepetat. unsal(e)able ['An'seibbl] adj. nevandabil. unrein ['An'rein] vb. tr. 1. a da drumul (calului) din frâu / hamuri. 2. (fig.) a da frâu unsalted [Vn'sodtid] adj. (despre carne, peşte etc.) nesărat; (despre mâncare) fără sare. liber (cu dat.). unsalted butter [~ rbAtar] s. unt proaspăt (ae la fermă). unrelated ['Anri'leitid] adj. fără legătură; ~ one to another fără legătură între unul şi unsanitary ['An'seenitsri] adj. neigienic, nesănătos; insalubru. altul. unsatisfactorily ['Anisaetis'faekterili] adv. nesatisfăcător, nemulţumitor. unrelaxing ['Anri'lasksirj] adj. neobosit, neostenit. unsatisfactory ['Anisastis'fa^ktari] adj. nesatisfăcător, nemulţumitor; (despre explicaţii) unrelenting ['Anri'lentirj] adj. implacabil, inexorabil. neconvingător; (despre o metodă) defectuos; (despre o lucrare) slab, submediocru. unreliability ['Anri-laia'biliti] s. caracter îndoielnic (al spuselor cuiva ele), inexactitate. unsatisfied ['An'saetisfaid] adj. 1. (with) nesatisfăcut (de), nemulţumit (de). 2. neconvins; unreliable ['Anri'laiobl] adj. pe care nu te poţi bizui, care nu inspiră încredere. to be ~ about smth. a avea îndoieli asupra unei chestiuni. 3. nepotolit, neastâmpărat, unrelieved ['Anri'li:vd] adj. 1. neajutat. 2. (despre dureri etc.) neuşurat. 3. nereliefat, ncsatisfăcut, neîndestulat, nesăturat. 4. (despre datorii) nesatisfăcut, ncreglat. monoton. unsatisfiedness [-nis] s. nesatisfacere, nemulţumire. unremarked ['Anri'ma:kt] adj. 1. neobservat. 2. necomentat, trecut sub tăcere. unsatisfying ['An'saetisfaiirj] adj. 1. nesatisfăcător, nemulţumitor. 2. neconvingător. unremembered ['Anri'memted] adj. uitat, imemorial. 3. neîndestulător. unremembering ['Anri'memtorirj] adj. uituc, cu memorie scurtă. unsaturable ['An'sastjursbl] adj. (chim.) insaturabil. unremitted ['Anri'mitid] adj. 1. (despre păcate) neiertat. 2. (despre lucru) neîntrerupt, unsaturated ['An'sastjureitid] adj. (chim.) nesaturat. continuu. unsaved ['An'seivd] adj. 1. (despre produse, derivate etc.) pierdut. 2. (despre suflet) unremitting ['Anri'mitin] adj. necontenit, neîntrerupt, continuu, permanent; ~ efforts eforturi susţinute; ~ care grijă permanentă; (despre persoane) he was ~ in his efforts nemântuit, neizbăvit, pierdut. unsavouriness ['An'seivarinis] s. 1. lipsă de gust / savoare (a unei mâncări). 2. lipsă s-a dovedit neobosit în eforturile depuse. de gust, caracter dezgustător (al unui roman etc.). unremittingly [-li] adv. necontenit etc. (v. u n r e m i t t i n g ) . unsavoury ['Ariseivari] adj. 1. fără gust, insipid. 2. (fig.) dezagreabil, respingător, unremorseful ['Anri'mo:sful] adj. fără remuşcări. dezgustător; ~ business afacere murdară; ~ reputation reputaţie urâtă. unremunerated ['Anri'mjunarcitid] adj. neremunerat. unsawn ['An'so:n] adj. netăiat cu ferăstrăul. unremunerative ['Anri'mjunorotiv] adj. ncrentabil, nelucrativ. unsay ['An'sei,'--], past si part. tree, unsaid ['An'sed] vb. tr. a retracta, a lua înapoi unrenewed ['Anri'nju:d] adj. nereînnoit. unrepaid ['Anri'peid] adj. 1. (despre împrumuturi etc.) nerambursat, neînapoiat; (despre (vorba, cuvântul). un serviciu) nerăsplătit; (despre un rău) nerăzbunat. 2. (despre persoane) nerecompensat. unsayable [-sbl] adj. de nerostit, de nepronunţat. unscaleable ['An'skeilsbl] adj. (despre riduri, munţi etc.) imposibil de trecut / de suit unrepeatable ['Anri'pi:bbl] adj. irevocabil. / de urcat; de ncescaladat. unrepented ['Anri'pentid] adj. (despre păcate) de care nu-ţi pare rău. unsealed ['An'skeild, -'-] adj. (despre munţi, vârfuri ele.) neescaladat. unrepresented ['An,repri'zentid] adj. nereprezentat; fără reprezentant. unscandal(l)ed ['An'sksndald] adj. nebârfit; necalomniat. unreproved ['Anri'pru:vd] adj. necenzurat; nereprimat. unscannable ['An'skaînabl] adj. (despre un vers) inscandabil. unrequested ['Anri'kwcstid] adj. necerut, nesolicitat, spontan; to do smth. ~ a face unscanned ['An'skcend, -'-] adj. (despre un vers) nescandat. ceva spontan / fără a fi solicitat; to speak ~ a vorbi fără a cere cuvântul. unrequited ['Anri'kwaitid] adj. 1. nerăsplătit, nerecompensat, necompensat; ~affections unscared ['An'skesd] adj. nesperiat, neînfricoşat. sentimente neîmpărtăşite. 2. nerecunoscut, neapreciat. unscarred ['An'ska:d] adj. fără cicatrice, neatins, nevătămat. unreserve ['Anri'zarv] s. lipsă de reţinere, expansiune. unscathed ['An'skeidd, -'-, -ei8t] adj. (poetic) nevătămat, nebetejit. unreserved [-d] adj. 1. fără reţinere, expansiv. 2. neconstrâns. 3. (despre locuri la unscattered ['An'skMsd, 'An,s-, -'--] aay. neîmprăştiat, nerisipit. spectacole, restaurante etc.) nerezervat, nereţinut. unscented ['An'sentid, 'AniS-, -'--] adj. fără parfum, nemirositor. unreservedly ['Anri'Z3:vidli] adv. fără reţinere, cu inima deschisă; pe de-a-întregul. unscept(e)red ['An'septsd] adj. fără sceptru; detronat. unresolved ['Anri'zolvdJ adj. 1. nehotărât, nedecis. 2. (despre probleme) fără soluţie. unscheduled ['An'/edjmld, -'—] adj. netrecut pe o listă; neprevăzut în plan, neplanificat. unrest ['An'rest] s. îngrijorare, nelinişte. unscholarly ['An'skoldli, -'—] adj. 1. nedemn de un savant. 2. nesavant, necărturăresc; unresting ['An'restirj] adj. 1. îngrijorat, neliniştit. 2. agitat, tulburat. incult. unrestrained ['Anris'treind] adj. nereţinut, neînfrânat; desfrânat. unscholastic ['Ansks'lasstik, -sko'l-] adj. 1. v. u n s c h o l a r l y (2). 2. nescolastic. unrestraint ['Auris'treint] s. lipsă de reţinere / de control. unschooled ['An'skudd, -'-] adj. 1. neînvăţat, neinstruit. 2. (despre sentimente etc.) unrevealable ['Anri'vi:bbl] adj. nedivulgabil. nestudiat, spontan, natural. 3. nedisciplinat. 4. (to) neantrenat (la). unrewarded ['Anri'w:>:did] arft. nerăsplătit; fără recompensă. unscientific ['Anisaisn'tifik, iAn-s-] adj. neştiinţific. unrhymed ['An'raimd] adj. nerimat. unscientifically [-aii] adv. neştiinţific. unrhymed verse [~'v3:s] s. versuri albe. ■ unscorned ['An'skomd, An's-] aay. nedispreţuit. unriddle ['An'ridl] vb. tr. a rezolva, a dezlega, a explica (ghicitori, mistere). unscraped ['An'skreipt, An's-] adj. nezgâriat. unrig ['An'rig] vb. tr. a dezechipa (o nava, o instalaţie marină etc.). unscreened [rAn'skri:nd, An's-] aay. 1. (despre terenuri, case etc.) ncadăpostit, expus. unrighteous [An'raiţjss] I. adj. 1. nejust, nedrept, neechitabil. 2. neonest, necorect, 2. (tehn.) neprotejat, neblindat. 3. (tehn.) nesortat, necernut. necinstit. II. s. pl. the ~ necinstiţii. unscrew ['An'skru:, An-] vb. A. tr. a deşuruba. B. ititr. a se desface din şuruburi, a se unrighteousness [-nis] s. 1. nedreptate, inechitate. 2. incorectitudine, necinste. deşuruba. unrimed ['An'raimd] adj. (înv.) v. u n r h y m e d. unscriptural ['An'skript/aral, An-, -t/ur-] adj. nescriptural, nebiblic. unrip ['An'rip] vb. tr. a descoase (o cusătură); a desface (ceva) deşirând. unscrupulosity ['Aniskru:pju'bsiti] s. lipsă de scrupule; nedelicateţe. unripe ['An'raip] adj. necopt, verde (şi fig.). unscrupulous [An'skrmpjubs, 'An's-] adj. 1. lipsit de scrupule; nemeticulos, unripeness [-nis] s. lipsă de maturitate (a unui fruct, a unui plan, a vârstei etc.). nescrupulos; a man of ~ ambition arivist. 2. fără principii, neruşinat. unrivalled [An'raivald] adj. fără rival, neasemuit, unic, incomparabil. unscrupulously [-li] adv. fără scrupule, fără nici un scrupul. unrobe ['An'roub] vb. A. tr. a scoate rochia (cuiva). B. intr. a-şi dezbrăca rochia, a se unscrupulousncss [-nis] s. v. u n s c r u p u l o s i t y . dezbrăca de rochie. unroll ['An'roul] vb. A. tr. a derula, a se desfăşura (o hartă, o stofă, un steag etc.). B. intr. unseal ['An'siil, An-] vb. tr. 1. a desigila (un pachet, o scrisoare ele). 2. (fig.) a dezvălui; to ~ the future a revela viitorul; to ~ smb.'s eyes a deschide ochii cuiva, a-i arăta realitatea. a se derula, a se desfăşura. unsealed [-d] adj. 1. desigilat. 2. fără sigiliu, nesigilat. unromantic ['Anra'masntik] adj. neromantic; (peior.) teluric; vulgar. unseam ['An'skm, An-] vb. tr. a descoase (o liaitui etc.). unroof ['An'ru:f] vb. tr. to ~ a house a descoperi o casă, demontând acoperişul. unseamanlike ['An'shmsnlaik, An's-] adj. nemarinăresc. unroot ['An'ru:t] vb. tr. a dezrădăcina. unsearchable [An'ssrt/sbl] adj. de necercetat; impenetrabil, misterios, secret. unround ['An'raund] vb. tr. (fon.) a delabializa. unsearchableness [-nis] s. caracter inscrutabil / impenetrabil (al unui fenomen etc.). unrounded ['An'raundid] adj. 1. (fon., despre buze) nerotunjit. 2. (despre trăsături ele.) unseasonable [lAn'shzanabl, 'An's-] adj. 1. care nu ţine de anotimpul respectiv. nerotunjit, colţuros, angular. 2. inoportun, nepotrivit; ~ hour oră nepotrivită. unroyal ['An'roisl] adj. nedemn de un rege, neregesc. unseasonableness [-nis] s. 1. (despre vreme) caracter neobişnuit pentru anotimpul unruffled ['An'rAfld] adj. (despre persoane) calm, senin, imperturbabil, nctulburat; respectiv. 2. inoportunitate; caracter inoportun; moment inoportun / impropriu. (despre mare) calm, neagitat, fără valuri; (despre păr) neted, lins, întins. , l unseasonably [-i] aaV. 1. neobişnuit de (cald etc. pentru anotimpul respectiv). unruled [ An ru:ld] adj. 1. necânnuit, neguvemat, neadministrat. 2. (despre hârtie) 2. inoportun, într-un moment nepotrivit. neliniat.
unseasoned
1002
unshrinkingly [-li] adv. fără să se clintească. unseasoned ['An'si:znd,'-,--] adj. 1. fără condimente, necondimentat; fără gust, fără unshriven ['An'Jrivn] adj. nespovedit. savoare, fad; nesărat. 2. (despre lemn) verde, viu. 3. (despre vin) nou, neînvechit; (despre persoane) inexperimentat, neaclimatizat. unshroud ['An'jraud] vb. tr. a scoate linţoliul de pe (un mort), a dezveli. unseat ['Arisi:t, An-] vb. tr. 1. a arunca din şa; a da jos de pe scaun, a răsturna. 2. a invalida unshut ['An'JAt] adj. (despre uşă, ochi ele.) neînchis, deschis. unshutter [-or] vb. tr. a deschide oblonul, a ridica jaluzelele (unei ferestre). (H/i mandat de parlamentar), a anula alegerea (cuiva). 3. a da jos din post, a scoate din funcţie, a destitui. unsifted ['An'siftid] adj. (despre nisip, cenuşă ele.) necernut; (fig., despre informaţii) unseaworthy ['An'si:,wo:oi, An-] adj. (despre un vas) în proastă stare de navigabilitate, neexaminat bine, nedrămuit. care nu poate pleca în cursă, care nu poate ieşi în larg. unsighted ['An.saitid, An-] adj. 1. invizibil, nevăzut; neexaminat. 2. (despre arme) fără cătare. unseconded ['An'sekandid, An-] adj. nesecondat; nesusţinut, nesprijinit. unsecured ['Ansi'kjuod, -sa'k-, -'kjood-, -'kp:d] adj. 1. (despre o uşă) prost închis; (despre unsightliness [Arisaitlinis] s. urâţenie. o scândură etc.) prost fixat. 2. (corn.) fără garanţie. unsightly [An'saitli] adj. neplăcut la vedere, dizgraţios; urât, slu*t. unsigned ['An'saind,'—] adj. nesemnat, neiscălit, anonim. unsedentary ['An'sednteri] adj. nesedentar, nomad, rătăcitor, nestabil, migrator. unsilt ['An'silt] vb. tr. a curaţi (un puf etc.) de murdării; a decohnata (o canalizare). unseeing ['An'si:in, An-] adj. 1. orb, legat la ochi. 2. neatent. 3. (fig.) încrezător, credul. unseemliness [An'skmlinis] s. indecenţă; caracter nepotrivit, necuviincios. unsingable [>n'sinobl] adj. de necântat. unsinkable ['An'sirjkabl] adj. (mar.) care nu merge pe sub apă, nesubmersibil, unseemly [An'si:mli] adj. necuviincios; indecent; urât. unseen ['An'si:n, -'-] I. adj. nevăzut, invizibil. II. s. 1. traducere la prima vedere / fără insubmersibil. unsinning ['An'sinirj] adj. fără păcat. dicţionar; text san pasaj care urmează a fi tradus la prima vedere. 2. the ~ nevăzutul, supranaturalul; lumea de dincolo. unsisterliness ['An'sistalinis] s. purtare nedemnă de o soră. unselfconscious [An'selfkon/osj adj. firesc, natural, neconstrâns, nestingherit. unsized ['An'saizd] adj. neapretat. unskilful ['An'skilful, An-] aay. neiscUsit, neîndemânatic, stângaci, nedibaci. unselfconsciousness [-nis] s. lipsă de constrângere, absenţă a jenei, nesilire. unselfish ['An'selfif, An-] adj. dezinteresat, generos, altruist. unskilfully [-i] adv. neîndemânatic, cu stângăcie. unselfishly [-li] adv. dezinteresat etc. (v. u n s e l f i s h ) . unskilfulness [-nis] s. neîndemânare, stângăcie. unskilled ['An'skild] I. adj. neîndemânatic; necalificat; ~ labour muncă necalificată; unsent ['An'sent] adj. 1. (despre scrisori etc.) neexpediat. 2. ~ for nesolicitat, nechemat, ~ work treabă neîndemânatică; ~ workman muncitor necalificat. II. s. the ~ (Iabo(u)r) după care nu s-a trimis; nepoftit. unsentenced ['An'sentsnstJ aay. (despre un condamnat) necondamnat, căruia nu i s-a muncitorii necalificaţi, mâna de lucru necalificată. unskimmed ['An'skimd] adj. (despre lapte) nesmântânit. dat încă sentinţa. unsleeping ['An'slkpin.] adj. treaz, neadormit, de veghe, vigilent. unsentimental ['Anisenti'mentl] adj. nesentimental; prozaic. r unslept in ['Anislept in] adj. (despre un pat) în care nu s-a dormit; nedesfăcut. unserviceable [ An's3:vis9bI, An-] adj. 1. (despre cadouri etc.) inutilizabil; nepractic. unsling ['An'slirj] vb. tr. 1. a desface din bandulieră (o puşcă etc.), a elibera din eşarfă 2. (desprepersoane) pe care nu te poţi bizui. 3. (mii., mar.) inapt pentru serviciul militar. (braţul etc.). 2. (mar.) a decoţa. unserviceableness [-nis] s. caracter inutilizabil; inutilitate. unsettle ['An'setl, An-] vb. tr. a nelinişti, a îngrijora; a deranja, a tulbura (o ordine ele); unslip ['An'slip] vb. tr. a dezăvori. a zdruncina (o instituţie, societatea etc.); a strica (vremea). unslumbering ['An'sUmbprirj] adj. (poetic) treaz, deştept. unsmiling ['An'smailirj] adj. care nu zâmbeşte, serios. unsettled [-d] adj. 1. nestabilit, nefixat; neorganizat. 2. nehotărât, nedecis, nesigur; vag, confuz. 3. (com.) neachitat, neplătit, nerambursat, neonorat. 4. (chim.) tulbure, unsmokablc ['An'smouksbl] adj. de nefumat, care nu se poate fuma. neprecipitat, nedepus. 5. (despre ceartă, chestiuni etc.) nedecis, îndoielnic. 6. (despre unsmooth ['An'smu;8] adj. aspru, care nu e neted; cu hârtoape. fundaţii) netasat. 7. (despre lari) necolonizat. unsmotherable ['An'smAdprsbl] aay. care nu poate fi înăbuşit (şifig.). unsnarl ['An'sna:l] vb. tr. (amer.) a descurca, a descâlci. unsettledness [-nis] s. 1. stare nesigură, schimbătoare, stare agitată. 2. nesiguranţă; nehotărâre. unsociability ['An.souJVbiliti, -bti] s. nesociabilitate. unsociable [An'sou/obl, An's-] aay. nesociabil, necomunicativ, reţinut, sălbatic. unsettling ['An'setlin, An-] adj. (despre ştiri etc.) tulburător, neliniştitor. unsew ['An'sou, -'-] vb. tr. a descoase. unsociablcness [-nis] s. v. u n s o c i a b i l i t y . unsex ['An'seks, -'-] vb. tr. a lipsi de sex; a emascula, a castra, a defeminiza. unsocial [Vn'sou/pl] adj. 1. nesociabil. 2. nesocial. 3. antisocial. unsexual ['An'seksjual, -ksjwel, -ksjul, -k/usl, -kjwal] adj. (bot.) asexuat. unsoiled ['An'soild] adj. nepătat, nemurdărit, curat. unshackle ['An'Jeekl, An-] vb. tr. a desface din legături; a libera din lanţuri. unsold ['An'sould] adj. (despre marfă) nevândut. unshaded ['An'Jeidid, An-] adj. 1. neumbrit, neferit de soare, lipsit de umbră. 2. (despre unsolder ['An'soldo'] vb. tr. a dezlipi, a desface (o sudură). desene) fără umbre, neîntunecat. 3. (despre ferestre) fără storuri; (despre lămpi) fără abajur; unsoldierlike [rAn'sould33laik] adj. nedemn de un ostaş, neostăşesc; nemarţial. (fot.) fără parasol. unsoldierly ['An'souk^ali] adj. v. u n s o l d i e r l i k'e. unsolicited ['Anso'lisitid, An-] adj. nesolicitat; spontan. unshakable [An'jeikobl] adj. de nemişcat, imuabil, imobil; dârz, ferm, de nezdruncinat; (fig.) hotărât, decis. unsolicitous l'Anso'lisitos] adj. ~ to pe care-1 interesează prea puţin să; ~about căruia nu-i pasă de, care nu se sinchiseşte de. unshaken ['An'/eikan, An-] adj. nemişcat; neclintit, neclătinat, ferm. unshamefaced ['An'/eimfeist] adj. neruşinat, neobrăzat. unsolid ['An'solid] aay. netrainic, lipsit de soliditate. unshapcliness ['An'/eiplinis, An-] s. diformitate, lipsă de graţie. unsolvable ['An'solvsbl] aay. (despre probleme) de nerezolvat. unsolved ['An'solvd, -'-] adj. (despre teme, probleme) nerezolvat, nesoluţionat, unshapely ['Aii'/eipli] adj. 1. fără o formă clară, inform. 2. (fig.) pocit, dizgraţios, diform. nedezlegat. unshared ['An'jead] adj. (despre bucurii, necazuri ele.) neîmpărtăşit. unsophisticated ['Ansa'fistikeitid, iAn-] adj. 1. natural, neamestecat, neartificial, nefalsi unshattered [W/astad] adj. (despre nervi) nezdruncinat. ficat. 2. candid, simplu, inocent, nevinovat, naiv; necomplicat. unshaved ['An'/civd] adj. v. u n s h a v e n. unshaven ['An'Jeivn] adj. neras, nebărbierit. unsophisticatedness [-nis[ s. 1. stare pură/ nefalsificată. 2. naivitate, candoare, simpli unsheath ['An'jid, -'-] vb. tr. v. u n s h e a t h e. tate, inocenţă. unsorted ['Ariso:tid] aay. nesortat. unsheathe vb. tr. a scoate din teacă; to ~ the sword a) a scoate sabia (din teacă); b) (fig.) a începe ostilităţile, a trage sabia. unsought ['An'soit, An's-] I. aay. (si ~ for) necercetat, necăutat; neexaminat, unshed [Vn'/ed] adj. nevărsat, nerlspândit. neexplorat. II. aaV. involuntar, de la sine, spontan. unsheltered ['An'Jeltsd] adj. (from) neadăpostit, neprotejat, ne-apărat, neocrqtit (de); unsound ['An'saund] aay. 1. nesănătos, bolnav, bolnăvicios; ~in mind sau of ~mind ~ from wind expus la vânt; (com.) ~ industries industrii neprotejate (de importul lipsit deraţiune,nebun, alienat, dement. 2. stricat, anormal, putred, depravat, vicios, corupt, produselor similare). detracat. 3. greşit, eronat, defectuos, fals. 4. nesigur, şubred. unsoundable [-sbl] aay. insondabil. unshielded ['An'ji:ldid] adj. (from) neadăpostit, ne-apărat, neocrotit (de). unshiftable ['An'/iftabl] adj. imobil, de neclintit, căruia nu i se poate schimba locul; unsounded [-id] adj. 1. (lingv.) nepronunţat. 2. nemăsurat în adâncime, nesondat. (despre mobilă) fix. unsoundly [-li] adv. defectuos; greşit. unship ['An'/ip, An-] vb. tr. 1. a debarca (pasageri), a descărca (mărfuri). 2. a desface unsoundness [-nis] s. 1. slăbiciune, debilitate, sănătate slabă / şubredă; ~ of mind lipsă (o vâsla, o lopata etc.) de la barcă; ~oars! intraţi ramele! 3. (fam.) a destitui, a scoate de raţiune; nebunie; demenţă. 2. stare rea (a lemnului, fructelor etc.). 3. netrăinicie, lipsă dintr-un post (pe cineva). de soliditate (a unui edificiu etc.). 4. falsitate (a unei doctrine). unshipping ['An'/ipin] s. (mar.) descărcare. unsowed ['An'soud] adj. v. u n s o w n. unshipment f'An'/ipmont] s. (mar.) descărcare; debarcare. unsown ['An'soun] aay. 1. (despre seminţe) nesemănat. 2. (despre câmpii) neînsămânţat. 1 unspan ['An'spasn] vb. tr. (în Africa de Sud) a dejuga (boii). unshod ['An'/od] adj. 1. desculţ, fără încălţăminte, cu piciorul gol. 2. (despre cai) nepotcovit, despotcovit. unsparing [An'sprarirj] adj. 1. neeconom, risipitor, cheltuitor. 2. neiertător, necruţător, nemilos, neîndurat. unshod2 past si part. trec. de la u n s h o e. unshoe ['An'/u;], past şi part. trec. unshod ['An'JbdJ vb. tr. 1. a despotcovi. 2. a lua unspeakable [An'spi:kobl] I. aay. 1. inexprimabil, de nespus, de negrăit; indescifrabil. încălţămintea (cuiva), a descălţa. 2. (fam.) detestabil, incalificabil, infect. II. s. pi. ~s fmv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unshoed [-d] aay. (amer. univ.fam.) (îmbrăcat) cam jerpelit şi fără gust. unshorn ['Ari/oin] aay. 1. netuns, netăiat. 2. lung. unspeakably [-i] aaV. 1. de nedescris, extraordinar (de). 2. (yam.) incalificabil. unshrinkable ['An'Jrirjkabl, An-] adj. (despre ţesături) care nu intră la apă. unspecialized ['An'spejblaizd] aay. nespecializat. unspecified ['An'spesifaid, An-] adj. nespecificat. unshrinking ['Arijrirjkirj] aay. neclintit, ferm, neînfricat.
1003
unspectacular ['/mspek'taekjuta1"] adj. 1. care nu face impresie, ncspcctaeulos. 2. care se îndeplineşte fără fast, simplu. unspent [Vn'spent,'--] adj. 1. neehcltuit, neîntrebuinţat. 2. nesecat, ncsleit; (despre forţe) neobosit, neostoit. unspiritual ['An'spiritjusl, -t/u^l] adj. 1. neavând nimic comun cu lumea spirituală. 2. carnal, senzual. unspoiled ['AiVspoilt] adj. 1. nejefuit, neprădat. 2. nedevastat, neruinat; intact, neatins. 3. necorupt, nestricat; (fig.) nerăsfăţat, bine crescut, unspoilt adj. v. u n s p o i 1 c d. unspoken ['An'spoukan, An-] adj. nepronunţat; (despre un acord) tacit. unspontaneous ['An'spDn'tcinjos] adj. constrâns, de comandă, nespontan. unsporting ['An'sp^tinJ adj. v. u n s p o r t s m a n l i k e . unsportsmanlike ['An'spoUsmsnlaik, AII-] adj. 1. nesportiv, nedemn de un sportiv, contravenind regulamentelor sportive. 2. incorect, necinstit. unspotted ['An'Spotid, An-] adj. 1. nepătat, fără pată; pur, curat. 2. (fig.) curat, nepătat, cinstit, onest. unspottedness [-nis] adj. curăţenie, puritate. unsprung ['An'sprArj] adj. 1. (despre vehicule) fără arcuri. 2. (despre capcane mecanice) nearmat. unspun [Vn'spAn] adj. deşirat. unsquared [Vn'skwead] adj. (despre lemnul de construcţii) neecarisat. unstable [Vn'steibl, An-] adj. 1. instabil. 2. (despre caracter) schimbător, neconstant. unstainable [Vn'stcinabl] adj. care nu se poate colora, care nu prinde culoare; care nu se poate păta, care nu prinde pete. unstained ['An'steind] adj. v. u n s p o t t e d . unstamped ['An'stEempt, '—] adj. 1. nemarcat, nefrancat, netimbrat, netaxat. 2. neştampilat. unstated [Vn'steitid] adj. nemenţionat. unstatesmanlike ['An'steitsmsnlaik, An-] adj. nedemn de un om de stat. unstatutable [Vn'stastutabl] adj. contrar regulamentului; în contradicţie cu statutul, nestatutar. unsteadfast ['An'stcdfast, An-] adj. instabil, inconstant. unsteadfastness 1-nis] s. instabilitate, inconstanţă. unsteadiness ['An'stedinis] s. 1. instabilitate, lipsă de echilibru; nesiguranţă (a mâinii etc.). 2. oscilare. 3. nehotărâre, şovăire. 4. variabilitate; caracter schimbător. unsteady ['Aii'stedi] adj. 1. nestabil. 2. schimbător, variabil, neregulat. 3. inconstant, nestatornic. 4. nehotărât. unsteel ['An'stiil] vb. tr. (poetic) a înmuia, a îndulci (inima cuiva); a îndupleca. unstick ['An'stik, \n-], past şi part. trec. unstuck ['An'stAk] vb.A.tr. a dezlipi. B. intr. (av.,fam.) a decola. unstinted [Vn'stintid] adj. bogat, abundent, copios, fără margini, nelimitat. unstinting [Vn'stintin] adj. 1. generos, mărinimos. 2. nemărginit, nelimitat. unstintingly [-li] adv. fără rezerve, din plin. unstirred ['An'sts:d, An-] adj. 1. care nu a fost mişcat / clintit / urnit (dm loc). 2. liniştit, calm; impasibil, netulburat, nemişcat. unstitch ['An'stit/, An-] v. A. tr. a descoase. B. intr. a desface o cusătură. unstockinged ['An'stokind] adj. fără ciorapi, desculţ. unstop ['An'stop, An-J vb. tr. 1. a deschide, a (e)libera (de obstacole). 2. a desfunda, a debloca. unstoppable ['An'stDpsbl] adj. pe care nimic nu-1 poate opri, de neoprit / de nestăvilit; (despre un şut la fotbal etc.) imparabil. unstopped ['An'stopt] adj. 1. destupat, deschis. 2. (lingv., despre consoane) spirant, fricativ. unstrained ['An'streind] adj. 1. neîncordat, neforţat, necontractat, relaxat. 2. neconstrâns. 3. nestrecurat, nefiltrat. unstrap ['An'strsp, An-] vb. tr. a descheia (nasturii), a dezlega (un pachet); a scoate (cureaua). unstratifîed ['An'strzetifaid] adj. ne stratificat. unstressed ['An'strest] adj. 1. (lingv.) neaccentuat. 2. neîncordat. unstretch ['An'stret/] vb. A. tr. a slăbi, a destinde (un cablu etc.). B. intr. (despre un cablu etc.) a slăbi. unstring ['An'strirj, An-],paşt şi part. trec. unstrung ['An'strArj, An-] vb. tr. 1. a destinde strunele (unui instrument) sau coarda (unui arc). 2. a deşira (mărgele etc.). 3. a zdruncina (nervii). unstrung ['An'strArj, An-] I. past. şi part. trec. de la u n s t r i n g. II. adj. (despre sistemul nervos, nervi) zdruncinaţi. unstuck ['An'stAk, An-] past şi part. trec. de la u n s t i c k. -0- to come ~a) a se dezlipi, a se desface; b) (fam., despre planuri etc.) a rămâne baltă; a se alege praf şi pulbere. unstudied [Vn'stAdid, An-] adj. 1. nestudiat, neecreetat, neaprofundat. 2. nepreparat, natural, Firesc. 3. neînvăţat, neinstruit, ignorant; neşcolarizat. unstudious ['An'stjuidiss] adj. nestudios. unsubdued ['Ans?b'dju:d, .An-] adj. nesubjugat, nestăpânit (şi fig.). unsubmissive ['Anssb'misiv, .An-] adj. nesupus, neascultător, rebel, refractar. unsubmissively [-li] adv. cu nesupunere. unsubscribed ['Anssb'skraibd, .AII-] adj. 1. (despre acte) nesemnat. 2. (despre capital) nesubscris. unsubsidized [Vn'sAbsidaizd] adj. nesubvenţionat. unsubstantial ['Anssb'stasn/al, An-, -bz't-] adj. 1. nesubstanţial, lipsit de substanţă, necsenţial. 2. imponderabil, fără greutate, imaterial. 3. ncreal, ireal. 4. fragil, delicat. 5. (despre hrană, alimente etc.) nenutritiv, nehrănitor; uşor, frugal.
untested
unsuccess ['Ansok'ses, '--■-] ş. insucces, nereuşită, eşec. unsuccessful [-ful, .An-] adj. 1. nereuşit, nerodnic, zadarnic. 2. (desprepersoane) care nu reuşeşte, care nu a reuşit, care nu arc succes; (despre un candidat la alegeri) neales; (despre un candidat la un examen) nepromovat, trântit. unsuccessfully [-i] adv. fără succes, zadarnic, în zadar. unsuccessfulness [-nis] s. v. u n s u c c e s s. unsugared [Vn'/ugod] adj. (despre ceai etc.) fără zahăr. unsuitability ['An.sjuita'biliti, .An-sju:-, 'AII.SU:-, \\n-su:-, -foţi] s. 1. incapacitate. 2. caracter neadecvat, impropriu; inoportunitate. unsuitable [Vn'sjmtsbl, An-, -'su:-] adj. 1. nepotrivit, ncconvenabil. 2. (despre lucruri) impropriu; (despre vorbe) deplasat, inoportun. unsuitableness [-nis] s. v. u n s u i t a b i 1 i t y. unsuitably [-i] adv. nepotrivit. unsuited ['An'sjmtid, An-, -'su:-] adj. (to, for) nepotrivit, impropriu (pentru) ♦ we wish no one to leave the shop ~ dorim ca nimeni să nu plece din magazin fără să fi găsit ce caută. unsung ['An'SArj, An-] adj. (poetic) necântat, nelăudat (prin cântec). unsunned ['An'sAnd, An-] adj. neluminat sau neîncălzit de soare; umbrit; umbros. unsupplied ['Ansa'plaid, .An-] adj. 1. neaprovizionat, nealimentat, iară provizii. 2. (despre un post) neocupat. unsupportable [Vnsa'po^sbl, .An-] adj. insuportabil, intolerabil. unsupported [rAns3'p3:tid] adj. nesprijinit, neîncurajat, nesusţinut; neconfirmat. unsuppressed [Vnsa'prest] adj. 1. (despre o răscoală) neînăbuşit. 2. nesuprimat. unsure ['An'/usr, Jjo:r\ adj. 1. nesigur. 2. (despre timp) nedeterminat. unsurmountable ['AiisafO'mauntabl, .An-] adf insurmontabil. unsurpassable ['Ans3(:)'pa:s3bl[ adj. de netrecut. unsurpassed ['Ans3(:)'pa:st[ adj. netrecut. unsusceptible ['Anss'scptobl, .An-, -tibl[ adf 1. (to) ncsensibil, insensibil (ia). 2. ~of incapabil de. unsuspected [Vnsas'pektid, .An-[ adj. nesuspectat, nesuspicionat, nebănuit. unsuspectedly [-li] adv. fără ca cineva să bănuiască. unsuspecting ['Ansss'pcktin] adj. nebănuitor, lipsit de bănuială, încrezător. unsuspectingly [-li] adv. fără să bănuiască (ceva). unsuspicious ['Ansas'pi/ss, .An-] adj. lipsit de suspiciune, nebănuitor; încrezător, credul; naiv; to be ~ of smth. a nu se îndoi de ceva. unsustainable ['Ansss'teinabl, .An-] adj. de nesusţinut. unsustained [Vnsas'teind] adj. (despre eforturi) nesusţinut. unswathe ['Aii'sweiO] vb. tr. 1. a desfăşa (un copil etc.). 2. a debandaja (o rană). unswayed [Vn'sweid] adj. neînrâurit, neînsufleţit, neafectat. unsweetened ['An'swi:tnd, 'An.s-] adj. ncîndulcit. unswept ['An'swept, An's-] adj. ncmăturat. unswerving [An'swaivirj] adj. 1. constant, ferm, neabătut. 2. (despre zbor) în linie dreaptă, drept. unswervingly [-li] adv. 1. neabătut, constant, cu fermitate. 2. fără sa se abată din drum. unsworn ['An'swom] adj. nelcgat prin jurământ, care nu a prestat jurământ. unsymmetrical ['Ansi'mctrikal, .An-] adj. asimetric, nesimetric. unsympathetic ['Anisimpa'uctik] adj. necompătimitor; rece; indiferent. unsympathetically [-pli] adv. hecompătimitor; rece; cu indiferenţă. unsystematic ['Anisisti'iiKetik, .Ansis-] adj. nesistematic. unsystematically [-^li] adv. nesistematic. untack [Vn'tsk] vb. tr. a desface, a scoate, a pune în libertate, a (e)libera, a desprinde, a detaşa. untaken ['An'teikan] adj. neluat. untalented ['An'teefontid] adj. netalcntat. untameable ['An'tcimabl, AII-] adj. neîmblânzit, de nesupus, de nedomesticit, sălbatic. untamed ['An'teimd] adj. neîmblânzit, nesupus, sălbatic. untangle ['An'tasrjgl] vb. tr. 1. a descurca, a desface. 2. a lămuri, a aranja. untapped ['An'ta3pt] adj. 1. (despre butoaie) neînceput, căruia nu i s-a dat cep. 2. (metal.) netarodat, nefiletat. untapped resources [~ ri'so:siz] s. pi. (ec.) resurse nefolositc / neutilizate / neexploatate. untarnished ['An'ta:ni/t, AU-] adj. negudronat. untasted ['An'teistid] adj. negustat. untaught ['An'to:t,'--] I. pas/ şi part. trec. de la u n t e a c h. II. adj. neînvăţat, neinstruit, ignorant. untaxable ['An'tasksabl] adf neimpozabil. untaxed ['An'taskst,'--] adf neimpus, scutit de impozite. unteach ['An'ti:t/,'--], past şi part. trec. untaught ['An'to:t,'--] vb. tr. a dezvăţa. unteachable [-abl] adj. 1. incapabil de a învăţa (ceva); (fam.) the ~ tail of the class codaşii, elevii înapoiaţi. 2. (despre o artă etc.) care nu se poate învăţa. untechnical ['An'tekniksl] adj. nctehnic; (despre cărţi) de popularizare. untempted ['An'tcmptid] adj. (by) netentat; ncispitit (de). untempting ['An'temptirj] adj. neatrăgător, neispititor. untenability ['An.tena'biliti, -iti:n-, -foţi] s. 1. imposibilitate de a apăra (o fortăreaţă). 2. (despre o teorie) imposibilitate de a fi susţinut. untenable ['An'tensbl, An-, -'ti:n-] adj. 1. (despre o cetate, fortăreaţă etc.) care nu se poate menţine. 2. (despre o părere) care nu se poate susţine; nerezonabil. untenantable [An'tcnsntobl] adj. nelocuibil, de nelocuit; care nu se poate închiria. untenanted ['An'tcnantid] adj. nelocuit, gol; fără chiriaşi, neînchiriat. untended ['An'tendid] adj. 1. nepăzit, nesupravegheat. 2. (despre un bolnav) neîngrijit. untested ['An'tcstid] adj. neîncercat; nesupus la probă, neverificat.
unthankful
unthankful ['/ui'Osenkful, An-] adj. nerecunoscător, ingrat. unthankfully [-i, -fali] adv. cu nerecunoştinţa. unthankfulness [-nis] s. nerecunoştinţa, ingratitudine. unthinkable [An'Sinkobl] adj. 1. de necrezut, de neconceput, de neînţeles; de neînchipuit, inimaginabil. 2. (fig.) extraordinar, imposibil. unthinking [An'Qinkirj, An-] adj. nechibzuit, negândit, nemeditat, nesocotit, necugetat, pripit; uşuratic. unthinkingly ]-li] adv. fără să se gândească; pripit; fără discernământ, necugetat. unthoughtful ['An'(ta:tful, An-] adj. v. t h o u g h 11 e s s. unthought of [An'0o:t3v] adj. 1. neprevăzut. 2. uitat, lăsat în părăsire. unthread ['An'Srcd] vb. tr. 1. a scoate aţa (din ac). 2. (fig.) a descurca, a descâlci (o taină, o problemă). unthrifty [An'Orifti, An-] aay. risipitor, cheltuitor. unthrone ['An'Oroun] vb. tr. a detrona. untidily [An'taidili, 'An't-J adv. neîngrijit, dezordonat. untidiness [An'taidinis] s. dezordine, neorânduială, harababură, debandadă. untidy [An'taidi] adj. neglijent, dezordonat, neîngrijit, neglijent, în dezordine, în neorânduială. untie ['An'tai] vb. tr. 1. a dezlega, a deznoda, a desface («« nod, o legătură). 2. (fig.) a (e)libera, a da libertate, a pune în libertate. untied ['An'taid] adj. dezlegat, deznodat, desfăcut. untight ['An'tait] adj. neermetic, neetanş. until [sn'til, An't-, 'Antil, 'AMI] prep., conj. v. t i 111. untile ['An'tail] vb. tr. a da jos acoperişul, a descoperi (o casa), a lua olanele (de pe casă S acoperiş). untillable ['An'tibbl] aay. (despre pământ) nearabil; necultivabil. unfilled ['An'tild] adj. (despre pământ) nearat, nelucrat; necultivat. untimeliness [An'taimlinis] s. 1. caracter prematur; precocitate. 2. inoportunitate. untimely [An'taimli] I. adj. 1. prematur, precoce, ncvârstnic, vremelnic, timpuriu. 2. inoportun, intempestiv. II. aaV. 1. (prea) din vreme, devreme. 2. inoportun, intempestiv. untinged ['An'tina^d] adj. (with) neatins, nepătat (de). untirable ['An'taiorebl] adj. (de) neobosit. untiring [An'taiorin] adj. neobosit; asiduu. untiringly [-li] adv. neobosit, neostoit. unto ['Antu, -to] prep. (poetic) v. t o; to liken smth. ~ a asemui ceva cu; (fnv.) and I say ~ you şi vă grăiesc vouă; ~ this day până azi, în ziua aceasta. untold ['An'tould, -'-,'—] adj. 1. nespus, nemărturisit, neexprimat; nepovestit; he left the secret ~ nu dezvălui taina. 2. necalculat, nenumărat, nesocotit. untorn f'Arito:n] adj. nerupt, nesfâşiat; întreg, intact. untouchable [AritAt/abl, 'An't-] I. adj. 1. de neatins; insensibil. 2. (fig., despre un om politic) incoruptibil. 3. de neatins, intangibil. 4. (/« India) fără castă. II. s. the ~s paria (in India). . untouched ['An'tAt/t, An-] adj. 1. neatins, teafăr. 2. (si ~ upon) neamintit, nemenţionat. 3. indiferent, rece, nepăsător. 4. (despre calitate) fără egal, incomparabil. untoward [An'towad,'-'--, 'Ant9'wo:d,'--'-, TAntu'wo:d,'--'-] adj. 1. nefavorabil, defavorabil, ghinionist, nenorocit, nefericit. 2. (înv.) nesupus, nedocil, rebel, refractar. untowardly [An'touodli] aaV. 1. neîndemânatic, cu stângăcie. 2. necuviincios, cu necuviinţă. 3. printr-o întâmplare nenorocită. untowardness [An'towodnis] s. 1. nesupunere, lipsă de loialitate. 2. aspect nefavorabil, caracter puţin propice. untraceable ['An'treissbl, An-] adj. de negăsit, căruia nu i se poate da de urmă. untracked ['An'trakt] adj. 1. fără drum, fără potecă, fără pârtie. 2. (despre criminali etc.) nedepistat, căruia nu i s-a dat de urmă. untrained ['An'treind, 'AM-, An't-] adj. neinstruit, neexperimentat, neînvăţat; (despre animale) nedresat; (despre atleţi) neantrenat. untrammelled [An'traimaldj adj. neîmpiedicat, liber, nestingherit. untransferable ['Antrasns'fsTsbl, -tr'a:ns-[ adj. 1. netransferabiî. 2. inalienabil. untranslatable ['Antrams'leitsbl, -trains-, tramz-, -tra:nz-, -trans-, -tranz-] adj. intraductibil. untranslated ['Antrsns'leitid] adj. netradus. untransportable ['Antra3ns'po:t9bl, -tro:ns-[ adj. netransportabil. untravelled ['An'trasvld] adj. 1. (despre persoane) neumblat, necălătorit. 2. (despre ţări) neexplorat, necunoscut. 3. neumblat, necercetat; an ~corner of Africa un colţ necercetat al Africii. untraversed [rAritra;v3(:)st, rar rAn'tra'vsistj adj. nestrăbătut, netraversat. untried ['An'traid,'--] adj. 1. neîncercat; we have left no remedy ~ nu am lăsat nici un remediu neîncercat. 2. nepus la încercare; ~ troops trupe neintrate în foc. 3. (despre deţinuţi) nejudecat. untrimmed ['An'trimd,'--] aay. 1. nearanjat; nepus în ordine. 2. (despre pălării etc.) neîmpodobit. untrodden ['An'trodn, -'—,'—] adj. (despre o pădure virgină) nebătătorit, neumblat. untroubled ['An'trAbld, -'—] adj. netulburat, calm; senin, limpede. untrue ['An'tru:, -'-] adj. 1. neadevărat, fals; mincinos. 2. inexact, neexact, incorect; ~ to type neconform cu modelul; ~ to life care nu corespunde realităţii, nereal, neveridic, ireal. 3. (despre persoane) necredincios, neloial; nestatornic. untruly [-li] adv. 1. fals; într-o lumină falsă. 2. incorect, inexact. untrustworthiness ['An'trAstiW3:oinis, Ani-] s. 1. lipsă de probitate; falsitate, neloialitate. 2. caracter îndoielnic, dubios (al unei informaţii etc.).
1004
untrustworthy ['An'trAstiwstfi] adj. 1. nedemn de încredere, nesigur. 2. (despre informaţii, mărturii) îndoielnic, dubios, nesigur. untruth ['An'tru:0, An-] s. 1. neadevăr, minciună. 2. (înv.) falsitate, perfidie. untruthful [-fwl] adj. mincinos; fals, neveridic. untruthfully [-foii, -fsli] adv. fals, neveridic. untruthfulness [-folnis] s. caracter mincinos; falsitate; lipsă de veridicitate. untuck ['An'tAk, An-] vb. tr. 1. a desface pliurile (de la o rochie), a întinde o cută / o îndoitură de la. 2. a lăsa în jos (o mânecă suflecată etc.). untunable ['An'tjumobl] adj. 1. (despre un instrument muzical) care nu se poate acorda. 2. v. u n t u n e f u 1. untune ['An'tjum] vb. tr. 1. (muz.) a dezacorda. 2. (fig.) to ~ smb. to a face pe cineva să nu mai. untuneful [-fol] adj. nearmonios; nemelodios. unturned ['An'tomd, An-] adj. 1. nerăsturnat, neîntors, rămas pe loc; to leave no stone ~ a răsturna cerul şi pământul, a face tot posibilul, a pune totul în mişcare, a se da peste cap (pentru a reuşi ceva). 2. neschimbat; ~ leaves frunze încă verzi. 3. nedat la strung, nestrunjit. untutored ['An'tjmted] adj. 1. neinstruit, neexperimentat, ignorant, neformat. 2. simplu, naiv, candid. untwine ['An'twain] vb. tr. 1. a desface, a destinde, a deznoda, a dezlega. 2. a descurca, a descâlci. untwist ['An'twist, An-] vb. A. tr. a desface (ceea ce era răsucit); a descâlci; a despleti. B. intr; a se desrăsuci; a se descâlci; a se despleti. ununderstandable ['Ando'staîndsbl] adj. de neînţeles, neinteligibiî. unurged [rAn'3;d3d] adj. spontan. unusable ['Ariju:Z3bl] adj. inutilizabil. unused adj. 1. ['An'ju;st, An-, rar -'ju:zd] neobişnuit; to get ~to smth. a se dezobişnui de ceva. 2. ['An'jmzd, An-] neîntrebuinţat, nefolosit, neuzitat, care nu serveşte. unusual [An'juyuo], 'An'j-, -3W0I, -3ul, -33l] adj. 1. neobişnuit, neuzual, care iese din comun, rar. 2. remarcabil, extraordinar. unusually [-i[ adv. neobişnuit, excepţional de; rar; ~ tall neobişnuit de înalt. unusualness [-nis[ s. caracter neobişnuit / excepţional. unutilized ['An'ju:tilaizd] adj. nefolosit, neutilizat. unutterable [An'Atarebl] I. adj. inexprimabil, inefabil, de nespus: II. s.pl.~s (înv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unutterably [-i] aov. de nespus, de neînchipuit, de nedescris. unuttered ['An'Atod] aay. nepronunţat, nerostit. unvalued ['An'vselju:d, An-] adj. 1. neevaluat, nepreţuit, inestimat, neestimat. 2. depreciat, neapreciat; fără preţ, fără valoare. unvanquishable ['An'vjenkwijobl] adj. de neînvins, invincibil. unvanquished ['An.vasijkwijt] adj. neînvins. unvarnished adj. 1. ['An'va:ni/t, An-] nelăcuit, nelustruit, nesmălţuit. 2. [An'vamijt] - . natural, simplu, fără artificii, nefardat; ~ truth adevăr gol-goluţ, purul adevăr. unveil [An'veil, 'An'v-] vb. A. intr. a-şi descoperi faţa, a se dezvălui. B. tr. 1. a dezveli în mod solemn (un monument etc.). 2. a dezvălui (un secret), a da pe faţă, a da la iveală. unvendable ['An'vendabl] adj. care nu e de vânzare. unverifîable ['An'verifaisbl] adj. neverificabil. unversed ['An'vo:st, An-] adj. (in) neversat (în), neexperimentat (în), nerutinat. unviolated ['An'vaioleitid] adj. neviolat. unvirtuous ['An'vo:tjuos] adj. nevirtuos; corupt, vicios. unvisited [Vui'vizitid] adj. nevizitat; necercetat.. unvocal ['An'voukal] adj. 1. reţinut, rezervat. 2. nemelodios; nearmonios; discordant. unvoiced ['An'voist,'—] adj. 1. neexprimat, nepronunţat. 2. (fon.) surd, mut. unvote ['An'vout] vb. tr. a anula (o alegere) printr-o (nouă) punere la vot. unvouched ['An'vaut/t] adj. (şi ~ for) negarantat, neconfirmat. unwalled ['An'wo:ld[ adj. fără ziduri; neîntărit, nefortificat. unwanted ['An'wontid, 'An.w-] adj. 1. nedorit, nevoit. 2. netrebuincios, superfluu, inutil, de prisos. 3. nepoftit. unwarily [An'wearili] aav. imprudent, fără prevedere / precauţie, riscat; nechibzuit, nesăbuit, necugetat. unwarned ['An'womd] adj. neprevenit, neavertizat, neînştiinţat. unwarped ['An'wo:pt] adj. 1. nestrâmbat, nerăsucit, drept. 2. (fig.) drept, imparţial. unwarrantable ['An'worantabl] adj. 1. nejustificabil, nescuzabil. 2. inadmisibil, de nepermis. unwarrantably [-i] adv. nescuzabil, inadmisibil. unwarranted adj. 1. ['An'worantidJ fără garanţie, negarantat. 2. [An'worantid] nejusti ficat, ncautorizat; nemotivat. unwary [An'wesri,'-'--] adj. neprevăzător, imprudent; nesăbuit, nechibzuit. unwashed ['An'wojt,'--] I. adj. nespălat, murdar. II. s. the ~ nespălaţii, sărăcimea, calicimea. unwatched ['An'wotjt,'--] adj. nesupravegheat; fără supraveghere. unwatered ['An'wo:ted] adj. 1. (despre grădină) neudat, nestropit. 2. (despre vinuri) fără adaos de apă, nebotezat. 3. (despre cai) neadăpat. 4. (despre o regiune) fără apă / irigaţie. 5. (despre mătase) fără ape, nemoarat. unwavering [An'weivorirj] adj. neşovăitor, hotărât, decis, ferm, care nu oscilează. unwearable ['An'weorobl, An-] adj. (despre haine) care nu se poate purta. unweariable ['An'wioriobl] adj. neobosit. unwearied [An'wiorid] adj. neobosit. unwearying [An'wioriirj] aay. neobosit.
1005
unweave ['An'whv], past unwove [-'wouv], part. tree, unwoven [-'wouvan] vb. tr. 1. a desface (o ţesătură), a destrăma. 2. a despleti. unwed ['An'wed] adj. necununat, necăsătorit. unwedded [-id] adj. (lit.) v . u n w e d , unweeded ['An'wi:did] adj. neplivit, năpădit de buruieni. unweighed ['An'weid] adj. 1. necântărit. 2. nechibzuit, nesocotit. unweighted ['An'weitid] adj. 1. neîncărcat, neîmpovărat (şi jig.). 2. neimportant, nesemnificativ. unwelcome [An'welksm, 'An'w-] adj. 1. nedorit, neaşteptat, nepoftit. 2. supărător, dezagreabil, neplăcut; ~ news ştiri neplăcute. unwelcomed [-d] adj. care nu a fost întâmpinat (cu onoruri). unwell ['An'wel, An-] adj. indispus, suferind; she is ~ a) e indispusă; b) (euf.) are menstruaţie. unwept ['An'wept] adj. (poetic) neplâns, neregretat. unwhisperable ['An'hwispsrabl] I. adj. despre care nu se poate sufla o vorbă / şopti un cuvânt. II. s. pl. ~s (înv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unwholesome ['An'houlsam] adj. nesănătos, insalubru, dăunător (şifig.). unwholesomeness [-nis] s. lipsă de salubritate, caracter insalubru. unwieldy [An'wi:ldi] adj. 1. greoi, voluminos, dizgraţios, stângaci. 2. (despre obiecte) incomod (la purtat), greu de mânuit. unwifely ['An'waifli] adj. nedemn de o soţie. unwilled ['An'wild] adj. involuntar, neintenţionat. unwilling [Wwilin, An-] adj. îndărătnic, refractar, care nu e dispus; to be ~to do smth. a nu fi dispus să facă ceva. unwillingly [-li] adv. în silă, fără plăcere, fără bunăvoinţă, împotriva voinţei sale, cu îndărătnicie. unwillingness [-nis] s. rea-voinţă, silă. unwind ['An'waind, An-], past şi part. trec. unwound ['An'waund, An-] vb. A. tr. a desfăşura, a desface, a dezveli, a debobina, a descolăci. B. intr. a se desfăşura; a se dezveli, a se descolăci. unwinder ['An'waindy] s. (tehn.) depanator, dcrulator. unwinking ['An'winkirj] adj. 1. neadormit, treaz; care nu clipeşte. 2. (fig.) vigilent. unwisdom ['An'wizdam] s. prostie, nechibzuinţă, nesocotinţă, imprudenţă; ignoranţă, stupiditate, lipsă de înţelepciune. unwise ['An'waiz, 'Anw-, An'w-] adj. lipsit de înţelepciune, nechibzuit, nesocotit, imprudent; prost, stupid. unwisely ['An'waizli, An-] adv. nesăbuit, nesocotit; fără înţelepciune. unwiseness [Wwaiznis] s. v. u n w i s d o m. unwished [Wwi/t] adj. (si ~ for) nedorit, nevrut; indezirabil, supărător. unwishful ['An'wi/ful] adj. ~ io puţin dispus să, nedoritor să. unwitnessed ['An'witnest] adj. fără martor; nevăzut, neauzit. unwitting [An'witin] adj. fără voie, involuntar; nepremeditat, rară a şti; neintenţionat, spontan. unwittingly [-li] adv. fără intenţie; fără vrere; inconştient. unwomanly [An'wumanli, 'An'w-] adj. nefemeiesc; nevrednic de o femeie. unwonted [An'wountid] adj. neobişnuit, nemaiîntâlnit, rar, extraordinar, puţin comun. unwontedness [-nis] s. caracter neobişnuit (al unui eveniment etc.). unwooded ['Aii'wudid] adj. fără păduri, fără arbori; defrişat. unwordable ['An'waidabl] adj. inexprimabil. unworkable ['An'waikobl, An-] adj. 1. de neexecutat, impracticabil, inaplicabil; neprelucrabil. 2. (mine) inexploatabil. unworkableness [-nis] ş. 1. caracter impracticabil. 2. imposibilitate de exploatare (a unei mine). unworked [An'w9:kt] adj. nelucrat; neprelucrat; nefasonat. unworkmanlike ['An'waikmanlaik, An-] adj. nedemn de un bun lucrător; (fig.) cârpăcit, lucrat de mântuială. unworldliness ['An'waildlinis] s. 1. imaterialitate; caracter nelumesc. 2. simplitate, candoare. unworldly [rAn'w3:ldli] adj. 1. spiritual, imaterial, care nu ţine de această lume. 2. nepământean, ceresc. unworn [rAn'wD:n,'--] adj. nepurtat, neuzat; nou, în stare nouă. unworthily [An'W3:5ili, 'An'w-] adv. nedemn. unworthiness [An'woiâinis] s. 1. lipsă de merit; nevrednicie. 2. caracter nedemn (al unei fapte etc.). unworthy [An'w3:5i] adj. nemerituos, nedemn; josnic, laş, înjositor. unwound ['An'waund, AII-] past şi part. trec. de la u n w i n d. unwounded ['An'wumdid] adf nerănit. unwove ['An'wouv] past de la u n w e a v e. unwoven ['An'wouvan] part. trec. de la u n w e a v c. unwrap ['An'rasp, 'An-] vb. tr. a desface, a despacheta. unwrinkled ['An'rinkld] adj. fără riduri. unwritten ['An'ritn, 'An.r-] adj. 1. nescris; verbal, oral, tradiţional; an ~ law o lege nescrisă, o tradiţie, un obicei al pământului. 2. (despre hârtie, caiet etc.) nescris, alb, imaculat. unwrought ['An'rD:t] adj. 1. (înv. poetic) nesăvârşit, nefăptuit. 2. nclucrat, neprelucrat, neşlcfuit. unyielding [An'ji:ldin,, 'Anj-] adj. ferm, neclintit, stabil, fix, inflexibil, de neînduplecat, neînduplecabil. unyieldingness [-nis] s. inflexibilitate; duritate; fermitate; încăpăţânare.
upcropping
unyoke ['An'jouk, -'-] vb. A. tr. a dejuga (boii etc.); a scoate jugul; (fig.) to ~ a people a dezrobi un popor. B. intr. 1. (fig.) a se elibera, a scoate / a da jos jugul (de pe sine). 2. (fam.) a înceta lucrul. unyoked [-t] adj, dejugat, deshămat; (fig.) liber, neconstrâns, eliberat. unzoned ['An'zound] adj. fără cingătoare, fără centură. up [Ap] I. adv. 1. (indică ridicare, urcare, verticalitate) sus, în sus; to go ~ a sui, a urca; ~ went his stick ridică bastonul; to lift ~ one's head a-şi ridica capul; hands ~ mâinile sus; to throw smth. ~ a arunca ceva în sus; (mai ales amer.) ~ there acolo sus, în cer (de la titlul romanului autobiografic "Somebody Likes Me Up there" al boxerului Rocky Graziano); he is ~ a) s-a sculat; b) e în picioare; he was ~ all night a stat treaz toata noaptea; ~ and down în sus şi în jos. 2. (indică urcare, creştere, mărire, ridicare, majorare) (în) sus, mai sus; în aer; children from 12 years ~copil de la 12 ani în sus; corn is ~ a) grânele s-au scumpit; b) cerealele au un curs ridicat (la bursă); the plane is ~ avionul a decolat / e în aer; the horse might have won with a better jockey ~ calul ar fi putut câştiga dacă ar fi avut un jocheu mai bun (în spate). 3. (indică apropiere) încoace; a boy came ~ se apropie un băiat; to follow smb. ~ a urmări pe cineva îndeaproape; to be ~ with smb. a fi aproape de cineva, a fi la acelaşi nivel cu cineva. 4. (indică expirarea unui termen, terminarea sau rezultatul unei acţiuni) gata, terminat; Parliament is ~ sesiunea parlamentară a luat sfârşit; it is all ~ with him s-a isprăvit cu el; to eat ~ a mânca tot, a devora. 5. (indică sau accentuează o activitate) to stir ~sediment a agita, a răscoli un reziduu; what's ~? ce se petrece? 6. (indică o stare de tensiune); to wind ~ a întinde (un arc etc.); his blood was ~ i se suisc sângele la cap, îi fierbea sângele în vine. ♦ ~ and about pe picioare; ~ i n cunoscător al (cu gen.) priceput Ia; she is well ~in history e o bună cunoscătoare a istoriei; ~ to până la; (până) la nivelul (cu gen.), până la înălţimea (cu gen.); ~ to the mark a) până la semn; b) la înălţime; he is ~ to a thing / a trick or two e un şiret şi jumătate; to act ~ to one's promise a-şi ţine promisiunea, a se ţine de cuvânt; what are you ~ to? ce ai de gând?; smth. is ~ se întâmplă ceva, se plănuieşte / se urzeşte / se pregăteşte ceva; it is ~ to you to decide dumneata hotărăşti, de dumneata depinde hotărârea; ~ to date v. u p -1 o - d a t e; ~(with)! trăiască, sus (cu), vivat; (sport) to be two ~ a avea un avans / un avantaj de două puncte, a conduce cu două puncte. II. prep. 1. în susul (cu gen.); spre, către, în direcţia (cw gen.); contra (cu gen.), împotriva (cw gen.); ~ the river a) în susul râului; b) (amer. si.) în închisoare (de la închisoarea Sing Sing situată pe râul Hudson, mai sus de New York); ~ the wind contra vântului. 2. de-a lungul (cu gen.); ~ the street de-a lungul străzii. III. adj. 1. care urcă, care merge în sus. 2. crescut, ridicat. 3. (mai ales despre trenuri) care se îndreaptă spre un centru important; ~ train tren mergând spre Londra sau spre alt oraş mare; an ~ line linii (de tren / tramvai / autobuz) de centru / de oraş. 4. (despre lichide) spumos, spumegând, făcând spumă; as ~ as (sparkling) champagne spumos ca şampania. IV. ş. 1. urcare, suiş, ascensiune. 2. ridicătură de pământ, muşuroi; ~s and downs ondulaţii, neregularităţi ale terenului, suişuri şi coborâşuri. 3. (fig.) succes, reuşită, izbândă; the ~s and downs of life vicisitudinile vieţii, ale vieţii valuri. 4. urcare de preţuri, ridicare a preţurilor; ridicare / urcare a cursului (la bursă). 5. (amer. corn. fam.) cumpărător virtual, amator. 6. tren, tramvai, autobuz etc. care merge spre centrul oraşului. V. vb. A. tr. 1. a ridica (bastonul, puşca etc.). 2. (amer.) a urca (producţia, preţul). B. intr. 1. a se ridica, a se scula în picioare (din genunchi, din pat); (lit.) then ~ and spoke atunci se ridică şi grăi. 2. (dial., fam.) to ~ with smth. a ridica ceva. up-a-daisy ['Apaideizi] interj, hop! hopa sus! (unui copil). up-anehor ['Ap'a2rjk9r] vb. intr. (mar.) a ridica ancora. up-and-coming ['ApandkAniirj] adj. (amer.) energic, întreprinzător; spirt, argint viu, „pus în priză". up-and-doing ['Apan'duiin] adf energic, întreprinzător; (foarte) activ, în plină activitate. up-and-down ['Apan'daun] I. adf în sus şi în jos; vertical. II. s. 1. ţfam.) to give smb. the ~ a măsura pe cineva cu privirea; to give a letter the ~ a parcurge o scrisoare. 2. (mar.) apic. up-and-up [\psnd\p] I. s. to be on the ~ a) a fi în plină ascensiune, a urca tot mai sus (pe scara socială), a face carieră; b) a fi cinstit / onest. II. adf (mai ales despre o femeie) cinstit, cuminte, serios. Upanishads [u'pAni/sdz, -'pasn-, amer. -Jasdz] s. pl. the ~ Upanişadele. upas ['ju:pas] s. 1. (bot.) antiar (Antiaris toxicaria). 2. (fig.) influenţă ucigătoare, înrâurire mortală. upas-tree [~tri:] s.v. u p a s (1). upbear [Ap'bes], past upbore [Ap'bo:],part. trec. upborne [Ap'bo:n] vb.tr. (Ut.) a susţine, a sprijini, a ridica. upbeat [rApbi:t] s. 1. (muz.) timp slab. 2. (muz.) prima notă a unei compoziţii (cântată în momentul în care dirijorul ridică bagheta). 3. (muz-, versificaţie) anacruză. upbore [Ap'bo:] past de la u p b e a r. upborne [Ap'bo:n] part. trec. de la u p b e a r. upbraid [Ap'breid] vb. tr. a mustra, a dojeni, a reproşa (cuiva). upbringing ['Ap.brirjirj] s. educaţie, creştere. upburst [rApb3:st] s. izbucnire, explozie. upcast ['Apka:st] I. s. 1. (geol.) falie inversă; înălţare de straturi. 2. (mine) puţ de aeraj. II. adj. ridicat; îndreptat în sus. upeheck [Vpt/ek] vb. tr. şi intr. (amer. si.) a vomita, a vărsa. upchuck [VpitjAk] vb. tr. şi intr. (amer.) a vomita. upcoming ['Ap-kAmirj] adj. care urmează să aibă loc; pe cale de apariţie. up-country ['Ap'kAntri] I. adv. (fam.) în(spre) interiorul ţării, în partea centrală a ţării. II. adj. ['—] 1. (situat I aşezat) în(spre) interiorul ţării etc. 2. (despre o regiune etc.) fără ieşire la mare. III. s. ['—] 1. centrul ţării, regiune de interior (a ţării). 2. regiune, ţinut etc. fara ieşire la mare. upcropping ['Apikropirj] s. 1. apariţie; survenire; ivire. 2. creştere, dezvoltare.
update
1006
uprightly [-li] adv. 1. drept, vertical. 2. (fig.) drept, cinstit. update [\p'deit] vb. tr. 1. a moderniza, a aduce la zi, a pune de acord (o lucrare ele.) cu ultimele teorii sau realizări. 2. a produce (cuiva) informaţii la zi, a pune (pe cineva) uprightness [-nis] s. 1. verticalitate. 2. (fig.) integritate, onestitate. la curent. upright piano ['Aprait 'pjamouj s. (muz.) pianină. up-end [Ap'end] vb. A. tr. 1. a ridica (un butoi etc.) făcându-1 să stea pe fund. 2. (fam.) uprise [Ap'raiz],past uprose [Ap'rouz],part. trec. uprisen [Ap'rizn] I. vb. infr.-l.-a se a influenţa (în mod radical). 3. (fam.) a înfrânge, a da gata. B. intr. 1. (fam.) a se ridica ridica (ae pe scaun, din pat etc.). 2. (despre aştri, constelaţii) a seridica(pe cer). 3. (despre (în capul oaselor sau în picioare). 2. a se îndrepta. fum, strigăte etc.) a se ridica, a se înălţa. II. s. 1. (lit.) răsărit (al soarelui, stelelor etc.). up-grade ['Apigreid] I. s. urcuş, suiş; (drum) rampă; (fig.) to be on the ~ c ) (despre 2. ascensiune (a unui balon etc.). 3. urcuş, coastă. 4. ridicare, înălţare (în rang). preţuri, acţiuni etc.) în creştere; b) (despre afaceri, economie) în dezvoltare; c) (despre uprising [Ap'raizirj,'-'--,'-.--] s. 1. insurecţie, revoltă, revoluţie. 2. apariţie, naştere. bolnavi) (mergând) înspre bine, spre însănătoşire. II. adj. în rampă. III. adv. to go ~ 3. ridicare, sculare din pat. a urca, a sui. IV. vb. tr. [-'-] 1. a ridica pe o treaptă superioară; a promova. 2. (telm.) up-river [Vip'rivs'] adv., adj. ['—] v. u p - s t r e a m. a îmbunătăţi, a înnobila. uproar ['Apro:r, -n>3r] s. 1. agitaţie. 2. zgomot, vuiet, larmă, tumult, vacarm, gălăgie, tapaj, tărăboi. upgrade line ['Apgreid .lain] s. (ferov.) linie în rampă. upgrowing ['Apigrouirj] aay. (despre copii) care creşte, în creştere. uproarious [Ap'ro;rias, -tosr-] adj. zgomotos, turbulent, gălăgios; tumultuos. upgrowth ['Ap.grouB] s. 1. dezvoltare, evoluţie. 2. excrescenţă. uproariousness [-nis] s. caracter zgomotos (al unei întruniri etc.). r up-hander ['Ap-ha5nd9 ] s. (mii. si. înv.) militar care se predă. uproot [Ap'ru:t] vb. tr. a dezrădăcina, a extirpa, a smulge din rădăcini (şi fig.). upheaval [Ap'hi:vpl] s. 1. (geol.) ridicare a straturilor, ridicare de teren. 2. (mine) umflare uprootal [-al] s. (from) dezrădăcinare, smulgere (din). f a vetrei / a culcuşului. 3. (fig.) revoluţie. uprose [Ap'rouz] past de la u p r i S e. upheld [Ap'held] past şi part. trec. de la u p h o 1 d. ups-a-daisy, upsadaisy ['Apss'deizi] interj, v . u p - a - d a i s y . upsaddle ['\pissdl] vb. intr. (sud-african) a pune şaua pe cai, a înşeua calul. uphill ['Ap'hil,'—'-] I. adv. (SUS) pe munte; pe deal, la deal. II. adj. 1. (a/lat, situat) la înălţime. 2. (fig.) obositor. III. s. urcuş. upset [Ap'set], past si part. trec. upset [Ap'set] I. vb. A. tr. 1. a răsturna, a dezorganiza; uphold [Ap'hould], past şi part. trec. upheld [Ap'held] vb. tr. a susţine, a menţine, to ~ smb.'s plans a răsturna / a dejuca planurile cuiva. 2. a răsturna (un pahar, o barcă etc.). 3. a afecta, a emoţiona, a tulbura; the least thing ~s him îl afectează orice (nimic). a întreţine, a sprijini, a încuraja; to ~ the view that a susţine punctul de vedere că. upholder [-or] s. 1. partizan, aderent, adept. 2. sprijin, reazem. 4. a indispune, a deranja (stomacul), a tulbura (digestia); beer ~s me berea nu-mi face r upholster [Ap'houlsto , op-] vb. tr. a capitona; a tapisa. bine. 5. (telm.) a refula; a aplatisa, a îngroşa (un metal prin ciocănire). B. intr. a se răsturna; upholstered [Ap'houlstod] adj. 1. capitonat; tapisat. 2. (amer. pop.) căptuşit a se vărsa. II. ['Apset] s. 1. răsturnare, inversare; vărsare. 2. dezorganizare, dezordine, tulburare. 3. încurcătură; belea; pacoste. 4. indispoziţie (fizică), deranjament stomacal. (îmbolnăvit). 5. (tehn.) refulare; turtire, aplatisare (a unui metal). III. ['Ap'set] adj. 1. răsturnat; vărsat. upholsterer [Ap'houlstaror] s. tapiţer. upholstery [Ap'houlsusri] s. 1. meseria de tapiţer; lucru de tapiţerie. 2. (material de) 2. emoţionat, afectat. 3. (despre stomac) deranjat; (despre persoane) indispus. tapiţerie. 3. tapisare, capitonare. upset price ['Apset prais] s. (corn.) curs de deschidere (la bursă); preţ de cerere; knocked upkeep [rApki:p] s. 1. întreţinere (a unui local, a unei grădini etc.). 2. (si expenses of down for £ 80 from an ~ of f 40 adjudecat la 80 de lire faţă de un curs de deschidere de 40 de lire. ~) cheltuieli de întreţinere. upsetter [Ap'sets1] s. persoană care produce tulburări / dezordini. upland ['Aptend] I. adj. muntos, de munte. II. s. (mai ales pi.) ţinut muntos, regiune muntoasă, parte muntoasă (a miei regiuni). upsetting moment [Ap'setirj iinoumsnt] s. (mar.) moment de răsturnare sau bandare. uplandcr [s'] s. muntean. upsey-daisy ['Apsi'deizi] interj, v. u p - a - d a i s y. uplift [Ap'lift] I. vb. tr. a ridica, a urca, a înălţa (şi fig.). II. ['Aplift] s. 1. (geol.) falie upshot ['Ap/ot] s. deznodământ, final, rezultat, concluzie. de ridicare / de ascensiune, horst. 2. (amer.) înălţime spirituală. 3. ridicare (a sprâncenelor upsi-daisy ['Apsi'deizi] interj, v. u p - a - d a i s y . etc.). 4. (av.) ridicare, înălţare, ascensiune. 5. (hidr.) forţă arhimediană, subpresiune. 6. (fig.) upside [Vpsaid] s. parte de sud, latură superioară; ~ of în afara, în afară de. forţă ascensională. 7. (amer. fam) sutien. III. ['—] adj. (amer.) ridicat, înălţat. upside-down ['ApsaiaMaun] I. adv. cu susul în jos, cu capul în jos, cu fundul în sus; up-market ['Apiina:kit] adj. (com.) care se adresează celor înstăriţi, pentru cei cu dare (fig.) talmeş-balmeş, una peste alta, pe dos. II. adj. răsturnat, întors; ~ideas idei paradoxale. de mână. upsides ['Apsaidz] adv. (fam.) to get ~ with smb. a fi chit cu cineva, a i-o plăti (cuiva) upon [a'pon (forma tare); opan (forma slabă)] prep. (implică de obicei mişcarea) pe; cu aceeaşi monedă, a-şi lua revanşa. I put it ~ the table am pus-o pe masă; (sl.) ~ my Sam pe cuvânt de onoare. upsilon [ju;p'sailan, 'jmpsiten, amer. 'ju;psibn] s. ipsilon (a 20-a literă din alfabetul upper ['Apsr] I. adj. superior, de sus, (de) deasupra; din vârf, din cap; the Upper Volta grecesc). Volta Superioară; The Upper Rhine cursul superior al Rinului; in Upper Egypt în Egiptul upsitting ['Apisitirj] s. (scot. înv.) indiferenţă, nepăsare. de Sus; the Upper House Camera Superioară; (în Anglia Camera Lorzilor); the ~ servants upspring ['Ap'sprirj],past upsprang [~'spra:rj],part. trec. upsprung [~'sprArj] vb. intr. servitorii superiori (intendenţi etc.). II. s. 1. căpută, faţă (de gheată sau pantof); (sl.) to be 1. a ţâşni. 2. a apărea, a se ivi. (down) on one's ~s a fi lefter / fără o para chioară / fără o lăscaie. 2. pl. ghetre, moletiere. upstage ]'Ap'steid3] I. adv. în fundul scenei; (teatru fam.) to play ~ a avea un rol 3. pl. (fig.) the ~s pătura avută, grangurii, bogătaşii. principal. II. adj. 1. din fundul scenei. 2. (fam.) rezervat. 3. (fam.) timid, sfios. 4. (fam.) arogant, îngâmfat. III. vb. A. intr. (fam.) a se purta cu îngâmfare, a se făli, a fi ţanţoş, upper arm ['Apsr'ami] s. braţ (intre umăr şi cot). a face pe grozavul, a se ţine mare şi tare. B. tr. 1. (teatru) a te plasa în aşa fel pe scenă upper-case ['Apskeis] adj. (poligr.) majusculă. încât să maschezi un alt actor. 2. (fam.) a trata de sus. Upper Chamber ['Aps 'tjeimba'] s. the ~ (canad.) Camera Supremă, Senatul. upper classes ^Apa 'kla:siz] s. pl. 1. v. u p p e r c r u s t (2). 2. (scol.) clasele mari / upstair ['Ap'stsa', 'Aps-, Ap's-] adj. v. u p s t a i r s (II). superioare. upstairs ['Ap'stsoz] I. adv. (în) sus (pe scară), la etaj(ul) superior. II. adj. situat la etajul upper classman [~ 'kkusmsn] s. (amer. univ.) student în anul III sau IV (defacultate). superior. III. s. 1. parte de sus a unei clădiri, etaj superior. 2. (fam) cap, căpăţână; minte; upper crust [~ 'krAStJ s. 1. scoarţă (a pământului); coajă (ae pâine). 2. (fam.) înalta he's got nothing ~ n-are nimic în cap; he became a little balmy ~ se cam scrânti (la societate, protipendada, pătura de sus a societăţii. 3. (sl.) cap. 4. (sl.) pălărie. cap). uppercut [~kAt] s. (sport) upercut, lovitură de jos în sus (la box). upstander ['Ap'stasnds'] s. (dial.) paroh. upper deck [~ dek] s. 1. (mar.) covertă. 2. (sl.) sâni, piept. upstanding ['Apstayidin] adj. 1. în picioare, vertical. 2. (fig.) drept, cinstit, integru. upper forms [~ 'fD:mz] s. pl. v. u p p c r c l a s s e s (2). 3. (despre salarii) fix, invariabil. upstart ['ApstcKtl I. s. 1. ceva care sare în sus. 2. parvenit. 3. persoană arogantă şi upper garret [~ 'gaîrit] s. (inv.) v. u p p e r s t o r e y (2). pretenţioasă. II. adj. parvenit; ~ pride mândrie neroadă. upper lip [~ 'lip] s. (anat.) buză superioară. upstay [Ap'stei] vb. tr. (lit.) a susţine, a sprijini. uppermost ['Apomoust, -mast] I. adj. cel mai înalt, cel mai ridicat; superior; cel mai puternic; the ~ subject of conversation subiectul principal al conversaţiei. II. adv. în up-stream ['Ap'stri:m] I. aaV. în amonte, în susul apei, către izvorul apei. II. adj. felul cel mai înalt. -0-1 said whatever came ~ am spus tot ce-mi trecea prin minte / tot ['Apstrhn] din amonte, din susul apei, de la izvorul apei. ce mi se năzărea. upstroke ['Apstrouk] s. 1. linie / trăsătură în sus (la scris). 2. (telm.) cursă ascendentă upper plate ['Apo 'pleit] s. (amer. sl.) persoană în vârstă (in vocabularul adolescenţilor). (a pistonului). upper storey [~ 'sto:ri] s. 1. etaj superior. 2. (fam.) cap, căpăţână, mansardă. upsurge ['ApiS3:d3] I. s. creştere, dezvoltare, avânt. II. [-'-] vb. 1. a se ridica, a se înălţa. upper ten (thousand) [~ 'ten ('Gauzand)] s. v. u p p e r c r u s t (2). 2. a creşte, a se dezvolta, a-şi lua avânt. upsweep ['Apswiipj s. 1. (fam.) coafură înaltă/ridicată / montantă. 2. curbă ascendentă. upper-tendom [~'tendam] s. (fam.) lumea aristocraţilor / bogătaşilor. 3. avânt (in activitate etc.). upper topsail [ ~ 'topsl] s. (mar.) contragabier.. upswing E'Apswig] s. (amer.) urcare, suire, ascensiune; ridicare. upper works [~ Va:ks] s. pl. 1. (mar.) suprastructură. 2. (sl.) sâni, piept. uppish ['Api/l adj. înfumurat, încrezut, fudul, îngâmfat; orgolios; arogant. upsy-daisy ['Apsi.deizi] interj, v. u p - a - d a i s y. uppishly [-li] aaV. (cu un aer sau pe un ton) arogant, de sus. upta ['Apta] adj. (austr. sl.) inferior, fără valoare, bun de nimic/ de aruncat. uptake ['Apteik] s. 1. ridicare. 2. (telm.) conductă (pe unde ies gazele din cuptoarele uppishness [-nis] s. (fam.) aere, înfumurare, orgoliu, aroganţă. uppity ['Apiti] adj. (amer. fam.) v. u p p i s h. înalte). 3. (scot.) pricepere, înţelegere; to be quick in / (amer.) on the ~ a pricepe repede; a gândi I a chibzui / a cumpăni repede. upraise [Ap'reiz] vb. tr. (înv.) a ridica, a urca, a înălţa. uprear [Ap'ris'] vb. tr. (lit.) a ridica, a înălţa, a arbora. uptear [Ap'teor], past uptore [Ap'to:', -'tos1"], part. tree, uptorn [Ap'tanJ vb. tr. (lit.) upright I. adj. 1. ['Ap'irait,'—, -'-[ vertical, drept, perpendicular. 2. ['--, -'-] (fig.) cinstit, a smulge (copaci)'. upter ['Aptor] adj. (austr. sl.) v. u p t a. drept, integru. II. ['-'-,'—] aaV. direct, drept, vertical perpendicular, în picioare. III. ['--] s. (fig.) 1. sprijin, reazem, suport, proptea. 2. coloană, columnă. upthrow ['ApOrou] s. 1. aruncare, lansare, proiectare în sus. 2. v. u p h e a v a l (1).
1007
upthrust ['ApBrAst] s. 1. (mec.) forţă ascensională. 2. (geol.) falie de ridicare. uptight ['Ap'tait] adj. 1. încordat; agitat, iritat. 2. care are dificultăţi financiare. uptime ['AptaimJ s. (tehn.) durată de funcţionare, timp de operare. up-to-date ['Aptu'deit] adj. actual, modern, la modă; recent, nou, la zi. up-to-dateness [-nis] s. caracter actual / modern (cu gen.). uptore [Ap'to;r, -'t03r] past de la u p t e a r. uptorn [Ap'to:n] part. trec. ae la u p t e a r. up-to-the-minute ['Ap>tso3'minit] adv. de ultimă oră; foarte la modă; an ~ song ultimul şlagăr, ultimul răcnet în materie de şlagăre. uptown ['Ap'taun, Ap't-] I. s. 1. partea de sus a oraşului, oraşul de sus. 2. (amer.) cartierul (select) de vile al oraşului (situat la margine I la periferie). II. adj. 1. situat / aflat în partea de sus a oraşului / în oraşul de sus. 2. (amer.) situat / aflat în cartierul (select) de vile al oraşului. III. adv. 1. în / către partea de sus a oraşului. 2. (amer.) în / către cartierul de locuinţe / de vile al oraşului, în / către cartierul select al oraşului. upturn [Ap'ta:n] I. vb. A. tr. 1. a răsturna, a întoarce (pământul etc.). 2. a ridica (ochii, faţa etc.). B. intr. a se ridica în sus. II. s. 1. urcare, suiş, ascensiune. 2. răvăşire, talmeş-balmeş (de idei etc.). 3. redresare, reviriment. upward l'Apwsd] I. adj. orientat / îndreptat în sus; ~ movement mişcare ascendentă. II. adv. « . u p w a r d s . upwards ['Apwsdz] adv. 1. în sus; the road runs ~ drumul merge în sus. 2. începând de la, din; from 20 years ~ începând de la 20 de ani. 3. spre oraşul principal. 4. ~ of peste, mai mult de; classes having ~ of forty pupils clase cu peste patruzeci de elevi. uraemia [jua'rhnio, jo:'rimi3] s. (med.) uremie. uraemic [jua'rmmk] adj. (med.) uremie. Ural-Altaic ['juaralisl'teiik] adj. uralo-altaic. Uralian tjua'reilisn] adj. din Urali. Uralic [jus'rxlik] I. adj. din Urali. II. s. (lingv.) uralică, familia limbilor uralice. uralite ['jusralait, j:»r-, 'jo:r-J s. (mineral.) uralit. uranalysis [.juars'nadssis] s. v. u r i n a 1 y s i s. uranate [jusraneit] s. (chim.) uranat. uranic [jua'rcenik] adj. (chim.) uranic. uraninite fjua'raminait] s. (mineral.) pehblendă. uranium [jua'reinism, JD:'r-J s. (chim.) uraniu. ♦ (mar. si.) to feel like an ounce of ~ a se simţi în al nouălea cer. uranographer [Ju:ra'nDgref3r] s. (astron.) uranograf. uranographic(al) [>ju:r3'nou'gra2fik(3l), -na'g-] adj. (astron.) uranografic. uranography [.ju:ro'nogr3fi] s. (astron.) uranografic. uranometry [ijupra'nomitrij s. (astron.) uranometrie. urban ['a:b3n] adj. urban, orăşenesc, de oraş, municipal, citadin. urbane [s:'bcin] adj. politicos, cuviincios; (fig.) civilizat. urbanification [i3:b3nifi'kei/pn] s. urbanizare. urbanism [^bsnizdm] s. urbanism; amenajare a oraşelor, urbanist ['stanist] s. (inginer) urbanist. urbanite l'srtanait] s. orăşean. urbanity [3:'baeniti] s. urbanitate, politeţe, bună-cuviinţă. urbanization [r9:b3nai'7.ei/an] s. urbanizare. urbanize ['3:twnaiz] vb. tr. a urbaniza. urbiculture ['3:bikAlt/3r] s. cultură urbană; mod de viaţă urban. urceolate ]'9:sioleit] adj. (bot.) urccolat. urchin ['s:t/in] s. 1. băieţel, băieţaş, pici, puşti. 2. (înv.) arici. 3. (înv.) spirit, geniu al casei. Urdu [3:'du:, ur'du:, ua'du:] s. (limba) urdu, hindustană. urea ['jusris, jbar-, 'p:r, amer. şi -'--] s. (chim.) uree. ureal [juarial] adj. (chim.) ureic. ureameter ].ju3ri'aîmit3r] s. (med.) urcometru. uremia [ijus'rkmis] s. (med.) uremie. ureometer [iju3ri'omit3r] s.v. u r e a m e t e r . ureter [ju3'ri:t3r] s. (anat.) ureter. ureteral [jua'rtoral] adj. (anal.) ureteral. ureteritis [juari:ta'raitis] s. (med.) ureterită. ureterotomy [ijurita'rotsmi] s. (med.) ureterotomie. urethral [jua'rkSral] adj. (anat.) urctral. urethra [ju3'ri:6r9] s. (anat.) uretră, canal urinar. urethritis [iju:ri'6raitis] s. (med.) uretrită. urethroscope [ju3'ri:Gr3skoup] s. (med.) urctroscop. urethrotomy [.jusrk'Orotsmi] s. (med.) uretrotomic. urge [s:d3] I. vb. tr. 1. (on) a îndemna, a îmboldi, a incita, a împinge (la). 2. a sili, a forţa, a constrânge; a insista asupra (cu gen.). 3. a grăbi, a presa, a accelera. 4. a susţine; a recomanda; to ~ an argument a susţine un argument. II. s. impuls, imbold, îndemn; to feel an ~ to do smth. a simţi un îndemn de a face ceva. urgency ['s:d33nsi] s. 1. urgenţă. 2. perseverenţă, îndărătnicie, persistenţă. 3. (fig.) situaţie presantă, nevoie urgentă. urgent ['a^antj adj. 1. urgent, de urgenţă, presant. 2. perseverent, insistent, îndărătnic, stăruitor. urger ['3:d33r] s. (austr. si.) vânzător de „ponturi" (la cursele de cai). uri ['juaraij pl. de la u r u s. uric acid ['jusrik 'a:sid] s. (chim.) acid uric. urinal ['juorinsl, josr-, 'JD:r-[ s. 1. vas / ploscă de urinat. 2. (med.) urinai. 3. street ~ pisoar, closet public. urinalysis [ijusri'nadisisj.pl. urinalyses [-si:z] s. (med.) analiză a urinei, sumar de urină.
uselessness
urinary ['juarinari] adj. urinar. urinary system [~ 'sistim] s. (anat.) sistemul urinar. urinate ['juarineit, 'par-] vb. in/r. a urina. urination [rjuari'nei/an, ijoar-] s. urinare. urine f'juarin, 'par-J s. urină, ud. urinometer [iju3ri'nomit3r] s. (med.) urinometru. urinoscopy [.juari'noskoKpi, -skapi] s. (med.) uroscopie. urn [a:n] s. 1. urnă (funerara sau electorala). 2. ibric, ceainic; samovar. 3. (boi.) urnă, capsulă sporiferă. urobilin [juara'bailin] s. (chim.) urobilină. urogenital [ijuara^enital] adj. (anal.) urogenital. urologic(al) [ijuOT3'bd3ik(3l)] adj. urologic. urologist [ju3'rDl3d3ist] s. urolog. urology [iju9'rol3d3i] s. urologie. uroscopy [jup'rsskoupi, -skapi] s.v. u r i n o s c o p y. urotoxic [iju3r3'toksik] adj. (med.) urotoxic. Ursa Major ['3:s3 'meid33r] s. (astron.) Ursa Mare, Carul Mare. Ursa Minor [~ 'mains'"] s. (astron.) Ursa Mică, Carul Mic. ursine [r3:sain] adj. ursin, de urs. urticaria [i3;ti'ks3ri3] s. (med.) urticarie; cnidoză. urticate ['a:tikeit] vb. tr. a urzica. Uruguayan [.uru'gwaisn, >juar-] I. adj. din Uruguay. II. s. locuitor din Uruguay, Uruguayan. urus [jusrss, 'psr-],pl. uri ['jusrai], uruses [jusrasiz] s. fzool.) bour, zimbru (Sos primigenius). us [forma tare AS; forme slabe ss, s] pron. pers. (pers. 1 pl. cazul acuzativ şi dativ de la w c) pe noi, ne, nouă, ne, ni. usable [ju:zabl] adj. utilizabil, folosibil, întrcbuinţabil. usage [ju:zid3, 'ju:sid3] s. 1. întrebuinţare, uzare, uzaj, uz. 2. tratare; his ~of me felul cum se poartă cu mine. 3. purtare, maniere. 4. obicei, datină, deprindere, tradiţie. usance ['ju:zpns] s. 1. uzanţă, obicei, uz. 2. (corn.) termen pentru plata unei poliţe în străinătate. 3. întrebuinţare, uz. Usashima [iju:s3'ji:m3] s. (amer. glumeţ) Statele Unite. Usbeg [As'beg] s., adj. v. U z b e k . use I. [ju:s] s. 1. folos, uz, întrebuinţare, uzare; folosinţă, folosire; directions / instructions for ~ mod de întrebuinţare, indicaţii de folosire; (pe medicamente) "for external ~ (only)" (numai pentru) uz extern; for the ~ of secondary schools pentru uzul şcolilor secundare; words in everyday ~ cuvinte curente / uzuale / folosite curent; ready for ~ gata de întrebuinţare; to be / to fall out of ~ a ieşi din uz, a nu mai fi utilizabil; he put the ~ of his house at my disposal îmi puse casa la dispoziţie (pentru a mă folosi de ea); to lose the ~ of smth. a pierde folosinţa unui obiect; to put to ~ a pune în aplicare, a da întrebuinţare (cn aat.). 2. folos, profit, utilitate; sens, tâlc. înţeles, rost; (amer.) încredere, credinţă, credit; to be of no ~ a nu fi de nici un folos; is there any ~? Ia ce bun? la ce folos?; can I be of any ~ (to you)? pot să vă fiu de folos cu ceva?; (fam.) to be no ~ a fi (un) incapabil, a nu fi bun de nimic; it's no ~ my / (fam.) me talking degeaba vorbesc, îmi răcesc gura de pomană; what's the ~ of / in going there? la ce bun să mergem acolo?; to have no ~ for a) a nu avea nevoie de, a nu avea ce face cu; b) a dispreţui (cu ac.), a considera inutil, a nu vedea ce folos aduce (ceva sau cineva). 3. obicei, morav, tradiţie; deprindere, obişnuinţă. 4. (înv.) ritual (bisericesc), rit (religios). 5. (tehn.) întrebuinţare, exploatare. II. [ju:z] vb. tr. 1. a întrebuinţa, a uza, a folosi, a se servi de; a profita de; to ~ one's brains / with (fam.) bean / head a-şi pune mintea la contribuţie; may I ~ your name? pot să mă folosesc de numele dumitale?; (amer. si.) to ~ the needle a lua / consuma stupefiante. 2. a se purta (bine, rău ele.) cu; a folosi (bine, rău etc. o sculă); to ~ smb. roughly a se purta aspru cu cineva. 3. (numai la past) a obişnui; I ~d to see him often obişnuiam să-1 văd des; it ~d to be said se obişnuia să se spună; there ~d to be a house acolo era odată o casă. 4. to ~ up a) a epuiza, a consuma (provizii ele); b) a epuiza, a obosi, a osteni (pe cineva, un cal etc.). used adj. 1. [ju:st] obişnuit, deprins; you'll soon get ~ to (doing) it în curând te vei obişnui cu aceasta. 2. [ju;zd] 1. purtat, uzat, vechi; ~car automobil de ocazie: hardly ~ aproape nou. 2. (despre cuvinte) folosit (des / curent); (despre timbre) folosit, întrebuinţat, ştampilat, obliterat. 3. (tehn.) utilizat, uzat. 4. ~ up (despre provizii etc.) terminat, consumat, epuizat; (despre persoane) epuizat, (fiziceşte) dărâmat. used-beer department [ju:zd'bi9 diipCKtmant] s. (canad. si.) WC / toaletă într-un restaurant, braserie sa» bar. used-car lot ['ju:zd'ka: Jot] s. (amer.) centru de desfacere a automobilelor de ocazie. used-to-be ['jmstta'bi:] s. (fam.) v. h a s - b c e n . used-up ['ju:zd'Ap] adj. 1. (despre alimente, provizii etc.) terminat, consumat, epuizat, sfârşit. 2. (despre persoane) epuizat, sfârşit, obosit, mort, la capătul puterilor. 3. (fam.) ruinat, sfârşit, terminat; (fig.) pe dric. useful ['ju;sf«l] aay. 1. folositor, util, trebuincios, de trebuinţă, bun; ~ effect efect folositor. 2. (fam.) foarte bun / capabil; foarte eficient; he made a ~goalkeeper s-a achitat bine de rolul (său) de portar; he's a ~ boxer e un boxer foarte bun. 3. (sl.) ~ with care ştie să folosească (cu ac); he's pretty ~ with his fists (el) ştie să-şi folosească pumnii. useful life [~ 'laifl s. (com.) durată de folosire. usefully ]'ju:sfuli] aaV. util, cu folos. usefulness [jmsfulnis] s. utilitate, folos; raţiune de a fi. useless ['jmslisj adj. 1. nefolositor, inutil, netrebuincios, nenecesar. 2. (sl.) prost dispus, indispus, bun de nimic, abătut. uselessly [-li] aaV. inutil, zadarnic; fără folos. uselessness [-nis] s. inutilitate.
user
user ['ju:z3r] s. 1. consumator. 2. persoană care foloseşte ceva, beneficiar. 3. (jur.) uzufructuar. 4. (jur.) drept de uzufruct. 5. persoană care ia stupefiante. usher ['AJV] I. s. 1. uşier, lacheu. 2. (teatru) plasator (de locuri). 3. (si Court ~) (jur.) aprod. 4. maestru de ceremonii. 5. cavaler de onoare (la nunţi). 6. (înv., peior.) profesor suplinitor, pedagog. II. vb. tr. 1. a însoţi, a petrece, a acompania, a introduce. 2. a anunţa (o sosire, o venire). 3. to ~ inc) a introduce (într-un salon etc.); b) a inaugura; to ~ out a petrece, a conduce (la plecare). usherette [-AJVret] s. plasatoare (într-o sală de spectacole). U-speaker ['ju:
1008
utility magnate [~ .mfegnit] s. (amer.) 1. mare comerciant. 2. capital investit într-o întreprindere de utilitate publică. utility man [~ masn] s. 1. (teatru, si.) (actor care interpretează roluri de) figurant. 2. (amer.) om la toate; factotum. utility program(me) [~ iprougram] s. (cib.) algoritm; program. utility refuse [~ ircfjuis] s. deşeuri recuperabile. utility room [ju(:)'tiliti ru(:)m] s. 1. încăpere în care se află instalaţia de încălzit a unei locuinţe etc., uzină. 2. debara. utility vehicle [~ ivi:ikl[ s. v. u 111 i t y c a r. utility waste [~ iweist] s. v. u t i l i t y r e f u s e . utilizable ['juitilaizsbl] adj. utilizabil. utilization ['ju:tilai'zeij3n[ s. utilizare, întrebuinţare, folosire. utilize ['juitilaizj vb. tr. a utiliza, a întrebuinţa, a folosi. utmost j'Atmoust, -msst] I. adj. 1. cel mai depărtat. 2. extrem, de 4a margine; ultim, de limită; ~ secrecy cel mai profund secret, cea mai deplină taină. II. s. grad ultim, punct supfem; limită extremă. Uto-Aztecan [.juiton'sezteksn] s. (lingv.) familie de limbi uto-aztecane. Utopia [juO'toupis] s. 1. Utopia. 2. utopia utopie, himeră. Utopian [-n[ I. adj. utopic. II. s. utopist. utopianism [-nizamj s. utopism, idealism al utopiştilor. Utopian socialism [ju(:)'toupJ3n 'sou/plizam] s. socialism utopic. utricle ['ju:trikl] s. (fiziol., bot.) utriculă. utricular [ju'trikjul3ri adj. (fiziol., bol.) utricular. utter' ['At3r] vb. tr. 1. a scoate, a emite (un sunet). 2. a da drumul, a pune în circulaţie (o exclamaţie, un strigăt, bani etc.). 3. a pronunţa, a exprima (cuvinte). 4. a dezvălui, a divulga, a revela; a spune, a zice. utter* adj. 1. deplin, complet, total, întreg, integral, perfect, desăvârşit, absolut. 2. extrem; ultim; exterior. utterable ['Atsrsbl] adj. exprimabil, care se poate rosti, care se poate pronunţa. utterance ['Atorans] s. 1. pronunţare, exprimare; emisiune, expirare; he gave ~ to his rage dădu frâu liber furiei sale. 2. dicţiune, talent de a vorbi, dar al cuvântului, elocvenţă; (fte.) limbaj, cuvânt. 3. enunţare, manifestare; public ~ declaraţie, manifestare publică. utter barrister [Vito ibarisW] s. avocat care pledează „în afara baroului" / care nu esteunKing's C o u n s e l . utterer ['Atora'] s. 1. emiţător (de monede false). 2. persoană care rosteşte (un cuvânt etc.). utterly ['Atoli] adv. extrem de, în mod complet, absolut, pe de-a-ntregul, foarte, peste măsură de, din cale afară de, extraordinar de, excesiv de; în totul, din plin; ~ ruined complet ruinat. uttermost ['Atsmoust, -msst] v. u 11 e r2. utterness ['Atsrnis] s. caracter absolut (al mizeriei etc.). uvula ['juivjuls], pl. uvulae ['ju:vju:li:J s. (anat.) uvulă, omuşor. uvular E'ju;vjul3r] adj. (anat., fon.) uvular. uxorial [Ak'so:ri3l] aaj'. 1. caracteristic soţiei / nevestei. 2. referitor la soţie / nevastă. uxorious [Ak'soxiss, amer. -'sou-, Ag'zou-] adj. 1. care-şi iubeşte excesiv femeia. 2. prea servil faţă de femeia sa. Uzbek [AZ'bek] I. s. 1. uzbec. 2. (limba) uzbecă. II. adj. (de) uzbec.
vacuum-air pump [~'£3 pArnp] s. (tehn.) pompă de vid. V, v [vi:], pl. Vs, V's, v's [-z] I. s. 1. V, v, a 22-a literă a alfabetului englez. 2. (amer. fam.) bancnotă de 5 dolari. II. adj. (te/m.) în formă de V; conic. vacuum bottle [- -botl] s. termos; sticlă izolantă. vacuum brake [- breik] s. (ferov. etc.) frână pneumatică. vac [vsk] ş. 1. (fam. scol.) prese, de la v a c a t i o n (I, 3). 2. (fam.) prese, de la vacuum chamber [~ .t/eimb3r] s. (tehn.) cameră de vid. vacuum cleaner. vacuum-clean [« kli:n] vb. tr. a curăţa cu aspiratorul. vacancy [Veiksnsi] s. 1. gol, vid, vacuum; to stare / to gaze into ~ a privi în gol, a fixa ochii în vid. 2. post neocupat / vacant / liber; Ioc vacant; we have no ~ nu avem posturi vacuum cleaner [~ 'kli:n3r] s. aspirator de praf. libere. 3. lipsă de idei. 4. neatenţie, lipsă de concentrare. 5. lacună, spaţiu gol. 6, inactivitate. vacuum concrete [~ .konkri:t] s. (constr.) beton vacuumat. 7. (amer.) locuinţă de închiriat. vacuum dryer [« - draiar] s. (tehn.) uscător cu vid. vacuum ejector [~ i:-d3ekt9r] s. (tehn.) ejector de vid. vacant ['veikant] adj. 1. vacant, liber, neocupat; (jur.) «succession moştenire vacantă. vacuum filter [~
vainglorious
i-am spus să nu se ducă acolo; everything is in ~ totul c zadarnic; to labour in ~ a munci inutil / în zadar; b) (bibl.) în deşert; to take God's name in ~ a lua numele Domnului în deşert. vainglorious [veirigloirias. amer. -'glou-l adj. înfumurat, îngâmfat, vanitos, orgolios, trufaş. vaingloriously [-\i].adj.cu vanitate,orgolios. vaingloriousness [-nis] s. vanitate, orgoliu. vainglory [vein'gb:ri] s. înfumurare, vanitate, mândrie, orgoliu, trufie. vainly [Veinli] adv. zadarnic, în zadar, fără folos, în van, degeaba, de pomană, în mod inutil. vainness ['veinnis] s. 1. deşertăciune, vanitate (a plăcerilor ele). 2. inutilitate (a eforturilor ele). 3. (rar) vanitate, mândrie, orgoliu. vair [v£0r] s. (în heraldică) fond de blană singipie. Vaisya ['vaisis] s. (ind.) hindus din casta a treia. vaivode ['veivoud] s. (ist.) voevod. vakeel, vakil [vs'kkl] s. (emglo-iiidian) 1. reprezentant. 2. plenipotenţiar. 3. avocat. valance [Vaslons] I. s. polog, baldachin, uranisc; draperie de pat. II. vb. tr. a împodobi cu draperii. vale1 [veil] s. 1. (poelk) vale; vâlcea; ~ of tears / woe vale a plângerii. 2. canal pentru scurgerea apei. vale2 ['veili, 'vâslei] (lat. ret.) I. interj, la revedere, adio. II. s. rămas bun; to say / to take one's ~ a-şi lua adio / rămas bun. valediction [.vasli'dik/an] s. 1. rămas bun, adio. 2. salut de plecare, formulă de despărţire (mai ales la plecarea unei promoţii). valedictorian [ivaslidik'tourisn] s. (amer.) şef de promoţie. valedictory [ivasli'dikteri] I. adj. de rămas bun, de despărţire. II. s. (amer.) v. v a 1 e d i c t i o n (2). valence1 ['vaslansj s., vb. v. v a l a n c e . valence2 [Veilons] s. v. v a l e n c y . Valenciennes [ivaslcmsi'en] s. (jr.) dantelă de Valenciennes. valency ['veitansi] s. (chim.) valenţă. valentine I'vastantain] s. 1. iubit sau iubită care se alege în glumă la 14 februarie (ziua Sf. Valentin). 2. scrisoare de dragoste, versuri trimise de ziua Sf. Valentin. , Valentine State [~ isteitj s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Arizona. valerian [vs'lirisnfc)] s. (bot.) Valeriana (Valeriana). valerianic acid [vo'ltarasnik lassid] s. (chim.) acid valerianic. valeric acid [va'liarik ,assid,-'le-] s. v. v a l e r i a n i c a c i d . valet I. ['vâslit, 'vâsli, 'vâslei] s. valet, lacheu, fecior. II. [Vâslit] vb. tr. a servi ca valet la. valetudinarian ['vasli,tju:di'neori3n, ivaslitjud-] I. adj. suferind, bolnăvicios, şubred. II. s. 1. om bolnăvicios / cu sănătate şubredă. 2. ipohondru, bolnav închipuit. valetudinarianism [-izsin] s. 1. şubrezenie, debilitate, construcţie delicată. 2. ipohondrie, tendinţă de a se crede bolnav. valetudinary [ivasli'tjmdinsri, -eri] adj., s. v. v a l e t u d i n a r i a n . Valhalla [vasl'hasla] s. (mitol.) Walhalla. valiancy ['vaslionsi] s. (?»v.) vitejie, bărbăţie. valiant ['vasliant] adj., s. (înv., lit., glumei) viteaz, curajos, temerar, îndrăzneţ. valiantly [—lil aaV. (înv., Ut., glumeţ) vitejeşte, bărbăteşte. valid ['vaslid] adj. 1. (jur.) valid, valabil, în vigoare; ~ contract contract în vigoare; to make ~a valida. 2. (despre argumente, dovezi, obiecţii etc.) solid, motivat, irefutabil. 3. sănătos, valid, nevătămat. validate [-eit] vb. tr. 1. a valida, a legaliza. 2. a examina validitatea (cu gen.). validation [ivasli'deijan] s. validare, legalizare. validity [vo'liditi] s. 1. validitate, legalitate. 2. motivare, întărire. validly ['vaslidli] adv. 1. valid, valabil. 2. eficace. validness ['vaslidnis! s. v. v a 1 i d i t y. valisc [va'li:/., vas'l-, -i:s] s. 1. (amer.; înv.) sac de voiaj, valiză, geamantan. 2. (mii.) raniţă, rucsac; sleeping ~ sac de dormit. Valkyr ['vaslki'] s.v. V a l k y r i a . Valkyria [vasl'kisria], pl. Valkyriae [vasl'kirii:] s. (mitol.) valkirie. Valkyrie ['vaslkiri, vasl'kisri, amer. -'kairij s. v. V a l k y r i a . vallation [va'lei/an] s. meterez; zid de apărare; fortificaţie. vallecula [vo'lekjulaj.pl. valleculae [-li:] s. (anat., bot.) valeculă, şănţuleţ. valley ['vâsli] s. 1. vale; vâlcea; down the ~ la vale, în josul văii. 2. (constr.) dolie. valley floor [~ fio:', ~ fkwr] s. fund de vale. valley pattern [~ ,pa;ton] s. (geol.) tip de vale. valley train [~ trein] s. (geol.) depozite fluvioglaciale. valor ['vaslor[ s. (amer.) v. v a 1 o u r. valorization [ivaslarai'zei/sn] s. (ec.) valorizare. valorize fvasloraiz] vb. tr. (corn.) a valoriza, a preţui, a preciza, a aprecia (valoarea la cumpărături, achiziţionări, acordări de credit etc.). valorous ['vaslarss] adj. (poetic) viteaz, curajos, brav. valorously [-li] adv. (poetic) cu vitejie, cu curaj. valour ['vastor] s. (lit.) vitejie, bravură, curaj, îndrăzneală. valuable ['vasljuabl] I. adj. 1. valoros, preţios, de preţ. 2. evaluabil, supus aprecierii. II. s. pl. obiecte de valoare / de preţ, bijuterii, giuvaeruri, pietre scumpe. valuation [ivaslju'ei/an] s. 1. evaluare, apreciere, preţuire, estimaţie; preţ, valoare; to accept smb. at his own ~ a aprecia pe cineva aşa cum se apreciază singur, a lua pe cineva drept ceea ce se crede. 2. inventar. valuation ring [~ .ring] s. (mat.) inel de valuare.
1010
valuation survey [~ isa:vei] s. taxare forestieră. value f'vaslju:] I. s. 1. valoare; preţ; to be of ~ a avea valoare; of great ~ de mare valoare / preţ; of little ~ de valoare mică; of no ~ lipsit de valoare; to lose ~, to fall in ~ a se devaloriza; (ec.) surplus ~ plusvaloarc; to set ~ upon smth. a pune preţ pe ceva; a face caz de ceva; to set a low ~ upon a) a nu pune preţ pe; a nu face (mare) caz de; b) (corn.) a estima / a evalua la un preţ mic (mărfuri etc.); to set a value upon smth. a) a preţui ceva; b) (com.) a evalua un obiect, a atribui o cotă de valoare unui obiect; (corn.) commercial / market ~ valoare comercială / a pieţei, cursul pieţei; to know the ~ of time a şti cât preţuieşte timpul; to sell smth. below its ~ a vinde ceva sub valoare; to get good ~ for one's money a lua marfă bună pe banii săi. 2. (te/m.) putere; calorific ~ putere calorică. 3. sens, semnificaţie; importanţă, însemnătate; this word has different ~s acest cuvânt are sensuri / accepţiuni diferite; (teatru) to give full ~ to each word a accentua / a pune în valoarefiecarecuvânt. 4. (/nat.) valoare, cantitate, mărime; to give x a ~a atribui lui x o valoare; positive ~ valoare pozitivă. 5. (muz.) valoare, durată (a unei note). 6. (chim.) indice; iodine ~ indicele iodului. 7. (în pictură) valoare; colour out of ~culoare nevalorată; foreground out of ~ prim plan nevalorat. II. vb. A. tr. 1. (corn.) a evalua, a estima. 2. a aprecia, a preţui, a ţine la; to ~ one's life a ţine la viaţă. 3. a valoriza, a valorifica (cecuri etc.). B. re/l. a se mândri cu; he ~s himself on his knowledge se mândreşte cu ştiinţa sa. C. intr. (com.) to ~on / upon smb. a trage asupra cuiva (plata unei polite etc.). value-added tax [~asdid 'tasks] s. taxă pe valoare adăugată. valued [Vasljud] adj. 1. evaluat. 2. apreciat, preţuit, valoros. valueless [Vasljulis] adj. fără I lipsit de valoare. valuelessness [-nis] s. lipsă de valoare. value parcel ['vaslju: ,pa:sl] s. colet cu valoare declarată. valuer ['vasljuo1"] s. preţuitor, expert; valuator; taxator. valuta [vs'lmts] s. (ital. ec.) valută; curs, schimb. valvar ['vaslv3r] adj. (bot. etc.) valvar, cu valve. valvate [Vaslveit] adj. 1. cu valve. 2. ca o valvă. 3. (bot.) valvat. valve ['vaslv] I. s. 1. (tehn.) valvă, supapă, clapetă, ventil; redresor; needle / pin ~ supapă în formă de ac; induction / inlet ~ supapă de admisie; exhaust / outlet ~ supapă de evacuare; non return ~ clapă de reţinere; stop ~ supapă de închidere; obturator; side ~s supape laterale. 2. canat, batant (la o usa). 3. (anat.) valvulă (a inimii etc.); valvă. 4. (radio) lampă radiofonică; rectifying ~ lampă redresoare; lampă cu trei electrozi; amplyifying ~ lampă amplificatoare; detecting ~ lampă detectoare; five—set aparat cu cinci lămpi. S. (muz.) clapetă (la flaut etc.). 6. (bot.) valvulă (la păstăi). 7. (entom.) teacă. 8. (hidr.) vană (la o ecluză). II. vb. A. tr. 1. a opri (gaze etc.) să iasă printr-o supapă de închidere, 2. a prevedea (o instalaţie etc.) cu supape. B. intr. afolosi/ a face uz de supape. valve amplifier [~ ,asmplifai3r] s. (tel.) amplificator cu tuburi. valve base [~ beis] s. (electr.) soclu de tub. valve bucket [~ .bAkit] s. (tehn.) piston de supape. valved [vaslvd] adj. cu supapă sau supape. valve gear ['vaslv giar] s. (tehn.) mecanism de supape. valve holder [~ 'houlda1"] s. (tel.) soclu de tub. valvclet [Vaslvlit] s. valvulă. valve relay ['vaslv rblei] s. (electr.) etc. releu electronic. valve rocker (arm) [~ >rokor a:m] s. (tehn.) culbutor. valve rod [~ rad] s. 1. (tehn.) tija sertarului, tijă de sertar. 2. (ferov.) bara de comandă a sertarului. valve seat [~ si;t] s. (tehn.) scaunul supapei. valve set [~ set] s. (radio) receptor cu tuburi electronice. valvular ['vaslvjub1"] adj. (med., despre leziuni etc.) valvular; ~ disease of the heart insuficienţă valvulară (a inimii). valvule ['vaslvju:!] s. (anat.) valvulă. vamoose [vo'mms, -u:z] vb. intr. (sl.) a se cărăbăni, a se căra, a-şi lua valea, a o şterge,. a spăla putina. vamose [vs'mous] vb. intr. v. v a m o o s e . vamp1 [vasmp] î.s.l. căpută, faţă (la încălţăminte). 2. petic, cârpire, cârpeală. 3. (muz.) acompaniament improvizat. II. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a drege, a repara, a cârpi. 2. a încăpută. 3. (muz.) a improviza. B. intr. a acompania după ureche. vamp2 (prese, de la v a m p i r e ) I. s. vampă, femeie fatală; aventurieră. II. vb. tr. 1. a ademeni, a seduce. 2. a flirta. vamper ['vasmpa1"] s. (muz.) improvizator. vampire ['vasmpaio'] s. 1. (mitol.) vampir, strigoi. 2. (zool.) vampir mare (Desmodus rotundus); false ~ liliac sud-american (Vampyrus spectrum). 3. (fig.) şantajist. 4. (fig.) lipitoare. 5. (teatru) trapă (pe o scenă). vampiric [vasm'pirik] adj. de vampir, vampiric. vampirism ['vasmpairizam, -pi-] s. vampirism. van1 [vasn] s. (prese, de la v a n g u a r d ) avangardă; to be in the ~ of progress a fi (un) pionier al progresului; men in the ~ oameni de avangardă. van 2 1, s. (presc. dela c ar a v a n) 1. furgonetă. 2. vagon de bagaje sau mărfuri. II. vb. tr. a transporta (mărfuri) în vagoane sau furgonete. van3 s. (înv.) 1. vânturătoare. 2. (poetic) aripă de pasăre.. vanadinite [va'nasdinait] s. (mineral.) vanadinit. vanadium [va'neidiom] s. (chim.) vanadiu. vanadium steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel vanadiu. vandal ['vasndal] s., aaj'. vandal, barbar. Vandalic [vasn'daslik] adj. vandalic. vandalism ['vasndalizamj s. vandalism. vandalistic [ivaindo'listik] adj. de vandal(i).
1011
vandalize ['vxndelaiz] vb. tr. a devasta, a distruge, a nimici, a ruina, a dărâma (o operă artistică, cultura etc.). Vandyke [vam'daik] I. s. 1. pictură de Van Dyck (1599-1641), 2. guler (â la) Van Dyck. 3. pl. chenare dinţate / dantelate (ale unui guler Van Dyck). II. vb. tr. a dantela fwi guler) în stil Van Dyck. Vandyke beard [~ biad] s. barbă Van Dyck. Vandyke collar [~ ikalar] s. v. V a n d y k e (I, 2). vane [vein] s. 1. sfârlcază de vânt. giruetă, anemoscop. 2. morişcă; aripioară, paletă (a unui ventilator etc.); braţ, aripa (a morii de vânt). 3. vizor (de alidadă, compas etc.). vanguard ['vaenga:d] s. (mil.) cap de avangardă, detaşament de frunte; ~ artist artist de avangardă. vanilia [vs'nib, vsn'ila] s. (bot.) vanilie (Vanilia planifotia). vanilla grass [~ grais] ş. (bot.) iarba-Sfintei-Marii (Hierochloe borealis). vanillin ['vinilin, va'nilin] s. (chim.) vanilină. vanish l'vceni/] I. vb. intr. 1. a dispărea, a pieri, a se risipi; a se face nevăzut; the last sail ~ed (away) in the distance ultima pânză pieri în depărtare; he ~ed in the crowd se pierdu în mulţime. 2. (fam.) a o şterge, a se topi. 3. (mat.) (despre cantităţi) a tinde spre zero. II. s. 1. (lingv.) sunet tranzitoriu. 2. (înv.) dispariţie. vanishing [Vzeni/in.] adj. 1. care dispare, picritor ~ cream cremă de zi. 2. (/nat.) care tinde spre zero. vanishing fraction [~ 'frcekjanj s. (mat.) fracţie care se reduce la zero. vanishing line [~ lain] s. (/nat.) linie de fugă. vanishing point [~ point] s. 1. (mat.) punct de fugă. 2. (ji*z.) sursă negativă. 3. (jig.) limită extremă; (fam.) profits have dwindled to the ~ beneficiile s-au redus la zero. vanity ['vEeniti] s. 1. zădărnicie, deşertăciune, vanitate; ~ fair bâlciul deşertăciunilor. 2. vanitate; trufie, înfumurare, îngâmfare; orgoliu; to do smth. out of ~ a face ceva din vanitate; to tickle smb.'s ~ a gâdila / a măguli vanitatea cuiva. vanity bag [~ bxg \ s. punguţă, săculeţ (cu articole cosmetice, purtat de femei la serate, teatru etc.). vanity case [~ keis] s. poşetă-pudrieră. vanner I'va^na1"] $■ (mine) aparat de spălat minereu mărunt. vanquish [Vaerjkwi/] vb. A. ir. 1. a învinge, a înfrânge, a birui. 2. a înăbuşi, a potoli; a domina, a stăpâni (sentimente, patimi etc.). B. intr. a învinge, a.ieşi biruitor: vanquishable [-abl] adj. care poate Fi învins / biruit. vanquisher [-ar] s. învingător, biruitor. vantage [Vu:ntid3,amer. 'va^n-] s. (prese, de la a d v a n t a g e ) avantaj, profit, folos; to have / to hold smb. at a / the ~ a avea un avantaj asupra cuiva. vantage ground [~ graund] s. poziţie avantajoasă; avantaj de teren. vantage point [~ paint] s. l.v. v a n t a g e g r o u n d . 2. perspectivă; p,unct de vedere. vapid ['vspid] adj. 1. searbăd, fad, insipid, anost, fără gust; ~ beer berc trezită. 2. (jig.) insipid, nesărat, plictisitor, plicticos, fără conţinut. vapidity [vEe'piditi, va'p-j s. 1. caracter searbăd / anost. 2. plictiseală; lipsă de conţinut; superficialitate. vapor ['veipa1"] s., vb. (amer.) v. v a p o u r . vaporarium [iveipa'r&Jriam] i.v. v a p o u r b a t h . vaporescence [.veipa'resans] s. vaporizare, evaporare. vaporizable [Vciparaizabl] adj. vaporizabil, evaporabil. vaporization [-veiparai'zei/^n, -ri'z-] s. evaporare, vaporizare. vaporize ['veiparaiz] vb. A. tr. a vaporiza, a evapora. B. intr. a se vaporiza, a se evapora. vaporizer [-ar] s. vaporizator, pulvcrizator. vaporous [Veiparas] adj. 1. vaporos, în formă de aburi. 2. plin de vapori. 3. (înv., med.) care generează gaze. 4. (fig.) ireal, nebulos, vag. vaporously [-li] adv. (fig.) vaporos. vapour ['veipa1"] I. s. 1. vapor, abur; ether ~ vapori de eter. 2. ceaţă, negură, pâclă. 3. (fig.) ceva nereal, himeră, vis. fantasmă. 4. (înv.) fanfaronadă, laudă (de sine), lăudăroşenie. 5. pl. (înv. med.) ipohondrie, nevricale. II. vb. A. intr. 1. a se vaporiza, a se evapora. 2. a dispărea în neant. 3. a se lăuda, a face pe grozavul. 4. a debita platitudini. B. tr. l.(şito~away)aevapora, a vaporiza. 2. (şi to ~ forth /out) a exala. 3. a expira (aer). vapour bath [~ ba9,'—'-] s. baie de aburi. vapourer ['vcipara1"] s. (fam.) lăudăros, fanfaron. vapour galvanizing ['veipa 'gaMv^nai/.in] s. (metal.) zincare (în vapori de zinc). vapour hood [~ hud] s. (tehn.) hotă / rusa de tiraj. vapourish [Veipari/] adj. 1. lăudăros, fanfaron. 2. ipohondru, nevricos. >' vapour-laden ['vcipadeidn] adj. (despre atmosferă) încărcat de vapori, umed.: vapour lock [~ bk] s. (auto) pungi de gaze (în conducta de benzină),-dop de vapori. vapour pressure [~ iprc/ar] s. (fiz.) 1. presiune de vapori. 2. presiunede evaporare. vapour space [~ speis] s. (te/m.) spaţiu de vapori. vapour tension [~ -ten/^n] s. (fiz.) presiune a aburului; presiune de vapori. vapour tube [~ tju;b] s. (tehn.) ţeava de abur. vapoury ['veipari] adj. 1. aburit, înceţoşat. 2. trist, abătut, mâhnit, posomorât. 3. vaporos, gazos, aerian. 4. nevricos, ipohondru. vaquero [va:'kcro] s. (span., amer.) cow-boy. Varangian [va'ra2nd3ian] (ist.) I. adj. al varegilor, varengian. II. s. vareg. varanus j'va;ranas] s. (zool.) varan (Varanus). varec(h) ['va?rck. -rik] s. vareh. variability [rvearia'biliti, -laţi] s. variabilitatc, nestabilitate. variable ['veariabl] I. adj. variabil, schimbător, nestatornic, ncstabil, neconstant. II. s. 1. (mat.) variabilă. 2. (mar.) vânt variabil. 3. the ~s zona vânturilor variabile. variable condenser [~ kan'densar] s. (electr.) condensator variabil.
vary
variable-feed case [~'fi:d keis] s. (tehn.) cutie de avansuri. variableness [Veariablnis] s. v. v a r i a b i l i t y . variable quantity ['vsariabl ikwantiti] s. (mat.) variabilă. variable pitch [Vsariabl 'pit/ ] s. (mec.) pas variabil. variably [Veariabli] adv. variabil; nestatornic. variance [Vearians] s. 1. schimbare, modificare, variaţie (de temperatură, volum etc.). 2. dezacord, discordanţă, divergenţă, disensiune, discordie, contradicţie; to be at ~a) a ft de părere contrarie / în contradicţie; on that point we are at ~ în această privinţă suntem în dezacord, avem păreri opuse; b) a fi certaţi; to set at ~ a despărţi, a pune în contradicţie / în dezacord; theory at ~ with the facts teorie în contradicţie cu faptele. 3. (biol.) deviere de la tipul caracteristic. 4. (jur.) opunere, opoziţie. variance analysis ['vearians a-neebsis] s. (/nai.) analiză dispersională. variant [Variant] I. adj. 1. deosebit, alt; «reading variantă. 2. diferit, felurit, divers, variat (cu substantivul la pl.); ~ results rezultate diferite. 3. (biol.) care se îndepărtează de tipul caracteristic. II. s. variantă. variate [Veariit] s. 1. (mat.) variabila statistica. 2. variantă. variation [iveari'ei/^n, rar .waer-j s. 1. variaţie, fluctuaţie, schimbare, modificare; (biol.) ~ of species variaţie a speciilor. 2. deviere, deviaţie, declinare, declinaţie; (mar.) ~ of the compass declinaţie magnetică (locala); 3. (bot. etc.) varietate, specie. 4. (mat.) variaţie; calculus of ~s calcul al variaţiunilor. 5. (electr.) pulsaţie. 6. (muz.) variaţiune; theme with ~s temă cu variaţiuni. variational [-al] adj. supus variaţiilor. varicella [-vasri'sela] s. (med.) varicelă, vărsat uşor. varices [Vasrisiiz, 'vear-] pl. de la v a r i x . varicoloured ['veari ikAled] adj. multicolor, de diferite culori. varicose ['vaerikous] adj. (med.) dilatat, varicos. varicose vein [~ vein] s. (med.) varice. varied [Vearid] adj. 1. deosebit, diferit. 2. felurit, divers, variat. 3. amestecat. variedness [-nis] s. varietate, diversitate. variegate ['vearigeit, -riag-, -riig-] vb. tr. 1. a varia (culorile). 2. a bălţa, a împestriţa. variegated [-id] adj. 1. variat, felurit, divers. 2. în diferite culori; pestriţ, balţat. variegated copper ore ['vearigeitid 'kopar 'a:r] s. (mineral.) bornit. variegation [iveari'gei/.m, -ria'g-, -rii'g-] s. diversitate de culori; bălţare, împestriţarc. variety [va'raiati] s. 1. diversitate, varietate, felurime. 2.p/. varieteu, spectacol de estradă, music hall. 3. .şir, seric; for a ~ of reasons pentru o scrie întreagă de motive, 4. (biol.) varietate, specie, gen. 5. asortiment; a ~ of patterns un asortiment de eşantioane. variety entertainment [~ icntarteinmant] ş. v. v a r i e t y (2). variety meat [~ mi:t] s, (gastr.) organe (jicat, limbă etc.). variety show [~ /ou] s. spectacol de estradă / de varietăţi. variety turns [~ ta:nz] s. numere de music-hall. variform ['vearifo:mj adj. în forme diferite, diversiform. variocoupler [Tveariou'kApla1", -ria'k-] s. (tel.) variocuplor. variola [va'raiab] s. (med.) vărsat, variolă. variolite l'vearialait, -riou-] s. (mineral.) variolit. variometer [iveari'amitar] s. (electr.) variometru. bobină cu inductanţă variabilă. variorum [Tveari'a:ram, ivaer-] adj. s. (ediţie) cu diferite adnotaţii. various [Vearias] I. adj. 1. divers, felurit, variat, diferit; of ~ kinds de diferite feluri; to talk about ~ things a vorbi de una şi de alta; ~ knowledge cunoştinţe variate. 2. mai mulţi; mai multe; there are ~ reasons for believing so există mai multe motive pentru a crede aceasta; he is known under ~names e cunoscut sub mai multe nume; at ~ times în mai multe rânduri, de mai multe ori. 3. de diferite culori; pestriţ; birds of ~plumage păsări cu penele de diferite culori. 4. (înv.) schimbăcios, nestabil, variabil; the weather was very ~ vremea era foarte nestabilă. II. pron. nehot. (fam.) mai mulţi; mai multe; ~ have told me so mi-au spus-o mai mulţi. variously [-li] adv. variat, felurit; în fel şi chip. variousness [-nis] s. varietate, diversitate. varix ['veariks, amer. 'va>],pl. varices ['vserishz, 'vear-j s. (med.) varice. varlet ['vo:lit, amer. şi -let] s. 1. (ist.) paj. 2. (fam.) secătură, netrebnic; pezevenchi, puşlarna. 3. (înv.) paj; slugă; servitor. varletry [Tvo:litri] s. (înv.) slugi, servitorirne. varment [Varraant] ş. v. v a r m i n t (1-2). varmint ['vo:mint] s. 1. (fam. scot.) trândav, nătărău. 2. (cinegetică) vulpe. 3. (dial.) v. v e r m i n . varnish [Va:ni/J I. s. 1. lac. 2. lustru, glanţ; glazură. 3. (poligr.) firnis. 4. (jig.) spoială, luciu, lustru; to take the ~of smth. a arăta ceva în toată urâciunea sa. 5. (j7g.) mascare, deghizare. II. vb. A. tr. 1. (şi to~over) a lăcui, a acoperi cu lac; a lustrui. 2. a vernisa. 3. (şi to ~ over) (jig.) a acoperi (defecte), a spoi. B. intr. (jig.) a se spoi, a se lustrui. varnisher [-ar] s. lăcuitor. varnishing day ['va:ni/iţ] dei] s. (arte) vernisaj. varnish paint ['vc:ni/ pcint] s. vopsea de lac. varnish-tree [~ tri:] s. (bot.) cenusar (Rhus vernicifera). varsity, 'varsity [Vu;siti, -sati] s. (prese, de la u n i v e r s i t y ) (fam.) 1. universitate. 2. echipă sportivă universitară. varsovienne |'vu:sa'vien] s. (fr. muz.) varşoviana (dans). vary ['vearij vb. A. tr. 1. a varia, a diversifica; to ~ the programme a varia programul. 2. (muz.) a varia (o temă etc.) B. intr. 1. a se schimba, a se modifica. 2. a fi schimbăcios; he varies at times nu rămâne acelaşi, e nestatornic. 3. (mar., despre vânturi) a fi variabil. 4. a varia, a fi felurit / variat; opinions ~ on this point părerile diferă în această chestiune. 5. to ~from a se depărta de, a fi diferit de.
varying
varying [-irj] I. adj. care variază; variabil; variat, divers. II. s. variaţie; variere; schimbare. vas [vass],pl. vasa ['veisa) s. (anal., bot.) vas; canal. vascular ['vaeskjulo'] adj. (anat.) vascular. vascular bundle [~ 'bAndl] s. (bot.) fascicul fibro-vascular. vase [va:z, wtv. vo:z, amer. veis, veiz] s. vas (de fiori), vază. vasectomy [vaes'ektoumi, -tsmi] s. (med.) vasectomie. vaseline ['vaisilkn, vaszil-, iva;so'li:n] I. s. vaselină. II. vb. tr. a unge cu vaselină. vase painting ['va:z ■peintirj, amer. 'veis-, 'veiz-] s. pictură pe vaze. vase-shaped [~Jeipt] adj. vasiform, în formă de vas. vasiform ['vssifo:m,-ss-] adj. v. v a s e - s h a p e d . . vasoconstriction [.veizonkan'strik/on] s. (anat.) vasoconstricţie. vaso-constrictive ['veizoukon'striktiv, -sou-] adj. (anat.) vasoconstrictiv. vasodiIa(ta)tion [iVeizou.dailei(tei)/3n] s. (anat.) vasodilataţie vaso-dilator ['veizou'dai'leita', -di'l-) adj. (anat.) vasodilator. vasoinhibitor [iveizo«in'hibit3r] s. (anat.) vasoinhibitor. vaso-motor'['veizou'mout3r] adj. (anat.) vaso-motor. vasopressin [iveizou'presin] s. (fizioi.) vasopresină. vasotomy [vas'sotsmi] s. (med.) vasotomie. vassal ['vassal] s. (to) vasal, înfeudat (cu gen., cu dat.). vassalage [-id3[ s. 1. (Uit.) vasalitate. 2. (fig.) dependenţă, sclavie, robie, servitudine. vast [va:st, amer. va:(:)st] I. adj. vast, întins, imens, spaţios; enorm, colosal, uriaş. II. s. (poetic) the ~ of ocean întinderea oceanului. vastitude [-itju:d] s. v. v a s t n e s s . vastly [-li] adv. considerabil, enorm, în cel mai înalt grad; grozav, foarte; you are ~ mistaken vă înşelaţi amarnic. vastness [-nisj s. vastitate, imensitate; enormitate. vasty [-i] adj. (poetic) v. v a s t (I). vat [vaM] I. s. 1. cadă, vas, baie. 2. hârdău, ciubăr, butoi. II. vb. tr. a pune (struguri) în căzi; a pune (piei ele.) în groapă (la argăsit). vat colours [~ ikAtaz] s. pl. coloranţi de cadă. vatic ['vauikl adj. profetic, oracular. Vatican ['vaîtiknn] s. the ~ Vaticanul. Vaticanism [-izsm] s. ultramontanism, dogma autorităţii papale suverane. vaticinate [vas'tisineit] vb. tr. si intr. (rel.) a profeţi, a prooroci. vaticination [ivauisi'neijsn, vast] s. (rel.) prevestire, profeţie, prezicere. vaticinator [vaa'tisineito1"] s. (rel.) profet, prezicător. vaudeville ['voudavi(:)l, amer. 'voudvil, Vo:divil] s. 1. vodevil. 2. (amer.) varieteu, spectacol de estradă, reprezentaţie de music-hall. vaudevillist ['voudsvilist] s. autor de vodeviluri. vault1 [va:lt] I. s. 1. (arhit.) boltă, arcadă, ogival ~ arcadă în ogivă; surmounted / stilted ~ arcadă supraînălţată; the ~ of heaven bolta cerească. 2. (tehn.) boltă (de cuptor, deturnai etc.) 3. subsol; subterană; galerie subterană; safety ~ seif, cameră de tezaur. 4. pivniţă, beci (în care se păstrează alimente); wine ~cramă, pivniţă de vinuri. 5. cavou; family ~ cavou de familie. 6. peşteră, cavernă, grotă; the ~ at the end of a glacier peştera de la capătul unui gheţar. 7. (înv.) privată, latrină. II. vb. A. tr. a bolti. B. intr. a se bolti; to ~ over smth. a se bolti peste ceva, a forma o boltă peste ceva; the trees that ~ed over the path copacii care se bolteau peste potecă. vault 2 1. s. săritură, salt (peste un obstacol etc. cu ajutorul unei prăjini sau al mâinilor)', the world's record in the pole ~ recordul mondial la săritura cu prăjina. II. vb. A. tr. a sări (un obstacol cu ajutorul unei prăjini sau al mâinilor). B. intr. a sări (peste un obstacol, cu ajutorul unei prăjini sau al mâinilor); to ~ over a stream a sări peste un pârâu (cu o prăjină); (sport) to ~ over the horse a sări peste capră; to ~ into the saddle a sări în şa (tinându-se cu mâna de oblânc). vaultage ['vo:ltid3[ s. (arhit.) bolţi. vaulted [Vorltid] adj, boltit, arcuit, în formă de arc. vaulter ['vo:ltorJ s. săritor; acrobat. vaulting1 [rvo:ltin] s. 1. boltire, arcuire. 2. boltă. vaulting2 s. săritură, salt; (în hipism) voltijă. vaulting horse [~ ho:s] s. capră (pentru gimnastică). vaunt [vo:nt, amer. va:nt] I. vb. A. mir. (înv.) a se lăuda, a se grozăvi, a face fanfaronadă. B. tr. 1. a se lăuda cu. 2. a preamări. II. s. fanfaronadă, laudă de sine. vaunting ['vo:ntirj] l.adj. lăudăros, fanfaron. II.s. v. v a u n t (II). vaunty ['vornti] adj. lăudăros. îngâmfat. vavasour ['va2vosuor, -soor] s. (ist.) vasalul unui vasal. 've [v] (fam.) prese, de la h a v e ; I've lost it l-am pierdut. veal [vi:l] s. 1. (carne de) viţel; breast of ~ piept de viţel. 2. pl. (corn.) piei de viţel. veal broth ['vi:l bro(:)6] s. bulion de carne de viţel. veal skin [~ skin] s. (mea1.) vitiligo. vector ['veto r , -to:r] s. 1. (mat.) vector. 2. (m«a\) agent (de contaminare), purtător (al unei maladii). vector analysis ['vektsr Sinastesis] s. (mat.) analiză vectorială. vector field ['veto fi:ld] s. (mat.) câmp vectorial. vector potential [~ pa'tenjal, -pou't-, -pu't-] s. (electr.) potenţial vectorial. vector product [~ -prodAkt] s. (mat.) produs vectorial. vector triangle f~ 'traiajrjgl] s. (/nat.) triunghi vectorial. Vedas ['veidsz, Vi:d-] s. pl. the ~ Vedele, cărţile sfinte ale vechilor hinduşi. vedette [vi'det, vs'd-] s. (mil.) vedetă, santinelă de cavalerie. vedette boat [~ bout] s. (mar.) navă de patrulare / pază, vedetă. Vedic ['veidik, Vi:d-] adj. vedic.
1012
veep [vi:p] s. (amer. fam.) vicepreşedinte. veer1 [vior] I. vb. A. intr. 1. (despre vânt) a-şi schimba direcţia; the wind ~ed round to the north vântul şi-a schimbat direcţia spre nord; the wind ~s aft vântul bate din spate / dinspre pupa; the wind ~s ahead vântul bate din faţă. 2. (despre o navă) â vira în vânt din pupa. 3. a cârmi, a coti, a-şi schimba direcţia; the horse ~ed quickly to the left calul coti brusc spre stânga. 4. (despre persoane) a se schimba, a fi nestatornic, inconstant; he is constantly ~ing about like a weather co*ck e o fire cu totul nestatornică, se schimbă mereu după cum bate vântul; (fam.) to ~round a-şi schimba părerea; (fam.) to ~round to an opinion a se alătura unei păreri. II. s. 1. schimbare de direcţie (a văntidui etc.) 2. (mar.) viraj în vânt din pupa. 3. schimbare. veer2 vb. tr. (mar.) (şi to ~ away / out) a slăbi, a da drumul la (o parămâ etc.); to ~ and haul a întinde la maximum (o parâmă etc.) slăbind-o şi trăgând rând pe rând. veering ['visrirj] s. v. v e e r 1 (II, 2). veg [ved3] pl. veg [ved3] s. (fam.) legumă, zarzavat (prese, de la v e g e t a b l e ) . vegan ['vi:gan] s., adj. vegetarian. vegetable ['ved3it3bl] I. adj. 1. vegetal. 2. de legume, leguminos. II. s. 1. legumă, zarzavat; green ~s verdeţuri, legume; early ~s trufandale. 2. (fam.) tâmpit, prost. vegetable colours [~ TCAIOZ] s. pl. culori vegetale. vegetable diet [~ idaiat] s. regim vegetal / vegetarian. vegetable garden [~ .ga:dn] s. grădina de zarzavat(uri). vegetable-grower [~igrou3r] s. legumicultor. vegetable-growing [~gro«irj] s. legumicultura. vegetable gum [~ 'gAm] s. clei vegetal, răşină naturală. vegetable kingdom [~ 'kirjdam] s. the ~ regnul vegetal. vegetable marrow [~ 'marou] s. dovlecel. vegetable oil [~ oil] s. ulei vegetal. vegetable physiology [~ ifizi'skxrji] s. fiziologia plantelor. vegetable sulphur [~ 'sAlfs'] s. (bot.) cornişor, pedicuţă, brădişor (Lycopodium annotinum). vegetable tar [~ 'ta;r[ s. gudron de lemn, gudron vegetal. vegetal ['ved3itl[ I. adj. vegetal. II. s. plantă. vegetarian [ived3i't£3rian] adj., s. vegetarian. vegetarianism [-izam] s. vegetarianism. vegetate [rved3iteit] vb. iitir. 1. a vegeta (şi fig.) 2. (despre argint în fuziune) a se acoperi cu umflături. vegetation [ived3i'tei/an] s. 1. vegetaţie. 2. (fig.) vegetare, lâncezire. 3. pl. (med.) vegetaţii. vegetative ['vexrjitotiv, -teit-] adj. 1. vegetativ. 2. (fig.) vegetativ, lânced. vegeto-animal ['ved3itou'aenini3l] adj. vegeto-animal. vegeto-mineral Hminaral] adj. vegeto-mineral. veggie ['ved3i[ s. (amer.) 1. (fam.) legumă. 2. (sl.) vegetarian. vehemence ['viiimsns, Vi:om-] s. 1. forţă, putere, intensitate (a vântului etc.). 2. vehemenţă, impetuozitate. vehement ['vi:imont] adj. 1. puternic, tare, violent. 2. vehement, impetuos, năvalnic. vehemently [-li] adv. (în mod) vehement etc. (v. v e h e m e n t ) . vehicle ['vi:ikl, 'visk-, amer. şi 'vi:hi-[ I. s. 1. vehicul, mijloc de transport; trăsură, căruţă etc. 2. (fig.) vehicul; propagator; the newspaper is a ~ for advertising ziarul este un mijloc de reclamă; air is the ~of sounds aerul este propagatorul sunetelor. 3. propagator (de infecţii etc.). 4. (chim.) dizolvant; (farm.) excipient. II. vb. tr. a vehicula (idei etc.). vehicular [vi'hikjulor] adj. 1. adj. de transport. 2. (amer.) auto, automobilistic. vehicular transport [~ 'transput, 'trams-] s. autotransport. veil [veil] I. s. 1. voal, văl (ae doliu, de călugărie etc.); to take the ~ a se călugări. 2. cortină, perdea; to draw a / the ~ over a lăsa vălul peste, a trece sub tăcere. 3. (lit.) giulgiu; mormânt; to pass beyond the ~ a muri. 4. pretext, mască; under the ~ of sub pretextul (cu gen.). 5. (bot. etc.) văl, membrană. 6. voalare (a vocii). II. vb. tr. 1. a învălui, a acoperi cu un văl. 2. (fig.) a ascunde, a tăinui, a masca, a deghiza, a camufla. 3. (fot.) a voala (un clişeu). veiled [-d] adj. 1. voalat, acoperit cu un văl. 2. (despre voce etc.) voalat. 3. (fig.) voalat, ascuns. veiledly ['veildli] adv. (fig.) voalat, ascuns. veiling ['veilirj] s. 1. voalare. 2. (fig.) ascundere, tăinuire. 3. (fam.) văluri. vein [vein] I. s. 1. (anat.) venă, vână, vas de sânge. 2. (bot., entom.) nervură (a unei frunze, a unei aripi). 3. (geol.) vână; filon, zăcământ filonian. 4. vână (la marmură etc.). 5. dispoziţie, înclinaţie; stare de spirit; inspiraţie; the poetic ~ talentul poetic; to be in a ~ for doing smth. a fi dispus să facă ceva, a fi într-o stare de spirit potrivită pentru a face ceva; to be in the ~ a fi inspirat; to be of a humorous ~ a avea o înclinare spre umor. II. vb. tr. (în pictura ornamentala) a marmora. vein blanket ['vein ibterjkit] s. (geol.) filon orizontal plan. veined [veind] adj. vânos, CU vine, plin de vine; filonian, cu filoane. veinlet ['veinlit, amer. si -let] s. (biol.) fibră, nervură. veinous [Veinos] adj. (biol.) vânos, cu vine. vein rock ['vein rok] s. (geol.) rocă filoniană. veinstone [~ stoun] s. v. v e i n r o c k . vein wood [~ wud] s. lemn de nervură. veiny ['veini] adj. 1. v. v e i n e d. 2. fibros, vânos; cu fibre, cu nervuri. vela ['vi:lo[ pl. de la v e l u m . velamen [va'laemin],pl. velamina [-ns] s. 1. (bot.) velamen, strat acoperitor. 2. (anat.) văl palatin. velar ['vi:lor] adj. s. (fon.) velar. velarization [-virtarai'zeijan] s. (fam.) velarizare.
1013
velarize ['viilaraiz] vb- tr. {Jam.) a velariza. veld(t) [velt] ş. (sud-african) veldt, stepă. velleity [ve'li:iti] s. veleitate, dorinţă pasivă. vellum [Velam] s. vellum, pergament subţire. vellum paper [~ ipeipar] s. hârtie velină. velocimeter [.vela'simita1", -ma-] s. (tehn.) tahimetru, vitezometru. velocipede [vi'bsipi:d, va'l-] s. (înv.) velociped, bicicletă. velocipede car [<- ku:r] s. (ferov.) drezină. velocipedist [vi'bsipi:dist] s. (înv.) biciclist. velocity [vi'bsiti, va'l-] s. 1. velocitate, iuţeală, viteză, repeziciune, rapiditate; (tehn.) retarded ~ viteză întârziată. 2. (radio) frecvenţă, periodicitate. velocity head [~ hed] s. (tehn.) presiune / înălţime dinamică. velocity pressure [~ -pre/a1"] s. v. ve 1 o c i t y head. velodrome ['vi:bdroum] s. velodrom. velour(s) [va'luar] s. (Jr.) velur, pluş, catifea. velum ['vi:lam],/>l. vela [Villa] s. (anat.) văl palatin. velutinous [va'lju;tinas] adj. (bot.) velutinos, catifelat. velvet [Velvit] I. s. 1. catifea (de mătase); velur; cotton ~ plisă, catifea de bumbac; printed ~ catifea imprimată; shot ~ catifea glasată; cut ~ catifea cizelată; ribbed / corduroy ~catifea canelată / pentru haine de vânătoare; worsted ~ catifea de lână; mock ~ stofă de lână sau de aţă lucrata în chip de catifea. 2. (amer. sl.) profit, avantaj; ciubuc; câştig; (sl.) to be on ~ a o duce bine. II. adf de catifea. velveteen ['velvi:'ti:n,.--'-,'—] s. 1. plisă,catifea de bumbac. 2.pl. pantaloni de vânătoare din catifea. 3. (fam.) paznic al vânatului. velvet-eyed [Velvitaid] adf (lit.) cu ochi catifelaţi. velvety [Velviti] adj. 1. de / din catifea. 2. catifelat; moale (si fig.). vena cava ['vi:n3 'keiva] s. (anat.) vena cavă. venal E'vhnpl] adj. venal, corupt. venality [vi:'na?liti] s. corupţie, venalitate. venatic(al) [vi:'na?tik(5l)] adj. (rar) de vânătoare, vânătoresc. venation [vi'nei/^n] s. (boţ., etc.) poziţia nervurilor (la frunze, aripi de insecte etc.). venatorial [vcna'ta:ria] adj. vânătoresc, de vânătoare, cinegetic. vend [vend] vb. A. tr. 1. a vinde, a scoate în vânzare, a oferi spre vânzare (lucruri de mică valoare). 2. (jur.) a vinde (bunuri imobiliare). 3. (amer.) a da glas, a face public. B. într. (Jam.) 1. a face negoţ. 2. a se vinde. vendace ['vendeis[ s. (iht.) soi de păstrăv (Coregonus vandesius). vendee [ven'di:,'-'-] s. (jur.) cumpărător. vender [rvendar] s. vânzător; street ~ vânzător ambulant. vendetta [ven'deta] s. vendetă, răzbunare (în Corsica). vendibility [ivendi'biliti] s. vandabilitate. vendible [Vendabl, -dibl] adj. vandabil, care poate fi vândut. vending machine ['vendirj ma7i:n] s. (amer.) automat. vendor [vendo:r, -da1"] s. (com.) vânzător. vendor's lien ['vendor 'li:an] s. (jur.) privilegiu al vânzătorului. vendue [ven'dju:] s. (amer.) licitaţie publică. veneer [vi'niar, va'n-] I. vb. tr. 1. a furnirui, a căptuşi cu plăci de lemn. 2. (fig.) a da un lustru superficial (cu dat.), a polei pe dinafară; a masca. II. s. 1. placaj, foaie de placaj, furnir. 2. (constr.) căptuşeală (din cărămidă aparentă). 3. (Jig.) aparenţă, spoială, lustru; selfishness covered with a ~ of politeness egoism ascuns sub o mască de politeţe. veneering [vi'niarirj] s. 1. furniruire; lustruire. 2. lustru, poleială (şijig.). veneering wood [~ wud] s. lemn de placaj. veneer-saw frame [vi'niasa: freim] s. (tehn.) gater pentru furnir. venerability [ivenara'biliti] s. venerabilitate. venerable ['ven^rabl] adj. 1. respectabil, venerabil. 2. Venerable (bis.) titlul onorific acordat arhidiaconilor anglicani. 3. vechi, antic. venerableness [-nis] s. v. v e n e r a b i l i t y . venerably [-i] adv. venerabil. venerate ['venareitj vb. tr. a venera, a respecta, a onora, a avea veneraţie pentru. veneration [.vena'rei/sn] s. veneraţie, respect; consideraţie; to hold smb. in ~ a avea veneraţie pentru cineva. venerator ['venareitar] s. persoană care venerează pe cineva. venereal [vi'niarial, va-] adj. 1. (med.) veneric. 2. voluptuos. venereologist [vijiiari'obdjist] s. (med.) venerolog. venereology [vi.niari'olad3i] s. (med.) venerologie. venerer [Vcnara1"] s. (înv.) vânător. venery1 [Venari] s. (înv.) 1. atracţie sexuală. 2. exces sexual, desfrâu, destrăbălare. venery2 s. (biv.) vânătoare. venesection [.vini'sek/an] s. (med.) vencsecţie, flebotomie. Venetian [vi'ni:/i3n, va'n-] adj., s. Venetian. Venetian blind [~ 'blaind] s. oblon rabatabil; jaluzele; stor(uri). Venetian boat [~ 'bout] s. gondolă. Venetian bolt [~ 'boult] s. mâner de jaluzea. Venetian chalk [~ rtjb:k] s. talc de Veneţia. Venetian glass [~ rgla:s] s. sticlă de Veneţia. Venetian mast [~ 'ma:st] s. stâlp multicolor; stâlp de diferite culori (pentru pavoazarea străzii)Venetian pearl [- 'pa:l[ s. perlă artificială. Venetian red [~ 'red] s. roşu de Veneţia, roşu de Berlin, ocru roşu. Venetic [va'nctik] s. (lingv.) (limba) venetă.
venturer
Venezuelan [ivene'zweibn, .veni'z-, înv. rvenezju'i:bn] I. adj. din Venezuela. II. s. locuitor din Venezuela. vengeance [Vend33ns] s. răzbunare; to take / to inflict / to wreak ~ on / upon a se răzbuna pe; to take -for a se răzbuna pentru; (Jam.) with a ~a) cu furie; cu înverşunare; cu străşnicie; straşnic; to punish smb. with a ~ a pedepsi pe cineva cu înverşunare; it rains with a ~ plouă cu înverşunare / în duşmănie; b) într-o foarte mare măsură, din plin; o droaie, cu toptanul; here are books enough with a ~ sunt cărţi din belşug; c) în adevăratul înţeles al cuvântului, serios, cu tot dinadinsul; he's a gambler with a ~ e un cartofor iară pereche; (sl.) with a ~ to you! lua-te-ar naiba! vengeful ['vendjfwl] adj. răzbunător, vindicativ. vengefully [-i] adv. răzbunător; din răzbunare. vengefumess [-nis] s. caracter răzbunător; spirit de răzbunare. venial [Vi'nial] adj. scuzabil, de iertat (despre păcate). veniality [rvirni'aslitij s. scuzabilitate. venially [Vimiali] adv. scuzabil. venison ['venizn] s. vânat (carne, mai ales de cerb sau de căprioară); haunch / leg of ~ ciozvârtă de căprioară. venite [vi'naiti, ve'n-, -'ni:ti] s. (mineral.) venit, adergnais. venom [Venam] s. 1. venin, otravă. 2. (fig.) ură, venin, răutate, pizmă, invidie; tongue full of ~ limbă de viperă / veninoasă. venomous f'venamas] adj. veninos, otrăvitor; ţfig.) ~ criticism critică plina de venin. venomously [-li] adv. cu venin, veninos. venomousness [-nis] s. 1. natură veninoasă, caracter veninos. 2. (fig.) caracter înveninat, venin. venose [rvi:nous] adf 1. (bot.)fibres,cu nervuri. 2. (anat.) venos, vânos; ~blood sânge venos. venous ['vi:nas] adv. v. v e n o s e . vent [vent] I. s. 1. gaură, deschizătură, orificiu; răsufiătoare; barrel ~ vrana. 2. (muz.) clapă (la instrumente de suflat). 3. orificiu anal (la peste, păsări reptile). 4. (mil.) gaura ţevii; cameră de explozie (la tun). 5. gaură polară (la paraşută). 6. (fig.) manifestare, frâu liber, ieşire, expresie; to give ~ to one's feelings a-şi deschide inima, a-şi da pe faţă sentimentele, a-şi da frâu liber sentimentelor. 7. reîntoarcere la suprafaţă (a vidrei, pentru respiraţie). II. vb. A. tr. 1. (înv.) a găuri. 2. a scoate (fum etc.), a exala. 3. (Jig.) a da drumul (sentimentelor); a revărsa (ură etc.). B. intr. (despre vidră) a ieşi la suprafaţa apei pentru a respira. ventage ['ventidj] s. 1. răsufiătoare. 2. (muz.) clapă (la instrumente de suflat). venter ['ventar] s. 1. (anat.) pântece, abdomen, burtă. 2. (jur.) căsătorie; by one ~ din aceeaşi căsătorie; his two sons by another ~ cei doi fii ai săi din altă căsătorie. vent hole ['vent houl] s. răsufiătoare, supapă. ventiduct [VcntidAkt] s. (constr.) conductă de ventilaţie. ventilate ['ventileit] vb. tr. 1. a aerisi, a ventila. 2. (jig.) a dezbate, a ventila (o chestiune). ventilating chamber ['ventileitirj it/eimbar] s. (tehn.) cameră de ventilaţie. ventilating fan [~ faen] s. ventilator. ventilating pipe [~ paip] s. (tehn.) conductă de aspiraţie. ventilation [.vcnti'lei/sn] s. 1. ventilaţie, aerisire. 2. (fig.) dezbatere, ventilare (a unei chestiuni). ventilator [Ventileitar] s. 1. (tehn.) ventilator; exhaustor. 2. (la usi,Jerestre) oberliht. 3. răsufiătoare, gaură de aerisire (Ia pivniţă etc.). vent peg ['vent peg] ş. vrană; cap; produf. vent pipe [~ paip] s. (constr.) conductă de ventilaţie / respiraţie. ventral ['ventral] I. adj. abdominal, ventral. II. s.pl. v. ~ f i n s . ventral fins [~ Tinz] s. pl. (iht.) aripioare ventrale. ventral rupture [~ rrApt/ar] s. (med.) hernie abdominală. ventricle [Vcntrikl] s. (anat.) ventricul. ventricose ['ventrikous] adj. (glumeţ) pântecos, burduhănos. ventricular [ven'trikjula1"] adj. (anat.) ventricular. ventriloquial [.vcntri'loukwial] adj. de ventriloc. ventriloquism [ven'tribkwiz^m] s. vorbire din burtă. ventriloquist [ven'tribkwist] s. ventriloc. ventriloquistic [.ventrib'kwistik] adj. de ventriloc. ventriloquize [ven'tribkwaiz] vb. intr. a vorbi din burtă, a fi ventriloc. ventriloquy [ven'tribkwi] s. v. v e n t r i l o q u i s m . venture ['ventJV] I. s. 1. risc; încercare, tentativă riscată / plină de riscuri; to run the ~ of a risca să; let us make the ~ să ne încercăm norocul; desperate ~ încercare disperată; to make one's great ~ a-şi încerca norocul; a juca ultima carte. 2. (corn.) afacere comportând multe riscuri. 3. întâmplare, hazard; at a ~a) la întâmplare; b) din întâmplare; to hit upon smth. at a ~ a da de ceva / a găsi ceva din întâmplare. 4. (înv.) aventură; spirit of ~ spirit de aventură. II. vb. A. tr. 1. a risca; to ~ one's fortune in a-şi risca averea în. 2. a îndrăzni să, a se încumeta să, a-şi permite să (exprime o părere etc.); to ~ a joke a-şi permite să facă o glumă; he ~ed a remark s-a încumetat să facă o observaţie; (Jam.) to ~ a small fish to catch a great one a risca puţin spre a câştiga mult; (prov.) nothing ~, nothing have cine nu riscă nu câştigă. B. intr. 1. a risca; a îndrăzni; I ~ to say îndrăznesc să spun. 2. to ~ o n / upon a risca (săjacă ceva), a încerca (săjacă ceva); a-şi încerca norocul cu; to ~ on a joke a încerca să facă o glumă; ~ on a piece of cake, please gustă o bucată de prăjitură; to ~ out / abroad a se încumeta să iasă afară (pe vreme rea etc.); to ~ into the unknown a se aventura în necunoscut; to ~too far a merge prea departe (cu îndrăzneala), a fi prea îndrăzneţ. venturer ['vent/ara1-] s. 1. întreprinzător, cutezător, îndrăzneţ. 2. (înv.) aventurier. 3. (înv.) membru al unei companii comerciale (mai ales în sec. XVÎ-XVII).
venturesome
venturesome f'ventjssomj adj. 1. pasionat, pătimaş. 2. îndrăzneţ, curajos. 3. riscat, riscant. venturesomely [-li] adv. (tn mod) aventuros. venturesomcness [-nis] s. natură aventuroasă, spirit aventuros. venturous ['ventfsras] adj. 1. cutezător, îndrăzneţ. 2. aventuros. 3. riscant, periculos. venue [Venju:] s. 1. (jur.) jurisdicţie; to change the ~ a transfera un proces la altă instanţă. 2. (fam.) loc de adunare; întâlnire; ~ of the meet întâlnire de vânătoare. 3. loc de desfăşurare a unei acţiuni. Venus's comb ['vknssiz 'koum] s. (bot.) acul-doamnei (Scandix pecten-veneris). Venus's hair [~ "a?si'\ s. (bot.) părul-fetei (Adianlhum capillus-veneris): Venus's needle [~ 'ni:dl] s. v. V e n u s ' s c o m b . Venus's slipper [~ 'slipor] s. (bot.) blabornic, papucul-doamnei (Cypripedium cakeoius). veracious [ve'rei/os, vi'r-, vo'r-] adj. veridic, adevărat. veraciously ]-Ii] adv. veridic. veraciousness [-nis] v. v e r a c i t y . veracity [ve'rasity, vi'r-, va'r-] s. veracitate, veridicitate. veranda(h) [vo'rsendo] s. verandă. verb [vo:b] s. (gram.) verb. verbal ['V3:b3l[ adj. 1. verbal; oral; ~ contract contract verbal; his sympathy is only ~simpatia sa c numai formală. 2. textual, literal; ~ translation traducere literală. 3. verbal, de verb. 4. (în diplomaţie) ~ note notă verbală. verbalism [-izsm] s. 1. verbalism; vorbărie; pălăvrăgeală. 2. (înv.) expresie, locuţiune. 3. despicare a firului în patru. verbalist [-ist] s. 1. lexicolog. 2. inventator de cuvinte. 3. critic care nu analizează decât cuvintele. verbalization [ivoibolai'zei/an] s. 1. (gram.) verbalizare. 2. redare prin cuvinte (a unei idei). verbalize ['v3:tolaiz] vb: A. tr. 1. (gram.) a verbaliza, a preface (o parte de vorbire) în verb. 2. a exprima (o idee) prin cuvinte. B. intr. a fi vorbăreţ / guraliv. verbally ['vaibali] adv. 1. verbal, oral. 2. literal, cuvânt cu cuvânt. verbal noun ['va:b»l 'naun] s. (gram.) substantiv verbal. verbatim [vai'beitim, -'ba:t-] I. adv. cuvânt cu cuvânt, textual, literalmente. II. adj. textual, literal. III. s. 1. redare verbală. 2. (si ~ report) dare de seamă stenografică. verbena [vo:'bi:no] s. (bot.) verbină, sporici (Verbena officinalis). verbiage [Ve:biid3] s. 1. vorbărie, pălăvrăgeală. 2. expresie, formulare. verbicide ['V3:bisaid] s. defonnare intenţionată a sensului unui cuvânt. verbose [vo'bous] adj. vorbăreţ, guraliv, prolix. verbosely [-li] adv. prolix, cu multe cuvinte. verboseness [-nis] s. v. v e r b o s i t y . verbosity [vo:'bositi] s. vorbărie, prolixitate. verb phrase ['vo:b freiz] s. (gram.) grup verbal. verdancy ['vo:dpnsi] s. 1. verdeaţă (a unei câmpii etc!). 2. (glumeţ) inocenţă, naivitate, lipsă de experienţă; candoare. verdant ['vo:dsnt] adj. 1. verde, înverzit. 2. (glumei) verde, neexperimentat, nerutinat, crud, inocent. verdict |'ve:dikt] s. 1. (jur.) verdict; decizie a unui juriu; they brought in a ~ of not guilty l-au recunoscut nevinovat. 2. (fig.) aviz, părere, opinie; judecată, verdict, hotărâre, decizie; the doctor has not yet given his ~ doctorul nu şi-a dat încă verdictul. verdigris ['vo:digri(:)s] s. (culoare) verde-gri. verdin [Voidin] s. (omit.) specie de piţigoi mic din sud-vestul S.U.A. (Auriparus flaviceps). verdure ['V3:d30r, -djuor] s. 1. verdeaţă; frunziş verde. 2. (fig.) prospeţime; vigoare. verdured \'\s:&pă\ adj. verde, înverzită verdurous ]'vo:d33ros] adj. (poetic) înverzit. verge1 [vs:d3] I. s. 1. margine, bordură, chenar. 2. (fig.) prag; on the ~of war în pragul războiului. 3. bordură de iarbă în jurul stratului de flori. 4. (arhit.) margine a acoperişului, fronton; corp al unei coloane; bermă. 5. (bis.) cârjă, toiag. 6. (jur.) competenţă, jurisdicţie. 7. întindere limitată; spaţiu; loc. 8. orizont, zare. 9. (anat., zool.) membru bărbătesc. II. vb. tr. (rar) a mărgini, a limita. verge2 vb. intr. to ~on a se mărgini cu, a fraproape de; to ~on brown a bate în castaniu; his courage ~s on insanity curajul lui se învecinează cu / frizează nebunia; (despre soare) to ~ towards the horizon a coborî spre orizont; he was verging towards forty se apropia de patruzeci de ani; to ~ into a trece în starea de, a se preface în. verger ['vo:d33r] s. (bis.) 1. (î« procesiuni religioase) purtător al cârjei. 2. slujitor bisericesc. veridical [ve'ridiksl, vi'r-, vs'r-J adj. veridic, verosimil; conform cu realitatea. veridically [-i] aaV. veridic. . verifiable ['verifaiabl] adj. verificabil, controlabil. verification [iverifi'kei/an] s. 1. control, verificare. 2. confirmare. verificatory ['verifikeitsri] adj. de verificare, de control. verifier ['vcrifaior] s. verificator, controlor. verify [Verifai] vb. tr. 1. a controla, a verifica, a inspecta. 2. a confirma. 3. a îndeplini (o promisiune). 4. (jur. înv.) a atesta, a dovedi, a proba (o afirmaţie etc.). verily ['verili] adv. (înv. lit.) într-adevăr, în adevăr. verisimilar [,veri'simil3r] aaj. probabil, verosimil. verisimilitude [iverisi'militju:d] s. probabilitate, verosimilitate. veritable ['veritoblj adj. veritabil, autentic, adevărat, real. veritably [-i] aaV. veritabil etc. (v. v e r i t a b l e ) . verity [Veriti] s. 1. adevăr, realitate; in all ~, (înv.) of a ~în adevăr, desigur. 2. veracitate, veridicitate.
1014
verjuice [rvo:d3u:s] s. suc acru (din fructe crude): (fig.) a look of ~privire acră, căutătură acră. vermeil ['vo:meil, -mil] adj., s.v. v e r m i 1 i o n (I, II). vermes ['V3:mi:z] pl. de la v e r m i s . vermicelli [,v3:mi'seli, amer. si -'tjeli] s. (ital.) fidea. vermicide ['vomiisaid] s. v. v e r m i f u g e . vermicular [vo:'mikjulor] adj. 1. v. v e r m i f o r m. 2. viermănos. vermicular action [vsi'mikjulor .aik/an] s. (fiziol.) mişcare peristaltică (a intestinelor). vermicule ['vo:mikju:l] s. viennişor. vermiculite [vo:'mikjulait] s. (mineral.) vermiculit. vermiform ['v3:raifo:m] adj vermifomi; vermicular. vermifugal [voi'mifjugsl] adj. (med.) vermifug. vermilion ['vo(:)'milion[ I.s. 1. (chim.) chinovar, cinabru. 2. (fig.) culoare roşu-aprins, culoare stacojie; roseaţă (a buzelor ele). II. adj. roşu-aprins, stacojiu. III. vb. A. tr. 1. a colora în roşu-aprins. 2. (sl.) a umple (pe cineva) de sânge; his face was completely ~ed faţa lui era scăldată în sânge. B. intr. (înv.) a (se) roşi, a se înroşi. vermin ]'vo:min] s. 1. (fam.) vermină; dăunători; paraziţi. 2. (fig.) vermină, elemente dăunătoare. verminous [-os] adj. 1. viermănos. 2. transmiţător de paraziţi. 3. (fig.) respingător, dezgustător, scârbos. 4. (med., despre o boală) produs de viermi (intestinali). 5. (despre oameni) suferind de viermi intestinali. vermis ['v3:mis],pl. vermes [-mi:z] s. (anat.) vermis. Vermonter [v3:'mont3r] s. locuitor din (statul) Vermont (S.U.A.). Vermontese [,vo:mon'ti:z] I. adj. din Vermont (S.U.A.). II. s. v. V e r m o n t e r . verm(o)uth ['vsimsG, -mu;8, amer. si 'vesmmt] s. vemiut. vernacular [vo'nfekjulo'] I. adj. 1. (despre limbă) indigen, naţional, autohton, natal, matern. 2. (despre dialect) local. 3. (scris) în limba maternă sau în dialectul matern. 4. propriu unei localităţi, endemic. II. s. 1. limbă maternă; dialect local. 2. (glumeţ) expresie ! tare, înjurătură. vernacularism [vs'naîkjulsrizom] s. cuvânt sau expresie proprie unei ţări; idiotism. vernacularize [vo'naskjuloraiz] vb. tr. a traduce (un cuvânt) în limba ţării. vernal [Voinal] adj. primăvăratic, de primăvară. vernal equinox [~ 'kkwinoks] s. echinocţiu de primăvară. vernal fever [~ Ti:v3r] s. (med.) paludism. vernalization [ivsmslai'zei/n] s. iarovizare. vernalize [Vomolaiz] vb. tr. (agr.) a iaroviza. vernal sweets ['vamal 'swiits] s. farmecul / farmecele primăverii. vernation [vomeijan] s. (bot.) poziţia frunzelor în mugure. Verner's law ['vo:noz Io:] s. (lingv.) legea lui Verner. vernier ['V3:ni3r] s. (telm.) vernier; nonius. vernier cal(l)iper ['vo:nio ,kadip3r] s. (telm.) şubler cu vernier. veronal ['versnal, amer. si -rou-] s. (farm.) veronal. Veronese [ivoro'ni:z, rou'n-,'--'-,'—] I. adj. din Verona, veronez. II. s. locuitor al Vcronei, veronez. veronica [vi'roniks, vo'r-, ve'r-] s. 1. (bot.) şopârliţă (Veronica cltamaedrys). 2. (bis.) năframă cu chipul lui Hristos. verricule [Verikju:l] s. (entotn.) smoc de peri. verruca [ve'ru:ko, vi'r-, ve'r-j,pl. verrucae [ve'ru:si:] s. (med.) verucă, neg. verrucae [ve'ru:si:] pl. (le la v e r r u c a . verruciform [ve'ru:sifo:m] adj. în formă de neg. verrucose [ve'ru:kous] adj. plin de negi. verrucous ['veru:k3s] adj. v. v e r r u c o s e . versable [Vo:sobl] (rar) adj. 1. care se învârteşte, învârtitor, de învârtit. 2. mlădios, flexibil, suplu. versal ['vo:sal] adj. (bis. fam.) universal. versant [Vo:spnt] (rar) I. adj. 1. ~ with intim cu, familiar cu, cunoscător în, priceput la, versat în, tare la, la curent cu. 2. (herald.) cu aripile întinse. II. s. (geogr.) povârniş, versant. versatile ['vo:sotail, amer. si -til] adj. 1. multilateral, divers. 2. suplu, elastic, mlădios; ~mind minte sprintenă/ ageră. 3. (fig.) nestatornic, instabil, schimbător, versatil. 4. care se întoarce uşor, învârtitor. 5. (bot., entom. etc.) mobil, flexibil, mlădios. versatility [ivo:so'tiliti] s. 1. multilateralitate, diversitate. 2. supleţe, elasticitate. 3. (fig.) nestatornicie, mlădiere, dibăcie, agilitate, versatilitate. 4. putinţa de a învârti. 5. (bot. entom. etc.) mobilitate, flexibilitate. verse [v3:s] I. s. 1. vers, stih; (fig.) poezie, versificaţie; in ~ or prose în versuri sau în proză; lyrical ~ poezia lirică; society ~ versuri uşoare / de societate; to put / to turn into ~s a transpune în versuri. 2. (bibi.) verset. 3. cuplet. II. vb. A. tr. (rar) a exprima în versuri; a cânta, a slăvi prin cântece. B. intr. a versifica, a scrie versuri. versed [vo:st] adj. 1. versat, experimentat, priceput; he is well ~ in Latin e foarte priceput în (limba) latină. 2. contrar, opus. verselet ['vo;slit, -let] s. (peior.) vers. verse maker ['vo:s imeikor] s. versificator. verseman [Vssmsnl.pl. versem*n [-mon, -men] s. (glumeţ, peior.) poetastru, fabricant de versuri. verse monger [~ iinArjg3r] s. v. v e r s e m a n . versicle ['vo:sikl] s. (rar) vers scurt; (bis.) vers scurt rostit sau cântat alternativ de preot şi credincioşi. versicolour ['vo:siikAlor[ adj. 1. de diferite culori; multicolor, pestriţ, bălţat. 2. care îşi schimbă culoarea. versicoloured [VosirkAlad] adj. 1. de diferite culori. 2. care îşi schimbă culoarea.
1015
vestibule
versification [iVo:sifi'kci/3n] s. 1. versificaţie. 2. transpunere în versuri,redare versificată. e într-adevăr cel mai bun lucru pe care-1 poţi face; players of the ~ first order jucători dc prima clasă; at the ~ most în cel mai bun / fericit caz, cel mult; at the ~ least cel versificator ['v3:sifikcit3r] s. (rar) v e r s i f i e r . puţin, în cel mai rău caz; at the ~ latest cel mai târziu; the ~ last eel din urmă; it was versifier I'v3;sif3i3r] s. versificator, poet. versify ['va:sifai] vb. A. iu/r. a face versuri. B. tr. 1. a transpune în versuri. 2. a cânta the ~ last thing I expected e cel din urmă lucru la care mă aşteptam; the ~ next day chiar a doua zi. 3. chiar, exact, tocmai; taman; he used the ~ same words as I did a folosit sau a povesti în versuri. version fvsjan] ş. 1. traducere; the Authorized / Common Version traducerea chiar / tocmai / exact cuvintele mele; it was the ~ opposite to what I expected era exact autorizată a Bibliei (în engleză, 1611); Revised Version traducerea revăzută a Biblici contrariul aşteptărilor melc; my ~ own al meu propriu; you may keep it for your ~ own! (î/i engleza). 2. text; the French ~ of the treaty textul francez al tratatului. 3. versiune, poţi s-o păstrezi numai pentru tine! II. adj. 1. adevărat, autentic, real, veritabil; the veriest interpretare; variantă; he gave another - of the affair dădu o altă versiune problemei; coward cel mai autentic poltron / laş / fricos; the ~ devil dracul gol, un drac împieliţat; I could not do so for ~ shame de ruşine n-aş putea face asta! 2. însuşi, chiar, acelaşi, prezentă altfel problema. 4. variantă, întorsătură. identic; he lives in this ~ place locuieşte chiar aici; in this ~ house chiar în casa asta; versional [-al] adj. de traducere. you are the ~ man I wanted to see tocmai- pe dumneata te căutam; at that ~ moment versionist [-ist] s. traducător. verso ['va:sou] s. 1. (poligr.) pagina din stânga, verso. 2. revers (a! unei monede, medalii chiar în Clipa aceea; come here this ~ minute vino în clipa asta; from this ~ day începând chiar de azi; these are his ~ words astea sunt chiar cuvintele lui; it is the ~ thing c tocmai etc.). ce ne trebuia; his ~ absence is eloquent însăşi / chiar absenţa lui c un fapt grăitor, absenţa verst [V3:st] s. (rus.) verstă (1,066 km). lui vorbeşte dc la sine. 3. exact, precis, tocmai, aidoma; according to your ~wish întocmai versus ['v3:s;>s] prep. (lat.) 1. (jur., sport) contra. 2. în comparaţie cu, faţa de. după cum ai dorit; in the ~act chiar asupra faptului; at the ~ beginning chiar la început; versute [va:'sju:t] adj. (rar) viclean, şiret, pişicher. vert1 [v3:t] I. vb. iu/r. (prese, de la c o n v e r t sau p e r v e r t ) (bis.) a se converti, he lives at the ~ end of the town locuieşte (chiar) ia capătul oraşului; they took the ~ shirt from his back i-au luat până şi cămaşa. 4. leit, deplin, aidoma; the boy is the ~ a trece la o altă credinţă. II. s. convertire. picture of his father băiatul e leit taică-său / c taică-său din cap până-n picioare. 5. totuşi, vert2 s. 1. culoare verde (îu heraldică). 2. lemn verde; creangă neuscată; nether ~crâng; până şi; the ~ thought frightens me însuşi gândul acesta mă sperie, mă îngrozesc numai over(t) ~ pădure seculară. 3. (jur.) drept de a tăia lemn verde în pădure. la gândul acesta. vertebra ['v3;tibr3],pi. vertebrae [-ri, -rai, -rei] s. (anat.) vertebră; the vertebrae şira spinării; (anat.) false ~ osul sacrum; true ~ vertebră mobilă. vesania Ivi'scinis] s. demenţă, alicnaţie mintală. vesica ['vcsiks, vi'saiks, 'vi:sika],pl. vesicae fvesisi:] s. 1. (anat.) vezică, blşică (mai vertebral [Vaitibral] adj. 1. (anat.) vertebral. 2. (zool.) vertebrat; ~animals (animale) ales băşica udului). 2. v. v e s i c l e (4). vertebrate. vesical ['vesikal] adj. (anat.) vezical, referitor la vezică. vertebral column [~ 'kolam] s. (anat.) coloană vertebrală. vesicant [Vesiksnt] I. adj. vezicant. II. s. (med.) plasture dcnnato-vezicant. vertebrata [iV3:ti'bra:t3, -'breita] ş. pl. (zool.) animale vertebrate. vesicate f'vcsikeit] vb. tr. (med.) a aplica un plasture vezicant la (sau cu dat.). vertebrate ['vaitibrit, -breit] I. adj. vertebrat; ~ animal animal vertebrat. II. ş. (zool.) animal vertebrat. vesication [ivesi'kci/an] s. (med.) vezicaţie. vesicatory ['vcsikatouri, vi'sikstouri-, -tari] I. adj. v. v e s i c a n t (I). II. s. (med.) vertebrated [Vaitibrcitid] adj. v. v e r t e b r a t e (I). vertex ['v3:tcks],pl. vertices [-isi:z], 1. culme, creastă, pisc, vârf (de munte). 2. (anat.) vezicătoarc. vesicle [Vesikl] s. 1. (anat., biol.) veziculă. 2. (med.) pustulă. 3. (geol.) cavitate (într-o creştetul capului, vertex. 3. (astron.) zenit. 4. (mat.) punct vertical; vârf (de piramidă); unghi (de poliedru); ~ of an angle punct de intersecţie care formează un unghi. 5. (opt.) rocă). 4. (bot.) celulă dc aer. ~of a glass partea cea mai groasă a unei lentile convexe; partea mai subţire a unei lentile vesicular [vi'sikjul3r] adj. (bot., anat.) 1. cu băşicuţe. 2. în formă de băşică. 3. celular. concave. 4. găunos, scobit. vertical [Vsitiksl] I. adj. 1. vertical. 2. (auat.) privitor la creştetul capului. EL s. 1. (geom.) vesiculate [vi'sikjulit] adj. v. v e s i c u l a r . verticală, linie perpendiculară. 2. (astron.) cerc de înălţime. vesiculiform [vi'sikjulifo:m] adj. v. v e s i c u l a r . vesiculose [Vi'sikjulous] adj. v. v e s i c u l a r . vertical angles [~ 'a;nglz] s. (mat.) unghiuri opuse (la vârf). vesper |'vcsp3r] I. s. 1. Vesper luceafărul de seară (planeta Venus). 2. pl. (bis.) ~s vertical circle [~ 's3:kl] s. (astron.) verticala locului. vecernie. 3. (poetic) seară. II. adj. de seară, vesperal. vertical cliff [~ 'klif] s. faleză abruptă. vertical deviation [~ <âvM'e\fon] s. (mar., balistică) ecart în înălţime, deviaţie verticală. vesperal l'vcspsrsl] adj. de seară, vesperal. vesper bell [Vesps bel] s. (bis.) clopot de vecernie. vertical elevation [~ icli'vei/an] s. altitudine, înălţime. vesper bird [~ bs:d] s. (omit.) varietate de presură (Poaecetes gramineus). verticality [iV3;tfl«eliti] s. (bot.) dispoziţie inelară a frunzelor. vesper sparrow [~
vestibule train
vestibule train [~ trein] s. (amer.) tren cu culoare acoperite între vagoane. vestige [ rvestid3] s. 1. urmă, rămăşiţă, vestigiu, pic, strop; semn, indiciu; not a ~of evidence nici cea mai mică urmă sau dovadă. 2. (poetic, rar) urmă de picior. 3. (biol.) reziduu rudimentar. vestigial [ves'tid3isl] adj. rezidual, remanent; (biol.) ~ organs organe rudimentare. vestigiary [ves'tktyori] adj. v . v e s t i g i a l . vesting [Vestirj] s. (mai ales pi.) (corn.) stofă de vestă, material pentru veste. vestment1 [Vestmânt] s. 1. (ret.) îmbrăcăminte. 2. (bis.) odăjdii. vestment2 s. 1. (rel.) îmbrăcăminte, haină, veşmânt; (mai ales) ţinută de ceremonie. 2. (bis.) odăjdii; acoperământ pentru altar. vest-pocket [Vest:pokit,'-.--] s. buzunar de vestă. vestry ['vestri] s. 1. (bis.) sacristie. 2. (si) common / general / ordinary ~ adunare parohială în sacristie; select ~ întrunire a reprezentanţilor circ*mscripţiilor unui oraş. 3. (amer. bis.) epitropie. vestry board [~ bo:3d] s. (bis.) delegaţie a enoriaşilor, epitropie. vestry cess [~ ses] s. (bis.) impozit al bisericii. vestry clerk [~ klo:k] s. (bis.) secretar al epitropiei. vestrydom [Vestridsmj s. 1. (bis.) sistem de guvernare a unei parohii (in Ixmdra). 2. (peior.) proastă administrare / gospodărire. vestry elder ['vestri reldsr] v. v e s t r y m a n . vestry keeper [~ iki:por] s. (bis.) paracliser. vestryman ['vcstrimsn], pl. vestrymen [-man] s. 1. (bis.) epitrop. 2. (bis.) consiliu comunal. vesture ['vest/s'] I. s. (rar). 1. îmbrăcăminte, haină, strai(e), veşmânt. 2. (fig.) îmbrăcare, înveliş, acoperământ, exterior..II. vb. tr. a îmbrăca (in odăjdii); a înveşmânta. vestured [Vestfsd] adj. (poetic) 1. înveşmântat. 2. învelit, înfăşurat, acoperit. Vesuvian [vi's/u:vion, vo's-] I. adj. referitor la Vezuviu. II. s. 1. (mineral.) mineral găsit în Vezuviu. 2. chibrit de vânt. vet [vet] I. s. 1, prese, de la v e t e r i n a r y. 2. (amer.) prese, de la v e t e r a n. II. vb. tr. 1. a face un examen medical (cuiva); a trata ianimale şi oameni). 2. (fig.) a examina (manuscrise); a cenzura; a cerceta; a considera; a verifica (aparate). 3. a supune unui interogatoriu. 4. a verifica (o persoană), a cerceta antecedentele (cuiva). vetch [vet/] s. (bot.) măzăriche (Vicia); chickling ~lintea-pratului (Lathyrus sativus); common / cultivated ~ mazăre (Vicia saliva). vetchling [Vet/lirj] s. (bot.) lintea-praîuîui (Lathyrus sativus). vetchy [Vet/i] adj. (rar) ca măzărichea. veteran [Vetaren] s. 1. veteran; soldat experimentat / încărunţit în lupte. 2. luptător; combatant. 3. atr. vechi, experimentat, cu experienţa vieţii; (mar.) ~sailor marinar deprins cu marea. veteranize {-aizj (mai ales mii.) vb. A. tr. a transforma în veteran. B. intr. (amer. fam.) a se înrola din nou; a servi mai departe în armată. veterinarian [.veteri'nearisn] adj., s.v. v e t e r i n a r y . veterinary [Veterinari] I. adj. de veterinar. II. s. veterinar. vetmobile [Vetmoubi:l] s. (amer.) mijloc special de locomoţie pentru mutilaţii de război. veto [rvi:tbu] I. s. pl. vetoes [-z] 1. veto, opoziţie. 2. drept de veto; interzicere, prohibire; local ~ dreptul locuitorilor unei circ*mscripţii de a se opune prin veto vânzării băuturilor spirtoase; (amer.) pocket ~ amânarea iscălirii de către preşedinte a unui proiect de lege la sfârşitul sesiunii legislative (înainte de închiderea Congresului); to put a ~ on smth. a interzice ceva prin veto. II. vb. tr. a face opoziţie la (sau cu dat.); the bill was ~ed by the President preşedintele s-a opus proiectului de lege / a respins proiectul de lege prin veto. vetoer [Vi:totrac] s. persoană care se foloseşte de dreptul de veto / care-şi exercită dreptul de veto. vetoist ['vi:tou ist] s.v. v e t o e r . vetturino [Vetu:ri:nou] s. (itei.) trăsură de piaţă (in Italia). vetust [vii'tASt] adj. (înv.) vetust, străvechi, foarte vechi. vex [veks] vb. A. tr. 1. a vexa, a jigni, a supăra, a mâhni, a necăji, a irita, a importuna, a plictisi, a contraria. 2. a necăji (animale). 3. a nelinişti, a tulbura, a alarma. 4. a'contesta, a tăgădui; a discuta, a dezbate. 5. a agita, a răzvrăti. 6. (înv.) a chinui, a tortura, a canoni; a mâhni. B. refl. a se chinui, a se mâhni, a se întrista, a se supăra. vexation [vek'sei/pn] s. 1. supărare, necaz, ofensă, vexaţie. 2. neplăcere, dezagrement. 3. tachinerie, necăjire. 4. prigoană, persecuţie, şicană. 5. agitaţie, nelinişte, zbucium; muncă; ~ of spirit tulburare. 6. ciudă; mânie. 7. (jur.) daună. vexatious [vek'sei/ss] adj. 1. supărător, jignitor, ofensator, contrariant, care vexează / supără. 2. plictisitor, obositor, sâcâitor, şicanator. vexatiousness [-nis] s. 1. supărare, necăjire. 2. necazuri. 3. necaz, neplăcere. vexed [vekst] adj. 1. supărat, vexat, jignit, ofensat; to be ~ with smb. a fi supărat pe cineva. 2. (despre o problemă etc.) mult / îndelung discutat. 3. (despre nuire etc.) agitat, în freamăt. vexer [Veksor] s. persoană care vexează / supără etc. (v. vex). vexil [Veksil] s. 1. (bot.) petala mare de deasupra unei flori papilonacee-, 2. (omit.) barba unei pene. 3. (ist. Romei) stegar. vexilla [Veksila] pl.de la v e x i 11 u m. vexillar ]'veksilar] adj. v. v e x i 11 a r y (I). vexillary [Veksilari, -eri] I. adj. de stindard. II. s. stegar, port-drapel, purtător de stindard. vexillum [Veksil3m],pl. vexilla [Veksilo] (bis.) prapuri, steaguri. vexillologist [veksi'btod3ist] s. vexilolog, specialist în steaguri. vexillology [veksi'lolad3i] s. vexilologie, disciplină a istoriei care studiază steagurile. vexing ['veksirj] adj. supărător, vexatoriu/jignitor. via [Vais] I.pl. viae [Văii:] (lat.) s. drum, cale. II.prep. prin, via.
1016
viability [Vaia'biliti] s. (mai ales med.) viabilitate. viable [Vaiabl] adj. (mai ales med.) viabil, care dăinuieşte / durează I trăieşte. viaduct [VaiodAkt, -dakt] s. viaduct, trecere superioară; pod peste o vale. viae [Văii:] pi. de la v i a. vial [Vaial] s. fiolă, sticluţă (de medicamente); (bibi.) to pour out the ~s of one's wrath on smb. a-şi vărsa mânia asupra cuiva. Via Lactea [Vaia 'lsktis'J s. (astron.) Calea Laptelui / Lactee. via media [~ 'mi:dio] s. (lat.) 1. cale de mijloc. 2. poziţia bisericii anglicane (intre catolicism şi protestantism). viands [Vaisndz] s. 1. pl. (ret.) merinde, alimente. 2. mijloace de trai. viaticum [vai'cetikam, -vi'a>] s. (bis.) 1. sfânta cuminecătură dată muribunzilor, grijanie; altar portabil. 2. pl. bani de drum; merinde de drum. viator [vai'eito'J,pl. viatores [ivais'toufkz] s. călător, drumeţ, pasager. vibes [vaibz] s. pl. (fam.) 1. vibraţii. 2. vibrafon. vibrant [Vaibront] adj. 1. vibrant, care vibrează. 2. (despre sunete) cu rezonanţă: 3. care oscilează (ca un pendul); ~ with care tremură / palpită de. 4. (despre culori) viu, aprins. vibraphone [Vaibreifoun] s. (muz.) vibrafon. vibrate [vai'brcit, Vaib-] vb. A. intr. 1. (/iz.) a vibra, a oscila, a se agita, a se mişca, a se legăna, a tremura. 2. a (ră)suna (în ureche, în memorie). 3. (fig.) a tremura de emoţie; a se cutremura; a palpita. B. tr. (/iz.) a face să vibreze; a face să oscileze; a menţine într-o mişcare oscilatorie. vibratile [Vaibrotail] adj. 1. (rar) capabil de a vibra. 2. v. v i b r a t o r y . vibratility [.vaibra'tiliti] s. (rar) posibilitatea de â vibra. vibrating [vai'breitirj,'—] adj. vibrant; vibrator. vibrating diaphragm [~ 'daiofrfem] s. (tel.) membrană. vibration [vai'brei/an] s. 1. vibraţie, oscilaţie; (fiz.) amplitude of ~ amplitudine a vibraţiei; (fiz.) forced ~ oscilaţie impusă / forţată. 2. tremurul frunzelor (plopului tremurător etc.). vibration meter [~ i mi:tsr] s. (fiz.) vibrometru. vibration screen [~ skri:n] s. (telm.) sită vibratoare. vibration strength [~ strenO] s. (telm.) rezistenţă la vibraţii. vibrative [vai'breitiv, Vaibretiv] adj. (rar) v. v i b r a t o r y . vibrato [vi'bra:tou] s. (muz.) vibrato, tremolo. vibrator [vai'breitor,'—] s. 1. (fiz.) vibrator, oscilator. 2. (constr.Jerov.) vibrator. 3. (tel.) dipol. vibratory [Vaibrateri, vai'breitori, amer. Vaibratouri] adj. 1. vibrator. 2. oscilator. 3. vibrant. vibrio [Vibriou],pl. vibrios [-z] sau vibriones [ivibri'ouniz] s. (biol.) vibrion. vibrissae [vai'brisi:] s. pl. 1. fire de păr ţepos (în jurul gurii celor mai multe mamifere şi în nas la om). 2. (omit.) pene zburlite în jurul ciocului. vibrograph [Vaibrougra:f, -graf] s. (fiz.) vibrograf. vibroscope [Vaibrouskoup] s. (fiz.) vibroscop. viburnum [vai'bomam] s. (bot.) călin (Viburnum opulus). vicar [Vikor] s. 1. (bis.) paroh; vicar. 2. (bis.) locţiitor de preot; ajutor de preot; preot de ţară; (fig.) ~ of Bray oportunist, persoană fără principii, renegat; clerk / lay / secular ~v. v i c a r c h o r a l ; Vicar of Christ locţiitorul lui Hristos, Papa. 3. (poetic) locţiitor, înlocuitor, reprezentant. vicarage ['vikarid3] s. 1. (bis.) funcţia de vicar, vicariat. 2. (bis.) funcţia de locţiitor de preot etc. (v: v i c ar 2). 3. (bis.) venitul unui vicar. 4. (rar) înlocuire, suplinire. 5. (bis.) casă parohială. Vicar-Apostolic [Vikoriaspss'tolik] s. (bis.) episcop titular. vicarate [Viksrit] s. (bis.) jurisdicţia unui vicar. vicar choral [Viko 'ko(:)ral] s. (bis. anglicană) cantor, dascăl, cântăreţ. vicaress [Vikoris] s. (bis.) 1. soţie de vicar. 2. înlocuitoare a unei stareţe. vicar-general [Vika'dsanarel] s. (bis. anglicană) (funcţionar bisericesc) ajutor al unui episcop. vicarial [vai'ksarial] adj. 1. preoţesc, parohial. 2. v. v i c a r i o u s . vicarious [vai'kesrias] adj. 1. delegat. 2. substituit; făcut pentru altul, îndeplinit în locul altuia; ~ atonement ispăşirea vinei altuia. vicariously [-li] adv. prin delegare / substituire / înlocuire; în locul altuia. vicariousness [-nis] s. înlocuire, suplinire. vicarship [Viko/ip] s. (bis.) funcţia de vicar, vicariat. vice1 [vais] s. 1. viciu. 2. defect, imperfecţiune, cusur, lipsă; corupţie, depravare; perversitate. 3. nărav. 4. (fig.) viciu (de construcţie). vice 2 1. s. (telm.) menghină, urs. II. vb. tr. 1. a prinde în menghină. 2. (rar) a înşuruba. 3. (rar) a forţa, a sili, a constrânge. vice3 [Vaisi] prep. în locul (cu gen.), în loc de. vice4 [vais] s. (fam.) prese, de la v i c e - c h a n c e l l o r ; v i c e - p r e s i d e n t etc. vice-admiral [Vais'aîdmaral] s. (mar.) viceamiral. vice-admiralship [-/ip] s. v. v i c e - a d m i r a l t y . vice-admiralty [-ti] s. (mar.) viceamiralitate; birourile viceamiralităţii. vice-admiralty courts [— ko:ts, — koots] tribunal maritim în posesiunile coloniale britanice. vice-agent [Vais'ek^ant] s. 1. locţiitor. 2. mijlocitor / negociator parlamentar. vice-bench [~bentf] s. (/elin.) banc de menghină. vice-cap [~kaep] s. v. v i c e c 1 a m p. vice-chairman [~'t/£3mon], pl. vice-chairmen s. vicepreşedinte. vice-chairmanship ["'t/ramanfip] s. vicepreşedinte. vice-chamberlain [~'tjeimt»lin] s. viceşambelan. vice-chancellor [~'t/a:ns3br, -sitar] s. 1. (mm.) rector. 2. vicecancelar.
1017
view day
victual ['vitl] l.s.pl. hrană, alimente, provizii, merinde, mâncare. II. vb. A. tr. a apro vice-chancellorship [~'t/a:nspb/ip] s. 1. funcţie de vicecancelar. 2. (univ.) rectorat. viziona cu merinde, a obţine hrană pentru. B. rejl. a se hrăni. vice-clamp [~kla?mp] s. (tehn.) falcă de menghină. victualage [-id3J s. (rar.) v. v i c t u a l (I). vice-consul [~'kDnsal] s. viceconsul. victualler [-ar] s. 1. furnizor de alimente. 2. câreiumar; licensed ~cârciumar autorizat vice-consulship [~'konspl/ip] s. viceconsulat. să vândă băuturi spirtoase. 3. (mar.) cantinier. 4. (mar.) vas care transportă alimente pentru vice-dean [~'di:n] s. (univ.) prodecan. a aproviziona alte vase. vice-doge [~'doud3] s. vicedoge. victualling ['vitlirjj s. aprovizionare cu alimente. vice-doll [~dsl] s. (amer.) femeie de moravuri uşoare. r victualling bill [~ bil] s. certificat de vamă pentru transportul proviziilor. vicegerency ["'d^sransi, - d3pr-] s. 1. locotenentă. 2. guvernământ. victualling house [~ hausj s. restaurant, birt. vicegerent [~'d3cr3nt, -^iar-] I. adj. care ţine loc, care suplineşte. II. s. delegat, victualling office [~ ofis] s. 1. birou de aprovizionare. 2. (si.) stomac, ramazan. reprezentant, înlocuitor, locţiitor; guvernator. victualling ship [~ /ip] s. (mar.) vas de aprovizionare. vice-governor [~'gAvsn3r] ş. viceguvernator. victualling yard [~ ju:d] s. (mar.) doc pentru provizii. vice-jaw [~d3o:] ş. v. v i c e - c i a m p . vicugna [vi'kmnis], vicuna [vi'kjujna] s. (zool.) vicunia (Vicugna vicugna). vice-king [~'kirj] s.l.v. v i c e r o y . 2. (amer.) patron al unei case de toleranţă. vide ['vaidi(0, 'videi] vb. impers. vezi; ~supra vezi mai SUS; ~infra vezi mai jos. vice-marshal [~'ma:/pl] s. (mii) vicemareşal. videlicet [vi'di:liset, vai'd-, vi'deiliket] adv. şi anume, adică, cu alte cuvinte. vice-minister [~'minist9r] s. ministru adjunct, locţiitor de ministru. video ['vidiou] I. s. 1. (amer.) televiziune. 2. (7V) bandă video. II. adj. video. vicenary [~'visin3ri, -cri] adj. (mat.) care aparţine numărului douăzeci. video camera [~ -ksmpra] s. videocameră. vicennial [vai'senial] adj. 1. de douăzeci de ani. 2. care are loc la fiecare douăzeci de videocassette [ividiouko'set] s. 1. videocasetă. 2. înregistrare pe o videocasetă. ani. 3. care durează douăzeci de ani. videocassette recorder [- riiko:d3r] s. videocasetofon. vice-presidency [Vais'prezid^nsi] s. vicepreşedinte. video clip ['vidiou klip] s. videoclip. vice-president [~'prezidant] s. v. vicepreşedinte. videodisc [Vidioudisk] s. (TV) videodisc. vice-presidentship Hprezidsnt/ip] s. v. v i c e - p r e s i d e n c y . video game ['vidiou geim] s. joc (electronic), video, videojoc. vice-principal [~'prins3p3l, -sip-] s. (scol.) subdirector. videogenic [iVidiou'd3enik] adj. telegenic. vice-queen [~'kwi:n] s. (rar) v. v i c e r e i n e . videophone ['vidiofoun] s. videofon, videotelefon. vice racket [~ -rackitj s. (amer.) organizaţie care exploatează casele de toleranţă. video printer ['vidiou -prints'"] s. (infor.) imprimantă video. viceregal [~'ri:g3l, -'-,'-.—] adj. viceregal. video recorder [ ~ ritko:d3r] s.v. v i d e o t a p e r e c o r d e r . vicereine [~'rein,'—] s. viecregină; soţia viceregelui. videotape [Vidiouteip] (TV) I. ş. 1. banda video. 2. înregistrare pe bandă video. II. vb. viceroy [~roi] s. vicerege. tr. a înregistra pe bandă video. viceroyal [~rotel, -'—] adj. v. v i c e r e g a l . videotape recorder [ ~ riiko:dor] s. videorecorder. viceroyalty [-'robiţi] s. viceregalitate. vidette [vi'det] s. v. v e d e t ţ e. viceroyship [~ roi-jip] s.v. v i c e r o y a l t y . vidicon ['vidikon] s. (amer. eln.) tub videocaptor, vidicon. vice-sherifî [~'Jerif] s. locţiitor de şerif. vidimus ['vaidimos, 'vid-] s. 1. (jur.) legalizare. 2. schiţă, rezumat, sumar; extras (dintr-un vice-squad [~skwod] s. (amer.) brigadă de moravuri. registru). vice versa ['vaisi 'vaisa] adv. (lat.) viceversa; invers, opus, contrariu; I dislike him viduage ['vidjuid3, amer. -d3u-] s. 1. văduvie. 2. (fam.) văduvă. and ~ mie nu-mi place (el) şi nici eu lui. viduîty [vi'djuiti] s. (rar.) văduvie. vicinage [rvisinid3] s. (rar, poetic) 1. vecinătate. 2. împrejurimi. 3. apropiere. 4. legături viduous [Vidjuas] adf (rar) văduvit. de vecinătate. vie [vai],part, nedefinit vying ['vaiin] vb. A. intr. (with) a se lua la întrecere, ase lupta, vicinal [Visinal] adj. (rar) 1. vicinal, învecinat. 2. apropiat. a concura, a rivaliza (cu cineva). B. tr. (înv.) a întrece, a bate (la joc de cărţi). vicinity [vi'siniti, vai'si-] s. vecinătate, proximitate, împrejurime, preajmă; (jig.) he is vielle [vjel] s. v. h u r d y - g u r d y . in the ~ of sixty are aproape şaizeci de ani. Viennese [.vie'ni:z, via'n-, amer. -■viia'niiz, -ni:s] I. adj. vicnez. II. s. (identic la pi.) vicious [Vi/as] adj. 1. vicios, incorect, defectuos, greşit; ~style stil defectuos. 2. stricat, locuitor al Vienci. corupt, depravat, vicios. 3. brutal, crud, sălbatic. 4. (despre aer) viciat, impur, insalubru, Vietnamese [ivjetna'miiz] I- adf vietnamez, din Vietnam. II. s. 1. locuitor din Vietnam, nesănătos. 5. (despre animale) nărăvaş; ~dog câine rău; ~tricks purtări rele; toane; nărav vietnamez. 2. (folosit ca pi.) the ~ vietnamezii, poporul vietnamez. (la cai). 6. răutăcios, ranchiunos; ~ remarks observaţie răutăcioasă. view [vju:] I. s. 1. privire, căutătură, ochire, cercetare, scrutare; atfirst~la prima vedere; vicious circle [~ 'saikl] s. cerc vicios. at one ~dintr-o ochire /privire; I should like to get a nearer ~ of it aş vrea să-1 cercetez viciously [Vi/ssli] adv. 1. vicios. 2. incorect. 3. răutăcios, cu răutate. 4. cu brutalitate, mai îndeaproape. 2. vedere, expunere (la vedere); private ~ vernisaj pentru invitaţi; cu sălbăticie. exposed to ~ la vedere, expus (vederii tuturor), în văzul tuturor, hidden from ~ ascuns viciousness ['vi/asnis] s. 1. natură vicioasă; viciu. 2. răutate. privirilor, tăinuit, tainic; he passed from our — l-am pierdut din ochi / din vedere; he vicissitude [vi'sisitju:d, vai's-] s. 1. vicisitudine. 2. (poetic) schimbare, varietate, struck him in full ~ of the crowd l a pălmuit în văzul mulţimii; in full ~ of the others nestatornicie. chiar în faţa celorlalţi; when he came in ~ of the crowd he stopped când a dat ochii vicissitudinary [.visisi'tju:dinsri, -neri] adj. 1. schimbător, nestatornic, instabil, variabil. cu mulţimea s-a oprit; new difficulties have come into ~ s-au ivit noi dificultăţi; we 2. alternativ. were in ~ of the land se vedea ţărmul; land in ~! pământ! uscat! 3. vedere, perspectivă, vicissitudinous [ivisisi'tjmdinas] adj. v. v i c i s i t u d i n a r y . deschidere, privelişte, vizibilitate; (opt., fot.) angle of ~ unghi de vedere /câmp; car with vicontiels [vai'kontialz] s. pi. (înv.) anumite arenzi pe care şeriful trebuia să le plătească open ~ maşină cu bună vizibilitate; (opt.) field of ~ câmp de vedere (al unui telescop regelui. etc.); what a pretty ~! ce frumoasă privelişte / vedere!; one gets a beautiful ~ from vicount ['vaikaunt] s. (înv.) v. v i s c o u n t . the top din vârf se deschide o perspectivă minunată / ai o privelişte admirabilă; point victim ['viktim] s. 1. jertfa; animal pentru jertfă. 2. victimă; jertfă; pradă; to fall a ~ of ~ punct de vedere; a bird's eye ~ privire generală / sumară. 4. imagine; fotografie; to smb. a cădea victimă cuiva; the ~ of circ*mstances victima împrejurărilor; the ~s vedere; side ~ vedere laterală; ~sof London vederi din Londra. 5. (arhit., desen tehnic) plan, secţiune,ridicare.6. (jur.) descindere; cercetare / investigaţie / anchetă la faţa locului. of a railway accident victimele unui accident de cale ferată. victimization [iviktimai'zei/sn] s. urmărire, persecuţie, represalii; concediere a 7. (/nil.) recunoaştere, cercetare. 8. atenţie, vedere; memorie; to keep smth. in ~ a nu pierde ceva din vedere, a ţine seama de ceva; 9. (fig.) privire generală, rezumat, schiţă; muncitorilor şi funcţionarilor pentru participare la grevă. victimize [Viktimaiz] vb. tr. 1- a sacrifica, a jertfi, a aduce jertfă. 2. a înşela, a amăgi. sâmbure, esenţă. 10. punct de vedere, părere, opinie, concepţie, fel de a vedea/ de a privi lucrurile; to take a right ~ of things a vedea lucrurile cum se cuvine, a avea o concepţie 3. (pol.) a persecuta (participanţii la grevă). victor ['vikta1"] I. s. 1. biruitor, învingător. 2. (poetic) distrugător. II. adj. învingător, justă; what are your ~s of the matter? cum vezi dumneata chestiunea?; in my ~ după părerea mea, după mine; my ~ is that părerea mea este că; to take smb.'s ~s a împărtăşi biruitor, victorios. părerea cuiva, a fi de aceeaşi părere cu cineva, a da cuiva perfectă dreptate; to take a victoress ['viktaris, -esj s. învingătoare, cuceritoare. Victorian [vik'toirian] I. adj. din timpul reginei Victoria (1837-1901), victorian; (ftg.) narrow ~ of smth. a privi în mod îngust o problemă. 11. consideraţie, vedere, socoteală; early ~de modă veche, demodat. II. s. persoană din epoca victoriană; scriitor victorian. in ~ of these facts ţinând seama de / având în vedere / luând în consideraţie / date fiind aceste fapte. 12. intenţie, plan; ţel, ţintă, obiectiv, scop; vederi; will this meet your ~s? Victorianism [-iz^m] s. spiritul perioadei victoriene. asta vă va conveni?; to have smth. in ~ a avea în vedere ceva, a ţinti la ceva, a plănui victorine ['viktarim, T-'-] s. guler de blană pentru femei; boa. victorious [vik'toiriss] adj. victorios, biruitor, triumfător, învingător; vestitor al victoriei; ceva; I have nothing particular in ~ this evening astă-seară nu am nici un program; with this in ~ în acest scop, pentru asta; with the ~ of doing smth. în scopul de / pentru ~ day zi de victorie; ~ wreath cununa victoriei. a face ceva. II. vb. tr. 1. a vedea, a privi, a arunca o privire / ochire / căutătură asupra victoriously [-li] adv. victorios, biruitor. (cu gen.) 2. a cerceta, a examina, a inspecta; a vizita. 3. a considera, a socoti, a privi; victory ['viktori] ş. victorie, biruinţă, izbândă; to carry / to get/ to obtain / to achieve the subject may be ~ed in different ways chestiunea poate fi privită din diferite puncte / to gain a ~ a câştiga / a obţine / a repurta o victorie; to chain ~ to one's car a fi mereu de vedere. 4. a vedea, a percepe, a zări, a surprinde. 5 (tehn.) a urmări (în special progra victorios; narrow ~ victorie greu obţinută; Cadmean / Pyrrhic ~ victorie â la Pyrrhos, mul TV). victorie care costă jertfe mari / egală cu o înfrângere / scump plătită. viewable ['vjmabl] adj. 1. vizibil, care poate fi văzut. 2. care merită să fie văzut. Victory Day [~ dei] s. Ziua Victoriei. view camera ['vjm'ksmsra] s. (fot.) aparat fotografic de turist. victress ['viktris, -res] s. (rar) biruitoare, învingătoare. view day [~ dei] s. avanpremieră, vernisaj al unei expoziţii rezervat invitaţilor. victrix ['viktriks] s. (rar) v. v i c t r c s s.
viewer
viewer ['vju:ar[ s. 1. spectator; cercetător, examinator. 2. (telin.) supraveghetor, inspector; (mine) supraveghetor în minele de cărbuni. 3. cunoscător (i/t materie de artă). 4. telespectator. view finder ['vju: .fainda'] s. 1. (fot.) dispozitiv de vizare. 2. (tel.) vizor. view halloo [~ ha'Iu:, ~ haî'lu:] s. (cinegetică) strigătul vânătorului la vederea vulpii care-şi părăseşte ascunzătoarea. viewiness ['vjurinis] s. putere de pătrundere / înţelegere. viewless [Vjudis] adj. 1. (poetic) care nu vede, orb. 2. (poetic) invizibil, nevăzut, nezărit, de neobservat. 3. (despre o casă) care nu are / fără perspectivă. 4. fără păreri / opinii (proprii). viewly [Vju:li] adj. (dial.) 1. bătător la ochi, izbitor, frapant, surprinzător. 2, drăguţ, arătos, nostim. viewpoint l'vju:'point] s. 1. punct de vedere. 2. poziţie, unghi. viewy ['vju:i] adj. (fam.) 1. excentric, ciudat (in vederi). 2. de efect; cu efect; clar, luminos; frapant, izbitor, bătător la ochi. vigil [rvid3il] s. 1. veghe, priveghere; to keep ~ a sta de veghe. 2. (mai ales pi.) (bis.) ajun şi post în ajun de sărbătoare. vigilance [Vid3ilons, -d33l-] s. 1. vigilenţă, circ*mspecţie. 2. (med.) insomnie. 3. (înv.) pază, strajă, veghe, gardă. vigilancy [-i] s. v. v i g i l a n c e . vigilant ['vid3ilant, -d33l-] adj. vigilent; prudent, precaut, prevăzător; grijuliu, plin de grijă. vigilantly [-li] adv. vigilent etc. (v. v i g i l a n t ) . vignette [vi'njet, -'net] s. 1. (poligr.) vinietă. 2. (fot.) bust. 3. (lit.) schiţă. vignetter [-ar] s. (lot.) 1. aparat pentru fotografiat numai bustul. 2. v. v i g n e 11 i s t. vignettist [-ist] s. (fot.) fotograf de vignete. vigone [vi'goun] s. v. v i c u g n a. vigoroso [ivi:go»'rousou, -ga'rouss] adv. (muz.) vigoroso, cu putere / vigoare. vigorous ['vigaras] adj. 1. viguros; puternic, voinic, robust; energic. 2. curajos, hotărât. vigorously [-li] adv. viguros, cu vigoare. vigour ]'vigar] s. 1. putere, forţă, energie, vigoare, vitalitate, robusteţe; generative ~ putere generativă; ~of mind vioiciune a minţii, pătrundere. 2. eficacitate, efect, influenţă. Viking ['vaikirj, Vi:k-] I. s. (ist.) viking, rege al mărilor. II. adj. de viking. vilayet [vi'lcujet, ---'-] s. (tnrc. ist.) vilaiet (provincie a Imperiului otoman). vile [vail] adj. 1. de rând; de jos. 2. josnic, mârşav, netrebnic, abject, ticălos. 3. (fam.) respingător, dezgustător, ruşinos, scârbos; urât, urâcios, detestabil, execrabil. vilely ['vailli] adv. josnic etc. (v. v i 1 e 2,3). vileness ['vailnis] s. răutate; mişelie, ticăloşie, josnicie. viliaco [vili'eikou] s. (înv.) mişel, ticălos, mizerabil, netrebnic. vilification [rvilifi'kei/pn] s. înjosire, desconsiderare, discreditare; defăimare, calomniere. vilifier ['vilifaia1"] s. calomniator, defăimător, denigrator. vilify ['vilifai] vb. tr. a defăima, a calomnia, a denigra, a discredita, a vorbi de rău, a huli, a ocărî, a insulta, a înjosi, a umili. -vilipend [Vilipend] vb, tr. (rar) a vorbi cu dispreţ despre, a defăima, a dispreţui. vili [vil] s. 1. cătun, sătuc; sat, comună. 2. enorie, parohie. 3. moşie. villa ['vila] s. vilă, casă la ţară. villadom [-dom] s. (rar) vile. village [Vilid3] s. sat; (glumeţ) the little ~ Londra sau un alt oraş mare. villager [-ar] s. sătean, ţăran. villain ['vilan,,awer. -lin] s. 1. (ist.) iobag, şerb, vecin. 2. nemernic, scelerat, secătură, lichea, puşlama; răufăcător. 3. (glumeţ) viclean, şmecher. 4. (teatru, film etc.) personaj negativ. 5. (fam.) infractor. villainage [-id3 f s. v. v i l l e i n a g e . villain-like [-laik] adv. v. v i l l a i n o u s l y . villainous [-as] adj. 1. nemernic, ticălos, mişelesc, mârşav, josnic; ~ action nemernicie, ticăloşie, mişelie. 2. (fam.) abominabil, foarte rău, execrabil. villainously [-asii] adv. infam, groaznic, execrabil. villainy [-i] s. mişelie, ticăloşie, nemernicie, infamie. villakin l'vilakin] s. (rar) 1. vilişoară. 2. sătuc(ean), sătuleţ. villalike ['vilalaik] adj. ca o vilă. villanage ['vilinid3,«mer. -Ian-] s. v. v i l l e i n a g e . villanelle [ivila'nel] s. (ital.) vilanelă (cântec sau poezie pastorală). villatic [vi'laetik] adj. (înv.) ic Ia ţară, câmpenesc, ţărănesc. villeggiatura [virlcd3ia'tuara] s. vilegiatură, şedere la vilă. villein ['vilinl s- v. v i l l a i n (1). villeinage [-id3] s. (ist.) serbie, iobăgie. villose ['vilousj adj. v. v i 11 o u s. villous f'vilas] adj. 1. (anat.) păros, flocos; the ~ coat of the stomach mucoasa viloasă a stomacului. 2. (bot.) lânos; catifelat. vim [vim] s. (fam.). 1. energie, putere, vigoare. 2. hărnicie. viminal [Viminal] adj. (bot.) 1. care dă naştere la ramuri flexibile. 2. format din ramuri flexibile. vimineous [vi'minias] adj. (rar) format din mlădiţe subţiri. vinaceous [vai'nei/as] adj. 1. privitor la vin, de vin. 2. de culoarea vinului; roşu ca vinul. vinaigrette [ivinei'gret, -ni'g-] s. 1, vinegretă. 2. flacon cu oţet aromatic. vinaigrous [vi'ncigras] adj. 1. acru (ca oţetul). 2. (fig.) acru, posac, morocănos, indispus. vincibility [ivinsi'biliti] s. posibilitatea de a fi învins. vincible [Vinsibl] adj. uşor de învins, lesne de biruit, care poate fi învins.
1018
vincibleness [-nis] s.v. v i n c i b i l i t y . vinculum ['vinkjulam], pl. vincula ['virjkjula] s. 1. fren, ligament («rai ales anat.). 2. (mat.) linie trasă deasupra mai multor termeni pentru a arăta că au o relaţie comună cu ceea ce îi urmează sau îi precede. 3. v. b r a c e (1,5). 4. (fig.) legătură; cătuşe. vindemial [vin'dkmial] adj. (rar.) referitor la culesul viilor. vindicability [.vindika'biliti, -laţi-] s. justificabilitate. vindicable ['vindikabl] adj. justificabil, care poate fi apărat. vindicate ['vindikeit] vb. tr. 1. a justifica. 2. a reabilita, a dezvinovăţi, a apăra. 3. a pretinde, a reclama, a revendica. 4. a răzbuna. vindication [.vindi'kei/an] s. 1. apărare, ocrotire, susţinere. 2. justificare; dezvinovăţire. 3. reabilitare. vindicative ['vindikativ, -keit-, vin'dikativ] adj. 1. justificator, susţinător, apărător, ocrotitor. 2. (înv.) vindicativ, pedepsitor, răzbunător. vindicator ['vindikeita'] s. 1. apărător, ocrotitor, protector, susţinător. 2. (rar) răzbunător. vindicatory ['vindikat^ri, -keit-, amer. 'vindikatouri] adj. 1. care reabilitează; care apără; care justifică. 2. de pedeapsă, pedepsitor. vindictive [vin'diktiv] adj. 1. vindicativ, răzbunător. 2. (rar) pedepsitor. vindictiveness [-nis] s. sete de răzbunare. vine [vain] s. (bot.) 1. viţă (plantă agăţătoare); viţă de vie (Vitis sp.); (fig.) one's own ~ and fig-tree casa părintească. 2. lujer / cârcel de viţă. vine arbour ['vain iu:bar] s. boltă de viţă de vie. vine-bcaring [~.bearii]] adj. producător de vin(uri), vinicol, vinifer. vine-borer [~.ba;rar[ s. specie de insectă care distruge viţa de vie (Prionus laticollis). vine branch [~ bra:nt/] s. surcea de viţă de vie; ornament arhitectonic imitând viţa. vine bud [~ bAd] s. (bot.) mugur de viţă. vine-clad [~klEed] adj. (poetic) înveşmântat în viţă, încoronat cu viţă. vine culture [~ ikAlt/ar] s. viticultură. ■ vined [vaind] adj. cu frunze de viţă de vie. vine disease ['vain diizi:z] s. (bot.) boală a viţei de vie (mană etc.). vine dresser [~ .dresa'] s. 1. vie. 2. culegător de vie. vine estate [~ isiteit] s. podgorie, vie. vine fretter [~'fretar] s. v. v i n e g r u b . vinegar [Vinigar] I. s. 1. oţet; oţet de vin; aromatic ~ oţet aromatic; ~ of lead acetat de plumb; ~ of wood oţet de lemn. 2. (rar fam.) vorbire acră; răspuns ursuz/morocănos (_t7g.) acrime. II. vb. tr. a acri, a oţeti; a face oţet din. vinegar bottle [~ ibatl] s. sticlă de oţet; serviciu de oţet. vinegarish ['vinigari/] adj. 1. acru ca oţetul. 2. (fig.) posac, morocănos, ursuz. vinegar plant ['viniga pla:nt] s. (bot.) ciupercă de oţet (Micoderma aceti). vinegar works [~ warksj s. fabrică de oţet. vinegary ['vinigari] adj. 1. de oţet, acetic. 2. acru. 3. (fig.) acru. vine grower ['vain igroua'] s. viticultor, podgorean. vine growing [~ • grouirj] s. viticultură. vine grub [~ grAb] s. (entom.) păduch*e de viţă de vie. vine knife [~ naif] s. cuţit de tăiat viţa, cosor. vine leaf [~ li;f] s. (bot.) 1. frunză de viţă. 2.pl. viţă de vie. vine plot [~ plat] s. podgorie. vine prop ]~ prap] s. arac (de viţă). vine reaper [~ .ri:par] s. v. v i n t a g e r . vinery ['vainari] s. 1. seră pentru viţă de vie. 2. loc unde se fabrică vinul. vine shoot ['vain Ju:t] s. (bot.) viţă, lăstar, cârcel. vine stick [~ stik] s. arac. vine stock [~ stakj s. (bot.) butuc de viţă. vinewed [Vinju;d] adj. (înv.) putregăios, putrezit, mucegăit. vineyard ['viniad, rar -ja:d[ s. vie, podgorie. vingt-et-un ['va:ntci'a:n, 've:nt-, -'a:n, -'u;n] s. (tr.) un fel de joc de noroc (cu cărţi de ~ joc). viniculture ]'vinikAlt/ar] s. v. v i t i c u 11 u'r e. viniculturist 1'vinikAlt/arist] s. vinicultor. viniferous [vi'nifiras] adj. vinifer, producător de vin(uri). vinificator [Vinifikcitor] s. aparat pentru fabricarea vinului. vino ['vi:nou] s. (fam.) vin. vinometer [vi'namita', vai'n-] s. aparat pentru măsurarea alcoolului din vin. vin ordinaire [pronunţia franceză] s. (fr.) vin de calitate inferioară; terasă. vinose ['vainous] adj. v. v i n o u s . vinosity [vai'nasiti] s. vinozitatc. vinous ['vainas] adj. vinos, de vin; ~ flavour buchet al vinului; ~eloquence elocvenţă datorată vinului; ~ smell miros de vin. vinous spirit [~ .spirit] s. spirt de vin. vintage |'vintid3] I. s. 1. culesul viilor. 2. producţia vinicolă a unui an. 3. vin de calitate superioară. 4. (rar) vin. II. adj. de calitate superioară, valoros. vintager |-a r [ s. culegător de struguri, vier. vintner ['vintna1"] s. (înv.) negustor de vinuri, cârciumar. vintnery ['vintnari] s. comerţ cu vinuri. vintry ['vintrij s. (rar) cârciumă; pivniţă de vin. viny ['vaini] adj. 1. de vie, referitor la viţa de vie. 2. de vin. 3. bogat în vinuri. vinyl ['vainil] s. (chim.) vinii. vinyl acetate [~ .sesiteit] s. (chim.) acetat de vinii. vinylacetylene [.vainila'setilkn] s. (chim.) vinilacetilenă. viol ['vaial, vi'il, vial] s. (muz. ist.) violă; bass ~ violoncel; double bass ~ contrabas.
1019
vis cin
virginally [-3li] adv. feciorelnic, virginal. viola1 [vi'oub, 'vials, amer. şi vai'oub] s. (muz.) 1. alto (instrument muzical), violă virgin-born ['vax^in'bom] adj. născut din fecioară. mare. 2. v. v i o l . 2 virgin clay [~ 'klei] s. (ceramica) argilă umedă, necoaptă. viola ['vabb, 'visb, 'vaioub, vai'oub] s. (bot.) viorea, toporaş (Viola adorata). virgin honey [~ 'runi] s. miere curată, scoasă din fa*gure prin centrifugare. violable ['vabbbl, 'vaioul-] adj. violabil; vulnerabil. virginhood ['vaid^inhud] s. virginitate, feciorie, fetie. violaceous [ivab'lci/ss, ivaioul-] adj. 1. violet, vioriu, violaceu. 2. (bot.) violaceu, de viorele. Virginia [va(:)'d3inb] s. tutun de Virginia. Virginia creeper [~ ikri:par] s. (bot.) viţă sălbatică. violascent [ivais'lessnt] adj. v. v i o l e s c e n t . Virginia fence [~ fens] s. gard în zigzag. violate ['vableit, 'vaioul-] vb. tr. 1. a viola; a contraveni (cu dat.); a călca (legea, Virginian [v3(;)'d3inbn] I. adj. din Virginia. II. s. locuitor din Virginia. jurământul, un tratat). 2. a profana (un mormânt); a tulbura (liniştea) 3. a silui, a viola. Virginia reel [v3(:)'d3inJ3 ri:l] s. (amer.) vechi contradans englez. violation [ivaia'lei/^n, Vaiou'l-] s. 1. violare, (în)călcare (a legii), contravenirc. virginity [v3(:)'d3initi] s. 1. feciorie, fetie, virginitate. 2. (fig.) curăţenie, puritate, 2. profanare, pângărirc. 3. siluire, violare. 1 violator ['vaisbita ", 'vaioul-] s. 1. (în)călcător (al legii), violator. 2. profanator. nepătate, castitate, cinste. 3. (jig.j noutate. virgin knot ['V3:d3in 'not] s. (poetic) feciorie, virginitate, fetie. 3. pângăritor; violator, siluitor. virgin land [~ 'lasnd] s. pământ virgin / înţelenit / nedefrişat. violence [Vabbns] s. 1. violenţă; intensitate, forţă, vigoare, furie (a focului, vântului, virgin-like [V3:d3inlaik] adj. (rar, fig.) feciorelnic, (ca) de fecioară. a unei persoane). 2. violenţă, siluire, brutalitate; to die by ~ a avea o moarte violentă, a nu muri de moarte bună, a fi asasinat; to use ~ a face uz de puterea fizică; a fi violent, Virgin Mary ['vs:d3in 'mesri] s. (ret.) Fecioara Maria. a se purta cu violentă; to do ~ to one's principles a-şi călca/a-şi viola principiile; to do ~ virgin's bower ['v3:d3inz 'bou3r] s. (bot.) viţă-de-pădurc, curpen (Clematis). to one's conscience a-şi călca pe inimă, a merge împotriva voinţei sale, a acţiona împotriva Virgo [Vsigou] s. (astron.) Fecioara (constelaţie şi semn al zodiacului). propriei conştiinţe; to do ~ to the law a călca / a înfrânge legea. 3. (jur.) violenţă; virgulate [Va:gjulit] adj. în formă de varga / nuia. to commit acts of ~, to resort to ~ a face uz de violenţă, a recurge / a se deda la acte virgule ['v3:gju;l] s. 1. varga mică. 2. (rar) virgulă. de violenţă. viridescence [iviri'desns] ş. înverzire. viridescent [iviri'desnt] adj. verzui; care tinde să devină verde. violent [Vabbnt] adj. 1. violent, intens, puternic, tare; aspru, viu. ascuţit; ~ storm viridity [vi'riditi] s. 1. verdeaţă. 2. (fig.) răcoare, prospeţime; vioiciune, vivacitate. furtună puternică; (auto) ~ braking frânare brutală; ~ fever febră puternică, friguri, mari virile ['virail, 'vabrail, amer. 'vairil] adj. 1. nubil, puber. 2. viril, bărbătesc, masculin. / puternice; ~ pain durere acută. 2. brutal, sălbatic, violent, aspru; to lay ~ hands upon oneself a se sinucide, a-şi face (singur) scama; to lay ~ hands on smth. a) a smulge 3. curajos, vioi; ~ mind inteligenţă vie / sclipitoare. ceva, a lua ceva cu de-a sila; b) (jur.) a ataca în fapt proprietatea unui obiect; ~ abuse virilescent [iviri'lesnt] adj. (despre femei) care capătă unele caractere bărbăteşti spre injurii violente: to die a ~ death a nu muri de moarte bună / în patul său, a muri de mâna bătrâneţe. cuiva; to become ~ a) a se deda la acte de violenţă; b) a se înfuria, a-şi ieşi din fire / virility [vi'riliti, .vab'r-] s. virilitate, bărbăţie. răbdări. 3. furios, vehement, irascibil, mânios, iute Ia mânie; to be in a ~ temper a fi virology ['vab'rDbd3i] s. virologic, virusologie. furios, a-şi ieşi din sărite, a fi mânios la culme. 4. ţipător, ascuţit, viu; ~ colours culori virose [Vabrous] adj. 1. otrăvitor, virotic. 2. (bot.) urât mirositor. vii / ţipătoare; her hair is of a ~ red are parul roşu ca focul. 5. (jur.) forte, irefragabil; virtu [v3:'tu:, amer. şi'--] s. 1. interes pentru artă, gust artistic; articles of ~ articole - presumption prezumţie irefragabilă. / obiecte de artă, antichităţi, rarităţi; gentleman of ~ om de artă. 2. articole / obiecte de artă. violently [-li] adv. 1. violent, cu violenţă. 2. puternic; extrem de, foarte. virtual ['v3:tju3l[ adj. 1. virtual, faptic, efectiv, de fapt, real; he is the ~ manager of violescent bvab'lcspnt, ivaiou'l-] adj. bătând în violet. violet [Vablit, amer. şi -let] I. s. 1. (bot.) viorea, violetă, toporaş (Viola adorata). 2. violet the business el este adevăratul conducător al afacerii. 2. posibil. virtuality [ivaitju'Eeliti] s. virtualitate. (culoare). II. adj. violet, vioriu. virtually fvsitjusli] adv. real, efectiv, de fapt, în fond, în principiu. violet-coloured [~.kAbd] adj. violet, vioriu. virtual reality [ivsitjual ri'aelitij s. realitate virtuală. violet powder [~ -palida] s. pudră parfumată cu iris. virtue ['v3:tju:]s. 1. virtute; to make a ~ of necessity a fi virtuos de nevoie, a transforma violin fvab'lin. amer. şi ivaiou'l-] s. 1. vioară; first ~ vioara întâi; second ~ vioara a necesitatea în virtute. 2. castitate, curăţenie; a woman of ~ o femeie cinstită; of easy ~ doua; 2. (amer. fam.) mitralieră uşoară (de care se servesc gangsterii). de moravuri uşoare. 3. merit, valoare, excelenţă, capacitate, destoinicie, iscusinţă; bunătate; violin bow [~ bou] s. (muz.) arcuş de vioară. she has every ~ are toate calităţile; negative ~ virtute pasivă; (proverb) ~ is her / its violin case [~ keis] s. cutie de vioara. own reward virtutea c propria ei recompensă. 4. forţă, putere, acţiune, eficacitate; violinist [Vabbnist, .--'--] s. violonist; first ~ prim violonist. a remedy of great ~ un remediu de mare eficacitate; by / in ~ of în virtutea (cu gen.), violist [vi'oulist, 'vablistj s. (muz.) altist. mulţumită (cu dat.), datorită (cu dat.). 5. (înv.) vitejie, bravură. 6. proprietate, însuşire, violoncellist [.vabbn'tjelist, amer. -vi:oubn'tf-, ivabbn's-] s. violoncelist, eclist. calitate; the ~ of resisting temperature proprietatea de a rezista la temperatură înaltă. violoncello [ivabbn't/clou, amer. şi -'selou] s. violoncel, ccllo. virtueless [-lis] adj. 1. lipsit de virtute, vicios. 2. fără efect, ineficace. 3. fără valoare. violone ['vabloun, amer. vjiou'louni] s. (muz.) vioara mare. virtuosa [.va:tju'ous3,amer. -t/u-],pl. virtuose [-sei] s. virtuoasă, executantă desăvârşită. vip [vip] s. (contragere din „ v e r y i m p o r t a n t p e r s o n " ) (fam.) personaj virtuosi [.vsitju'ousi] pi. de la v i r t u o s o . important, personalitate. r virtuosity [iV9;tju'ositi] s. 1. virtuozitate, măiestrie. 2. gust artistic. viper [Vaip3 ] s. 1. (zoo/.) viperă, năpârcă, şarpe; common ~ viperă (Vipera berus). virtuoso [iV3:tju'ousou], /;/. virtuosos [-z] sau virtuosi [iV3:tju'ousi] s. 1. virtuos, 2. (jig.) viperă, năpârcă, şarpe; to cherish a ~ in one's bosom a încălzi un şarpe la sân. executant desăvârşit. 2. expert în materie de artă, cunoscător de artă. 3. colecţionar de 3. (fam.) toxicoman. 4. (amer. fam.) personaj important. obiecte de arta. viperess ['vaipsris, -es], s. (fig.) viperă, femeie rea, zgripţuroaică. virtuosoship [-/ip] s. 1. virtuozitate, măiestrie. 2. gust artistic, cunoaştere în materie viperine ['vaiparain] adj. (zool.) viperin. de artă. viperish ['vaipari/j adj. veninos, otrăvitor, înveninat (şifig.). virtuous ['V3:tju3s] adj. 1. virtuos. 2. cast. viperous ['vaipsrss] adj. 1. veninos, otrăvitor. 2. (mai ales jig.) rău, răutăcios, maliţios, virtuousness f-nis] s. 1. virtute. 2. excelenţă. 3. decenţă. înveninat, veninos. 3. (med.) toxic, virulent. virulence ['virjubns] s. 1. virulenţă, toxicitate. 2. (jig.) ură, răutate, asprime, violenţă, viper's bugloss ['vaipaz 'bju:gbs] s. v. b 1 u e w e e d. virulenţă. viper's grass [~ gra:s] s. (bot.) salată de iarnă (Scorzonera hispanica). virulent ['virjubnt] adj. 1. virulent, toxic, veninos. 2. (med.) periculos, primejdios, viraginian ['vir3'd3inbn] adj. (rar) 1. de hermafrodit. 2. certăreţ, arţăgos, gâlcevilor. malign. 3. răutăcios, rău, violent. viraginity ['vira^initi] s. (rar) hermafroditism. virulently [-li] adv. cu virulenţă. virago [vi'ru.gou, -'reig-, amer. şi vai'reig-] s. 1. virago, femeie cu fire şi maniere de viruliferous [.virui'lifarss] adj. (med.) care conţine un virus; care conţine o materie bărbat, omoaie. bărbăţoi. 2. femeie înaltă, jandarm. 3. femeie cicălitoare, zgripţuroaică. otrăvitoare. viral [Vaisral] adj. viral, virotic. virus f'vabras] s. 1. (med.) virus. 2. (fig.)rnolipsirc,infecţie, contagiune. 3. (jig.) răutate, virelay |Virilei] s. (înv.) rondel. virulenţă. 4. (infor.) virus. virent ['vaiarant] adj. (înv.) verde, care înverzeşte. vis |vis],pl. vires [rvabri:z] s. forţă, putere. vires [Vabri:z] pl. de la v i s. visa [pvi:z3] s., vb. tr. v. v i s e . virescence [vai'respns] s. 1. verde. 2. (bot.) culoare verde anormală a petalelor. visage ['vizid3] s. (lit.) faţă, figură, expresie a feţei, aspect, înfăţişare, aer. virescent [vai'ressnt] adj. care devine verde; verzui. visaged [-d] adj. (în cuvinte compuse) cu faţa; dark-~oacheş; long-~cu faţa prelungă. virgate1 ['va:git] adj. subţire şi înalt (ca o nuia), ea tras prin inel. 2 visard [Vizsd] s., vb. tr. (înv.) v. v i s o r. virgate s. măsurătoare pentru pământ (variabilă: falcă, prăjină etc.). vis-â-vis ['vi(:)zo:vi:, -zsv-, -zaev,'--'- şi pronunţia franceză] I. adv. în faţă, faţă în faţă, Virgilian [va{:)'d3ilian] adj. virgilic, în felul lui Virgiliu. virgin ['va:d3in] I. s. 1. fată (marc), fecioară, virgină; the foolish ~s fecioarele nebune; vizavi. II. prep. faţă de, eu privire la, în raport cu. III. s. 1. vizavi. 2. trăsură în care the Blessed Virgin Sfânta Fecioară. 2. (astron.) constelaţia Fecioarei, Fecioara, Virgo. persoanele stau faţă în faţă. viscera ['visară] s. pl. (anat.) viscere, măruntaie, maţe, intestine. II. adj. 1. virgin, de fecioară; the ~ Queen Regina Fecioară (Elisabeta 1 a Angliei). visceral ['visării] adj. 1. visceral. 2. (fig.) intern. 2. (entom.) ~queen regină nefecundată. 3. feciorelnic, virginal, curat, nepătat, imaculat; ~modesty sfiiciune feciorelnică. 4. neumblat, nepătruns, nedefrişat, virgin; ~forest pădure viscerate ['visareit] vb.tr. v. e v i s c e r a t e . virgină; ~Iand pământ înţelenit / virgin. 5. (metal.) curat, pur; ~ gold aur curat. viscid l'visid] adj. v. v i s c o u s . viscidity [vi'siditi] s.v. v i s c o s i t y . virginal [-al] I. adj. feciorelnic, virginal; neviciat, neîntinat, curat, nepătat. II. s. virginal, pian fără picioare. viscin ['vişin] s. (chim.) viscină.
viscose
1020
through the ~of the past a privi înapoi la trecutul îndepărtat. 5. (fig.) perspectivă; to open viscose ['viskous, -'-] s. (tot.) viscoză. up new ~s for the future a deschide noi perspective de viitor. viscosimeter [iviskou'saimita'] s. viscozimetru. vistadome [Vistadoum] s. (amer.) platformă acoperită cu sticlă deasupra unui vagon viscosity [vis'kositi] s. 1. viscozitate. 2. (fiz.) forţă de coeziune; fricţiune internă. de cale ferată de unde se pot contempla locurile străbătute. viscount ['vaikaunt] s. viconte.) visual1 [Vizjual, Vi3ual] adj. vizual, de vedere; demonstrativ; vizibil. viscountcy [-si] s. rang de viconte. visual2 s. material vizual. viscountess [-is] s. vicontesă. visual angle [~ 'aengl] s. (opt.) unghi vizual. viscountship f-/ip[ s. rang de viconte. visual distance [~ 'distans] s. distanţă vizuală. viscounty f-i] 5. v. v i s c o u n t s h i p . visuality [ivizju'aditi, vi3u'seliti] s. vizualitate. viscous [Viskas] adj. cleios, lipicios, vâscos. visualization [■ vizjualai'zei/an] s. 1. imagine vizuală clară / precisă. 2. posibilitate / viscousness [-nis] s. v. v i s c o s i t y. capacitate de a produce imagini vizuale / optice. 3. (psih.) vizualizare. viscus [Viskas], pl. viscera [Visară] s. (anat.) visecr. visualize ['vizjualaiz, 'vi3ualaiz] vb. A. tr. a-şi reprezenta în mod clar, a vedea în gând vise [vais] s. 1. v. v i e e2 (I). 2. (arhit.) scară în elice. / minte. B. intr. a-şi face o imagine / o idee clară (despre ceva). vise ['vi:zei, amer. si vi'zei] I. s. viză. II. vb. tr. a viza (un paşaport). visual line ['vizjual lain] s. linie vizuală. visibihty [.vizi'biliti, -za'b-, -laţi] s. vizibilitate; vizibilitate atmosferică. visually ['vizjuali, Vi3uali] aaV. vizual; (în mod) vizibil. visible [Vizabl, -zibl] adj. 1. vizibil, care se poate vedea. 2. vădit, vizibil, evident, aparent; he spoke with ~ impatience vorbea cu o nerăbdare vădită. 3. gata de a primi musafiri; • visual nerve ['vizjual 'na:v[ s. (anat.) nerv optic. visual point [~ 'point] s. punct vizual. is she ~? primeşte? vita glass ['vaită gla:s] s. sticlă care permite trecerea razelor ultraviolete. visibleness [-nis] s. v. v i s i b i l i t y . vital ['vaitl] adj. 1. vital; ^functions funcţi(un)i vitale; ~power energie vitală. 2. urgent, visibly [-i] aav. evident, vădit, vizibil, clar. arzător, esenţial; a question of ~ importance o chestiune de o importanţă vitală / de Visigoth ['vizigoO, 'visi-] s. (ist.) vizigot. prim ordin. 3. (despre stil) vioi. 4. primejdios, periculos, fatal; ~ wound rană mortală. Visigothic [iVizi'go9ik, .visi'g-] adj. vizigotic. vitality [vai'taditi] s. 1. vitalitate, putere de viaţă. 2. vioiciune (a stilului). 3. (fig.) vis inertiae [vis i'narjii:] s. (to.) stare de inerţie. vision ['vi3fln] I. s. 1. vedere, privire, căutătură; beyond our ~în afara vederii noastre. durabilitate (a unei instituţii etc.). vitalize [Vaitalaiz] vb. tr. a da viaţă (cu dat.); a însufleţi, a vitaliza. 2. pătrundere, perspicacitate; a man of ~ om perspicace / pătrunzător. 3. privelişte, vitally ['vaitali] aaV. vital, esenţial, principal, considerabil. spectacol .imagine, viziune; I had only a momentary ~ of the sea am zărit marea numai vitals ['vaitlz] s.pl. organe vitale; (fig.) to hear the~out of a subject a atinge esenţa o clipă. 4. vedenie, nălucă, fantomă, apariţie, arătare. 5. viziune, închipuire, ficţiune, / fondul unei chestiuni. himeră, vis. II vb. tr. a vedea în vis; a vedea în imaginaţie. vital statistics ['vaitl sta'tistiks] pl. (folosit ca sg.) statistică demografică. visional [-al] aay. 1. vizibil, referitor la vedere sau viziune. 2. imaginar, închipuit; vital thread [~ 6red] s. firul vieţii. imaginabil. vitamin ['vitamin, 'vait-] s. vitamină. visionariness [-arinis] s. 1. stare de vis; stare de halucinaţie; caracter de vis. 2. extra vitellin [vi'telin, vait't-] s. (chim.) vitelină. vaganţă (a unei idei etc.). vitelline [vi'telin, vai't-] adj. (biol.) vitelin. visionary [-ari, amer. si -cri] I. adj. 1. iluzoriu, imaginar, închipuit, fantastic. 2. predispus vitellus [vi'telas, vai't-] s. (biol.) gălbenuş de ou. spre halucinaţii. 3. de vizionar, visător, nepractic. 4. (fig.) himeric, fantastic; ~ world vitiate ['vi/ieit] vb. tr. 1. a vicia, a strica, a corupe, a deprava. 2. (jur.) a vicia; a anula lume fantastică. 5. (rar) profetic. II. s. 1. vizionar, mistic, exaltat. 2. visător. (un contract etc.). visioned [-d] adj. 1. vizionar, inspirat. 2. văzut în vis, închipuit, fantomatic. vitiated [-id] aay. (despre aer etc.) viciat, stricat, poluat. visionist [-ist] s. v. v i s i o n a r y (II, 1). vitiation [rvi/i'eijan] s. 1. viciere, corupere, depravare, stricare. 2. (y'ur.) lipsă de visit [Vizit] I. s. 1. vizită; courtesy ~vizită de politeţe / curtoazie; pop ~vizită scurtă; valabilitate; anulare, invalidare. to pay smb. a ~ a face o vizită (de politeţe) cuiva, a veni la cineva în vizită, a vizita pe vitiator [Vifieita'J s. corupător. cineva; to receive / to have a ~ from smb. a primi vizita cuiva; to return smb.'s ~ viticulture ['vaitikAlt/a'] s. viticultură, cultura viţei de vie. a întoarce vizita cuiva. 2. şedere / vizită îndelungată. 3. vizită (a unui doctor etc.); viticulturist [VaitikAltJarist] s. viticultor, cultivator de viţă de vie. the doctor's round of ~s vizitele pe care le face doctorul la domiciliu, vizitele pe teren. vitiosity [.vi/i'asiti, -ati] s. viţiozitate. 4. inspecţie, cercetare, vizită, descindere; domiciliary ~descindere la domiciliu; flying / vitious [Vijas] aaV. v. v i c i o u s. pop ~ inspecţie inopinată. II. vb. A. tr. 1. a vizita, a veni să vezi (pe cineva), a face o vitlar ['vitla'] s. v. v i c t u a 11 e r. vizită (cuiva). 2. a vizita, a se duce să vadă (o clădire etc.); to ~ the museums a umbla vitreous [Vitrias] aay. (chim., geol., anat., med.) sticlos, vitros. / a merge / a se duce pe la muzee; a spot ~ed by few un loc puţin frecventat. 3. a trece vitreous body [~ 'bodi] s. (anat.) corp vitros / sticlos, umoare sticloasă. pe la, a vizita (un client). 4. (jur. sau despre autorităţi) a inspecta, a cerceta, a percheziţiona, vitreous degeneration [~ dird3ena'reijan] s. (med.) degenerescentă vitroasă. a descinde la, a face o descindere la. 5. (despre o urgie, o calamitate) a se abate asupra vitreous electricity [~ ilck'trisiti] s. (electr.) electricitate pozitivă / sticloasă.. (cu gen.); a lovi, a atinge, a bântui, a pune la grea încercare. 6. (rel.) a răsplăti după fapte vitreous humour [~ 'hju:mar] s. (aiuit.) umoare sticloasă/ vitroasă, corp sticlos / vitros. (pe cineva), a face să ispăşească; to ~ a sin upon smb. a pedepsi pe cineva pentru un vitreousness [Vitriasnis] s. vitrozitate. păcat, a face pe cineva să ispăşească un păcat. B. intr. 1. (with) a fi în relaţii (cu), a întreţine vitreous silver ['vitrias 'silva'] s. (mineral.) argentit, sulfura de argint. relaţii (cu); he ~s there se duce des pe acolo; we do not ~ nu suntem în vizită / în relaţii vitrescence [vi'tresns] s. v. v i t r e o u s n e s s . cu ei. 2. (amer. fam.) a sta de vorbă, a flecari, a sporovăi, a trăncăni, a tăifăsui, a sta la vitrescent [vi'tresnt] adj. care se poate preface în sticlă. taifas. vitrifaction [ivitri'faekjan] s. (telm.) vitrificare, prefacere'în sticlă. visitable [-abl] aay. vizitabil, de vizitat, care poate fi vizitat; he is not ~nu poate fi vitrifacture [ivitri'faaktja'] s. (tehn.) fabricare a sticlei. vizitat. vitrifiable [Vitrifaiabl] adj. (tehn.) vitrificabil, care se poate preface în sticlă. visitant [-ant] I. adj. 1. care vizitează. 2. (despre lăsări) vizitatoare, călătoare. II. s. vitrification [.vitrifi'kei/an] 1. v. v i t r i f a c t i o n. 2. (metal.) prefacere în zgură. (poetic) vizitator, oaspete, musafir. vitriform ['vitrifo:m[ aay. sticlos. visitation [ivizi'tei/an] s. 1. inspecţie oficială; vizită; vizitare. 2. (fam.) vizită prelungită. vitrify ['vitrifai] (tehn.) vb. A. tr. a vitrifica, a preface în sticlă. B. intr. a se preface 3. (mar.) percheziţionare a vasului unei ţări neutre, control vamal; right of ~ dreptul de în sticlă. a inspecta un vas neutru. 4. (rel., fig.) încercare, recompensă sau pedeapsă divină, năpastă; vitriol ['vitriol] s. (chim.) vitriol, acid sulfuric; blue/ green ~sulfat de cupru; martial vestire, semn, revelaţie. 5. (zool.) migraţiune neobişnuit de mare de animale. ~, ~ of iron sulfat de fier; red / rose ~ sulfat de cobalt; white ~, ~ of zinc sulfat de zinc; visitatorial [ivizita'tourial] adj. de vizită, de inspecţie. oil of ~ acid sulfuric concentrat. visit card ['vizit ka:d] s. v. v i s i t i n g c a r d . vitriolate ['vitrialeit] vb. tr. (chim.) a vitriola, a trata cu vitriol. visiter ['vizita'] s. v. v i s i t o r. vitriolation [ivitria'lei/an] s. (chim.) vitriolare. visiting book [Vizitin buk] s. 1. cartea vizitatorilor. 2. listă a bolnavilor (unui doctor). vitriolic [ivitri'olik] aay. 1. (chim.) sulfuric, de vitriol. 2. (fig.) înţepător, corosiv, sarcastic, visiting card [~ ka:d] s. carte de vizită. ascuţit. visiting day [~ dei] s. zi de vizite. vitriolic acid [~ 'a;sid] s. (chim.) acid sulfuric, vitriol. visiting hours [~ auaz] s. program de vizitare. vitriolize ['vitrialaiz] vb. tr. 1. (chim.) a trata cu acid sulfuric. 2. a arunca cu vitriol în. visiting round [~ raundj s. (mil.) controlul sentinelelor, rond. vitta ['vita], pl. vittae [-ti:] (ist.) cunună (pentru preoţi, victime, statui): visitor ['vizita'] s. 1. vizitator, oaspete, musafir; pl. lume, societate; summer ~ vizitator vittate ['viteit] aay. (bot.) dungat. de sezon. 2. inspector, revizor. 3. sfetnic, sfătuitor. vituline [Vitjulain] aay. (ca) de viţel. visitorial [.vizi'torial] adj. v. v i s i t a t o r i a l . vituperable [vai'tju;parabl] aay. condamnabil, vituperabil, blamabil, reprehensibil. visitress ['vizitris,-res] s. (rar) vizitatoare. vituperate [vai'tju:pareit] vb. tr. a vitupera, a blama, a ocări, a insulta. visive [Vaisiv] adj. (înv.) vizual. vituperation [vai'tjuipa'reijan] s. ocară, vituperare, blam, admonestare. vis major ['vis 'meid3ar[ s. (y'ur.) vis maior, forţă majoră. vituperative [vai'tju:parativ, -pareit-] aay'. injurios, insultător. visor ['vaiza', amer. si 'vizar] I. s. 1. cozoroc, vizieră. 2. (ist.) cozoroc (al coifului). vituperator [vai'ţju:poreitar] s. persoană care dojeneşte; ofensator. viva1 ['vi:va, amer. Vi:va:] inter/', vivat! trăiască! 3. (fig.) mască. II. vb. tr. a masca, a prevedea cu vizieră. viva2 [Vaiva] aaV., adj., s. v. v i v a v o c e. vista [Vista] s. 1. perspectivă, vedere; panoramă. 2. pârtie, culoar, alee, drum (prin vivace [vi'va:t/i] aay., adv. (muz.) vivace. pădure etc.). 3. luminiş, rarişte, poiană. 4. (fig.) amintire, şir de amintiri; to look back
1021
vivacious [vi'vei/as, vai'v-] adj. 1. vioi, sprinten, vivace. 2. de lungă durata, trainic. vivaciously [-li] adv. cu vervă / antren. vivaciousness f-nis] ş. 1. vivacitate, însufleţire, sprinteneală, vioiciune. 2. (rar) longevitate, viaţă lungă. vivacity [vi'vssiti, vai'v-] s.v. v i v a c i o u s n e s s (1). vivandiere \pronunţia franceză] s. vivandieră. vivarium [vai'vearbm, vi'v-],pl. vivaria [-a] 1. eleşteu, piscină; acvarium. 2. vivariu. vivary [Vaivari] s. (rar) v. v i v a r i u m. vivat [Vaivast, *vi:v-] inter/., s. vivat. viva voce [Vaiva Vousi] I. adv. oral, prin viu grai. II. adj. oral, verbal. III. s. examen oral; colocviu. vive [vi:v] interj. (Jr.) trăiască! vivat! vivers [Vi:vaz] s. pl. (scot.) hrană, alimente, mâncare. vives [vaivz] s. pl. (vet.) amigdalită, parotidită (la cai). vivianite [Vivianait] s. (mineral.) vivianit. vivid [Vivid] adj. 1. vioi, vivace, însufleţit, plin de viaţă. 2. strălucitor; (despre lumină) intens, viu; ~ colour culoare vie. vividly [-li] adv. cu vioiciune / strălucire / brio. vividness [-nis] s. vivacitate, vioiciune. • vivification [ivivifi'kei/sn] s. însufleţire, înviorare. vivifier [Vivifaia1"] s. persoană care însufleţeşte / înviorează / animă. vivify [Vivifai] vb. ţr. a da viaţă (cu dat.), a însufleţi, a înviora, a anima. viviparity [ivivi'paariti] s. (biol.) viviparitate. viviparous [vai'viparas] adj. (zool.) vivipar, care naşte pui vii. viviparousness [-nis] s. v. v i v i p a r i t y , vivisect [tvivi'sckt,'—] vb. tr. a face vivisecţie pe. vivisection [rvivi'sek/^n] s. vivisecţiune. vivisector [.vivi'sektar,'--.--] s. persoană care face vivisecţiuni. vixen [Viksn] s. 1. (zool.) vulpoaică. 2. (ftg.) scorpie, cată, femeie gâlcevitoare. vixenish [-i/] adj. gâlcevitor, certăreţ. vixenly [-li] adj. v. v i x e n i s h . viz [vi'di:liset, vai'd-, vi'deiliket, viz-] prese, de la v i d e l i c e t . vizard [Vizad] s. (înv.) v. v i s o r (I). vizard-like [~laik] adj. (ca) de vizieră. vizier [vi'zia1",'--] s. (ist.) vizir; grand ~ marele vizir. vizierate [vi'ziarit] s. vizirat. vizierial [vi'ziarial] adj. (ist.) de vizir. vizor [Vaizar] s. v. v i s o r (I). Vlach [vlsek] adj., s. valah. vocable [Voukabl] s. cuvânt, vocabulă. vocabulary [va'kasbjubri, VOMTC-, -blri] s. 1. vocabular, lexic; his ~ is limited are un vocabular redus. 2. listă de cuvinte. vocabulist [va'kfebjulist] s. autor al unui vocabular. vocal [Vouk^l] adj. 1. vocal. 2. sonor; the woods have become ~ pădurile au început să răsune de cântece; public opinion has become ~ opinia publică îşi ridică glasul. 3. (fon.) sonor. vocal chords [~ 'ka:dz] s. (anat.) coarde vocale. vocalic [vou'kzelik, va'k-] adj. (despre limba, stil) vocalic, bogat în vocale. vocalism [Voukslizsm] s. 1. voealism. 2. folosirea vocii în vorbire sau cântec. vocalist [Voukalist] s. (muz.) solist vocal. vocality [vou'ksliti] ş. exprimare orală. vocalization [ivoukslai'zei/pn, -kali'z-] s. vocalizare. vocalize [Voukalaiz] vb. A. tr. a pronunţa, a articula (un cuvânt); a cânta (o melodie), a vocaliza (o consoană). B. in/r. 1. (muz.) a face vocalize; a vocaliza; (fam.) a cânta. 2. (glumeţ) a striga. vocally [Voukali] adv. I. oral, prin viu grai. 2. cu vocea, vocal; prin cântece. vocal music [Voukal rmju:zik] s. muzică vocală. vocalness [Voukslnis] s. v. v o c a 1 i t y. vocal organ [Voukal 'o:gan] s. voce, glas. vocal performer [~ pa'fa:mar] s. cântăreţ. vocation [vou'kei/an, va'k-, vu'k-] s. 1. vocaţie, chemare, menire; to mistake one's ~ agreşi în alegerea profesiunii, a nu-şi găsi vocaţia, a-şi greşi cariera. 2. aplicaţie, înclinaţie, aptitudine, talent. 3. ocupaţie, meserie, profesie. vocational [-31] adj. profesional. vocationally [-pli] adv. (din punct de vedere) profesional. vocative [Vakativ] I. adj. (gram.) vocativ. II. s. (gram.) (cazul) vocativ. voces [Vousi:z] pl. de la v o x. vociferance [vou'siforsns, va's-j s. (rar) v. v o c i f e r a t i o n . vociferate [vou'sifareit, va's-] vb. intr. a striga în gura mare, a vocifera, a face gură (mare). vociferation [vou'sifa'rei/3n, va's-] s. vociferare, strigăt, zbieret, larmă, vacarm, răcnet. vociferator [vou'sifereitar, va's-] s. persoană care vociferează; scandalagiu. vociferous [vou'siforas, va's-] adj. zgomotos, cu gura marc. vocoder [vou'koudarj s. (acustică) vocoder. vodka [Vodka] s. (rus.) vodcă. voe [vou] s. (dial.) golf, sân de mare. vogue [voug] s. vogă, modă; small hats are the ~ se poartă pălării mici, la modă sunt pălăriile mici; they had a great ~ au avut o mare vogă, au fost la modă; to be in ~ a fi la modă; a face furori; to come into ~ a ajunge (să fie) la modă; all the ~ ultimul răcnet, ultima modă.
volcanology
voice [vois] I. s. 1. glas, voce; in a low ~ cu glas scăzut; (aproape) în şoaptă; deep ~ voce groasă; high-pitched ~ glas ascuţit / strident; the ~ of conscience, a still small ~ glasul / vocea conştiinţei; at the top of one's ~ cât îl ţine gura, cât poate de tare; with one ~ într-un glas, în unanimitate; to give ~ to a da glas (cu dat.); in a loud ~ (cu voce / glas) tare. 2. (muz.) voce, glas; a bass ~ voce de bas; chest ~ voce de piept; head ~ voce de cap; soprano ~ voce de soprană; to be in good ~ a fi în voce; he is not in ~ nu prea e în formă, nu c în voce. 3. cântăreţ, voce. 4. opinie, părere, glas; a ~ in the wilderness un glas / o predică în pustiu, om care-şi bate gura degeaba; (prov.) the ~ of one man is the ~ of no one părerea unui singur om nu contează; to raise one's ~ against smth. a-şi ridica glasul împotriva a ceva. 5. vot, sufragiu, cuvânt; I have no ~ in the matter n-am nici un cuvânt în chestia asta, nimeni nu mă întreabă pe mine, nu depinde de mine; to give one's ~ for a vota pentru. 6. (gram.) diateză; the passive ~ diateza pasivă. 7. (lingv.) fonem sonor, sunet articulat. II. vb. tr. 1. a exprima, a enunţa (o părere); he was chosen to ~ their grievances a fost ales pentru a expune / a exprima doleanţele lor; to ~ the general opinion a exprima părerea generală, a da glas părerii curente. 2. (muz.) a acorda, a armoniza (o orgă). 3. a alege prin vot. 4. (fon.) a articula, a pronunţa, a rosti. 5. (înv.) a vesti, a anunţa, a declara, a spune. voice box [Vois baks] s. (fam.) laringe. voice coil [ ~ koil] s. (tel.) bobină mobilă (a unui difuzor). voiced1 [Vaist] adj. (fon.) sonor. voiced2 (în cuvinte compuse) cu o voce; sweet- ~ cu o voce plăcută / dulce. voiceful [Vaisful] adj. (poetic) sonor, cu voce, răsunător. voiceless [Vaislis] adj. 1. (fon.) surd. 2. fără glas, care şi-a pierdut vocea. 3. mut. 4. iară drept de vot. voicelessly [-li] adv. în tăcere. voicelessness [-nis] s. 1. mutism, tăcere. 2. (jon.) caracter surd (al unei consoane). voice part [Vois pa:t] s. (muz.) parte vocală. void [void] I. adj. 1. gol, vacant, deşert, liber; ~ space spaţiu gol. 2. nelocuit, pustiu. 3.~of lipsit de, sărac în; ~ of learning neînvăţat, incult; ~ of pity fără milă; ~ of reason lipsit de minte /judecată / raţiune; ~ of sense lipsit de sens, iară înţeles, absurd. 4. vacant, liber, neocupat (despre un post). 5. nul, fără efect, ineficace, lovit de nulitate. 6. fără valoare, ineficace, himeric, închipuit, van; null and ~nul şi neavenit; to make ~ a anula, a desfiinţa. II. s. (spaţiu) gol, vid; lacună; he cannot fill the ~ made by her death nu poate umple golul lăsat de moartea ei. III. vb. tr. 1. a goli, a deşerta. 2. (jig.) a arunca, a vărsa, a elimina; a expulza; a evacua, a părăsi. 3. (jur.) a anula. voidable [Voidabl] adj. 1. care poate fi golit. 2. (jur.) anulabil. voidance [Voidans] s. 1. golire, deşertare. 2. expulzare; suspendare, scoatere. 3- (fig.) scoatere, lepădare, îndepărtare. 4. (fig.) subterfugiu, pretext, chichiţă. void clause [Void rkb:z] s. (jur.) clauză nulă. void contract [ ~ 'kontraskt] s. (jur.) contract reziliat. voider [Voidar] s. (înv.) coş de masă (pentru înlăturarea resturilor de mâncare). voidless [Vaidlis] adj. (poetic) inevitabil. voidness [Vaidnis] s. 1. gol, vid. 2. nulitate, ne valabilitate. 3. neexistenţă. voile [vwa:l, voii] ş. (te^t.) voal. voir dire [vwa:r 'di:rj s. (fr.jur.) jurământ preliminar al martorilor. voiture [vwo'tju:r] s. (fr. rar) vehicul, trăsură. voivod(e) [Voivoud] s. (ist.) voievod. voivodeship [-/ip] s. (ist.) voievodat. voker [Voukar] vb. intr. (rar) a vorbi. volable [Vabbl] adj. (înv.) eu prezenţă de spirit, prompt, spiritual. volant [Voubnt] adj. 1. (zool.) zburător. 2. (fig.) sprinten, iute. volapuk [Volapuk] s. (lingv.) (limba) volapuk, volar [Voub r ] adj. (anat.) palmar. volatile [Vobtail] I. adj. 1. (chim.) volatil; sal ~ subcarbonat de amoniac. 2. (fig.) nestatornic, fluşturatic, uşuratic, schimbător. 3. (despre piaţa bursieră) schimbător, instabil. II. s. substanţă volatilă. volatile alkali [*- 'aslkalai] s. amoniac, sare volatilă. volatile liniment [~ 'linimant] s. liniment volatil. volatileness [Volatailnis] s. v. v o l a t i l i t y . volatile oil [Vobtail 'oil] s. ulei eteric. volatility [ivob'tiliti] s. 1. volatilitate. 2. (fig.) schimbare, nestatornicie, variabilitate. volatilizable [vo'laetilaizabl, va'Iaet-, Vobt-J adj. (chim.) volatilizabil. volatilization [vo-IaHilai'zeijan, vsilaet-, ivolst-] s. volatilizare. volatilize [vo'lastilaiz, va'last-, Vobt-] (chim.) vb. A. tr. a volatiliza, a vaporiza. B. intr. a se volatiliza, a se vaporiza. vol-au-vent [Volou'va:rj şi pronunţia franceză] s. (jr.) soi de pateu. volcanic [vDl'ksnik] adj. 1. vulcanic. 2. (fig.) vulcanic, năvalnic, aprins, furtunos, impetuos; ~ imagination imaginaţie aprinsă. volcanic bomb [~ 'bom] s. (geol.) bombă vulcanică, nucleu vulcanic. volcanic glass [~ 'gla:s[ s. (mineral.) obsidiană, piatră vulcanică. volcanic lava [~ 'lu;va] s. (geol., mineral.) lavă. volcanic rock [~ 'rok] s. (geol., mineral.) rocă vulcanică / eruptivă. volcanism [Volkanizam] s. (geol.) vulcanism. volcanist [VolkanistJ s. (geol.) vulcanolog. volcanization [rvolkanai'zei/jn] s. vulcanizare (mai ales a cauciucului). volcanize [Volkanaiz] vb. tr. (tehn.) a vulcaniza. volcano [vol'keinou], pl. volcanoes f-z] s. vulcan; active ~ vulcan activ; extinct ~ vulcan stins / inactiv. volcanologist [ivolka'nolad3ist] s. vulcanolog. volcanology [.volka'nolad3i] s. vulcanologie.
vole 1
vole1 [voul] s. (zool.) şoarece-de-câmp (Microtus agrestis). vole2 s. 1. marţ (la joc de cărţi). 2. (fig.) lozul cel mare, câştig; (fig.) to go the ~ a risca totul (pentru un profit mai mare). volee ['volei] s. (fr. muz) ruladă, tiradă. volery [Volori] s. (rar) 1. volieră. 2. cârd, stol (de păsări). volet ['volei si pronunţia franceză] s. (ar/e) panou (la un triptic), aripă, volan. volitant [Volitont] adj. (zool.) zburător, capabil de zbor. volitation [ivoli'teifan] s. fluturat, fâlfâit, zbor. volition [vou'li/an] s. voliţiune, hotărâre, putere de voinţă; act de voinţă; he went away by his own ~ s-a îndepărtat din proprie voinţă / iniţiativă. volitional [-al] adj. volitional, de voinţă. volitionless [-lis] adj. fără / lipsit de' voinţă. volitive ['volitiv] adj. volitiv. volkslied ['folksliid, 'volks-, 'fokslkt] s. (germ.) cântec popular. volley [Voii] I. s. 1. (mil.) salvă; to fire / to discharge a ~ a trage o salvă. 2. (fig.) grindină, potop, torent (de lovituri, vorbe goale etc.); he fired / discharged a ~ of oaths a dat drumul la / a revărsat un potop de înjurături. 3. (sport) voleu, minge prinsă din zbor; low ~ voleu jos; half ~ demi-voleu. II. vb. A. tr. 1. (mil.) a trage (proiectile) în salvă. 2. a arunca o grindină de pietre etc. asupra (cu gen.); to ~ stones at smb. a bombarda pe cineva cu pietre. 3. (fig.) a arunca, a trânti (insulte) cuiva; to ~ abuse at smb. a revărsa insulte asupra cuiva, a face pe cineva albie de porci. 4. (sport) a lua (mingea) din voleu; to ~ the ball a return a relua mingea din voleu; to half ~ the ball a (re)lua mingea la jumătatea voleului; to ~ back the ball a respinge mingea din voleu. B. intr. 1. (mil., despre gurile de foc) a se descărca, a trage în salvă / simultan. 2. (fam.) a tuna, a.pocni, a face zgomot. 3. (sport) a prinde mingea din zbor, a relua mingea din voleu; to half ~ a relua mingea la jumătatea voleului. volleyball [~bo:l] s. (sport) volei. vol-plane [Volplein] (av.) I. s. zbor planat. II. vb. intr. coborâre fără motor. Volscian ['volskian, -/ion, -sian] adj. (ist.) al volscilor. volt1 [volt] s.l. voltă. 2. (la scrimă) ferire de lovitura adversarului, eschivă. volt2 [voult, rar volt] s. (electr.) volt. volta [Volta, amer. si 'vo:lta:],pl. volte [-ti] s. (ital.) 1. dans vechi. 2. (muz.) dată; prima ~ prima dată. Volta effect ['volto i'fekt] s. (electr.) efect Volta. voltage ['voultid3, rar '™1-] s- (electr.) voltaj. voltage breakdown [~ ibreikdaun] s. (electr.) străpungere prin supratensiune. voltage drop [~ drop] s. (electr.) cădere de tensiune. voltaic [vol'teiik] adj. (electr.) voltaic, al lui Volta. voltaic arc [~ 'a:k] s. (electr.) arc voltaic. voltaic pile [~ 'pail] s. (electr.) element voltaic, pila lui Volta, element galvanic. voltaic wire [~ 'waior[ s. (electr.) fir conducător. Voltairian [vol'tearian] adj., s. Voltairian. Voltarianism [-izam] s. Voltairianism. Voltairism [vol'tsarizsm] s.v. V o l t a i r i a n i s m . voltaism [Voltaizam] s. (electr.) voltaism. - . voltameter [vortcemitor] s. (electr.) voltametru. r volt-ampere [Voult'aîmpo ] s. (electr.) volt-amper. voltaplast [Volta.plaest] s. (electr.) aparat galvanic. voltatype [volta'taipj s. v. e l e c t r o t y p e (I). volte [volţi] pi. de la v o l t a . volte-face [VoIt'fci:s şi pronunţia franceză, amer. vo:It'fa3s, volt'fa;s] s. (fr.) 1. (/nil.) întoarcere împrejur. 2. (fig.) schimbare radicală. voltigeur [volti'3o:r] s. (fr.) 1. voltijor, acrobat. 2. (/nil.) soldat din infanteria uşoară. voltmeter ['voult'mi:t3r, rar 'volt-] s. (electr.) voltmetru. volubilate [va'lju:bileit, -lit] adj. (bot.) volubil. volubile [Voljubil] adj. v. v o l u b i l a t e . volubility [.volju'biliti, -laţi] s. 1. volubilitate, vioiciune, iuţeală; dar al vorbirii. 2. (înv.) volubilitate, mobilitate. voluble [Voljubl] adj. 1. volubil, limbut, guraliv, vorbăreţ, bun de gură; comunicativ. 2. (despre stil, vorbire) curgător, uşor. volume [Volju(;)m, -jam] I. s. 1. volum, carte, tom; a three— work o operă în trei volume; it would take ~s to relate ar trebui volume întregi pentru a povesti; (fig.) it speaks ~s for him asta spune foarte mult în favoarea lui; her look spoke ~s privirea / înfăţişarea ei era foarte expresivă. 2. (ist.) volumen, (sul de) pergament, manuscris pe pergament. 3. pl. suluri, rotocoale (de fum); masă, volum (de apă); ~s of smoke nori de fum. 4. (chim.,fiz.) volum; density for equal ~s densitate Ia volum egal; the ~ of the case must no exceed volumul coletului nu trebuie să depăşească. 5. volum, amploare (a vocii); (muz.) to give ~ to the tone a da drumul la voce. II. vb. A. tr. a strânge, a îngrămădi. B. intr. a se umfla, a creşte, a căpăta volum. volume control [~ kon'troul] s. (radio) volumetru, volum control, potenţiometru. vohimed [Volju(:)md] adj. 1. strâns la un loc într-un volum. 2. voluminos, enorm, întins. volumeter [vo'lju;mitor, vo'l-, amer. şi vou'Iju:-] (chim.,fiz.) volumetru. volumetric(al) [iVoIju'mctrik(al)] adj. (chim.,fiz.) volumetric. volumetrically [-i] aaV. volumetric. volumetric analysis [~ a'nadisis] s. (fiz., chim.) analiză volumetrică. volumetric capacity [~ ka'paesiti] s. capacitate volumetrică, volum. volumetric flask [~ rfia:sk] s. (chim.) balon gradat / cotat. voluminal [vo'ljuuninal, -mo-] adj. referitor la conţinut. voluminosity [va,l/'u:mi'nositi] s. calitatea de a fi voluminos, voluminozitate.
1022
voluminous [va'l/mminas, vo'l-, amer. VOKIJU:-] adj. 1. gros, mare, voluminos, spaţios. 2. (despre im scriitor) fecund. 3. prolix, difuz. 4. format din mai multe volume. voluminously [-li] adv. în mare cantitate, din belşug, abundent. voluminousness [-nis] s. masă, grămadă, mulţime, întindere. ( voluntarily [Volantarili] adv. de bunăvoie, voluntar; spontan. voluntariness [Volantsrinis] s. spontaneitate. voluntarism [Volantsrizam] s. (filoz.) voluntarism. voluntary [Volontari, amer. -teri] I. adj. 1. voluntar, spontan, făcut de bunăvoie, din proprie iniţiativă; ~ offer ofertă făcută din proprie iniţiativă; ~ service serviciu voluntar; ~ gift dar făcut de bunăvoie; he was a ~ agent in this matter el acţiona în mod liber în chestiunea asta. 2. benevol, susţinut prin contribuţie voluntară; ~ organization organizaţie întreţinută din contribuţiile benevole ale membrilor ei. 3. (fiziol.) voluntar, depinzând de voinţa omului; ~ muscle muşchi voluntar. 4. (jur.) voluntar; ~ waste distrugere intenţionată. 5. voluntar, alcătuit pe o bază voluntară; ~ army armată de voluntari. II. s. 1. (muz. bis.) piesă pentru orgă etc.; concluding / outgoing ~ final de orgă. 2. examen facultativ. 3. partizan al separării bisericii de stat şi al menţinerii ei prin contribuţii voluntare. voluntary confession [~ kon'fc/an] s. (jur.) mărturisire voluntară / făcută de bunăvoie. voluntary consequence [~'konsikwans1 s. (jur.) transmisiune / cesiune voluntară I cu titlu gratuit. voluntary discipline f~ 'disiplin] s. disciplină liber consimţită I voluntară. voluntary homicide [~ 'homisaid] s. (jur.) omor voluntar / intenţionat. voluntary hospital [~ 'hospital] spital susţinut prin contribuţii voluntare. voluntaryism [Volontoriizsm] s. I. (filoz.) voluntarism. 2. mişcare împotriva obligaţiilor militare. voluntary muscle [Volontari 'nusl] s. (fiziol.) muşchi voluntar / depinzând de voinţa omului. voluntary nerve [~ 'na:v] (fiziol.) nerv voluntar. voluntary nurse [~ 'na:s] s. soră de caritate / infirmieră voluntară. voluntary oath [~ 'ouO] s. (jur.) jurământ extrajudiciar. voluntary school [~ 'sku:l] s. şcoală susţinută prin contribuţii voluntare. voluntary waste [~ 'weist] s. (jur.) distrugere intenţionată: volunteer [ivolan'tia1"] I. s. voluntar (si mil.). II. 1. adj. (mii.) voluntar. 2. (bot.) care creşte spontan. III. vb. intr. 1. a se înrola ca voluntar. 2. a face serviciul militar ca voluntar. 3. a se oferi în mod voluntar. . Volunteer State [~ .steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Tennessee. voluptuary [vo'Uptjuari] I. aay. voluptuos, senzual. II. s. voluptuos, epicurean. voluptuous [va'Uptjuas] adj. voluptuos, senzual. voluptuously [-li] adv. (în mod) voluptuos, cu voluptate. voluptuousness [-nis] s. voluptate, plăcere. volutation [ivolju'tei/on] s. rotire (a ochilor etc.). volute [va!lju:t, vo'l-, vou'l-] s. 1. (arhit.) volută, spirală, ornament în spirală. 2: (zool.) cochilie (la molusce). volution [va'Iju:/an, vo'l-, vou'l-] s. 1. spirală. 2. (anat.) circumvoluţiune. volva ['valva] s. (bot.) volvă. volvulus ['volvjulas] s. (mea1.) încurcătură de intestine, ocluzie intestinală. vomer [Voumor] s. (anat.) vomer (os al craniului). vomica ['vomika],pl. vomicae f-,si:] s. (med) abces al plămânului. vornic nut ['vomik 'nAtJ s. (farm.) nuca voinica. vomit [Vomit] I. s. 1. vărsat, vărsătură; materii vărsate I vomate; (med.) black ~ a) vomito negro, febră galbenă; b) melcnă. 2. (med.) vomitiv, emetic. II. vb. A. intr. a vărsa, a deborda, a da înapoi, a da afară, a voma, a vomita, a avea vărsături; to ~ forth / out / up a deborda, a vărsa. B. tr. 1. a vărsa, a voma, a vomita, a da înapoi / afară; to ~blood a vărsa sânge. 2. (fig.) a scoate, a vărsa, a da afară; the chimney ~s smoke coşul scoate fum. vomiting gas [Vomitin 'ga:s] s. (mil.) gaz vomitiv. vomition [vo'mi/an] s. (rar) vomitare. vomitive [Vomitiv] aay. vomitiv. vomito [Vomitou] s. (med.) febră galbenă, vomito negro. vomitory [Vomitari, amer. si -tou-] I. adj. vomitiv. II. s. 1. (farm.) vomitiv, emetic. 2. (ist.) vomitorium, intrare în amfiteatru. vomiturition [.vomitju'rijan] s. (med.) icnire / opintire pentru a vărsa. voodoo [Vu:du:, amer. şi -'-[ (amer.) I. s. 1. credinţă în farmece / în vrăjitorie. 2. vrăjitor. II. vb. intr. a face farmece / vrăjitorii. voodooism [Vu:du:izpm] s. vrăjitorie. voracious [vo'rci/os, vo(:) 'r-, amer. vou'r-] aay. lacom, mâncăcios, vorace, devorant; ~ appetite poftă vorace / de lup. voraciousness [-nis] s. v. v o r a c i t y . voracity [Vo(:)'ra:siti, vo'r-, amer. vou'r-] s. rapacitate, lăcomie, voracitate. vortex [Vo:teks],pl. vortices [-isi:z] sau vortexes [-eksiz] s. vârtej, volbură, vâltoare
fsifig.). vortex motion |'vo:tcks imoujon] s. (tehn.) mişcare rotaţională, mişcare cu vârtejuri; mişcare turbionară. vortex wheel [~ wi:l, ~/iw-] s. (tehn.) turbină. vortical [Vo:tikal] adj. în vârtejuri, care se învârteşte, rotitor. vorticel [ Vo:tisel], pi. vorticella [-'selo] sau vorticelae [-li: ] s. (zool.) infuzor în formă de clopot. vortices [Vd:tisi:z] pl. de la v o r t e x. vorticose [Vo;tikous] adj. v. v o r t i c u l a r . vorticular [Vo:'tikjular] aay. în vârtejuri, rotational.
1023
vortiginous [vo:'tid3in3s] adv. v. v o r t i c a 1. votaress [Voutoris, -res] ş. 1. călugăriţă, maică, soră. 2. admiratoare; adoratoare. 3. aderentă, adeptă, partizană; sectantă. 4. iubită. votarist ['voutarist] s.v. v o t a r y . votary [Vouteri] I. s. 1. călugăr, frate. 2. partizan, aderent, adept. 3. adorator, admirator. II. adj. consacrat. vote [voutj I. s. 1. vot, sufragiu; votare, scrutin; close ~majoritate mică, scrutin strâns; the floating ~ voturile independenţilor; open ~ vot pe faţă / deschis; a plural ~ votare în mai multe circ*mscripţii; secret ~ vot / scrutin secret; ~ by ballot vot secret; to cast a ~ a-şi da votul (în alegeri); to take a ~ a vota, a rezolva o problemă prin punere la vot; to take a ~ by show of hands a vota prin ridicare de mâini; to split one's ~ a-şi împărţi voturile între candidaţii mai multor partide; to put to the ~ a pune la vot; to take the ~ a proceda la vot; to tell the ~s a număra voturile, a despuia scrutinul. 2. drept de vot, sufragiu; to have a ~ a avea drept de vot. 3. moţiune, rezoluţie; ~ of confidence moţiune de încredere; a ~ of no-confidence, a want-of-confidence ~ moţiune de neîncredere; a ~ of thanks moţiune de mulţumiri; to carry a - a adopta o rezoluţie. 4. (pari.) credit. II. vb. A. intr. a vota, a-şi da votul; a lua parte / a participa la vot; to ~ for a vota pentru; to ~ by (a) show of hands a vota prin ridicare de mâini; to ~ in the negative a vota împotriva / contra. B. tr. 1. (pari.) a vota, a aproba prin vot; to ~ a sum a vota o sumă / un credit. 2. a declara, a admite, a recunoaşte. 3- (fam.) a propune; I ~ that we go home propun să mergem acasă. 4. to ~ down a respinge (o moţiune, o rezoluţie); to ~ smb. in a alege pe cineva (într-un post etc.); to ~ into the chair a alege preşedinte; to ~ out a exclude prin vot; to ~ through a aproba prin vot. votee [vou'ti:] s. (amer.) candidat (în alegeri). voteless ['voutlis] adj. care nu participă la vot, fără drept de vot. voter l'vout9r] s. alegător, votant, participant la vot. vote of censure [ivout av 'scn/3r] s. vot de blam. voting l'voutin] I. adj. votant, care votează, care are drept de vot. II. s. 1. votare, vot, scrutin; manner of—mod de votare; absent ~ votare prin poştă; card ~ votare prin mandat / delegaţi. 2. participare la vot. voting paper [~ipeip9r]s. buletin de vot; to return a blank ~ a da votul alb, a înapoia buletinul de vot, a se abţine de la vot. votive [Voutiv] adj. votiv, consfinţit, consacrat, închinat; ~ medal medalie votivă. votress ['voutris, -res] s. (înv.) v. v o t a r e s s . votometer [vou'tomit3r] s. maşină pentru numărarea automată a buletinelor de vot. Votyak ['voutiaek] s. (lingv.) (limba) udmurtă / votiak(ă). vouch [vaut/] I. vb. A. tr. 1. (that) a afirma, a susţine, a garanta, a chezăşui, a se pune chezaş (că); to ~ smb. to warrant a chema pe cineva în garanţie. 2. a dovedi, a confirma, a întări (o afirmaţie). B. intr. to ~ for a jura / a pune mana în foc / a se pune chezaş pentru, a răspunde de; I can ~ for his good honesty pun mâna în foc pentru el / pentru cinstea lui; I can ~for it mă pun chezaş pentru asta; to ~for the truth of smth. a răspunde pentru adevărul unui lucru; to publish news without ~ing for its accuracy a publica o ştire cu toată rezerva. II. s. mărturie, depoziţie, asigurare, încredinţare, jurământ. vouchee [vau't/i:] s. (jur.) girant, garant, răspunzător. voucher ['vautjV] s. 1. martor, garant. 2. certificat, adeverinţă, mărturie. 3. chitanţă. 4. act, act / document justificativ, dovadă. 5. (turism) bon / tichet (de masă etc.), voucher. vouchsafe [vautfseif] vb. tr. 1. a da, a acorda, a binevoi să acorde. 2. to ~ to a catadicsi să, a se învrednici să; a se milostivi să, a se îndura sa, a consimţi să. vouchsafement [-nisnt] s. (rar), asentiment, încuviinţare, îngăduire, consimţire, împlinire (a unui jurământ). vow [vau] I. s. jurământ, legământ, promisiune, [agăduială; monastic ~s jurăminte monahice / monastice, recluziune; to take the ~s a face jurăminte Domnului, a se călugări; to make a ~ a se jura, a face legământ; to be under a ~ to do smth, a fi legat prin jurământ să faci ceva; to break a ~ a(-şi) călca un jurământ; to keep a ~ a-şi ţine un jurământ, a rămâne credincios unui jurământ. II. vb. A. tr. 1. a jura, a se lega să; to ~ obedience a jura ascultare; to ~ vengeance against smb. a jura cuiva răzbunare; (înv, glumeţ) to ~ a ~ a face legământ /jurământ. 2. (înv.) a afirma, a declara; she ~ed that she was delighted s-a declarat încântată. B. intr. a jura, a face jurăminte, a se lega; to ~ and protest a se jura pe toţi dumnezeii. vowel ['vaud, -el, -il] I. s. vocală. II. adj. vocalic. vowelism [-izam] s. (fon.) vocalism. vowelize [-aiz] vb. tr. 1. a vocaliza. 2. a pune puncte-vocale la (un text).
vying
vowelled [-dj adj. 1. cu multe vocale. 2. (în cuvinte compuse) cu vocale; short—xu vocale scurte. vowel point [Vau^l p^int] s. semn care indică o vocală în limba ebraică şi alte limbi orientale. vower [Vau3r] ş. persoană care a făgăduit ceva solemn. vox [voks], pi. voces [Vousi:z] s. voce, opinie. vox pop [tVDks 'pop] s. (fam.) sondaj al opiniei publice. voyage [rvDiid3] I. s. călătorie, voiaj (pe apă); maiden ~ prima cursă/călătorie a unui vapor. II. vb. A. tr. a cutreiera, a străbate. B. intr. a călători, a face o călătorie (pe mare). voyageable [-abl] adj. practicabil, navigabil. voyager [-ar] s. drumeţ, călător (pe mare). voyageur [vwaja'^air] s. (Jr.) navigator, luntraş, corabier (pe fluviu, în Canada). vriile [vrii] s. (fr. av.) coborâre în vriic. vroom [va'ruim] vb. mtr. (amer.) a ambala un motor. V-sign [Vi:sain] s. 1. gest indecent. 2. semnul victoriei. vu g(g) [VAg< v ug] s. (geol.) geodă; cavernă; gol. vugh s. v. v u g (g). vulcanian [vAl'keinian] s. (geol.) vulcanic, plutonic. vulcanite ['vAlkanait] s. cauciuc vulcanizat; ebonit. vulcanization [. vAlk^nai'zei/^n, -kani'z-] s. vulcanizare. vulcanize ['vAlkanaiz] vb. tr. a vulcaniza. vulcanological [rVAlk3'n:>l3d3iM] adj. vulcanologic. vulcanologist [.vAlka'notodjist] s. v. v o l c a n o l o g i s t . vulcanology [iVAlks'n^l^i] s. v. v o l c a n o l o g y . vulgar ['vAlga1"] I. adj. 1. vulgar, ordinar, comun, de rând, trivial; din topor; de prost gust; grosolan; ~manners maniere grosolane; «expressions expresii triviale; ~display of wealth fast / lux de prost gust; to be ~ of speech a vorbi urât / grosolan, a fi spurcat _ Ia gură; the ~rich parveniţii, noii îmbogăţiţi. 2. obişnuit, popular, comun, ordinar; ~errors greşeli obişnuite / comune / omeneşti. II. s. plebe, oameni de rând / de jos. vulgar doggerel ['vAlga 'dogaral] s. versuri proaste / de duzină. vulgar era ['vAlgar 'iars] s. (ist.) era creştină. vulgar fraction ['vAlga Trak/pn] s. (mat.) fracţie ordinară. vulgarian [vAl'gesrian] I. adj. (rar) ordinar, de rând. II. s. 1. persoană de rând, plebeu. 2. parvenit, mitocan. vulgarism ['vAlgsriz^m] s. 1. vulgaritate, mojicie, brutalitate, mitocănie. 2. expresie vulgară / ordinară, vulgarism. vulgarity [vAl'gaeriti] s. vulgaritate; trivialitate; banalitate. vulgarization [tVAlgarai'zei/an, -ri'z-] s. vulgarizare; trivializare; banalizare. vulgarize ['vAlgsraiz] vb. tr. a vulgariza; a banaliza; a trivializa; a înjosi, a degrada. Vulgate [VAlgeit] s. (ist.) the ~ Vulgata (traducere a Bibliei în latină în sec. N). vulgo [VAlgou] adv. (lat.) în general, îndeobşte, obişnuit. vulgus ['vAlgas] s. 1. vulg, popor, gloată. 2. (sl. scol.) exerciţii de compunere în versuri, în latină sau greacă. vulnerability [iVAln^ra'biliti, -toţi] s. vulnerabilitate. vulnerable ['vAlnsrobl] adj. vulnerabil, sensibil, predispus la, care poate fi atins / rănit /criticat. vulnerary ['vAlnsrsri, -eri] I. adj. care vindecă rănile; ~ balsam alifie sau balsam pentru vindecarea rănilor. II. s. (med.) leac pentru răni. vulnerary herb [~ 'h3:b] s. plantă medicinală. vulnerary plant [~ 'pla:nt] s. v. v u l n e r a r y h e r b . vulpicide ['vAlpisaid] s. 1. vânător care omoară vulpile Iară câini. 2. vânătoare de vulpi fără câini. vulpine ['vAlpain, amer. şi -pin] adj. 1. (zool.) (ca) de vulpe. 2. (jig.) şiret. vulture ['vAlt/3r] ş. 1. (omit.) vultur (fam. Accipitridae). 2. pasare de pradă (şijig.). vulturine ['vAlt/urain, -t/9r-, -tjur, amer. şi -rin] adj. (omit.) ca de vultur, de pradă, răpitor, rapace; vulturesc (şij/g.). vulturish ['vAlt/ari/] adj. ca de vultur, de pradă, răpitor, rapace; (fig.) lacom, hrăpăreţ. vulturous ['vAlt/arss] adj. v. v u l t u r i s h . vulva ['vAlv9],pl. vulvae [-vi:] s. (anat.) vulvă. vulvitis [vAl'vaitis] s. (med.) vulvită. vum [VAm] vb. intr. (amer. pop.) a jura. vying [Vaiin] I. adj. rivalizând, care rivalizează. II. s. rivalitate, luptă.
wage freeze [~ fri:z] s. (ec.) îngheţare a salariilor. W, w ['dAblju:] I. pl. W's, Ws, w's, ws ]'dAblju:z] s. 1. W, w (a 23-a literă a alfabetului englez). 2. obiect în formă de w. II. adj. 1. al douăzeci şi treilea. 2. în formă de w. wage fund [~ fAnd] s. (ec.) fond de salarii. r wabbler [Voblo ] s. (metal.) treflă (la cilindri). wage hike [~ haik] s. (amer.) sporire a salariilor. wabbly [Vobli] adj. ameţit, buimăcit, clătinându-se. wage labour ţ'weid3 leibar] s. (ec.) muncă salariată. wackiness [Vaskinis] s. (amer. fam.) nebunie, sminteală, scrânteală, ţicneală; extra wager [Vcid33r] I. s. 1. rămăşag, pariu. 2. obiect pe care se face rămăşag. 3. (înv1.) vaganţă. zălog, chezăşie. II. vb. A. tr. a face rămăşag pe, a paria pe; I ~ that pariez / fac rămăşag wacky [Vadci] adj. (amer. fam.) nebun, smintit, scrântit, ţăcănit; extravagant, trăsnit. că. B. intr. a face un rămăşag, a paria. wad [wDd] I. s. 1. tampon; astupuş; ghemotoc, cocoloş (de hârtie etc.). 2. teanc, vraf; wagerer ['weid3orar] s. cel care face un rămăşag / un pariu. (amer. si.) (grămadă de) bani. 3. vată. II. vb. ir. 1. a astupa (cu un tampon etc.); a tampona. wager insurance [Veid39r ini/usrans] s. (ec.) asigurare fără obiect. 2. a vătui. 3. a face rotocol. wage sheet ['weid3 /i:t] s. (ec.) stat de salarii. waddie ['wodi] s. (amer.) v . w a d d y 2 . wageslave [Veid3sleiv] s. rob salariat; ecl ce primeşte o leafă de mizerie. wadding [-in] s. 1. vătuire. 2. (îe.tf.) vată. wages tax ['weid3iz tasks] s. (ec.) impozit pe salarii. waddle [Vodl] I. vb. intr. a se clătina; a fi ameţit. II. s. clătinare, mers clătinat. wage worker ['weid3 wo:k3r] s. (amer.) v. w a g e - e a r n e r . . waddy1 ['wodi] (auslr.) I. s. măciucă de luptă sau de vânătoare; ciomag, bâtă; suliţă waggery [Vaegori] s. 1. bună dispoziţie, antren. 2. glumă (mai ales proastă sau (folosita de aborigeni). II. vb. tr.a ciomăgi; a ataca sau a ucide (cu măciuca, suliţa etc.). grosolană). waddy2 s:(amer.) 1. cowboy. 2. hoţ de vite. waggish [Vasgif] adj.l. poznaş; ştrengăresc, drăcos. 2. amuzant, nostim, caraghios, wade [weid] vb. A. intr. 1. a se bălăci. 2. (si to ~ through) a înainta (mai ales) cu comic, glumeţ; vesel, bucuros. greu prin apă, noroi etc. 3. to ~ in (fam.) a) a se apuca de, a începe; b) a intra în (o dispută waggishly [-li] aaV. 1. ştrengăreşte. 2. amuzant etc. (v. w a g g i s h 2). etc.); to ~ into (fam.) a) a critica aspru; b) v. to ~ in (a); to ~ through a rezolva; a face waggishhess [-nis] s. ştrengării, drăcovenii, pozne. faţă (c« aat.). B. tr. a trece, a străbate (mai ales cu greu, o mlaştină, o apă ele). . waggle [Vargl, amer. Vajgsl] I. vb. A. intr. 1. a se clătina, a se bălăbăni. 2. a tremura. wader [Veid3r] s. 1. pasăre de baltă (cu picioare lungi). 2. pl. cizme de pescar. wadi ['wa:di, Vo:di] s. (geogr.). 1. vale seacă sau uscată (în deserturile din Arabia si B. tr. 1. a mişca încoace şi încolo, a agita; to ~one's tail a da din coadă. 2. (sl.) a învinge, a birui. II. s. clătinare, legănare, balansare. Africa de Nord). 2. oază. 3. (hidr.) curs de apă temporar. waggly [Vagii] adj. (fam.) 1. şerpuit(or), întortocheat; lipsit de fixitate. 2. (despre un wading bird [Veidin bo:d] s. v. w a d e r ( l ) . drum) accidentat. wadmal [Vodmsl] s. (text.) postav. waggon [Vaîgsn] I. s. 1. car, căruţă; cărucior; open-sided ~car cu loitre. 2. (mil. etc.) wady s. v. w a d i . furgon; ammunition ~ cheson de muniţii; close /covered ~ cheson de provizii. 3. (si waesucks [VeisAks] inter/, (scof.) vai! ce păcat! for goods) (ferov.) vagon de marfă; boghiu. 4. (auto) autocamion. 5. (mine) vagonet. Wafd [woft] s. (pol.) wafd (partid nationalist în Egipt). wafer ['weifar] I. s. 1. pişcot. 2. (bis.) hostie, agneţ. 3. (semn de) ştampilă. 4. (farm.) 6. (amer. mar. sl.) corabie. 7. (amer. av. sl.) avion. 8. the Waggon v. C h a r l e s ' s W a i n . II. vb. (fam. mai ales amer.) A. tr. a transporta (mărfuri) CM carul etc. (v. ~ I). casetă. II. vb. tr. a sigila. B. itttr. a merge eu carul etc. (v. ~ I). wafer-thin ['wcifs'Oin] s. foarte / extrem de subţire, subţire ca foiţa de ţigară. waff1 [wa:f] s. (scol.) rafală de vânt. waggonage [-id3] s. (amer.) 1. transport. 2. vagonaj. 3. (ferov.) pare de vagoane (de waff2 adj. (scot.) fără valoare, lipsit de valoare. marfă). 1 waffle [Vofl] s. (gastr.) gaufre de Lieges, soi de clătită. waggon balance [Vajgsn ,ba;bns] s. (ferov.) pod-basculă. waffle2 vb. intr. (fam.) a spune baliverne / aiureli. waggon body [~ ibodi] s. caroserie, carcasă; (ferov.) cutie (la vagon). waffling [Voflirj] adj. (fam.) nehotărât, şovăielnic. waggon bridge [~ brid3] s. pod de şosea. waft [wa:ft, amer. warft] I. vb. A. tr. 1. (despre vânt) a duce, a purta, 2. (fig.) a duce, waggoner [Va2g3n3r] s. 1. căruţaş. 2. (Jam.) vizitiu. 3. the Waggoner v. C h a r 1 e s ' s a purta; a aduce. 3. a-şi îndrepta ochii / privirile spre. B. intr. 1. a flutura; a pluti; a fi W a i n . purtat (de vânt etc.). 2. a adia. II. s. 1. bătaie (a aripilor). 2. adiere, boare (a vântului). waggonette [.wajgsnet] s. (mai ales amer.) trăsură descoperită cu două bănci aşezate 3. (fig.) val (ae miresme etc.). 4. steguleţ sau indicator de vânt (si ~ flag), în lung. r waftage [ wa:ftid3] s. (rar) 1. transport; călătorie. 2. adiere, boare (a vântului). waggon greaser [Vaegsn rgri:Z3r] s. (ferov.) ungător de vagoane. waft flag ['wa:ft ffeg] s. (mar.) steag de avarie. waggon master [~ ima:st3r] s. (/nil.) comandantul trenului de luptă. r wafture ]'wa:ft/3 ] s. 1. fluturare; plutire. 2. val, trâmbă etc. (de fum etc.). waggon road [~ roud] s. drum de care. wag [Wceg] I. vb. A. intr. 1. a se mişca, a fi în mişcare; a mătăhăli; their tongues were waggon train [~ trein] s. convoi cu tracţiune animală. ~ging vorbeau, nu le stătea gura; the dog's tall is ~ging câinele dă din coadă. 2. (rar waggon truck [~ trXk] s. autocamion-furgon. fig.) a se desfăşura, a merge; how ~s the world? cum (mai) merge? cum stăm? cum stau waggon works [~ ws:ks] s. (ferov.) uzină de vagoane. lucrurile; ce se mai aude? 3. a şovăi, a ezita. 4. (fam.) a o şterge, a spăla putina, a da bir Wagnerian [vtKg'nisrisn, -nja:r-, amer. -'nir-] adj., s. wagnerian. cu fugiţii. B. tr. 1. a mişca (din), a da din (coadă etc.); the dog ~ged its tail câinele dădu Wagnerite ['va:gnorait, 'wa3g-[ aay. v. W a g n e r i a n . din coadă. 2. a mişca, a conduce; (fig.) the tail ~s the dog are cuvântul sau conduce cel wagon... (mai ales amer.) v. w a g g o n... mai neînsemnat (într-un grup ele). II. s, 1. mişcare (a capului ele); avânt. 2. hâtru bun wagsorne ['wxgssrn] adj. (rar) v. w a g g i s h . de glume, mucalit. wagtail [Va3gteil] s. 1. (omit.) codobatură (Motacilla sp.). 2. (sl.) târfă. wage1 [weid3] s. 1. (mai ales pl.) plată, leafă, salariu mai ales chenzină; she got good ~s câştiga bine. 2. (pl., folosit ca sg.) (fig.) plată, răsplată; pedeapsă. 3. (mv.) zălog, chezăşie. wagwit [Vaigwit] s. persoană care face pe spiritualul; persoană care face spirite proaste. 2 wahine [wa:'hi:ni] s. (amer.) polineziană (mai ales «"in Hawaii). wage vb. A. tr. a duce, a purta (război). B. intr. (rar) a duce / a purta război, a se wahoo ['wa:hu: , -'-] (amer.) interj. 1. ura! 2. hei! război. r waif [weif] I. s. 1. obiect găsit; obiect aruncat la ţărm (de valuri). 2. (Zur.) bun fără wage-earner [Veid3i3:na ] s. 1. muncitor; muncitor salariat, salariat. 2. întreţinător proprietar; lucru pierdut; vită găsită, vită fără stăpân. 3. vagabond, om fără căpătâi; al familiei.
1025
~s and strays of society făpturi părăsite; copii abandonaţi. 4. (mar.) stegulcţ sau indicator de vânt. II. (mai ales scot.) adj. 1. hoinar, vagabond. 2. fără valoare. wail Iweil] I. s. 1. geamăt, vaiet (de durere); tânguire, bocire, văicăreală. 2. hohotit, urlet (al vântului). II. vb. A. intr. (at /over; for) a geme, ase tângui (pentru; din pricina cu gen.); a urla. B. tr. a jeli, a plânge, a boci. wailer ['wetiV] s. jelitor, tânguitor, persoană care geme sau se vaită. wailing ['weilirj] adj. plângător, plângăreţ; de jale. wailingly [-li] adv. plângător, gemând. wain [wein] s. 1. (poetic) car. 2. (astron.) the Wain, Arthur's / Charles'(s) Wain Carul Mare; the Lesser Wain Carul Mic. wainman ['weinman], pl. wainmen [-man] ş. (înv.) v. w a g o n n e r (1). wainscot ['wcinskat, 'wen-, amer. si -skot-] I. s. 1. (constr.) lambriu. 2. platfonnă de car, pod al carului. 3. (entom.) varietate de fluture (Leucania). II. vb. tr. 1. (constr.) a lambrisa, a placa cu lemn. 2. a picta (partea de jos a pereţilor) astfel ca să dea aparenţă de lambrisare. wainscot(t)ing f-irj] s. (constr.) 1. lambrisare. 2. panouri de lambriu. wainwright ['weinrait] s. rotar, meşter de căruţe. waist [wcist] s. 1. talie, mijloc. 2. mijloc, parte din mijloc (a unui lucru, a viorii etc.); (teh/i.) îngustare; gâtuire. 3. (amer.) corsaj; bluză. 4. (mar.) porţiune a punţii de la proră în imediata apropiere a catargului principal. waistband ['wcistbsnd, amer. şi -band] s. 1. cingătoare, brâu. 2. betelie. waistbelt [~bclt] ş. centură, curca. waistcoat ['weistkout, 'weskst] s. vestă, jiletcă; strait ~ cămaşă de forţă. waistcoated [-id] adj. (fam.) (îmbrăcat) cu vestă, cu jiletcă. waist-deep ['weis(t)di:p] adj., adv. (adânc) până la talie. waisted ['weistid] adf (în cuvinte compuse) cu talia, de talie; short- ~ scurt în talie. waister ['weister] s. (mar. si.) 1. novice în ale marinăriei; boboc. 2. marinar bătrân (şi betegit). waist-high ['weisthai] I. adj. până la talie. II. adv. (sus) până la talie. waistline l'weistlain] s. 1. mijloc, talie. 2. (auto) linie mijlocie / centrală. wait [weit] I. s. 1. aşteptare. 2. timp de aşteptare; oprire; întârziere, zăbovire. 3. (teatru) pauză, antract. 4. (pl.) colindători. 5. colindat. 6. pândă. II. vb. A. intr. 1. (for) a aştepta (pe cineva, ceva): a fi / a sta în aşteptare. 2. a aştepta, a nu se grăbi. 3. a aştepta, a fi gata / pregătit. 4. (şi to ~ at / on upon the table) a servi (la masă). 5.,to ~ on / upon a) a servi (pe cineva) (la masă); b) a face o vizită (cuiva), a vizita (pe cineva); c) a însoţi (ceva); a urma (cu dat.); a Fi urmarea / rezultatul (cu gen.); d) (fam.) a însoţi (mireasa, ca domnişoară de onoare etc.); e) (fam.) a face curte (cuiva); f) (fam. la curse) a se ţine aproape de; to ~up a sta şi a aştepta. B. tr. 1. a aştepta (prilejul etc.). 2. a servi la (masă). 3. (fam.) a aştepta (pe cineva, cu masa etc.). 4. (înv.) a însoţi; a lua parte la. wait-and-see policy f'weitand 'si: 'polisi] s. politică de expectativă. waiter ['weita1"] s. 1. persoană care aşteaptă; solicitant. 2. ospătar, chelner. 3. funcţionar de vamă. 4. tavă. waiting E'weitirj] I. s. 1. aşteptare. 2. serviciu; lady in ~doamnă de onoare; lord/groom in ~ şambelan; officer in ~ ofiţer de serviciu. II. adj. de serviciu. waiting apartment [~ 3-pa;tmont] ş. v. w a i t i n g - r o o m . waiting list [~ list] s. listă de aşteptare. waiting-maid [~meid] s. cameristă. waiting-room [~ru(:)m] s. 1. sală de aşteptare. 2. anticameră. waiting woman [~ -wuman] s. fată în casă, servitoare, slujnică; femeie de serviciu. waitress ['weitris] s. 1. chclncriţă, ospătăriţă. 2. fată în casă. waive [wciv] vb. tr. 1. (jur.) a renunţa la, a abandona; to ~ a claim a renunţa la o pretenţie. 2. a amâna. 3. to ~ aside a da la o parte. 4. a nu (mai) insista / a nu (mai) stărui asupra (cu gen.). waiver ['weiv3r| s. (jur.) 1. renunţare (la un drept, la o pretenţie etc.). 2. (jur.) excepţie; derogare. waivode l'weivoud] s. voievod. waivodeship [-/ip] s. voievodat. wake1 [weik] I. past waked [weikt] sau woke [wouk], part. tree, waked şau woken ['woukan] vb. A. intr. 1. (şi to ~ up) a se trezi, a se deştepta (şi fig.). 2. a fi activ, a fi sprinten; (despre flăcări) a izbucni. B. tr. 1. (şi to ~ up) a trezi, a deştepta (şifig.). 2. (fig.) a stârni, a aţâţa; a îmboldi. 3. a priveghea (un mort). 4. (poetic) a deranja. 5. (irl.) a prăznui. II. s. 1. hram; praznic. 2. veghe, priveghi (la mart). wake2 s. 1. (mar., av.) siaj, dâră; (f7g.) in the ~în urma (cu gen.), pe urmele (cu gen.); the ~ în urma (cu gen.), pe urmele (cu gen.); la remorca (cu gen.). 2. (av.) jet de curent al elicei. wakeful ['weikful, amer. -fal] adf 1. deştept, treaz. 2. fără somn,care nu poate dormi. 3. (fig.) vigilent. wakefully [-li, -făli] adv. 1. fără a dormi. 2. (fg.) cu vigilenţă. wakefulness [-nis] s. 1. insomnie. 2. (stare de) veghe. 3. (fig.) vigilenţă. wakeful night ['weikful 'nait] s. noapte de veghe; noapte nedormită, noapte albă. wakeless ['weiklis] adf (despre somn) adânc; sănătos; liniştit. waken [Veiksn] vb. A. iutr. v. w a k e 1 (I, A). B. tr. l.v. w a k e 1 (I, B, 1). 2. (jig.) a înviora, a deştepta, a stârni. wakener [-ar] s. 1. persoană care trezeşte (pe cineva). 2. (jig.) lovitură; scatoalcă. 3. (fig.) surpriză; veste neaşteptată. wakening [-in] s. trezire, deşteptare. wakerife ['weikraifj adj. (scoţ.) 1. treaz. 2. atent; vigilent. wake-robin [^robin] s. (bot.) rodul-pământului (Arum maculatum). Walaehian [w.i'lcikian] adj., s. v. W a 11 a c h i a n.
walking-tour
wale1 [weil] I. s. 1. semn, urmă (pe piele). 2. (constr.) grindă de abataj; coroană de zid în formă de acoperiş. 3. (mar.) brâu de acostare (în jurul unei corăbii). 4. (text.) şir de ochiuri, manşetă. II. vb. tr. 1. a lovi făcând vânătăi, a umple de vânătăi. 2. (mil.) a împleti (coşuri) pentru parapete. wale2 (dial.) I. s. alegere, preferinţă. II. vb. tr. a alege, a selecta. Waler ['weila1"] s. cal de călărie australian. Walhalla [vasl'haîto, amer. şi -'ha:-j s. (mitol.) Walhalla. walk [wD:k] I. s. 1. mers, umblet; it is not more than half an hour's ~ nu e mai mult de o jumătate de oră de mers. 2. pas; to go at (a / the) ~ a merge la pas. 3. plimbare pe jos; to go for a ~ with children a duce copiii la plimbare. 4. rond, rută; the milkman's ~ rondul lăptarului. 5. drum; alec; poteca. 6. loc îngrădit (pentru păşune, grădină etc.). 7. compartiment separat (la bursa din Londra, pentru străini). 8. parcelă de teren pentru creşterea animalelor domestice. 9. (şi ~ of/ in life) a) poziţie socială; b) carieră, profesiune. 10. branşă, sferă, domeniu; this is not within my ~nu intră în domeniul meu. 11. (şilv.) canton silvic. II. vb. A. intr. 1. a umbla, a merge (la pas); to ~ formally a merge cu paşi măsuraţi; (amer. fam.) to ~ Spanish a merge în vârful degetelor. 2. a se plimba, a se preumbla; to ~in one's sleep a fi somnambul. 3. a hoinări, a pribegi. 4. (jaw.) a pleca, a se duce; it was time to ~ era timpul de plecare. 5. (despre cai) a merge la pas. 6. (fig.) a se purta, a se comporta, a se manifesta. 7. to ~about a hoinări, a pribegi; to ~ abroad a călători în străinătate; (rel.) to ~ after the flesh a se deda poftelor cărnii; to ~ against time a merge cu cea mai mare viteză; to ~ along a merge mai departe; as we ~ along, I will tell you vă voi povesti pe drum; to ~ aside a se da la o parte; to ~ away a) a pleca, a se duce; b) (fig.) a-şi pierde cumpătul, a se zăpăci; to ~away from (amer. fam.) a) a scăpa teafăr / nevătămata in / de (la); b) a alerga mai repede decât; to ~into b) a căpăta/ a obţine fără dificultate (un post etc.); c) a nimeri (din nebăgare de seamă) în; a da (fără să vrei) de; to ~ back / backwards a merge înapoi; to ~ by a trece; to ~ down a (se) coborî; (şl.) to ~down smb.'s throat a mustra pe cineva cu străşnicie; to ~forward(s) a merge înainte; to ~ in a intra; ~ in! intră!; to ~ in smb.'s shoes a o apuca / a o lua pe urmele cuiva; (pap.) to ~ into a pune mâna pe; to ~ off a se duce; a fugi; to ~ on a se mişca, a nu sta pe loc; ~on! înainte! circulaţi!; to ~out a ieşi, a merge la plimbare; to ~ over a se duce/ a trece peste; to ~ over the course a câştiga cursa cu uşurinţă; (sl.) to ~ over smb. a lua pe cineva peste picior; to ~ round a da târcoale (cu dat.); to ~ up a se urca. B. tr. 1. a parcurge, a străbate, a colinda; (sl.) to ~ the barber a seduce o fată; (si. univ.) to ~ the hospitals a urma un curs de clinică; I could ~ it blindfolded aş putea găsi drumul cu ochii închişi; we can ~ it perfectly well putem să facem foarte bine drumul pe jos; to ~ a menuet a dansa un menuet; to ~ pace a merge la pas; (mar.) to ~ the quarter-deck a deveni ofiţer; (sl.) she ~s the streets face trotuarul. 2. a conduce, a face să meargă; a mâna (caii); a mâna (caii) la pas; ~your horses! la pas! 3. to ~smb. about a însoţi pe cineva la plimbare; to ~ away v. ~ o f f (b); (mar.) ~ back the capstan! cabestanul înapoi!; to ~down a goni (melancolia etc.) umblând; to ~ one's clothes dry a-şi usca hainele umblând; to ~ off a) a scăpa de (o durere etc.) prin plimbare; to ~ one's legs off a se face luntre şi punte; b) a pleca din, a părăsi; c) a duce, a lua cu sine; to ~ on a însoţi în continuare; to ~ out a ieşi cu (cineva), a conduce afară (pe cineva); to ~ smb. over a garden a conduce pe cineva prin grădină; to ~ round v. ~ a b o u t . walkable ['woikabl] adf 1. care se poate parcurge pe jos. 2. (despre încălţăminte) care se poartă uşor; comod. walkabout l'woikabaut] s. 1. (austr.) (cu referire la aborigeni) perioadă de nomadism. 2- contact direct cu populaţia. walkathon ['wo:k39on] s. 1- (amer.) marş de mare distanţă; (sport) maraton. 2. dans de durată. walkaway [-w.rka'wei] s. (sport) victorie uşoară. walk-down ['wo:kdaun] s. magazin sau locuinţă la subsol (într-un imobil fără lift). Walker1 ['woika1"] interj, (dial.) absurditate! nu se poate! walker2 s. 1. persoană care merge pe jos; plimbăreţ; (sl. univ.) ~ of the hospitals student care urmează un curs de clinică. 2. haimana; pierde-vară. 3. dresor de câini. 4. (cinegetică) hăitaş, gonaş. walker-on fwDkor'an] (teatru) figurant, statist. walkie-lookie l'woiki'luki] s. cameră TV portabilă. walkie-talkie l'wo:ki'to;ki] s. post emiţător-receptor portativ, radio-telefon. walk-in ['wo:k'in] I. s. victorie uşoară / facilă. II. adj. 1. întâmplător, accidental; pe nepusă masă. 2. (despre locuinţe etc.) cu intrare directă (fără vestibul). 3. încăpător, mare, în care poate intra un om. walking ['wo:kin]I. s. mers, umblet; two hours' ~două ore de mers (pe jos). II. adj. 1. de străbătut cu piciorul; it is within ~ distance se poate ajunge lesne (acolo) pe jos. 2. de purtat pe jos; ambulant. 3. (te/m.) cu funcţionare pas cu pas; păşitor. walking beam [~ 'bi:m] s. (tehn.) balansier. walking case [~ 'kcis] s. bolnav care poate umbla. walking corpse [~ 'ko;ps] s. (fig.) cadavru viu. walking delegate [~ 'deligitj s. delegat sindical. walking dictionary [~ 'dik/snri] s. dicţionar viu, enciclopedie ambulantă. walking fire [~ 'fai9r] s. foc rătăcitor, focul Sf. Elmo, flăcăruie. walking gentleman [~ ^cntlman] s. (teatru) figurant. walking lady [~ 'leidi] s. (teatru) figurantă. walking-on part [~'on pa:t] s. (teatru) rol de figurant, walking-out dress [~'aut dres] ş. (mil.) ţinută de oraş. walking papers f-^peipaz] s.pl. (fam.) concediere (din serviciu); to get the ~ a primi hârtiile de concediere. walking-stick |~stik] s. 1. baston. 2. (jig.) sprijin. 3. (entom.) bacii, bacterie. walking ticket [~ .tikit] s. v. w a l k i n g p a p e r s . walking-tour [~tusr, -tD3r, -to:r] s. excursie pe jos.
walk mill
walk mill ['wo:k mil] s. (text.) piuă, maşină de călcat postavul. walk-on [~'on] s. (teatru) rol de figurant, figuraţie. walkout [~aut] s. 1. grevă (mai ales neanunţată oficial). 2. părăsire a unei adunări (ca formă de protest). walkover [~'ouvor] s. (sport, fig.) victorie uşoară. walk-through [~6ru:] s. 1. (teatru) interpretare formală / rece a unui rol. 2. (teatru) repetiţie eu mişcare. 3. (7V) repetiţie (fără cameră de luat vederi). walk-up [~'Ap,'--[ s. (amer. fam.) bloc înalt fără lift. walkway [Vaikwei] s. (amer.) cărare, potecă; drum de picior; pasarelă. Walkyrie [w£el'ki(3)ri, vad-] s. (mitol.) valkirie. walky-talky ['woiki'taki] s. v. w a l k i e - t a l k i e . wall [wed] I. s. zid, perete; zid de apărare, val; blind / dead ~ zid fără uşi şi ferestre; within the ~s în interiorul oraşului; without the ~s afară din oraş; (fig.) to grow on the sunny side of the ~ a trăi în condiţii fericite; to hang by the ~ a fi neglijent / neîngrijit; to give smb. the ~ a sc da la o parte din calea cuiva, a face loc cuiva; to take the ~ of smb. a nu da cuiva consideraţiunea meritată; to go to the ~ a) a fi încolţit, a fi strâns cu uşa; b) a eşua, a da greş, a suferi un eşec; the weakest goes to the ~ eel mai slab e învins / se dă la o parte; to see through / into the brick ~ a fi înzestrat cu o pătrundere deosebită; with one's back to the ~ la strâmtoare, la impas; he is a fool and ever shall (be), that writes his name upon a ~, white ~s are fool's writing paper numele nebunilor pe toate zidurile; ~s have ears zidurile au urechi. II. vb. tr. 1. a înconjura cu ziduri. 2. a întări cu ziduri de apărare. 3. a zidi, a astupa (o fereastră etc.). 4. a împiedica, a stânjeni. 5. to ~ from a despărţi cu un zid de; to ~ in a înconjura cu ziduri; to ~ up a zidi, a astupa, a închide. walla [Voia," amer. Va:la] s. (anglo-indian) v. w a l l a h . wallaby ['wobbi] s. (zool. austr.) 1. specie de cangur mic (Petrogale); (si. austr.) on the ~ (fgack) în căutare de lucru. 2. wallaby (austr. fam.) australian. Wallach l'wobk] s. valah; muntean. Wallachian [wo'leikion, we'l-] I. adj. valah; muntean. II. s. 1. locuitor al Valahiei sa» Munteniei. 2. limba vorbită de valahi, limba română. wallah ['WDID, amer. 'wa;lo;] s. (anglo-indian). 1. slugă, servitor. 2. muncitor. 3. locuitor. wallaroo [iwota'ru:] s. (zool.) specie de cangur (Macropus robustus). wall beam ['wo:l bi:m] s. (constr.) grindă de centură. wall board [~ bo:d, ~ bood] s. 1. (constr.) tencuială uscată. 2. (te/m.) placă de fibră. wall bracket [~ ibraskit] s. (constr.) suport în consolă încastrat (în zid); contrafort. wall-covering [Vo:likA3rirj] s. tapet. wall creeper [~ ikri:por] s. (omit.) fluturaş-de-stâncă (Tichodroma muraria). wall cress [~ kres] s; (bot.) gâscariţă (Arabis alpina). waller [Vols'", amer. si 'v/o:-] s. 1. zidar. 2. hamal (de port). wallet ['walit, amer. si 'WD:-]] s. 1. desagă; raniţă; portofel; pungă (pentru bani). 2. (înv.) geamantan; valiză; (mii.) raniţă. wall-eye [Vorlai] s. 1. (med.) albeaţă (la ochi), cataractă. 2. ochi cu albeaţă. 3. (med.) strabism divergent. 4. (il«.) diferite specii de peşte cu ochi bulbucaţi (Stizostedion vitreum, Hyperprosopon argenleum, Theragra chalcogramma). wall-eyed [—aici] adj. 1. (merf\) cu albeaţă la ochi. 2. holbat. 3. (med.) cu strabism divergent. wall fern ['wo:l fen] s. (bot.) iarbă-dulce (Polypodium vulgare). wallflower [~ifiauor] s. 1. (bot.) micşunele-ruginite, micsandră (Cheiranlhus cheiri). 2. (fam.) doamnă fără cavaler (la bal), fată nedansată. 3. (sl.) haine vechi (expuse spre vânzare). wall game [~ gcim] s. partidă de fotbal. wallless [wodlis] adj. fără zid(uri). wall lettuce [Vo:l Jctis] s. (bot.) susai-pădureţ (Lactuca muralis). wall map [~ ma;p] s. hartă murală. wall newspaper [~ inju:speip3r] s. gazetă de perete. Walloon [wa:lu:n, ws'l-] I. s. 1. valon. 2. (limba) valonă. II. aay. valon. wallop [Volop] I. vb. A. intr. 1. a clocoti. 2. (sl.) a vărsa, a vomita. 3. (dial.) a umbla neglijent. B. tr. (sl.) a bate, a biciui; a burduşi; a snopi (în bătaie). II. s. 1. (dial.) masă de grăsime. 2. (sl.) lovitură straşnică. walloping [-in] I. adj. 1. (sl.) mare, voluminos. 2. extraordinar, nemaipomenit. II. s. 1. biciuială; snopeală. 2. înfrângere zdrobitoare. wallow ['WDIOU] I. vb. intr. 1. a se tăvăli (în noroi, în apă), a se bălăci. 2. a umbla greoi. 3. (fig.) to ~ in a înota în (bani etc.); a se bălăci în (desfrâu etc.); a sc îndopa cu (căpşuni etc.). II. s. loc în care se tăvălesc animalele. wall painting ]'wo:l .peintirj] s. pictură murală. wallpaper ['W3:l.peipar] s. 1. tapet. 2. (amer.) bilet de bancă falsificat. wallpaper music [Vodpeipo 'mjurzik] s. fond muzical. wall pellitory [Vodipcl*tori] s. (bot.) paracherniţă (Parietaria officinalis). wall pepper [~ 'peporJ s. (bot.) iarbă-de-şoaldină (Sedum acre). wall pier [ ~ -pa'] s. (arliit.) pilastru. wall-plate [~pleit] s. (constr.) cosoroabă. wall rue [~ ru:] s. (bot.) ruginită, feriguţă (Asplenium ruta-muraria). wall screw [~ skru:] s. (tehn.) antretoază; bulon de ancorare; şurub de fixare; şurub de plafon; ancoră. wall tile [~ tail] s. placă de faianţă. Wallsend [Vrdzend] s. cărbune englez (de foarte bund calitate). Wall Street [Vo:l stri:t] s. 1. stradă din New York unde se afla marile bănci. 2. (Jig.) bursa din New York; marca finanţa americană. wallydrag ['weilidrag] s. (scot.) 1. pitic, năpârstoc. 2. femeie şleampătă.
1026
walmit ['worlnst, -iwt] I. s. 1. (bot.) nuc (Juglans regia). 2. lemn de nuc. 3. nucă. II. adj. brun-roşcat. walnut "argument [~ ,ci:gjumont] s. (fam.) discuţie despre politică la un pahar de berc, politică de cafenea. walnut tree [~ tri:] s. v. w a 1 n u t (1). walrus ['wo(:)lrss, -rAS],pl. walruses [-iz] sau walrus s. 1. (zool.) morsă, cal-de-mare (Odobenus rosmarus). 2. (fam.) bondoc. 3. (sl.) neîndemânatic, împiedicat. waltz [wD(:)lts] I. s. vals; in a ~ (sl.) cu uşurinţă; he won the contest in a ~ a câştigat concursul fără efort. II. vb. A. intr. 1. a valsa. 2. (si to ~ in /out /round) a dansa, a juca (de bucurie). 3. (fam.) to ~ off with a obţine cu uşurinţă (un premiu etc.). B. tr. a dansa un vals cu; (fam.) a conduce (pe cineva) cu agilitate. waly ['weili, 'wo:li] I. adj. (scot.) 1. frumos, drăguţ; minunat. 2. puternic, voinic, robust. II. s. 1. fiinţă sa» lucru frumos, drăguţ. 2. jucărică, fleac. wamble [Vombl] vb. intr. (dial.) 1. a se bălăbăni. 2. a sc răsuci. 3. (despre stomac) achiorăi. 4. (înv.) a-i fi greaţă. wame [weini] s. (scot.) burtă, pântece. wampee [wom'pi:] s. (bot.) pom asiatic cultivat în Hawaii (Clausena lansium). wampum [Vompam, amer. şi 'wo:m-] s. 1. (amer.) salbă, colier (folosit de indienii din America drept monedă sau spre a-şi împodobi brăid).2. (amer. sl.) gologani, parale. wan [WDIÎ] I. adj. 1. palid. 2. şters, mat; (despre lumină) slab. II. vb. intr. (rar) a deveni palid, a se trage la faţă. wand [wand] s. 1. baghetă, vergea; nuia. 2. baston de comandant. 3. (muz.) baghetă. wander ['wando'] vb. A. intr. 1. a pribegi, a rătăci, a călători. 2. (si to ~about) a rătăci încoace şi încolo, a umbla din loc în loc. 3. (fig.) a se abate, a devia, a se depărta; you are ~ing from the point te-ai depărtat de la subiect. 4. a bate câmpii, a vorbi vrute şi nevrute, a aiura; his mind ~s aiurează. 5. (mai ales amer.) a se rătăci; to ~ out of one's way a pierde drumul. B. tr. (mai ales amer.) a îndrepta / a călăuzi / a îndruma greşit, a duce pe un drum greşit. wanderer [Vondare1"] s. 1. călător, drumeţ; rătăcitor; pribeag. 2. (fig.) dezertor, apostat; ~ from duty persoană care s-a abătut de la îndeplinirea îndatoririlor sale. wandering [Vondarirj] I. adj. 1. rătăcitor; (med.) ~ kidney rinichi deplasat; ~ tribe trib nomad. 2. (fig.) rătăcit, aiurit; ~spirit spirit rătăcit; your mind is ~ai luat-o razna. II. s. 1. rătăcire, hoinăreală, pribegie. 2. (from) abatere, îndepărtare (de la). 3. (fig.) visare; aiurare. Wandering Jew [~ 'd3U;[ s. the ~ Ahasverus, Jidovul Rătăcitor. wandering minstrel [~ 'minstral] s. cântăreţ ambulant, trubadur / menestrel rătăcitor. wanderlust ['wAndoUst, Von-] s. plăcere de a călători sau a drumeţi; dor de ducă / drumeţie. wandoo [wAn'du:] s. (bot.) arbore alb de cauciuc (Eucalyptus redunca). wane [wein] I. vb. intr. 1. (mai ales despre Lână) a descreşte, a intra în declin. 2. (fig.) a descreşte (in bogăţie, putere); a scădea (in strălucire). TI. s. declin, descreştere, micşorare, scădere; apus, asfinţit, scăpătat; to be on the ~ a fi în descreştere; his star is on the ~ steaua lui e pe scăpătate; night is on the ~ noaptea e pe sfârşite. waney ['weini] adj. în descreştere; în declin. wangle [Va;ngl] (fam.) vb. A. intr. a izbuti, a reuşi, a-şi atinge ţelul. B. tr. a obţine (ceva) prin subterfugii / pe căi necinstite. wanion [Vonian] s. (înv.) descreştere (a Lunii). wankle ['wasrjkl] aay. (dial.) 1. slab. 2. nestatornic; nehotărât. wanly ['wonli] adv. (cu un aer) trist. wanness [Vonnis] s. paloare. want [want, amer. si wo:nt] I. vb. A. tr. 1. a vrea, a dori; a râvni; a pofti; I ~ to sleep vreau să dorm; what do you ~? ce vrei / doreşti / pofteşti?; I ~ you to go there vreau să te duci acolo; I ~ it done vreau ca lucrul acesta să fie făcut / îndeplinit; ~ed, a typist se caută (o) dactilografă; he is ~ed a) e căutat (de poliţie etc.); b) e aşteptat, trebuie să i se vorbească; c) a-i lipsi, a nu avea (îndeajuns), a fi lipsit de. 2. a avea nevoie de, a cere, a reclama, a necesita; a trebui; the bicycle ~s a repair bicicleta are nevoie de reparaţii; you don't ~ to be rude nu trebuie să fii nepoliticos; he ~s judgment nu are destulă putere de judecată; îi lipseşte judecata; it ~s five minutes to nine mai sunt cinei minute până la nouă, e nouă fără cinci minute; he ~s one year for his majority mai are un an până la majorat. B. intr. 1. a duce lipsă, a fi lipsit de mijloace. 2. to ~ for / (rar) of a-i lipsi, a duce lipsă de; he is ~ing in courage îi lipseşte curajul. 3. to be found ~ing a fi găsit în vină; a nu fi un om de nădejde. 4. (înv.) a lipsi; a nu se afla, a nu exista. II. s. 1. lipsă; nevoie; necesitate; ~ of money lipsă de bani; from / for ~ of din lipsă de; in ~ of care are nevoie de. 2. pl. nevoi, necesităţi; a man of few ~s un om cu puţine pretenţii. 3. nevoie, strâmtoare, strâmtorare, ananghie. want ad [~ ,aed] s. (amer. fam.) anunţ la rubrica „cereri de serviciu". wantage ['wontid^, amer. şi 'wo:n-[ s. lipsă, defect. wanted [Vontid] adj. 1. căutat de poliţie, pus sub urmărire. 2. căutat; dorit; necesar. •wanter [Vontor] s. (dial.) 1. persoană căreia îi lipseşte ceva. 2. (fam.) persoană necăsătorită. wanting ['wamtirj, amer. si Vo:n-] I. adj. 1. absent; lipsă; ~! lipseşte; ~in initiative fără iniţiativă. 2. nerod, neghiob. II.prep. fără; ~energy nothing can be done fără energie nu sc poate face nimic; twelve ~ ten doisprezece fără zece. III. s. lipsă, nevoie, trebuinţă. want list ('want list] ş. (ec.) mancolistă. wanton ['wanton] I. adj. 1. vioi,zburdalnic, nebunatic; vesel. 2. furios, turbat, violent. 3. zgomotos, gălăgios. 4. desfrânat, destrăbălat. 5. absurd, lipsit de sens. II.s. 1. desfrânat, destrăbălat. 2. glumeţ, poznaş. III. vb. intr. (rar) 1. a fâlfâi. 2. a zburda. 3. a se înfuria, ' a fi violent. wantonness [-nis] s. 1. vioiciune, zburdălnicie; veselie. 2. furie, violenţă. 3. zgomot, gălăgie. 4. desfrâu, destrăbălare. 5. absurditate, lipsă de noimă.
1027
wantwit ['wontwit] s., adj. idiot, nerod, tâmpit. wanty ['WAnti] s. 1. (dial.) partea de sus a cingătorii unei şei. 2. (înv.) curea de împerecheat sau de legat animale. wany ['weini] adj. v. w a n e y. wapacut ['wopakAt] s. (omit.) bufniţă polară (Nyctea scandiaca). wapenschaw ['wspan/o:] s. v. w a p i n s c h a w . wapentake ['waîpantcik, 'wop-] s. district, canton, circ*mscripţie formată din o sută de familii ca subdiviziune de s h i r e (mai ales în comitatele din nordul Angliei). wapinschaw ['wxpuvfo:] s. (scot.) inspecţie militară, trecere în revistă a trupelor. wapiti ['wopiti, amer. -pat-] ş. (zool.) specie de cerb-canadian (Cervus canadensis). wappenschaw s.v. w a p i n s c h a w . wapperjawed [Vopad3o:d] adj. (fam.) cu prognatisrn (al maxilarului) inferior. war1 [wo:r] I. s. 1. război; luptă (şifig.); civil / intestine ~război civil; ~ of manoeuvre război de manevră; in the ~ la război, în vreme de război; ~ to the knife război de exterminare; in the midst of ~ în plin război; at ~ în stare de război; to carry the into the enemy's country / camp a purta război pe teritoriul inamicului; to declare ~ on a declara război (cu dat.); to levy / to make / to wage ~ on a duce război împotriva (cu gen.); on a ~ footing pe picior de război; gata de luptă; the Great War, World War 1, the War of the Nations primul război mondial; World War II al doilea război mondial; - of the elements lupta clementelor naturii; wordy ~, ~ of words război de cuvinte. 2. (mil.) serviciu militar, arta războiului; tactică; strategic. II. vb. A. intr. 1. a se război, a purta război. 2. (fig.) (for) a se război, a se certa (pentru). B.tr. (înv.) to ~ down a cuceri, a învinge. war2 [wo:r] (scot.) adj., adv. mai rău; mai prost. war axe ['wo:r*2eks] s. secure de război. war baby ['wo: -bcibi] s. (fam.) 1. copil nelegitim a cărui naştere e pusă pe seama condiţiilor existente în timpul războiului. 2. (ist.) elev de marină care a servit ca ofiţer în timpul Marelui Război. warble1 [Vo:bl, amer. -bal] I. vb. A. intr. 1. a face triluri, a ciripi. 2. (despre vânt, foi etc.) a tremura, a vibra. 3. (amer.) a face iodlcre, a cânta din gât. B. tr. 1. a cânta, a modula. 2. a face să răsune. 3. a sărbători în cântări. II. s. 1. tril, ciripit. 2. (amer.) iodler. warble2 s. 1. (entom.) larvă de streche. 2. (vet.) umflătură sub piele (pe spinarea vitelor) provocată de larva de streche. warble fly ['wo:bl flai] s. (entom.) diferite specii de streche (Hypodermatidae sp.). warbler ['wo:bhr] s. pasăre cântătoarc. war bride ['wo: braid] s. femeie căsătorită vi timpul războiului cu un militar din trupele străine. war chant [~ t/a:nt] s. cântec de război; cântec de luptă. war chest [~ t/est] s. 1. fond acumulat pentru a finanţa un război. 2. fond de acţiune (pentru o campanie politică etc.). war-cloud [~klaud] ş. (fa/n.) ameninţare de război. war council [~ -kaunsl] s. consiliu de război. war-cry [~krai] s. strigăt de luptă. ward [wo:dj I. s. 1. apărare; (la duel) gardă. 2. respingere a unui atac; to lie at one's ~ a se feri, a se pune la adăpost. 3. pază, apărare, protecţie. 4. loc sigur; închisoare; captivitate; to put in ~ a băga la închisoare. 5. tutelă, epitropic; to be in ~ a fi sub tutelă. 6. pupil, minoritate; (jur.) court of ~s tribunal tutelar. 7. district; cartier; circ*mscripţie. 8. secţie (de spital), sală, salon; isolating ~ secţie de izolare. 9. secţie (într-o închisoare). II. vb. A. tr. 1. a întemniţa, a încarcera. 2. (şi to ~ off) a respinge, a para (o lovitură etc.), a preveni, a preîntâmpina (o boală etc.). B. intr. a se apăra, a se pune la adăpost. war-dance [\vo:da:ns] s. dans de război (la sălbatici). warden ['wo:dn, amer. -dan] s. 1. şef; director; guvernator. 2. guvernator de închisoare. 3- stareţ. 4. (înv.) pază. 5. persoană de serviciu. 6. (ec.) custode. wardenship ['wo:da/ip] s. funcţia unui w a r d e n . War Department ['wo: di-pa:tmont] s. (înv.) Ministerul de Război (în S.U.A.). warder ['wo:dar] s. 1. temnicer. 2. păzitor, paznic. 3. sceptru (ca emblemă a autorităţii). wardership [-/ip] s. funcţia de temnicer sau paznic. Wardour-street English ['wo:dastri:t 'inglij] s. engleză împănată cu arhaisme. wardress ['wo:dris] s. temniceră. wardrobe [Vo:droub] s. 1. garderob, şifonier, dulap de rufe. 2. garderobă. wardrobe keeper [«* iki:par] s. (teatru) costumier. wardroom ['wo:dru(:)m] s. (mar.) popota ofiţerilor. wardship ['wo:d/ip] s. tutelă, epitropie. wardsman ['wo:dzmon] pl. wardsmen [-man, -men] s. paznic, pază, strajă; supra veghetor. ware1 [ws3r] s. 1. articole, produse, fabricate; stone ~olărie; toilet ~ ligheane. 2. faianţă. 3. pl. mărfuri; to puff one's ~s a-şi lăuda marfa. ware21. adj. (înv.) vigilent. II. vb.tr. v. b e w a r e (B). III. inter/atenţie! ia seama!; ~ the bottle nu bea prea mult!; (cinegetică) ~ chase! apără-tc! (strigăt adresat câinelui). warehouse I. [Veahaus] s. 1. depozit de mărfuri. 2. magazin marc. 3. magazin. II. [wea'hauzj vb. tr. a pune în depozit. warehouseman [-man], pl. warehousem*n [-man] s. 1. proprietar de depozit. 2. co merciant angrosist. 3. magazioner. warehousing ['weahauzirj] s. înmagazinare, antrepozitarc. warfare ['wo:fear] I. s. (stare de) război, ostilităţi; (fig.) conflict. II. vb. intr. (rar) 1. a purta război. 2. (jig.) a se război, a se certa. warfaring ['wo:pfsarin] adj. războinic, luptător; militant; de război, de luptă. war fever ['wo:.fi:v3r] s. frigurile războiului, psihoză de război. war field [~ fiild] s. (rar) câmp de luptă.
warrant
war game [~ geim] I. s. 1. joc de-a războiul. 2. (mil.) aplicaţie de luptă (pe teren sau pe machetă); manevre. II. war-game ['wo:gcim] vb. intr. a face aplicaţii de luptă; a simula operaţii militare. war-god [~god] s. zeu al războiului. war hawk [~ ho:k] s. (fa/n.) aţâţător la război, warhead [~hcd] s. focos sau încărcătură explozibilă. war-horse [~ho:s] s. 1. (înv.) cal de război. 2. (fig.) veteran. 3. spectacol banalizat prin repetare excesivă. warily ['wearili] adv. cu precauţie / prudenţă. wariness ['wearinis] s. precauţiune, prevedere, prudenţă. warison ['wa^risn] s. semnal de atac; chemare la luptă. warlike ['wo:laik,'--] adj. belicos, războinic; marţial. warlock ['wo:bk] s. (scot.) vrăjitor, vraci, magician. war-Iord ['wo:b:d] s. 1. comandant suprem de armată. 2. dictator militar. warm [wo:m] I. adj. 1. cald; călduros; ~ clothes haine călduroase. 2. încălzit; aprins; to get ~ a se încălzi. 3. (fig.) cald, prietenos, plin de bunăvoinţă, din inimă, cordial; ~ welcome primire călduroasă / cordială. 4. (fg.) primejdios, periculos; greu. dificil; neplăcut; ~ corner a) colţ tihnit, ungher plăcut; b) loc periculos; situaţie periculoasă; the place was too ~ for him simţea că-i arde pământul sub picioare. 5. (fig. despre imaginaţie etc.) aprins, înfierbântat. 6. (jig. despre cineva) pătimaş, înflăcărat; focos. 7. (despre o scenă etc.) indecent; piperat; fără perdea. 8. (rarT despre trai etc.) asigurat, sigur. 9. (fam.) bogat, cu dare de mână. II. s. 1. ceva cald sau călduros; (mil.) British ~ manta (scurtă). 2. (fonf.) încălzire; have a ~at the fire! încălzeşte-te la foc! III. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a încălzi, a face să se încălzească; to ~ up a meal a încălzi o mâncare. 2. (jig.) a încălzi; a înviora; a aprinde. 3. (fam.) a cotonogi, a snopi în bătaie. B. rejl. a se încălzi. C. intr. 1. a se încălzi. 2. (şi to ~ up) (fig.) a se încălzi; a se aprinde. wannan ['wo:rnan],pl. warmen [-nwn] s. (rar) ostaş, soldat, luptător. warm-blooded ['womiibUdid] adi. 1. (zool.) cu sânge cald. 2. (fig. despre tempera mente) pasionat, aprins. warmed-over ['wo:md'ouvar] adj. 1. (despre mâncare) (re)-încălzit. 2. (fig.) învechit, răsuflat. warmer ['wo:mar] s. aparat de încălzit, termofor. warm front ['wo:m frAnt] s. front de aer cald. warm-headed ['wo:m'hedid, '-i—] adj. exaltat. warm-hearted [~'hu:tid,'->—] adj. inimos, cordial, generos. warm-heartedly [~'ha:tidli] adv. călduros, cu căldură, din toată inima, cordial. warmhouse ['wonnhaus] s. seră. warming ['wo:nurj] s. 1. încălzire. 2. (fam.) bătaie, chclfăneală. wanning-pan [-parn] s. 1. încălzitor. 2. lopăţică, făraş. 3. (jig.) locţiitor temporar. warming-up [~'Ap] ş. (sport) dezmorţire, încălzire (înainte de competiţie). war minister ['wo: iministar] s. (rar) ministru de Război. warmish ['wo:mij] adj. (rar) călduţ. warmonger [VoMiunga1"] I. s. aţâţător la război. II. vb. intr. a aţâţa la război. warmongering ['woMiiAggarirj] s. aţâţare la război; propagandă în favoarea războiului. warm-sided ['waniisaididj adj. (fam. despre o fortăreaţă etc.) prevăzut eu tunuri grele. warmth ['wo:m8[ s. 1. căldură. 2. cordialitate. 3. (Jig.) căldură, cordialitate; ardoare, înfocare; entuziasm. warn [wo:n] vb. tr. 1. (of, from, against) a preveni, a avertiza, a pune în gardă (împotriva, cu gen.). 2. a încunoştinţa. 3. (jur.) a cita. 4. to ~smb. away a concedia pe cineva (din serviciu); to ~ smb. off a invita pe cineva să părăsească (ceva); to — out a concedia; to ~ to bed a porunci să meargă la culcare. warning [\vo:nirj] s. 1. înştiinţare; prevenire; avertizare; avertisment; it must be a ~ to you aceasta să fie un avertisment pentru dumneata. 2. preaviz; somaţie de concediere; to give a month's ~ a da un preaviz de o lună. 3. semnal, semn, indiciu. warning signal [~ -signal] s. 1. (ferov.) semnal de atenţie. 2. (mine) semnal de avertizare. War Office ['wo:r 'ofis] s. Ministerul de Război (în Anglia). war orphan [~ ro:fan] s. orfan de război. warp [wo:p]I.s. l.(/eAt.) urzeală. 2. iţă, bătătură, fir. 3. deformare, denaturare. 4. (fig.) depravare, pervertire. 5. nămol aluvionar. 6. (mar.) odgon de remorcă. 7. (metal.) spiră. 8. ~(and woof) (fig.) bază, fundament, temelie. II. vb. A. tr. 1. (text.) a urzi (jire). 2. a strâmba, a suci, a răsuci. 3. a deforma, a denatura. 4. (fig.) a perverti. B. intr. 1. a se strâmba, a se încovoia. 2. (fig.) a devia, a se abate, a se îndepărta. 3. (mar.) a se trage (în parâme). war-paint ['wo:pcint] s. 1. vopsirea corpului înainte de război (la sălbatici). 2. (fam.) găteală; (mi!,) uniformă de paradă. 3. (fa/u.) fard, dresuri, suliman. warpath [~ pa:8] s. potecă de război (la indienii nord-americani); to be on the ~ a fi pe picior de război. warper ['wo:par] s. (text.) urzitor. warphan [Vo:f9n] s. (amer.) orfan de război (contras din w a r şi o r p h a n ) . warping frame ['wo:pirj frcim] s. (text.) maşină de urzit; urzitor. warping hawser [~ ■ ho;zar] s. (mar.) remorcher, cablu de remorcă. warping machine |~ ma
warrantable
5. mandat poştal de rambursare. II. vb. tr. 1. a justifica, a îndreptăţi. 2. a garanta / a chezăşui pentru; I'll ~ him a perfectly honest man garantez că este un om de o cinste desăvârşită; I — it good garantez că e bun. 3. a apăra, a ocroti, a proteja. 4. a autoriza. 5. a certifica. warrantable [Vorantobl] adj. legal, legitim, îndreptăţit. warrantableness [-nis] s. îndreptăţire, legitimitate. warrantee [iworan'ti:, amer. si .wo:r-J s. 1. persoană căreia i se dă o garanţie. 2. împuternicit. warranter ['wo:r3nt9r] s. garant, chezaş. warrant officer ['worant iofisor] s. 1. (mii.) ofiţer subaltern; subofiţer brevetat. 2. (mar.) miciman. warrantor ['worsnto:', wor3n'to:r] s. (yur.) garant. warranty ['woranti, amer. si 'wo:r-[ s. 1. justificare, temei. 2. garanţie; chezăşie, cauţiune. warranty test [~ test] s. probă de recepţie. warren ['worin, -rgn, amer. si 'wo:ron] s. 1. vizuină (de iepuri); iepurărie, crescătorie de iepuri-de-casă. 2. (fig.) furnicar, aglomerare urbană. 3. (cartier cu) străduţe întortocheate, labirint. warrigal ['worigolj I. s. 1. (zool.) câine-dingo (Caniş dingo). 2. (austr.) aborigen trăind în sălbăticie. 3. (austr.) cal nedresat. II. adj. (austr.) sălbatic, nedomesticit. warring ['worirjl adj. contradictoriu; ireconciliabil; beligerant. warrior [rworiar, amer. şi 'wair-j s. luptător; războinic; soldat, ostaş. warship ['wo:/ip] s. (mar.) navă / vas de război. war shout [~ /aut] s. strigăt de război. wars(t)le ['wci:sl[ s. (scot.) trântă. wart [wo:t] s. 1. (med.) neg; to paint smb. with his ~s a zugrăvi pe cineva fără a-1 înfrumuseţa. 2. umflătură pe trunchiul unui copac, gâlmă. 3. (fig.) hibă, neajuns. wart-hog ]'w~thog] s. porc alergător (Phacocho*rus ăethiopkus). wartime ['wo:taim] I. s. vreme / timp de război; in the ~ în timp de război. II. adj. de război, din timpul războiului; ~ recollections amintiri de război. warty ['wo;ti[ adj. 1. plin de negi. 2. asemănător cu un neg. war-whoop f'wo:hu:p] s. strigăt de luptă (la indienii americani). war-worn [~wo:n[ adj. pustiit de războaie; secătuit de războaie. wary ['weori] adj. 1. precaut; prevăzător; prudent. 2. viclean. 3. econom. was [woz, amer. şi WAZ forme tari; waz, wz forme slabe] past de la be. was-bird ['wozb3:d[ s. (si.) fost, fostă personalitate, om care şi-a pierdut vechea calitate. wash [wo/, amer. şi wo:/] I. s. 1. spălat; spălare; spălătură; to have a ~ a se spăla; to give smth. a ~ a spăla ceva. 2. udare; înmuiere. 3. rufe spălate sa» date la spălat. 4. leşie; apă de spălat; apă folosită la spălat. S. lături, zoaie. 6. apă chioară; „braga". 7. (fig.) apă de ploaie, vorbărie goală. 8. lovire, ciocnire (a valurilor). 9. (geol.) aluviuni; eroziune. 10. (mar.) curent respins de elice. 11. ţinut aurifer. 12. (geogr.) mlaştină; teren mlăştinos / mocirlos. 13. poleire, poleială. II. adj. care se spală. III. vb. A. tr. 1. a spăla; a curăţa; to ~one's hands a-şi spăla mâinile (şifig.). 2. a stropi; a uda. 3. (fig.) a umple (ae sange etc.). 4. despre apa, valuri) a arunca (la ţărm, peste bord). 5. a vopsi; a înălbi. 6. a înnobila (un metal). 7. to ~ away a îndepărta prin spălare; to ~ down a) a spăla; b) a înghiţi (o mâncare, bând)', to ~ out a) a spăla (gura etc.); b) (despre ploaie) a spăla (drumul etc.); c) (fam.) a da gata, a strica; d) a dizolva, a topi; to ~ up a) (despre mare etc.) a arunca pe ţărm; b) a spăla (vase). 8. (ec.) to ~ sales of slock a face vânzări fictive de hârtii de valoare. B. refl. a se spăla. C. intr. 1. a se spăla; a se spăla pe mâini / pe faţă etc. 2. a spăla (rufe). 3. (în diferite accepţiuni) a spăla, a curăţa. 4. (despre valuri) a se lovi, a se izbi. 5. a fi spălat; a fi udat sau stropit. 6. to ~away a se spăla, a se curăţa; to ~off a se spăla, a fi spălat; to ~ up (fam.) a) a se spăla (pe faţă şi pe mâini); b) a spăla vasele. 7. (fam.) a fi plauzibil; that story won't ~ povestea asta nu ţine. 8. to ~ out a) a ieşi la spălat; b) (sl.) a fi eliminat (ae la un concurs etc.); c) (si.) a nu putea face faţă (unui antrenament etc.); d) (fig.) a-şi pierde prospeţimea sau frăgezimea. washability ['wo/o'biliti] s. lavabilitate. washable ['wo/obl] adj. lavabil, care se poate spăla. wash-and-wear [iwo/an'wE3r| adj. (despre îmbrăcăminte) care nu trebuie călcat după spălare. washbasin ['wo/.beisn] s. chiuvetă; lighean. wash-board [~bo:d, -boad] s. 1. scândură de spălat rufe. 2. (constr.) plintă, pervaz. 3. făgaş de roţi (pe drumuri). 4. (mar.) fargă. wash boiler [~ .boita'] s. cazan în care se fierb rufele. wash-bottle [~,botl] s. (chim.) pisetă. wash bowl [~ boul] s. 1. vas, lighean. 2. (fot. etc.) chiuvetă. wash cloth [~ kta(:)9] s. 1. cârpă de vase. 2. (amer) prosopel / mănuşă de spălat (corpul, faţa). wash-day [~dei] s. zi de spălat. wash-drawing [~.dro:irj] s. 1. acuarelă. 2. schiţă în culori de apă. washed-out ['wo/t'aut] adj. 1. spălăcit, decolorat. 2. (/atu.) palid; fanat. 3. (fain.) epuizat, dărâmat. washed-up ['wo/t'Ap] adj. (fam.) 1. terminat, sfârşit, lichidat. 2. eşuat. washer ['wo/or, amer. şi 'wo:/-] s. (tehn.) 1. spălător; maşină de spălat (fructe etc.). 2. şaibă, garnitură de etanşare. 3. (tehn.) scruber. 4. (amer. sl.) speluncă, tavernă. washerwoman [Vo/oiwumon], pl. washerwomen .[-'wimin] s. spălătoreasă. washeteria [iwo/o'tiorb] s. (amer.) 1. spălătorie de rufe cu autoservire. 2. (auto) staţie de spălat cu autoservire. wash-hand basin ['wo/hond ibeisn] s. lighean. wash-hand stand [~ .stasnd] s. v. w a s h s t a n d . wash-house ['wo/haus, amer. şi 'wo:/-J s. spălătorie.
1028
washing ['wo/in, amer. şi 'wo:/in] s. 1. spălare; spălat. 2. rufe pentru spălat. 3. (tehn.) strat subţire, înveliş (turnat informă lichidă). 4. (mine) prepararea minereurilor pe cale umedă. 5. pl. (tehn.) ape de spălare. II. aay. de spălat. washing-day [~dei] s, zi de spălat. washing-machine [~moi/i:n] s. spălător. washing powder [~ (paudor] s. praf de spălat, detergent. washing stand [~ staend] s. v. w a s h s t a n d. Washingtonian [.wo/in'tountan, amer. şi iwo:/in'toni3n] I. adj. din Washington. II. s. locuitor din Washington. washing-up ['wo/irj'Ap, <---] s. 1. (austr. mine) spălare (în vederea extracţiei de aur). 2. spălatul vaselor. wash-leather ['wo/iledo'] s. piele (de căprioară) de şters şi de curăţat. wash-out [~aut,'-'-] s.l. (geol.) denudare; eroziune; erodare locală. 2. (sl.) eşec, insucces, nereuşită, fiasco. 3. (sl.) ghinionist; ratat. 4. (ec.) marfă (de calitate) necorespunzătoare. wash-pot [~pot] s. 1. vas de spălat. 2. (tehn.) baie de cositor. washrag [~ra=g] s. spălător de vase. washroom [~ru(:)m] s. (amer.) toaletă; spălător. washstand [~sta2nd] s. lavoar, lavabou, spălător. wash-tub [~tAb] s. ciubăr. wash-up [~Ap] s. 1. spălare. 2. spălător; baie. wash water [~ tWo:tor] s. apă de canal, apă menajeră. washwoman ['wo/iwumanl.pl. washwomen [-iwimin] s. spălătoreasă. washy ['wo.fi, amer. si 'wo:/i] adj. 1. umed, jilav. 2. (fig.) slab, apos; ~ tea ceai slab. 3. slab, fără putere; (amer.) ~horse cal slab (la lucru). 4. diluat. 5. şters, spălăcit; palid. wasp1 [wosp] s. (entom.) viespe (Vespa vulgaris). wasp2 [wosp, wa:sp] s. (amer.) protestant de origine anglo-saxonă. wasp bee ['wospbi:] s. (entom.) specie de viespe fără ac (Nomada). waspie [Vospi] s. centură, burtieră. waspish ['wospi/J adj. 1. (ca) de viespe. 2. irascibil, iritabil, arţăgos, ţâfnos. 3. (despre talie) foarte subţire, de viespe. wasp-waisted ['wosprweistid] adj. cu (o) talie de viespe / foarte îngustă l subţire. wassail ['woseil, 'wses-, -sl, amer. 'wosgl, 'waesol] I. s. (rnv.) ospăţ, chef. II. vb. intr. (rar) a chefui; a se ospăta. wast [wost/ormfl tare; wost forma slabă] (înv.) past de la b e (pers. a 2-a sg.). wastage ['weistid3] s. 1. uzare, uzaj. 2. scurgere (a ««ui lichid). 3. pierdere a greutăţii prin uscare. 4. deşeuri; rebuturi. waste [weist] I. s. 1. irosire, pierdere..2. ernaciere, ofiliere, vestejire. 3. pustiu, deşert. 4. lături, zoaie. 5. rebut, deşeu. 6. (constr.) moloz, dărâmături; grohotiş. 7. (fiz. etc.) reziduuri. 8. (hidr.) conductă de deversare. 9. (mine) rostogol; haldă de steril. 10. (poligr.) (hârtie) maculatură. II. vb. A. tr. 1. a pierde, a irosi (timpul etc.); a toca, arisipi (averea). 2. a lăsa nefolosit (talentul etc.). 3. a distruge, a ruina, a dobori. 4. a folosi prost sau greşit. 5. (fam.) a înfrânge; a cotonogi. B.. refl. (sport) a pierde din greutate (prin antrenament). C. intr. 1. a se pierde; a se irosi. 2. a se micşora; a slăbi; a fi pe sfârşite. 3. (sport) a pierde din greutate (prin antrenament). III. adj. 1. nefolosit, irosit. 2. sterp, arid; nelocuit. 3. rezidual. wastebasket ['weisţ.txnskit] s. (amer.) v. w a s t e - p a p e r b a s k e t . waste book [~ buk) s. maculator, terfelog. wasteful ['weistful] adj. risipitor; cheltuitor; nechibzuit, neraţional. wastefully ['weistfuli, -fsli) adv. fără economie, cheltuind în dreapta şi în stânga. waste gas ['weist ga;s] s. (chim.) gaz ars / rezidual. waste heat [~ hi:t] s. căldură reziduală / pierdută. wasteland fweisttend] s. 1. ţelină, pârloagă, teren sterp sau necultivat. 2. (fig.) (perioadă de) marasm sau stagnare; pustiu existenţial. wastepaper basket [weist'peipo. ba:skit,'-'--.--] s. coş de hârtii. waste-pipe [~paip] s. (tehn.) ţeava de scurgere; conductă de ape uzate. waste product [~ .prodAkt] s. deşeu. waster ['weistor] s. 1. mână-spartă, cheltuitor, risipitor; pierde-vară. 2. (tehn.) rebut, brac, deşeu. 3. (sl.) individ fără valoare. 4. (corn.) articol cu defect sau de proastă calitate. waste recovery ['weist ri.kAvori] s. recuperare a deşeurilor. wastrel f'weistrsl] s. v. w a S t e r (2,3). wat [wot] s. (înv.) lepurilă, iepure. watch1 [wot/] s. ceas (a*e mana, de buzunar). watch2 I. s. 1. pază; supraveghere; pândă; atenţie; to be on / upon the ~ a) a fi de pază; a fi la post; b) a fi atent, a fi cu ochii în patru. 2. strajă; santinelă. 3. (mar.) cart. II. vb. A. intr. 1. a fi atent; a supraveghea; a pândi; a veghea. 2. a fi treaz / deştept. 3. a fi de strajă. B. tr. 1. a urmări, a nu pierde din ochi, a fi atent la. 2. a aştepta (ocazia). 3. a păzi (vite etc.). watchband ['wot/baînd] s. curea de ceas. watch bill ['wot/ bil] s. (mar.) rol de cart. watch bow [~ bou] s. toarta ceasornicului. watch box [~ boks] s. gheretă. watch buoy [~ boi] s. (niar.) geamandură de veghe. watch-case [~keis] s. cutia ceasului. watch-chain [~t/ein] s. lanţul ceasului. watch committee [~ koriniti] s. comitet care supraveghează menţinerea ordinei şi curăţeniei într-o comună. watchdog [~dog] s. 1. câine de pază. 2. supraveghetor, controlor. watcher ['wot/or] s. 1. paznic, supraveghetor. 2. observator; expert. 3. (amer.) persoană însărcinată cu supravegherea scrutinelor. watcher-in ['wot/sr'in] s. persoană care asistă la o emisiune televizată.
1029
water monkey
water-drinker [~rdrinkor] ş. băutor de apă, antialcoolic. watchet ['wot/it] adj. (înv.) albastru; albastru-dcschis. water drop [~ drop] s. 1. strop / picătură de apă. 2. (poetic) lacrimă. watch fire ['wot/ .fabrj s. foc de bivuac; foc de semnalizare. watered ['wo:tad, amer. şi Vot-] adj. 1. (text.) glasat; de moar. 2. diluat, subţiat cu watchful ['wot/ful] adj. 1. vigilent. 2. atent. apă. watchfulness [-nis] s. 1. vigilenţă. 2. atenţie. water engine ['wo:tor Tend3in] s. 1- maşină hidraulică. 2. pompă de incendiu. watch-glass ['wotJglu:s] s. 1. sticlă/ geam de ceasornic. 2. (mar.) nisiparniţă, clepsidră (pentru măsurat timpul unei gărzi). waterer ['wo:t3r3r] 1. sacagiu, apar. 2. adăpătoare. waterfall ['wo:tofo:l[ s. 1. cascadă, cădere de apă. 2. (fig.) torent; avalanşă, mulţime watch-guard [~ga:d] s. lanţ de ceas. de. 3. coafură în cascadă. watch house [« haus] s. gheretă pentru paznic. water-fast [\vo:t3ifa:st] adj. (despre culori, vopsele) rezistent la apă, care nu iese la watching ['wot/in] s. 1. pază; atenţie. 2. (stare de) veghe. spălat. watch-key ['wot/ki:] s. cheie pentru ceasornic. water fennel ['wo:to ifensll s. (bot.) mărăraş (Oenanthe phellandrium). watchless ['wotflis] adj. neatent, nevigilent. water fight [~ fait] s. (înv.) luptă pe mare. watch light [~ lait] s. veioză, lampă de noapte. r water figwort [~ ifigwa:t] s. (bot.) buberic, iarbă-neagră (Scrofularia nodosa). watch-maker [~-meik9 ] s. ceasornicar. water-finder [~tfaindor] s. descoperitor de izvoare. watchman ['wot/man], pl. watchmen [-man, -men] s. 1. paznic; paznic de noapte. water-flag [~ fleeg] s. (bot.) stânjenel-galben, stânjenel-de-baltă (iris pseudacorus). 2. santinelă. water flea [~ fii:] s. (entom.) purice-de-baltă (Daphnia pulex). watch-night ['wot/nait] s. (bis.) ultima noapte a anului. water flood [~flAd]I. s. inundatie.II.vb.tr. (tehn.) a inunda (o sonda pentru a provoca watch oil [~ oil] s. ulei pentru ceasornice. ieşirea ţiţeiului). watch-out ['wotjaut] s. vigilenţă, veghe. water-flowing ['wo:t3iflouirj] adj. (rar) curgător. watch-pocket [~pokit] s. buzunar pentru ceas. waterfowler ['wo:t3.faubr] s. vânător de păsări de baltă. watchtower [~itau3r] s. foişor. waterfowling ['-ifaulirj] s. vânătoare de păsări de apă. watchword ['wot/w3:d] s. 1. parolă. 2. lozincă. water fly [~ flai] s. (entom.) orice fluture care trăieşte pe lângă apă sau pe apă. water ['wo:tor, amer. şi Vota1"] I. s. 1. apă; (fam.) ~ bewitched băutură cu puţină apă. waterfowl [~faiil] s. pasăre de apă. 2. (mai ales pl.) apă minerală; to take the ~s a face o cură de ape minerale. 3. (adesea pl.) mare; ape; in Norwegian ~s în apele Norvegiei; by land and by ~ pe uscat şi (pe) waterfront [~frAnt] s. ţărm, mal, coastă. apă; on the ~ a) pe mare; b) pe vas; (amer.) at the ~'s edge la hotarele S.U.A.. 4. maree. water gage [~ geid3l s.v. w a t e r g a u g e . 5. transpiraţie, năduşeală, apă. 6. lacrimi. II. adj. de apă. III. vb. A. tr. 1. a uda; a umezi; water gall [~ go:l] s. 1. cavitate creată de ape prin eroziune. 2. al doilea curcubeu. a stropi. 2. a lua apă la. 3. (tex/.) a marmora (mătasea). 4. (adesea to ~ down) a subţia water-gas [~'gass] s. (chim.) gaz de apă. (un lichid). 5. (fig.) to ~down a dilua, a slăbi forţa (unei iniţiative, acţiuni etc.), a atenua. water gap [~gaep] s. (amer.) defileu. B. intr. 1. (despre ochi etc.) a se umezi; his mouth ~s for îi lasă gura apă după. 2. (mar.) water-gate [~geit[ s. zăgaz, ecluză. a face apă; a lua apă. 3. (rar) a face (o) cură de ape minerale. water-gauge [~gcid3] s. apometru. water-glass [~glo:s] s. 1. silicat de natriu. 2. indicator de nivel, sticlă de nivel. water-absorbing ['woitarobisoibin] adj. higroseopic. water god [~ god] s. (mitol.) zeitate a apelor. waterage ['wo:t3rid3, amer. şi Voto-] s. 1. transport pe apă. 2. (mar.) navlu. water gross [~ grous] s. v. w a t e r c r e s s . water anchor ['wo:t3r 'a3rjkor] s. (mar.) ancoră plutitoare. water gruel [~ gruol] ş. terci cu apă. water ash [~ as/] s. (bot.) specie de frasin-de-apă american (Fraxinus caroliniana). water-hammer [~ih^ni3r] s. (tehn.) berbec hidraulic; lovitură de berbec. water baby ['wo:tg rbeibi] s. copil învăţat să înoate de la o vârstă foarte fragedă. water head [~ hed] s. (hidr.) presiune hidrostatică, water bag [~ ba;g] s. (tehn.) cameră de fierbere. water header [~ ihedor] s. (hidr.) colector de apă, bazin hidraulic. water basin [~ ibesin] s. 1. bazin de apă. 2. lighean. water-bearing [rwo:t3ib£3rirj] adj. (geol.) acvifer. water heater [~ -hi:t3r] s. fierbător, boiler, încălzitor de apă. water hemlock [~»hembk] s. (bot.) cucută-dc-apă (Cicuta virosa). waterbed [~bed] s. saltea de cauciuc umplută cu apă (pentru bolnavi). waterhen [~hen[ s. (omit.) găinuşă-de-baltă (Gallinula chloropus). Water-Bearer [~ibe3r3r] s. (astron.) Vărsătorul (constelaţie şi semn al zodiacului). waterhole [~houl] s. 1. (mine) gaură de mină plină cu apă. 2. (mai ales austr.) smârc, waterbird [~bo:d] ş. pasăre de apa / acvatică. r baltă. 3. ochi de apă. 4. puţ. 5. copcă. water-blister [~.blisto ] s. (med.) flictenă, veziculă. water-borne [~ bo:n] adj. 1. (despre mărfuri) transportat pe apă. 2. (despre boli) transmis water-ice [~ais] s. îngheţată de fructe. prin apă. water indicator [~ iindikeitor] s. indicator de nivel. watering place ['wo;t3rirj plcis] s. 1. staţiune cu ape minerale. 2. staţiune balneară. water bosh [~ bo/] s. (tehn.) închizător hidraulic. 3. sursă de apă. water-bottle [-*• botl] s. 1. carafă. 2. bidon. 3. (hidr.) batometru. waterboy [~ boi] s. 1. (amer.) sacagiu. 2. (amer. sl.) linguşitor, trepăduş. wateriness ['wo:terinis, amer. şi 'wotsr-J s. caracter apos; umiditate. watering-can ['woit^rirjkasn] s. stropitoare. water brake [~ breik] s. (tehn.) frână hidraulică. watering-cart [~ka:t] s.v. w a t e r c a r t . water break [~ breik] s. (rar) val mic, undă. watering-place [~pleis] s. 1. adăpătoare. 2. (mar.) loc unde corăbiile încarcă apă. waterbuck [\vo:tobAk] s. (zool.) antilopă africană (Kobus spj. 3. staţiune balneară. water bucket [~ -bAkit] s. găleată. watering plant [~ pla:nt[ s. (hidr.) aspersor. water-butt [~bAt] s. 1. butoi pentru apa de ploaie. 2. cisternă. watering pot [~ pot[ s.v. w a t e r i n g - c a n . water can [~ ksen] s. 1. stropitoare. 2. cană de apă (de tablă). watering trough [~ tro(:)f] s. adăpătoare. water-cannon [~-ka?non] s. tun de apă. water-jacket ['wo:toid3skit, amer. şi 'wot-] s. (tehn.) cămaşă / manta de apă. water carriage [~ ika?rid3] s. transport pe apă. 1 water joint [~ dAoint] s. (tehn.) articulaţie impermeabilă. water-carrier [-pksenb "] s. 1. sacagiu, apar. 2. the Water-carrier (astron.) Vărsătorul (constelaţie şi semn al zodiacului). waterless ['wo: talis] adj. sec, fără apă. water-level ['wo:to-levl[ s. 1. nivel hidraulic, nivelul apei. 2. (tehn.) nivelă (cu apă), watercart [~ka:t] s. cisternă pentru stropitul străzilor, autocisternă, autostropitoare. cumpănă. 3. (coustr.) boloboc. water cement [~ siimcnt] s. ciment hidraulic. 1 water-lily [~.lili] s. (bot.) nufăr (Nymphaea sp; Nuphar sp.). water chamber [~ it/eimbs "] s. 1. (tehn.) cameră hidraulică. 2. (au/o) cameră de apă, 3. (hidr.) cameră de echilibru. 4. (tehn.) cămaşă de apă (la agregate). water lime [~ laim] s. var hidraulic. r water chinquapin [ wo:t3i t/inkopin] s. (amer., bot.) specie de lotus american (Nelumbo water-line [~lain] s. 1. conductă de apă. 2. (mar.) linie de plutire / apă. waterlocked ['wo:t3bkt] adj. (despre o ţară, o regiune etc.) înconjurat de apă; insular. lutea). waterlogged [~bgd] adj. 1. (agr.) (despre un teren etc.) îmbibat cu apă; mlăştinos, water-chute [~/u:t] s. cădere de apă. mocirlos. 2. (mar.) umplut cu apă. water-clock [~kbk] s. orologiu de apă. water-main [~mein] s. conductă principală de apă. water-closet [~kbzit] s. closet cu apă, W.C. waterman [rwo:tomon], pl. watermen [-man, -men] s. 1. luntraş; şlepar. 2. vâslaş, watercolour [-ikAb1"] s. acuarelă. lopatar. watercolourist [~ikAbrist] s. acuarelist. watermanship [-/ip] s. îndemânare de a vâsli. water conduit [~ -kondit] ş. conductă de apă, apeduct. watermark [rwo:toino:k] I. s. 1. semn indicator al nivelului apei; geamandură; (fig.) water column [~ -kobrn] s. coloană de apă. 1 water-cooler ['wotaikuib "] s. instalaţie pentru răcirea apei; recipient cu apă la gheaţă, high ~culme a desăvârşirii. 2. filigran (în hârtie). 3. (text.) pată de apă. 4. (constr. navale) scară de pescaj. II. vb. tr. a filigrana (hârtia). water-cooler life [~ ilaif] s. viaţă funcţionărească cu tendinţă de chiul. watermarking ['wo:t3tma:kinj s. (ind. hârtiei) filigranare. water-cooling [~ ikurlirjJ adj. (tehn.) răcire cu apă; răcire a apei. watermeadow [~iinedou] s. câmpie .inundabilă, luncă. watercourse [- ko:s. -koos] s. 1. curs de apă; fluviu; râu. 2. canal pentru scurgerea water-melon [~imebn] s. (bot.) pepene-verde, harbuz, lubeniţă (Citrullus vulgaris). apelor. water meter [~ imi:t3r] s. (metrologie) apometru. water craft [~ kra:ft] s. (mar.) ambarcaţiune; ambarcaţiuni. water crane ['wo:to krein] s. (ferov.) coloană hidraulică. water-mill [-mil] s. moară de apă. water-mole [~mouI] s. (austr. zool.) ornitorinc (Ornitlwrynchus anatinus). watercress [~kres] s. (bot,) năsturel, bobâlnic, creson, cardamă (de izvoare) (Nasturtium officinale). water monitor 1~ tmonitor] s. (tehn.) controlor al activităţii apei. r water-cure [~kjuo ] s. hidroterapie. water monkey [~ inunki] s. carafa de pământ.
water motor
1030
water motor [~ imoutor] s. (telm.) turbină hidraulică; motor acţionat de apă. wattle 2 1. s. 1. nuia, vergea, varga. 2. împletitură; gard de nuiele. 3. coajă de salcâm australian. II. vb. tr. a împleti din nuiele; a confecţiona din nuiele; a îngrădi / a împrejmui water nixy [~ .niksi] s. spirit al apelor; ştimă; naiadă. cu nuiele. water-nymph [~'nimf,'—] s. 1. v. w a t e r n i x y. 2. v. w a t e r - l i l y . wattle and daub ['wot] on 'do:b] s. vălătuc. water parsley [~ ,pci:sli] s. (bot.) ţelină (Apium graveolens). wattle bark [~ bci:k] s. coajă de salcâm austrialian. water parting [~ ipa:tin] s. cumpăna apelor. wattled l'wotld] adj. împletit. water pillar [~ ipilor] s. (ferov.) coloană hidraulică. wattless component ['wotlis kom'pounont] s. (electr.) componentă reactivă / water-pipe [~paip] s. conductă de apă. dewattată. •' water plane [~ plein] s. hidroavion. wattmeter ['wot.mi:tor] s. (electr.) watt(o)metru. water plant [~ pla:nt] s. plantă de apă. waul [wo:l] vb. intr. a mieuna, a miorlăi. water plug [~ pUg] s. gură de incendiu, hidrant. wave [weivj I. vb. A. intr. 1. a face valuri, a se ondula, a se undui. 2. a face semn water poise [~poiz] s. apometru, contor de apă. fluturând mâna; to ~ to smb. a face semn cuiva. B. tr. 1. a undui, a ondula. 2. a fâlfâi. water-polo [~[poulou] s. (sport.) polo pe apă. 3. a orna cu linii înlănţuite sau încrucişate. 4. a da ape (cu dat.), a moara (o stofă etc.). water-power ['wotoipauor[ s. forţă hidraulică. 5. a mişca agitat, a agita. 6. a da (ceva) de înţeles. II. s. 1. val; undă; talaz. 2. gest, mişcare, water-power engine [~ 'ena^in] s. (telm.) motor hidraulic. semn (cu mâna). 3. vibraţie, ondulaţie. 4. ondulare, coafare, frizare; electric/ permanent water-power plant [~ 'plu:nt[ s. centrală hidroelectrică. ~ permanent. waterproof ]'wo:topru:f] I. adj. impermeabil. II. s. manta sau haină impermeabilă. Wave [weiv] s. membră a corpului de rezervă feminin al Marinei militare a S.U.A. III. vb. tr. a impregna, a impermeabiliza. waved [-d] adj. (despre păr) ondulat, frizat. waterproofness [-nis] s. impermeabilitate. — wavelength [VeivlerjO] s. (fiz.) lungime de undă. water pump ['wo:to pAmp] s. pompă de apă. wavelengthmanship [-mon/ip] s. (fam.) capacitate de comunicare, talent de a stabili water rail [~ reil] s. (omit.) cristei-de-baltă (Rallus aquaticus). relaţii armonioase cu alţii; sociabilitate. water ram [~ raem] s. (telm.) berbec hidraulic; lovitură de apă. wavelength meter ['weivlerjO .muto'] s. (fiz.) undametru. water-rat [~ra3t] s. 1. (zool.) şoarece-de-apă (Arvicola amphibius). 2. haimana (in wavelength switch [~ swit/] s. (tel.) comutator de gamă / de unde. porturi, pe cheiuri). 3. hoţ, borfaş. wavelet ['weivlit] s. val mic. water-rate [~reit] s. taxă pentru consumul apei. wave mechanics ['weiv mi,kamiks] s. pi. (folos, ca sg.) (fiz.) mecanica ondulatorie. water-repellent [~riipelont] adj. hidrofug. wavemeter ['weivimi:tor] s. (fiz.) v. w a v e l e n g t h m e t e r . water resistance [~ ri.zistons] s. (electr.) reostat hidraulic. waver ['weivor[ I. vb. intr. 1. (between) a şovăi, a ezita, a oscila (între). 2. a tremura. water route [~ ru:t] s. drum de apă. 3. (fig.) a fi nehotărât, şovăitor. II. s. 1. persoană care flutură ceva / care face senine. water rug [~ rAg] s. (zool. înv.) pudel. 2. coafor (care face ondulaţii). 3. fier pentru ondulat părul. waterscape [~skeip] s. (artă) 1. marină. 2. peisaj cu apă. waverer ['weivoror[ s. persoană nehotărâtă / şovăielnică. water seal [~ si:l] s. (tehn.) supapă hidraulică. wave theory ['weiv iBiori] s. teoria ondulaţiilor. watershed [~/ed] s. 1. linie despărţitoare a apelor; cumpăna apelor. 2. bazin de apă. wave wake [~ weik] s. (mor.) val de siaj. 3. (Jig.) cotitură, moment hotărâtor / crucial. wavy ['weivij adj. 1. de val. 2. zimţuit; striat. 3. cârlionţat, ondulat. 4. sinuos. water shoot [~ Ju:t] s. urloi, burlan. wavy fracture ['weivi 'fraktf3r] s. (metal.) ruptură lanielară. water-sick ['wo:tosik[ adj. (agr.) (despre sol) (excesiv) îmbibat cu apă. wax1 [wzeks] I. s. 1. ceară; mineral ~ ceară minerală. 2. cerumen, ceară din urechi. waterside ['wotosaid] s. mal, ţărm, coastă. . 3. placă de patefon sa« de gramofon. II. adj. de ceară. III. vb. tr. 1. a cerni. 2. a înregistra waterside man [~ mam] s. muncitor portuar; barcagiu. la fonograf. watersider ['woto.saido'] s. (auslr.) muncitor portuar. wax2 vb. intr. A. 1. a creşte, a se mări. 2. (despre Lună) a creşte. 3. a deveni, a se face; to ~ fat a se îngraşă; to ~ angry a se supăra. B. tr. (amer. fam.) a întrece, a depăşi. water sink [~ sink] s. albie, jgheab. water-skiing [~iskiirj] s. schi acvatic. wax3 s. (sl.) acces de mânie; furie; to be in a ~ a fi apucat de furii; to get into a ~ a turba,a se dezlănţui. water skin [~ skin] s. (entom.) păianjen-de-apă (Argyroneta aquatica). wax baby ['waîks rbeibi] s. păpuşă de ceară. waterspout [~.spaut] s. 1. burlan, urloi. 2. trombă de apă. wax cake [~ keik] s. turtă de ceară. water sprayer [~ ,spreior] s. (hidr.) etalier. r wax candle [~ ikamdl] s. lumânare. water stage recorder [~ ,steid3 ri'ko:do ] s. (hidr.) limnigraf. wax candler [~ ika;ndlor] s. cerar. water standards [~,sta:ndodz] s. pi. norme pentru calitatea apei. wax cloth [~ klo(:)9] s. muşama. water-standing [~.sta;ndirj] adj. (înv.) plin de lacrimi. wax doll [~ dol] s. 1. păpuşă de ceară. 2. pl. (bot.) fumăriţă (Fumăria officinalis). water station [~ isteijon] s. staţiune pentru alimentare cu apă, hidrofor; uzină de apă. waxen ['walks.™] adj. 1. de ceară, ceruit. 2. plastic. 3. (fig.) moale ca ceara. 4. (despre water stop [~ stop] s. stăvilar, ecluză. water-supply [~so,plai] s. 1. alimentare cu apă. 2. sistem de distribuire a apelor (într-un ten) (ca) de ceară; ~ pallor paloare cadaverică. wax-end l'waiksond] s. fir smolit, aţă de cizmărie. oraş etc.). adj. smolit. water-table [~iteibl] s. 1. rigolă de evacuare, şanţ pentru evacuarea apei. 2. (geol.) pânză wax-ended [~icndid] wax figure [~ ,figor] s. figură / figurină de ceară. freatică, orizontul apelor subterane. 3. (constr.) jgheab de scândură pentru scurgere. waxing [Vasksirj] adj. (despre Lună) în creştere, crescătoare. 4. (mine) oglinda apei. wax-light ['waskslait] s. lumânare de ceară. watertight ['wo:totait] adj.-l. impermeabil; ermetic. 2. (jig.) deasupra oricărei critici. wax moth [~ mo(:)6] s. (entom.) molie-de-ceară (Galberia). watertightness [-nis] s. impermeabilitate. wax oil [~ oil] s. ţiţei parafinos. water-tower ['wo:to.tau3r] s. 1. castel de apă. 2. (amer.) aparat de stins focul; extinctor. wax paper [~ 'peipor[ s. hârtie cerată. water tube [~ tju:b] s. (tehn.) 1. conductă de apă. 2. ţeava fierbătoare. wax plant [~ pla:nt] s. (bol.) ceară (Hoya). water violet [~ ivaiolit] s. (bot.) crin-de-apă (Hottonia palustris). wax-red [~red] adj. de culoarea cerci roşii. water-vole [~voul] s. v. w a t e r - r a t. waxwork [~wo:k] s. 1. modelaj de ceară sau de plastilină. 2. figurină de ceară; mulaj. water-wag(g)on [~iwa?gon] s. (amer.) v. w a t e r c a r t; to be on the ~ a se abţine 3. pl. panopticum. de la consumarea băuturilor spirtoase. waxy1 ]'wa:ksi] adj. 1. (ca) de ceară; ca ceara. 2. ceruit. 3. plastic. 4. (fam.) spilcuit, water wagtail [~iwsegteil] s. (omit.) codobatură (Motacilla lugubris). fercheş, elegant, gătit. waterward(s) ]'wo:towo:d(z)] aaV. în direcţia apei. waxy2 adj. (sl.) furios, arţăgos; to be / to get ~ a-1 apuca pandaliile, a-i s'ări muştarul. waterway ]'wo:towei, amer. si 'wot-] s. 1. drum de apă; canal navigabil. 2. jilip, jgheab. way1 [wei] adv. (pop.) departe; încolo; ~ above mai sus; ~ ahead mai înainte; ~ back waterweed [Vo:t3Wi:d] s. (bot.) ciuma-apelor (Anacharis canadensis). mai în urmă; ~ back in the nineties încă în anii 1890—1900; ~ down south departe în water-wheel [~hwi:l, amer. si 'wot-] s. 1. (hidr.) roată hidraulică. 2. (agr.) roată de sud; ~ up departe în nord. grădinărie. way2 s. 1. cale, drum (şi fig.); cărare (şi fig.), potecă; to ask the / one's ~ a întreba water willow [~ .wilou] s. (bot.) zălog (Salix cinerea). care este drumul (spre un punct)', by the ~ a) apropo; printre altele; b) pe / în drum; by water witch [~ wit/] s. 1. undină, geniu al apelor; ştimă. 2. (amer.) persoană care ~ of a) pe la, prin, via; b) pentru, în scopul (cu gen.); c) în chip de; d) gata de; pe cale pretinde că poate descoperi izvoare subterane cu ajutorul unei baghete magice. să; well on one's ~ care a mers departe (şi fig.); under ~ a) în mers; b) în desfăşurare; waterworks [~wo:ks, amer. si 'wot-] s. sg. sipl. 1. castel de apă. 2. instalaţii hidraulice. to work one's ~ through college a-şi plăti singur taxele şcolare (muncind); to make 3. (/ani.) ochi; to turn on the ~ a plânge. 4. picturi în culori de apă. one's ~ a-şi face / a-şi croi drum; to take one's ~ to a se îndrepta spre; to put smb. out watery ['wo:tori, amer. şi 'wot-] adj. 1. apos, de apă; fluid; lichid. 2. (fig.) apos, fără of the ~ a) a da pe cineva la o parte din drum; b) a înlătura pe cineva; c) a da cuiva de lucru; to come / to fall in smb.'s ~ â ieşi în calea cuiva. 2. stradă, drum; across / over conţinut, fără gust. 3. umed, ud. 4. marin, al mării, de mare. the ~peste drum, de / pe partea cealaltă a străzii. 3. (fig.) cale, drum, mers, curs. 4. direcţie, water year ['wo:tor jo:, -jio, amer şi 'wot] s. an hidrologic. parte, sens. 5. cale, distanţă, drum; a long / great ~ off la o mare depărtare. 6. cale, watt [wot] s. (electr.) watt. deschidere, deschizătură, orificiu. 7. cale liberă, spaţiu, loc. 8. mers înainte. 9. fel, chip, wattage ]'wotid3] s. (electr.) putere activă (exprimată în waţi). mod, manieră; some ~ or other într-un fel sau altul, cumva; his ~ of reading felul lui de watt-hour ['wot, auor] s. (electr.) wattoră. a citi; that's the ~ I feel about him asta cred eu despre el; in this ~ astfel, în felul acesta. wattle1 t'wotl] s. cioc, bărbuţă, barbişon, moţul curcanului.
1031
10. fel (de a fi); manieră; it is not his ~ nu-i stă în obicei. 11. datină; obicei. 12. cale, ieşire; this is the only ~out asta e singura ieşire / scăpare. 13. privinţă, punct de vedere; in every ~în toate privinţele, din toate punctele de vedere: in one ~într-o privinţă. 14. stare (a sănătăţii); in a bad ~ în stare proastă; in the family ~însărcinată. 15. domeniu, sfera (de activitate). 16. (fam.) regiune; rază; preajmă; somewhere Bucharest ~ pe undeva prin preajma Bucurestiului. 17. (drum) braţ (al unei intersecţii rutiere). 18. (telul.) canal, canclură. 19. (text.) traseu de comandă. way-beaten ['weiibi:tn] adj. obosit de drum. way-bill [~bil] s. 1. listă de călători (transportaţi). 2. listă de colete (transjx>rtate), fraht, borderou de expediţie; scrisoare de trăsură. 3. etichetă (pe bagaje). waybread [~bred] s. (bot.) pătlagină (Plantago major). wayfare [~f£3r] vb. iittr. (înv.) a merge / a călători pe jos. wayfarer Hfeara1"] s. drumeţ, călător. wayfaring [~if£3rin] I. adj. care călătoreşte (pe jos). II. ş. călătorie (pe jos), drumeţie. wayfaring tree [~ tri:] s. (bot.) dârmoz (Viburnum lantana). waygoer [~ igoua1"] s. hoinar, vagabond. waylay [wei'lei], past şi part. trec. waylaid [wei'Ieid] vb. tr. 1. a aborda (pe cineva). 2. a atrage (într-o cursă), a întinde o cursă (cuiva); to be waylaid a cădea în cursă. waylayer [wei'le/V] s. 1. persoană care întinde curse (cuiva); pânditor. 2. persoană plictisitoare, pisălog. waylaying [wei'leiirj] s. cursă. wayleave [wei'li:v] (jur.) drept de trecere (printr-un teritoriu străin); drept de survol. wayless ['weilis] adj. (despre o regiune etc.) fără drumuri; nebătătorit. waymaker ['weiimeiks1"] s. (fig.) deschizător de drumuri, pionier. way mark [~ ma:k] s. stâlp indicator (al drumului). way-out ['wei'aut] adj. (si.) 1. grozav, extraordinar. 2. drogat, desprins de realitate (prm drogare). 3. excentric; ciudat. wayside [~said] I. s. margine de drum. II. adj. de lângă drum; de la marginea drumului. way sliding [~ islaidirj] s. (rar) abatere din drum, deviere. way station [~ istei/an] s. (amer.) staţie mică, haltă; staţie intermediară. waythorn [~8D:n] s. (bot.) verigariu (Rliamnus cathartica). way train [~ trein] s. (amer.) tren personal. way-up [~ Vp] adj. (amer. fam.) grozav, straşnic, minunat, pe cinste. wayward ['wciwad] adj. 1. capricios, cu toane, năbădăios. 2. voluntar, refractar, încăpăţânat, îndărătnic; ~imagination imaginaţie nestăpânită / neînfrânată. 3. ursuz, posac; răutăcios. waywarden ['wciwo:dn] s. inspector de poduri şi şosele. waywardly ['weiwadli] adv. 1. cu încăpăţânare; cu îndărătnicie. 2. capricios, cu toane. 3. ursuz; răutăcios, cu răutate. waywardness ['weiwadnis] s. 1. încăpăţânare, îndărătnicie. 2. caracter capricios sau ciudat. 3. răutate; fire ursuză / morocănoasă. waywode ['weiwoud] ş. voievod. waywodeship [-/ip] s. voievodat. wayworn ['weiwom] adj. obosit de drum, rupt de oboseală. wayzgoose [\veizgu:s] s. sărbătoare anuală a imprimeriilor (de obicei la 24 august). we [wi: formă tare; wi formă slabă] pron. pers. pi. noi; ~are playing (noi) ne jucăm; « all four went out am plecat tuspatru; ~ and they noi şi ci; ~ Englishmen noi (ăştia) englezii; as ~say după cum se spune; it is ~ who did this noi am făcut asta; here ~are îată-nc; am sosit.. weak [wi:k] adj. 1. slab; fără forţă, lipsit de putere; insuficient, puţin numeros; ~point punct slab; ~ team echipă slabă; 2. slab, prost, nepriceput; incapabil. 3. (gram., fon.) slab. 4. slab; nehotărât; lipsit de fermitate. 5. (despre un argument) slab, neconvingător. weak-brained [Vi:kbreind] adj. tare de cap, slab la minte; slab de înger. weaken l'wiik^n] vb. A. tr. a slăbi, a micşora, a atenua; a anemia; to ~ a blow a atenua o lovitură; (te/m.) to ~ the mixture a slăbi / a dilua amestecul (în carburator). B. intr. a slăbi; a pierde puterile, a se anemia; his courage ~s îi slăbeşte curajul. weak-eyed ['wi:kaid[ adj. cu vederea slabă. weak-handed ['wkk'hasndid] adj. (despre o întreprindere, instituţie etc.) cu personal incomplet. weak-headed [~'hcdid, '-■--] adj. 1. v. w e a k - b r a i n e d . 2. slab la beţie, care nu ţine la băutură. 3. supus Ia ameţeli. weak-hearted [~'ha:tid,'-.--] adj. fără curaj, slab de înger, fricos, laş. weakish ['wi:ki/] adj. (fam.) slăbuţ, cam slab, destul de slab; fără vlagă. weakishness [-nis] s. (fam.) stare de slăbiciune. weak-kneed ['wi:k'ni:d,'-'-] adj. 1. slab de picioare, cu genunchii slabi. 2. (fam.) slab, fără caracter; care se învoieşte uşor. weakling ['wi:klin] s. 1. făptură plăpândă, fiinţă debilă. 2. persoană fără voinţă, rnolâu. weak-lunged ['wiikUrjd] adj. cu plămânii slabi. weakly ['wi:kli] I. adj. slab, debil, bolnăvicios, infimi. II. adv. 1. slab, stins, fără putere. 2- nehotărât, fără hotărâre. weak-minded ['wi.k'maindid, '-■-- ] adj. 1. v. w c a k - b r a i n c d . 2. nehotărât. weak-mindedness [-nis] s. 1. slăbiciune a minţii, debilitate mintală. 2. lipsă de hotărâre. nehotărâre, şovăială. weakness ['wi:knis] s. 1. (stare de) slăbiciune, debilitate, neputinţă; infirmitate. 2. moliciune. 3. slăbiciune; nctrăinieie; şubrezenie; the ~ of his argumentation slăbiciunea argumentării lui. 4. slăbiciune, înclinaţie; to have a ~ for a avea o slăbiciune pentru. 5. punct slab; this is his ~ acesta e punctul lui slab. 6. slăbiciune, defect, greşeală; păcat. 7. slăbiciune, neputinţă de a rezista (ispitei etc.). weak-sighted ['wi:k'saitid,'-.—] adj. cu vederea slabă. weak sister [~ 'sist3r[ s. (amer. si.) 1. laş. 2. persoană şovăielnică.
weather
weak-spirited [~'spiritid, '-i—] adj. slab de înger, fricos, temător. weal1 [wi:l] s. (înv., lit.) bunăstare, prosperitate, fericire; for the public/ general ~ pentru binele public / obştesc; ~ and woe fericire şi nenorocire; for ~ or (for) woe, (ld.) whate'er betide of ~ or woe indiferent ce s-ar întâmpla; întâmplă-se ce s-o întâmpla; la bine şi la rău. weal2 s.v. w a l e 1 (I). weal3 vb. tr. v. w a 1 e1 (II). Weald lwi:ldj s. 1. the ~ regiune deluroasă din sudul Angliei. 2. weald (poetic) ţinut păduros. wealth [welG] s. 1. bogăţie, avere, avuţie; lux. 2. abundenţă, belşug, îndestulare. 3. (înv.) bunăstare, prosperitate. wealthy [VelGi] I. adj. bogat, avut; prosper. II. s. the ~ bogătaşii. wean1 [wi:n] vb. tr. 1. a înţărca. 2. (from, of) a dezobişnui, a dezvaţa, a lecui (de); to ~ smb. from his bad habits a dezvăţa pe cineva de deprinderile sale proaste. wean2 s. (scot.) copil(aş). weanling fwimlirj] s. copilaş sau pui de curând înţărcat. weapon ['wepan] s. 1. armă; ~s of defence arme defensive. 2. (fig.) armă; mijloc, procedeu; any ~ is good enough for him nu se dă în lături de la nici un mijloc. 3. mijloc de autoapărare (la animale şi insecte). weaponed [-d] adj. înarmat. weaponless [-lis] adj. fără amic; neînarmat. weaponry ['wepanri] s. armament, arme. wear1 [wea1"] I. vb. past wore [wD:r], part. trec. worn [wo:n] A. tr. 1. a purta; a fi îmbrăcat cu; to ~ a blouse a purta o bluza; (fa/u.) to ~ the breeches a purta pantaloni, a porunci în casă; (fam.) to ~ the petticoat a fi sub papuc. 2. a purta (o coroană, bijuterii etc.). 3. a roade, a uza; a freca; a bătători. 4. a istovi, a obosi (peste măsură); she is worn to a shadow nu mai e decât o umbră. 5. to ~ away / down /off/ out a uza (haine etc.); to ~out v. to ~(A, 4). B. iutr. 1. (şi to ~ away /down /off/ out) ase uza, a se ponosi, a sc strica, a se roade; (despre o haină etc.) to ~thin a se subţia. 2. (despre o haină etc.) a sc purta; to ~ well a) (despre o haină) a se menţine, a nu sc uza repede; b) (despre cineva) a se ţine bine (pentru vârsta respectivă). 3. (şi to ~ away (mv.) on (despre timp etc.) a trece / a se scurge încet / anevoios; the day wore to an end ziua trecu încet. 4. to ~ on smb. a irita pe cineva, a călca pe nervii cuiva; (rar despre haine) to ~ to a se potrivi cu (sau cu dat.). II. s. 1. purtare (a unbrăcăminţii); in ~ care sc poartă; la moda; a dress for spring ~ o rochie de primăvară. 2. îmbrăcăminte; haine; straie, veşminte; men's ~ haine bărbăteşti. 3. durată de purtare (a hainelor etc.); there is still much ~ in these shoes pantofii ăştia o să sc poarte încă multă vreme. 4. uzare; uzură; ponosire; to show ~ a sc uza; ~ and tear a) uzură; b) (fig.) uzură; oboseală. wear2 [we3r]i P(ist ■*' part.trec- wore [WD::, wosr] (mar.) vb. A. tr. a întoarce (nava) după vânt. B. mtr. (despre nave) a se întoarce după vânt. wear3 [wiar] s. v. w e i r. wearable ['wearobl] I. adj. purtabil, care sc poate purta. II. s. articol de îmbrăcăminte. wearability [iweara'biliti] s. 1. durabilitate, rezistenţă (a îmbrăcămintei). 2. (tehn.) rezistenţă la uzură. wear and tear ['wear an 'tss1"] s. uzură, degradare, deteriorare. wearer |'w£3r9r] s. purtător, persoana care poartă (o haină etc.). wear hardening ['wea -hcr.dnin] s. (metal.) ecruisare. weariedness ['wioridnis] s. plictiseală; oboseală, sfârşeală. weariful [ 'wiariful] adj. obositor; plictisitor; with a ~sigh cu un suspin de plictiseală. weariless fwiarilis] adj. neobosit. wearily ['wiarili] adv. cu un aer obosit; pe un ton plictisit / de dezgust. weariness ['wssrinis] s, 1. oboseală. 2. plictiseală, urât. 3. scârbă, dezgust. wearing ['wsarirj] adj. 1. obositor. 2. de purtat, pentru purtat. II. s, 1. purtare, purtat (al hainelor). 2. îmbrăcăminte; confecţii. 3. (mar.) stringher lateral. wearing apparel [~ a.paeral] s. îmbrăcăminte; confecţii. wearing gown [~ gaun] s. haină obişnuită / de purtat. wearisome ['wiarisam] adj. l.-obositor. 2. plicticos, plictisitor, monoton. wearisomely [-li] adv. plictisitor. wearîsomeness [-nis] s. caracter plictisitor (al unei conversaţii etc.). weary ['wisri] I. adj. 1. obosit; plictisit; dezgustat; I am ~ of it m-am săturat (de asta /de toate astea), mi-e lehamite; sunt sătul; not to be ~ in doing smth. a nu obosi făcând ceva, a stărui / a persevera în a face ceva; to grow ~ of smth. a se sătura / a sc dezgusta de ceva. 2. plictisitor; obositor; a~day o zi obositoare. II. vb. A. tr. 1. a obosi, a plictisi, a inoportuna. 2. to ~ out a istovi, a extenua; to be wearied out of patience a-şi pierde răbdarea. B. intr. 1. a obosi; (of) a se sătura de; a se plictisi (de). 2. to ~ for a dori cu înfocare. weary-hearted [~'hu:tid,'-.---] adj. cu inima obosită. wearying ['wiariirjj adj- plictisitor, obositor. weasand ['wi(:)zand, -znd] s. (îav.) gâtlej. weasel ['wi:zl] s. 1. (zool.) ncvăstuică (Mustela nivalis); (fig.) to catch a ~ asleep a surprinde o persoană vigilentă într-un moment de neatenţie; a fura ouăle de sub cloşcă. 2. (amer. fam.) gură-rea, persoană care vorbeşte urât / blasfemator, 3. (amer. fam.) (agent) informator. weasel-faced [~fcist] adj. cu faţa slabă şi ascuţită. weasel word [~ wa:d] s. (amer.) cuvânt ambiguu strecurat într-un text; şopârlă. weather ['wetJor] I. s. 1. vreme, timp, stare atmosferică; fine ~ vreme frumoasă; queen's ~ vreme senină / frumoasa; what's the ~ like? cum e timpul?; above the ~ a) (despre avioane etc.) foarte sus; mult deasupra norilor; b) (fam.) înzdrăvenit, care şi-a revenit; (fam.) under the ~a) bolnav, indispus, care nu sc simte bine; b) în pană (de bani); c) ameţit (de băutură). 2. schimbare a vremii; vremuire. 3. (adesea pi.) schimbare (a vieţii, soartei etc.).
weatherbeaten
4. vreme urâtă; furtună. 5. umezeală şi frig. 6. (mar.) bordul în vânt. II. vb. A. tr. 1. a aera, a aerisi; a usca în aer. 2. a altera (prin influenţe climatice). 3. (mar.) a dubla (»n cap). B. intr. 1. a se uza. 2. a se schimba datorită influenţelor climatice. weatherbeaten ['weoo.bktn] adj. 1. oţelit, călit; încercat, cu experienţă. 2. bătut de vânturi / de furtuni. 3. bronzat / ars de soare. 4. uzat, degradat; deteriorat de vreme; dărăpănat, extenuat, epuizat; v. şi w e a t h e r - b i 11 e n. weather-bitten [~ibitn] adj. ros / stricat / deteriorat de vreme / intemperii. weather-blown [~bloun] adj. v. w e a t h e r - b e a t e n . weather-board [~bo:d, -boad] s. 1. («wr.) copastie. 2. şindrilă, draniţă, şiţă. weatherbound [~baund] adj. (mar.) reţinut/imobilizat/împiedicat de vreme rea. weather box [~ boks] s. higroscop. weather bureau [~ bjusirou] s. institut sau serviciu meteorologic. weather-chart [~tja:t].s. diagramă sinoptică a stării timpului; hartă meteo-sinoptică; buletin meteorologic. weather clew [~ klu;] s. direcţia vântului. weatherco*ck [~kok] s. 1. sfârlează de vânt; giruetă, anemoscop. 2. (fig.) persoană inconstantă / schimbătoare. weather conditions [~ konidijanz] s. pl. condiţii meteorologice; condiţii atmosferice; stare a timpului. weather contact [~ ikohta^kt] s. (electr.) scurt-circuit (între conductori aerieni) datorat intemperiilor. weather cross [~ kro(:)s] s.v. w e a t h e r c o n t a c t . weather deck [~ dek] s. (mar.) punte descoperită. weather door [~ do:r, -doar] s. (mine) uşă de ventilaţie. weather-eye [Veoorai] s. (fam.) to keep one's ~ open / awake a fi cu ochii în patru. weather forecast ['weâo ,fo:ka:st] s. buletin meteorologic, timpul probabil. weather-gauge [~geid3l s. 1. barometru. 2. (mar.) avantajul vântului; to get the ~ a avea / a câştiga avantajul vântului. weather-glass [~gla:s] s. barometru (cu cadran). weather helm [~ helm] s. (mar.) încercare de a aduce nava sub vânt. weathering ['weforirj] s. 1. alterare, degradare, dezagregare (a rocilor); eroziune. 2. (constr.) ciubuc la rama de jos a ferestrei. 3. ruginire. weather leech ['wedo li:t/] s. (mar.) lof, partea dinspre vânt (a vasului). weatherliness ['wedolinisj s. (mar.) lipsă de stabilitate la drum, ambardaj, ambardee. weather lore ['wedo Io:1", -loor] s. cunoaştere a semnelor care prevestesc timpul. weatherly ['wecteli] aay. (mar., despre un vas) lipsit de stabilitate. weatherman ['wedaman], pl. weathermen [-man] s. meteorolog. weather-map [~mrep] s. v. w e a t h e r c h a r t . weathermost [VecSomoust] adj. cel mai expus la vânt. weather moulding ['weda .mouldin] s. (constr.) zolbanc, streaşină. weather parts [~ pa:ts] s. pl. (;«ar.) părţi exterioare (ale unei nave). weatherproof ['wedsprmf] aay. 1. (despre îmbrăcăminte) impermeabil; rezistent la intemperii. 2. călit, rezistent. weather prophet f'wecte iprofit] s. (fam.) prevestitor al vremii. weather report [~ ri.po:t] s. buletin meteorologic. weather-service [~.s9:vis] s. serviciu meteorologic. weather shack [~ Jak] s. cabină meteorologică. weather-ship ['weâa/ip] s. navă-staţie meteorologică. weather side [~ said] s. parte (a unei case, păduri etc.) expusă vântului. weather-stained [~steind] adj. decolorat (de agenţi atmosferici). weather-station Hsteijan] s. staţie meteorologică. weather strip [~ strip] s. cârlig de vânt; garnitură de etanşarc (pentru uşi, ferestre etc.) împotriva vântului. weather symbols [~ .simtolz] s. pl. semne meteorologice convenţionale. weather-tight [~tait] aay. v. w e a t h e r p r o o f . weather travel [~ itra;vl] s. oscilaţii ale stării atmosferice, fluctuaţia vremii. weather-vane [-vein] s. giruetă. weather-wise [~waiz] adj. priceput la prevestirea vremii, cunoscător al timpului / vremii. weather-worn [~wo:n[ adj. bătut de furtuni; ros de intemperii. weave [wi:v] I. past wove [wouv], part. tree, woven ['wouvan] vb. A. tr. 1. a ţese. 2. a împleti. 3. (y7g.) a ţese, a urzi (intrigi). B. refl. (înv.) to ~ oneself into a se amesteca în, a se băga în, a se vârî în. C. intr. 1. a fi ţesător; a lucra la război; a ţese. 2. a se strecura (printr-o mulţime etc.); the road ~s through the valleys drumul şerpuieşte printre văi. II. s. 1. ţesătură; ţesut. 2. (fiz.) vibraţie, oscilaţie. weaver [rwî:vor] s. ţesător; ~ of rhymes poet. weaver-bird [~ba:d] s. (omit.) pasărea-ţesătoare (fam. Ploceidae). weaver finch [~ fintf] s. v. w e a v e r - b i r d . weaver's knot ]'wi:vaz 'not] s. 1. nodul ţesătorului. 2. (war.) nod de scotă. weaving ['wivi:rj] s. ţesut, ţesere. weaving mill [~ mil] s. (text.) ţesătorie. weazen(ed) ]'wi:zn(d)] aay'. v. w i z e n (e d). web [web] I. s. 1. ţesătură, ţesut; ~ of lies ţesătură de minciuni; spider's ~ pânză de păianjen. 2. membrană, pieliţă (la palmipede, lilieci ele); membrană palmară. 3. (anat.) ţesut conjunctiv; sclerotica, albul ochiului. 4. giruetă de pene. 5. (poligr.) bandă de hârtie; hârtie folosită la rotativă (pentru tipărirea ziarelor). 6. (tehn.) disc (al rolii); pânză (de ferăstrău); tăişul fierului (de plug).!, (constr.) inimă de grindă. 8. (fig.) reţea, păienjeniş. 9. (infor.) reţea, web. II. vb. A. tr. 1. a înfăşură, a cuprinde. 2. a ademeni; a prinde în capcană. B. intr. a constitui o ţesătură; a forma o reţea. , webbed [-d] aay. palmat; membranat, cu membrană. webber ['webDr[ s. ţesător.
1032
webbing ['webirj] s. şiret, şnur, bandă, cordon, chingă. webby ['webi] aay. v. w e b b e d. web eye ['web ai] s. (med.) albeaţă (a ochiului), leucom, cataractă, perdea. webfooted [~
1033
va fi o săptămână de când a venit înapoi; a ~ ago (today) acum o săptămână; (fam.) a --of Sundays/weeks a) şapte săptămâni; b) o veşnicie; a ~ from now de azi într-o săptămână. week2 s. colţ; the ~s of the mouth colţurile gurii. weekday l'wirkdei] s. zi de lucru. weekdays [-z] adv. în zilele de lucru. weekday service E'wi:kdei isavi:s] s. serviciu săptămânal. weekend ['wi:k'end,'—] I. s. sfârşit de săptămână. II. vb. in/r. a petrece (undeva) sfârşitul de săptămână. weekender [-3r, -'--] ş, excursionist de sfârşit de săptămână. weekend ticket f'wi:kend 'tikit] s. (ferov.) bilet valabil de sâmbătă până luni. weekend trip [~ trip] s. excursie care începe vineri sau sâmbătă şi se termină luni sau marţi; excursie făcută la sfârşit de săptămână. weekly ['wi:kli] I. adj. săptămânal; hebdomadar. II. adv. săptămânal, în fiecare săptămână; twice ~ de două ori pe săptămână. III. s. revistă săptămânală, hebdomadar, săptămânal. weekly paper [~ 'peipa'] s. ziar săptămânal. ween [wi:n] vb. tr. (poetic) 1. a gândi, a socoti, a presupune. 2. a spera, a nădăjdui. weeny [rwi:ni] adj. (fam.) mititel, micuţ. weep [wi:p], past si part. trec. wept [wept] vb. A. intr, a plânge, a vărsa lacrimi; to ~ for joy a plânge de bucurie; that's nothing to ~ over / about a) nu e un motiv pentru a plânge; b) (ironic) cu atât mai bine; to ~ for one's lost youth a-şi plânge tinereţea pierdută; to ~ bitterly a plânge amar. B. tr. a vărsa (lacrimi); to ~ away the time a-şi trece vremea plângând, a plânge întruna. C. rejl. to ~ oneself to sleep a adormi plângând /în lacrimi. weepable ['wi:pabl] adj. (înv.) de plâns, de jelit. weeper ['wi:par] ş. 1. bocitor. 2. (înv.) crep de doliu (la pălărie). 3. văl de doliu. 4. (pl.) manşete albe (ale văduvei). 5. (si.) producţie artistică lacrimogenă. weeping ['wi:pirj] I. s. plâns(ct), tânguire, lacrimi; bocet. II. adj. plângător, plângăcios. weeping birch [~ 'bs:t/] s. (bot.) mesteacăn-plângător (Betuia pendula tristis). Weeping Cross [~ 'kn>(:)s] s. (ist.) troiţă la care se roagă cei pocăiţi; to come home by ~ a se căi, a se pocăi, a regreta o faptă/purtarea etc.; a se întoarce pocăit. weeping eczema [~ 'eksima] s. (med.) eczemă umedă. weeping rock [~ 'rok] s. stalactită. weeping willow [~ .wilou] s. (bot.) salcie-pletoasă, salcie-plângătoare (Salix babylonica). weeps [wi:ps] s. pl. (sl.) lacrimi. weepy ['wi:pi] adj. 1. înlăcrimat. 2. plângăreţ. 3. care picură, care se scurge. weevil [rwi:vil] s. (entom.) gărgăriţă (fam. Curculionidae). weevil(I)ed [-d] adj. (despre seminţe, grăunţe) mâncat de gărgăriţe. weevily ['wi:vili] adj. v. w e e v i 1 (1) e d. weft [weft] s. (text.) 1. bătătură. 2. ţesătură. wegotism ['wkgotizpmj s. (fam.) folosire exagerată a pronumelui w c („noi"). weigh [wei] I. vb. A. tr. 1. a cântări; to ~ smth. in one's hand a cântări ceva în mână. 2. a chibzui, a socoti, a evalua; to ~ the consequences a calcula consecinţele. 3. a compara; to ~ one thing against / with another a compara un lucru cu altul. 4. (fig.) a cântări; a cumpăni; to ~ one's words a-şi cântări cuvintele. 5. a ridica, a înălţa; (mar.) to ~ anchor a ridica ancora, a p*rni. 6. to ~ down a) a încărca, a împovăra, a copleşi, a covârşi; to be ~ed down with age a fi copleşit de ani; b) a asupri, a oprima, a apăsa; c) a face să se încline (balanţa); to ~ out a) a cântări (în cantităţi mici); b) a uşura (greutatea); c) a distribui (după cântărire); to ~ up a) a ridica (un taler al balanţei etc.); b) a chibzui. B. intr. 1. a se cântări. 2. a avea greutate, a atârna greu (şi fig.). 3. (mar.) a vira ancora. 4. (despre jochei, boxeri) to ~ in a se cântări (înainte de competiţie); to ~ in with an argument a interveni (în discuţie) cu un argument; (despre jochei) to ~ out a se cântări după competiţie; to ~ upon a apăsa, a împovăra (cu ac.); the thought ~s upon his mind gândul îl obsedează; to ~ with a influenţa (cu ac), a avea importanţă pentru; the point that ~s with me is ccea ce are importanţă pentru mine este. II. s. cântărire; cântar (cantitate cântărită dintr-o dată). weighable ['weiabl] adj. care poate fi cântărit. weigh beam ['wei bi:m] s. balanţă romană / cu arc. weighbridge [~brid3] s. pod-basculă. weigher ['weis1"] s. cântărilor. weigh-house ['weihaus] s. birou (public) de cântărire. weighing ['weiirjj s. 1. cântărire; (sport ) ~in cântărire (a jocheului) înainte de cursă; (sport) ~ but cântărire (a jocheului) după cursă. 2. (mar.) ridicare (a ancorei), plecare (din port). weighing enclosure [~ iniklou33r] s. loc de cântărire (la curse). weighing-machine [~ni3i/i:n] s. cântar (de persoane); basculă; slot ~ basculă automată. weighman l'weimon], pl. weighmen [-man, -men] s. (înv.) v. w e i g h e r . weight [weit] I. s. 1. greutate (la cântar); to put on ~ a se îngraşă; to lose ~ a slăbi; superior in ~ mai greu (la cântar). 2. greutate; încărcătură. 3. greutate, povară. 4. greutate, însemnătate, importanţă; pondere; man of ~ om cu greutate / important. 5. greutate (de / kg. etc., pentru cântărit). 6. (sport) greutate. 7. influenţă, înrâurire. 8. (mine) presiunea acoperişului. II. vb. tr. 1. a îngreuna; a încărca. 2. a da greutate /forţă (cu dat.). 3. (sport) a da o anumită greutate (cu dat.). 4. a amesteca o substanţă etc. pentru a da greutate (cu dat.). 5. to ~ down a) a trage în jos; b) a îngreuna. weight brake ['weit breik] s. (te/m.) frână cu contragreutate. weighted ['weitid] adj. încărcat, împovărat, îngreunat. weighted average [~ 'eev^rids] s. (mat.) medie ponderată.
well 2
weightily ['weitili] adv. cu greutate (şi fig.). weîghtiness f'weitinis] s. greutate (şi fig.). weightless ['weitlis] adj. fără greutate, care nu are greutate (şi fig.). weight lever ['weit ili:vsr] s. pârghia cântarului, braţ de balanţă. weight-lifter [~iliftar] s. (sport) halterofil. weight watcher ['weit iwot/a1"] s. persoană preocupată de propria-i greutate corporală. weighty f'weiti] adj. 1. greu (la cântar). 2. important, serios, grav, hotărâtor; ~ business afacere importantă; for ~ reasons pentru raţiuni majore; ~ arguments argumente hotărâtoare. 3. (fig.) cu greutate, cu influenţă, cu autoritate; ~people persoane influente. weir [wiar] s. baraj; zăgaz, stăvilar. weird [wiad] I. adj. 1. (poetic) al soartei, de soartă, sorocit. 2. spectral, fantomatic, nepământesc, suprapământesc. 3. (fa/».) comic, caraghios. 4. ciudat, bizar, straniu. II. s. (înv. scot.) 1. soartă, orând, ursită. 2. Weird soarta (ca personificare). weirdie ['wisrdi] s. v. w e i r d o (I). weirdo ['wiadou] pl. şi weirdoes [-z] (amer. fam.) I. s. 1. ins bizar, persoană ciudată. 2. pervers sexual. II. adf 1. bizar, straniu, ciudat. 2. care are perversităţi sexuale. Weird Sisters ['wbd 'sistaz] s. pl. 1. (scoţ.) norne, surorile destinului. 2. (în „Macbeth") vrăjitoare. weirdy ['wiardi] s. v. w e i r d o (I). weir keeper ['wis iki:par] s. paznic al unui dig. weisenheimer ['waiznhaimar] s. (amer.) individ care se crede şmecher sau deştept. Weismannism ['vaisma:iniz5m] s. (biol.) teoria lui Wcissvnann, weissmanism. weiss beer [Vais bi3 r , Vais-] s. (amer.) bere blondă. Welch1 [wcl/] adj. v. W e l s h 2 . welch2 vb. intr. v. w e l s h 1 . welcher ['weljV] s. şarlatan, pungaş. welcome ['welkam] I. interj, bun venit!; ~home! bine ai venit acasă. II. s. întâmpinare, salut, primire; to give smb. a warm ~ a face o primire călduroasă cuiva; to wear out / to overstay / to outstay one's ~ a abuza de ospitalitatea cuiva. III. vb. tr. a ura bun venit (cuiva); a întâmpina (musafiri, veşti etc.) cu bucurie. IV. adj. binevenit; to make smb. ~ a face pe cineva să se simtă binevenit; (you are) ~ eşti binevenit; he is ~ to use my library îi pun cu plăcere biblioteca la dispoziţie; to be extremely ~ a fi primit cu braţele deschise; (fam.) thank you very much. — You're ~ mulţumesc foarte mult, — N-ai pentru ce. welcomeless [-lis] adj. neîntâmpinat cu bucurie, nedorit. welcomer [~ar] s. persoană care vine să întâmpine pe cineva / care urează cuiva bun venit. welcoming [-irj] I. adj. (despre o cuvântare etc.) de bun sosit / venit. II. s. bun venit. weld [weld] I. vb. A. tr. 1. (te/m.) a suda. 2. (fig.) a suda, a uni, a lega, a unifica, a uniformiza, a face omogen, a omogeniza, a încorpora. B. intr. 1. (telm.) a se suda. 2. (fig.) a se suda, a se uni, a se lega. II. s. 1. (telm.) sudare, sudură. 2. (bot.) rechie (Reseda luteola). j weldability ['welda'biliti] s. (tehn.) sudabilitate. weldable [Vcldabl] adj. (tehn.) sudabil. welder ['weldar[ s. (tehn.) sudor. welding ['wcldirj] s. (tehn.) sudare, sudură. welding ground ['weldirj graund] s. (metal.) contraclectrod. welding handle [~ ihasndl] s. (tehn.) pistol de sudare. welding rod [~ rod] s. (electr.) electrod / vergea de sudură. welding steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel sudabil. weldless ['weldlis] adj. (metal.) tras fără sudura. weld metal ['weld anetl] s. (metal.) metal depus; metal de fuziune. weld nugget [~ .nAgit] s. (metal.) perlă de sudură. welfare ['wclfea'J s. bunăstare; prosperitate; propăşire; fericire; child / infant ~ puericultura socială; protecţia copilului. welfare centre [~ isentar] s. centru de asistenţă socială; dispensar. welfare mother ['welfea nuda1"] s. mamă de copii mici, care nu lucrează şi primeşte alocaţie. welfare recipient [~ ri.sipiant] s. persoană care beneficiază de ajutor social. welfare state [~ steit] s. stat al bunăstării sociale. welfare work [~ wa:k] s. asistenţă socială welfare worker [~ >wa:kar] s. 1. persoană care se consacră asistenţei sociale. 2. supraveghetor (într-o uzină). welkin ['welkin] s. (poetic) boltă cerească, firmament, tărie, înalt(uri), well1 [wei] I. s. 1. fântână, puţ; izvor, sursă; bazin, rezervor. 2. (mine) gaură, puţ. 3. (fig.) izvor, sursă, sorginte; ~ of happiness izvor de fericire. 4. casa scărilor; spaţiul în care circulă liftul. II. vb. intr. (şi to ~ up / out / forth) a izvorî; a ţâşni. well 2 1. comp. better ['beta1"], superi, best [best] adj. 1. bine; he did ~ in his examen a făcut bine la examen; very ~ foarte bine; ~done! bravo! 2. bine, cum trebuie, zdravăn; binişor; John ought to be ~ punished John ar trebui pedepsit cum trebuie. 3. bine, just, cum se cuvine / cade, cum trebuie; he behaved ~ s-a purtat frumos. 4. complet, cu desăvârşire; she was ~ out of sight nu se mai vedea deloc. 5. foarte; cât se poate de; considerabil; she is ~ past thirty a trecut de mult de treizeci de ani; it may ~ be true se prea poate să fie adevărat. *0* as ~ a) la fel, de asem*nea, şi; b) la fel de, tot atât de bine; as ~ as a) (precum) şi; b) (prep.) pe lângă, în afară de. II. comp. better ['beta1"], superi, best [best] adj. 1. bine, sănătos; to be / to feel ~ a fi / a se simţi bine; (amer.) a ~man un om sănătos. 2. bun, în ordine, cum trebuie; (ironic) all very ~but toate foarte bune dar. III. s. bine(le); I wish him ~ îi doresc binele; let ~ alone omul nu fuge de colac ci de ciomag. IV. inter/', (exprima nehotărâre, indignare, împăcare etc.) ei; păi;
we'll
ei bine; ei poftim; etc.,- ~, I am so glad to see you! (vai) ce bine-mi pare că te văd!; ~, what else did he tell you? ei (bine), şi ce ţi-a mai spus?; ~ then a) şi?; b) şi atunci? we'll [wil] prese, de la w e s h a l l , w e w i l l : well-acquainted [Veto'kweintid] adj. familiarizat îndeaproape. welladay ['welo'dei,'—] interj, v. w e l l a-w a y. well-advised ['webd'vaizd] adj. (despre acţiuni) prudent, cuminte, judicios; (despre persoane) înţelept. well-affected [-oTektid] adj. (towards) bine dispus; loial (faţă de). well-aimed [~'eimd] adj. bine ţintit. well-allied [~o'laid] adj. cu relaţii; cu rude sus-puse. well-anchored [~'£erjkod] adj. 1. (mar.) ancorat solid. 2. (jig.) ferit, adăpostit. well-apparel(I)ed [-o'pcErsld] adj. bine îmbrăcat, frumos îmbrăcat, gătit. well-appointed [~o'pointid] (despre un birou) prevăzut cu toate cele necesare. well-armed [~'a:md] adj. bine înarmat, înarmat până-n dinţi. wellaway ['web'wei] interj. (înv.) vai (de mine)! vai şi amar! Well-balanced ['wel'bEelnnst,'-.--] adj. echilibrat, cumpănit; corect, echitabil. well basket [~ -ba:skit] s. coş de piaţă (mare). well-beaten [~'bi:tn] adj. (despre un drum) bătătorit. well-behaved [~bi'heivd, '--i-] adj. manierat, bine crescut, politicos. well-being [~'bi:irj, -i~] s. bunăstare. well-beloved [~bi'lAvd, -bo'l-] adj. drag, iubit. well-beseeming [~bi'si:mirj, -bo's-] adj. decent, cuviincios. well-boned [~'bound] adj. cu oase puternice. well boring [~ bo:rin, -'boo-] s. (mine) foraj, sondaj. well-born [~'b:>:n] adf de neam mare, de familie bună, de viţă, de rang. well-breasted [~'brestid] adj. cu voce frumoasă. well-bred [~'bred,'--, -'-] adj. 1. bine crescut, manierat; politicos; to look ~ a avea un aer distins. 2. (despre cai, câini etc.) pursânge, de rasă (pură). well-chosen [~'t/ouzn, '-■--] adj. bine ales. well-clad [~'kla?d] adj. v. w e 11 - a p p a r e 1 (1) c d. well-conditioned [~kon'di/3nd] adj. 1. cinstit; de condiţie. 2. în bună stare. well-conducted [~ksn'di\ktid, '--.--] adj. 1. care ştie să se poarte; înţelept, socotit. 2..(despre o afacere) bine condus. well-connected [~k9'nektid, '--■—] adj. cu rude sus-puse, cu relaţii. well-defended [~di'fendid,'—.--] adj. bine apărat. well-defined [~di'faind] adj. bine definit. well-derived [~di'raivd, -da'r-] adj. de neam; de soi. well-deserved [~di'z.3:vd] adj. binemeritat. well-deserving [~di'zo:vin] adj. v. w e l l - d e s e r v e d . well-directed [~di'rcktid, -do'r-, -dai'r-, '-->--] adj., bine îndrumat; bine reglat; bine ajustat; bine dirijat. well-dish [~di/] s. farfurie sau tavă în care se strânge grăsimea de la friptură. well-disposed [~dis'pouzd] adj. 1. bine / frumos aranjat. 2. (to, towards) binevoitor, bine intenţionat, bine dispus (faţă de). well-disputed [~dis'pju:tid] adj. mult disputat. well-doer [~'du(:)ar] s. persoană virtuoasă; om c*msecade / de treabă, om cinstit; binefăcător. well-doing [~'du(:)in] I. s. 1. purtare virtuoasă. 2. binefacere. 3. îndeplinire a datoriilor. II. adj. 1. prosper. 2. de bună condiţie. well-done [~'dAn,'--] adj. 1. (despre carne) bine fript. 2. bine executat, bine făcut. well drain [~ drein] s. puţ de scurgere. well-dressed [~'drest] adj. v. w e 11 - a p p a r e 1 (1) e d. well-earned [~'s:nd] adj. binemeritat. well-educated [~'cdju(:)keitid] adj. instruit, cu carte; cu educaţie aleasă. well-established [~is'ta2blij"t] adj. stabil; fixat; bine stabilit. Wellerism ['webrizsm] s. (ld.) vorbă de spirit. well-experienced f'weliks'pbrionst] adj. cu (multă) experienţă. well-favoured [~'feiv?d] adj. atrăgător, fermecător; bine făcut. well-fed [~'fed] adj. bine hrănit. well-fitting [~'fitin] adj. (despre haine) care vine bine / ca turnat. well-fixed [~'fikst] adj. (amer. fam.) înstărit, bine situat. well-found [~'faund,'--] adv. y. w e I 1 - a p p o i n t e d; to be ~ in philosophy a avea o solidă pregătire filozofică. well-furnished [~'fa:nij"t] adj. v. w e l l - g r a c e d . well-graced [~'grcist] adj. 1. iubit. 2. bine dotat fizic. well-grounded [~'graundid] adj. motivat, întemeiat, justificat; bine pregătit, eu cu noştinţe solide / temeinice. well-heeled [~'hi:ld] adf (amer. fam.) 1. bogat; prosper. 2. grăsuţ, durduliu. 3. (bine) fondat. wellies fweliz] ş. pi. v. w e 11 i n g t o n s. Wellingtons ['welirjtanz] s. pl. cizme lungi de cauciuc. well-instructed [~in'strAktid] adj. instruit, cu carte. well-intentioned Hn'ten/and,'--!-] adj. bine intenţionat. well-judged [~'d3Ad3d,'--] adf 1. cu tact. 2. judicios, chibzuit; bine calculat; gândit. 3. oportun, potrivit. well-kept [~'kept,'--] adf 1. îngrijit, bine întreţinut. 2. (despre un secret) păstrat eu grijă. well-knit [~'nit,'--] adf 1. (despre persoane) bine legat / făcut; 2. închegat, compact; (lit.) ~ plot intrigă bine ţesută.
1034
well-known [~'noun,'—i-'-] adj. (bine)cunoscut, vestit, renumit; notoriu; as is ~ după cum se ştie. well-lighted [~'laitid, '-■--] adj. bine luminat. well-lined [~'laind] adj. 1. bine căptusit.-2. (fam.) înţesat (de lume). 3. (despre un portofel etc.) bine căptuşit (cu bani). well-looking [~'lukirj] adj. frumos, chipeş, arătos. well-made ['wel'meid,'--, -'-] adj. 1. (despre persoane) bine făcut. 2. (despre hainej bine tăiat / croit. 3. (despre obiecte) bine lucrat. well-made play [~ piei] s. (teatru) piesă de construcţie clasică / cu structură banala. well-managed ['wel'ma2nid3d] adf, bine condus / administrat; bine organizat. well-mannered [~'ma3nod] adf manierat, bine crescut. well-marked [~'ma:kt, '--] adf uşor de deosebit; uşor de remarcat; caracteristic; ~ outlines contururi nete / distincte. well-matched [~'ma?t/t] adf (despre soţi) care se potrivesc. well-meaning [~'mi:nin.| adj. bine intenţionat, binevoitor, cinstit, sincer. well-meant [~'mcnt,'--, -'-] adj. bine intenţionat, cinstit. well-minded [~'maindid, '-i—] adj. 1. bine dispus. 2. v. w e l l - m e a n t . well-met [~'met] interj. (înv.) ce întâlnire plăcuta! noroc că te-am întâlnit! norocul mi te-a trimis în cale! well-natured [~'neit/3d] adf v. g o o d - n a t u r e d . wellnigh [~nai] adv. aproape, cât pe ce, gata gata; he was ~ drowned era cât pe-aci să se înece. well-noted [~'noutid, '-<—] adj. renumit, faimos, vestit. well-off [~'o(:)f,'—, -'-] adj. înstărit, avut, bine situat, cu dare de mână; I am ~ for books de cărţi nu duc lipsă, sunt bine aprovizionat cu cărţi. well-oiled ['wel'oild] adj. 1. bine uns; impregnat cu ulei sau cu petrol. 2. (fam.) cherchcl*t, afumat. well-omened [~'oumend, -mond] adj. de bun augur. well-ordered [~'o:dod,'-.--] adj. 1. (despre casă) bine întreţinut. 2. (despre mijite) metodic. well-paid [~'peid,'--] adj. bine retribuit / plătit / remunerat. well-planted [~'pla:ntid, '->--] adj. (despre pas) apăsat, sigur. well-pleasing [~'pli:zin,'-.--] adj. plăcut, agreabil. well-poised [~'pDizd] adj. cumpănit, socotit. well-practised [~'pra;ktist] adj. cu practică (multă), experimentat, încercat. well-preserved [~pri'z3:vd] adj. 1. bine conservat. 2. (despre persoane) care se ţine bine, care nu-şi arată vârsta. well-principled [~'prins3pld, -sip-] adj. cu principii sănătoase. well-read [~'red,'--,-'-] adj. 1. (foarte) citit, cult, instruit, erudit. 2. (despre cărţi) des consultat, foarte mult răsfoit. well-regulated [~'rcgjuleitid, -gjol-] adj. bine pus la punct; bine stăpânit, disciplinat. well-remembered [~ri'memb3d] adj. de neuitat, săpat (adânc) în memorie. well-room [~ru(;)m] s. 1. buveta, punct de distribuire a apei minerale. 2. (mar.) fundul vasului. well-rooted [~'ru:tid] adj. adânc înrădăcinat. well-rounded [-'raundid] adj. 1. bine rotunjit. 2. variat. 3. armonios; echilibrat. well-satisfied [~'sa;tisfaid] adf pe deplin satisfăcut. well-seeming [~'si:mirj[ adf care arată bine sau frumos. well-set (up) [~'set(Ap)] adj. bine legat / făcut, voinic, spătos. Wellsian ['Welzion] adj. în felul / după maniera scriitorului H. G. Wells. well sinker ['wel-sinkor] s. foror, săpător de puţuri. well sinking [~'sirjkirj] s. forare; săpare de puţuri. well-sped [~'sped,'--] adj. norocos. well-spent [~'spent,'--] adj. (despre bani etc.) bine întrebuinţat / folosit. well-spoken [~'spouk3n, '-■--] adj. cu darul vorbirii, bun de gură; to be ~of a se bucura de o bună reputaţie. well-spring [~sprirj] s. izvor, sursă. well-studied [~'stAdid,'->—] adj. bine studiat, studiat temeinic. well-sunned [~'sAnd] adj. bătut (puternic) de soare, expus mult la soare. well-tailored [~ 'teilsd, '-■--] adj. 1. bine îmbrăcat. 2. bine croit. well-tasted [~'teistid, '-■--] adj. gustos, plăcut Ia gust. well-thought [~'(to:t] adj. bine gândit. well-timbered [~'timbod] adj. 1. solid, bine construit. 2. (despre dealuri, regiuni etc.) împădurit. well-timed [~'taimd] adj. 1. oportun, la tanc. 2. (despre un ceas) care merge bine. well-to-do [-to'du:] I. adj. cu dare de mână, bogat, înstărit, bine situat. II. s. pl. the ~ bogătaşii, bogaţii. well tomb [~ tu:in] s. mormânt adânc (în Fenicia etc.). well-tried [~'traid] adj. verificat, testat. well-trodden [~'trodn] adj. bătătorit, des umblat / frecventat. well-turned [~'ta:nd] adj. (despre complimente, versuri etc.) bine ticluit, reuşit. well water [~ iWo:tor] s. apă de fântână. well-wisher [~'wi/or] s. binevoitor, prieten sincer; protector; partizan; simpatizant. well-won [~'wAn] adj. câştigat pe merit, binemeritat. well-worn [~ 'wo:n[ adj. 1. uzat, purtat, jerpelit. 2. (jig.) banal, răsuflat. well-worthy [~'wg:âi\ adj. onorabil. welsh1 [wel/] vb. intr. (amer.) a refuza să-şi achite o datorie. Welsh2 I. adj. din Wales, din Ţara Galilor, velş. II. s. 1. (limba) velşă. 2. pl. the ~ locuitor din Wales / Ţara Galilor, vel.şii.
1035
welt [welt] vb. tr. 1. a bate măr. 2. a pune liziere Ia (îmbrăcăminte). II. s. 1. urmă de lovitură (pe piele). 2. lizieră (la îmbrăcăminte). welter f'welt?1"] I. vb. intr. (in) a se tăvăli, a se bălăci (în); to ~in one's own blood a se scălda în propriu-i sânge, a fi într-o baltă de sânge. II. s. învălmăşeală, harababură; grămadă, mulţime. welter race ['wclto reis] s. curse de cai pentru jochei cu greutate depăşind media. welterweight [~wcit] s. (sport). 1. călăreţ depăşind greutatea unui jocheu. 2. adaos de greutate. 3. boxer de categorie semimijlocie. wen [wen] s. 1. chist sebaceu, gâlmă. 2. guşă. 3. (jig.) oraş suprapopulat, furnicar; the great ~ Londra. wench [went/] s. 1. (înv.) fata sau femeie tânără (mai ales ţărancă, servitoare); negresă. 2. (înv.) prostituată, târla. wencher1 ['wcnt3rJ s. (înv.) erai, desfrânat. wencher2 (înv.) vb. A. tr. to ~ one's way to a se îndrepta spre. B. intr. a se duce. wenchman ['went/man], pl. wenchmen [-man] s. (Uit.) specie de peşte răpitor (Pristipomoides andersoni). wend [wend] vb. A. intr. a merge, a se duce. B. tr. a-şi îndrepta calea. wennish ['weni/f adj. de natura chistului / tumorii. wenny [Veni] adj. v. w e n n i s h . went [went] pas; de la g o. wept [wept] pastşi part. trec. de la w c e p , were [forma tare wa:r, ws3r;jorma slabă war] past şi sub/, perf. de la b c. we're [wiar] (fam.) prese, de la w c a r e . werewolf ['wa:wulf, 'wia-, \vea-] s. (mitol.) vârcolac, pricolici. werwolf ['w9:wulf] s. v. w e r e w o l f . wert [formă tare wa:t; formă slabă wat] (mv.) past de la b e (pers. II sing.). weskit l'weskit] s. vestă; bolero. Wesleyan ['wezlian, 'wcsl-] I. adj. 1. (despre metodisti) wesleian. 2. relativ la Universitatea Wesleiană din Middlctown. II. s. (bis.) metodist, wesleian. west [west] I. s. 1. vest, apus, occident, soarc-apune. 2. vânt de apus / de vest. 3. West Occident. 4. (amer.) the West statele apusene (la apus de Mississippi); the Far West Vestul îndepărtat, statele din Munţii Stâneoşi. II. adj. apusean, occidental, vestic, de vest; ~ country partea apuseană / de vest a ţării. III. adv. spre vest; (sl.) to go ~ a da ortul popii; (sl.) gone ~ răposat. west-bound [~'baund] adj. (despre trenuri etc.) cu direcţia vest. West Block ['west blok] s. (canad.) the ~ clădirea dinspre vest a Parlamentului canadian, în care se ajlă birouri guvernamentale. West Country [«'kAntri] s. the ~ sud-vcstul Angliei (Cornwall, Devonshire, Somerset si Dorset). West End [~ 'end] s. 1. West End (cartierul marilor magazine, cartierul aristocraţiei din Londra). 2. west end cartier bogat. wester ['westar] I. s. vânt de (la) vest. II. vb. intr. a coti / a schimba direcţia spre vest. westering ['westcrirj] adj. (despre soare, vânt etc.) care se îndreaptă spre asfinţit. westerly ['wcstali] I. adj. 1. înspre vest. 2. (despre vânt) dinspre vest. II. adv. înspre sau dinspre vest. III. s. v. w e s t e r (I). western ['westan] I. adj. locuind la apus; situat la vest; venind din Occident. II. s. 1. originar din Apus. 2. membru al Bisericii apusene. 3. (amer. fam.) film cu cowboy. westerner [-ar] s. occidental (mai ales în S.U.A.). westernize [-aiz] vb. A. tr. a occidentaliza. B. intr. a se occidentaliza. westernmost [-moust] adj. cel mai de vest. West Indiaman l'wcst'indiaman] s. (mar.) navă făcând comerţ eu Antilele. West Indian [~ 'indian] adj. din Antile. westing ['westirj] s. (mar.) direcţie sau deviere spre vest. Westminster ['westminsta1"] s. cartier în Londra; parlamentul britanic. Westminster Abbey ['Westminster 'zebi] s. Westminster Abbey (biserică din Londra; locul de încoronare a regilor Afigliei). west-north west ['wcstno:9'west, pron. mar. -newest] s. vest-nord-vest. Westphalian [west'feilian] adj. din Westfalia. West-Pointer ['westpointa1"] s. (amer.) elev al Şcolii militare din West-Point (New York). Westralian [wcst'realian] adj. din partea de vest a Australiei. West-sider [\vcst'saidar] s. (amer.) locuitor din partea de vest a New York-ului. westward J'westwod] I. adj. de vest; îndreptat spre apus. II. adv. (în)sprc vest; (înv. mar.) ~ho! spre vest! III. s, vest. westwardly [-li] adj. 1. dinspre vest. 2. spre vest. 3. situat la vest. westwards [-z] adv. 1. dinspre vest. 2. (în)sprc vest. wet [wet] I. adj. 1. umed, jilav, ud; ~to the skin, ~ through ud până la piele, ud leoarcă, murat; to get ~a) a se uda, a se mura; b) (anstr, pop.) a se supăra; (as) ~as a drowned rat (ud) ciuciulete. 2. ploios; de ploaie; umed. igrasios; ~ weather timp ploios. 3.(despre nămol, smoală etc.) lichid. 4. (amer. ist. sl.) cu autorizaţie de a vinde băuturi spirtoase; (despre un stat) antiprohibiţionist. II. adv. (fam.) prost, stupid; to talk ~ a spune tâmpenii. III. vb. tr. a uda, a muia, a umezi; (fam.) to ~ a bargain a bea aldămaşul; (fam.) to ~ one's whistle a-şi uda gâtlejul. IV. s. 1. umezeală, umiditate; igrasie. 2. vreme ploioasă. 3. (sl.) băutură spirtoasă; to have a ~ a trage o duşcă. 4. (amer. ist.) antiprohibiţionist. 5. (austr.) sezon ploios (în centrul şi nordul Australiei). wetback [Vet'bask] s. (amer.) imigrant mexican ilegal (în S.U.A.). wet blanket [~ 'blserjkit] s. 1, persoană care strică cheful altora; om supărător. 2. (fig.) duş rece; (fam.) to throw a ~over the audience a spune ceva care să răcească entuziasmul / sa taie avântul / să strice dispoziţia celor de faţă. wet bob [~ 'bob] s. (sl. scol.) canotaj. wet cell [~ 'sel] s. (electr.) element umed, pilă umedă.
what
wet gas [~ 'ga;s] s. gaz umed / bogat. wet-gun cotton [~gMi 'kotn] s. (chim.) piroxilină. wether ['wctfar] s. (zool.) berbec castrat, batal. wether hog [~ 'hog] s. (zool. dial.) berbec castrat de un an (încă netuns). wet machine [~ ma'/i:n] s. (hidr.) maşina de deshidratat. wet method [~ 'me6ad] s. (chim.) analiză pe cale umedă. wetness ['wetnis] s. umiditate, umezeală. wet night f'wct'nait] s. (sl.) chef, chiolhan, beţie. wet-nurse [~na:s] s. doică. wet process [~ 'prouscs] s. (tehn.) procedeu umed. wet season [~ 'si:zn] s. the ~ anotimpul ploilor. wet sock ['wet 'sok] s. (amer. sl.) 1. pisălog; persoană anostă. 2. (strângere de) mână moale /flască. wet strength [~ 'strenO] s. (poligr.) rezistenţa hârtiei la umezeală. wettability [rweta'biliti] s. (tehn.) muiabilitate, capacitate de înmuiere. wettable ['wetabl] adj. (tehn.) muiabil. wetter ['wetar] s. (tehn.) v. w e t t i n g a g e n t . wetting agent ['wetin ieid3ant] s. (tehn.) umectant, agent de umectare. wettisn ['wcti/J adj. cam umed. we've [wiv] prese, de la w e h a v e . wey [wci] s. (înv.) unitate de mâsură pentru capacitate. whack [hwaek] I. vb. tr. 1. a cotonogi, a buşi; a snopi în bătaie, a burduşi, a bate măr; a trage o mamă de bătaie cuiva. 2. (sport) a bate (adversarii). 3. (şi to ~ up) (sl.) a împărţi, a fi părtaş la. II. s. 1. lovitură puternică (mai ales cu ciomagul); palmă, blcanda, fleaşcă, dos de mână. 2. (sl.) parte, porţie; (fam.) to have one's ~ of a-şi lua partea de; to go ~s a împărţi frăţeşte (o pradă, ceva găsit). 3. (sl.) încercare, tentativă; to have / to take a ~ at a-şi încerca norocul la, a face o probă cu. 4. (sl.) noroc, baftă, pleaşcă; întâmplare fericită. 5. ordine; out of ~ în dezordine. III. interj, trosc-pleosc! whacker ['w£ekar] s. (sl.) 1. namilă, matahală. 2. gogoaşă, minciună gogonată, braşoavă. whacking ['waskiij] I. adj. (sl.) mătăhălos. II. s. (fa/n.) cotonogeală, chelfancală, bătaie zdravănă. whale1 [hweil] I. s. 1. (zool.) balenă, chit (ord. Cetacea); bull ~ baienă mascul; cow ~ balenă femelă; (fam.) a ~ of mult, o masa de; (ironic) very like a ~ cum să nu, dacă zici d-ta; o fi, mai ştii. 2. (amer. fam.) meşter, cunoscător. II. vb. intr. (mai ales la part. prez.) a vâna balene. whale2 vb. tr. (amer. fam.) a bate. a ciornăgi. whale-boat ['hweilbout] s. (mar.) balenieră. whalebone [~boun] s. 1. os de balenă, fanon. 2. balenă (de corset). whale calf [~ ko:f] s. pui de balenă. whale fin [~ fin] s. v. w h a l e b o n e . whale-fisher [~
what-abouts
he helped us ~ he could ne-a ajutat cât a putut. V. biter/'. 1. ce? cum'.' 2. nu? nu-i aşa?; a good-looking girl, ~? frumoasă fată, nu(-i aşa)? what-abouts ['hwof- bauts] s. (amer. fam.) treabă, chestiune. what-d'you-call-it [~dju.ko:lit, -d3U-[ s. (fam.) cum îi spune, cum naiba-i zice; drăcie; zi-ipenume. whate'er [~'£3r] adj., pron. (poetic) v. w h a t e v e r . whatever [~'evsr, rar hwot-] I. adj. 1. oricare, fiecare, orice, fiece; ~ambition moves him oricare ar fi ambiţia care-1 animă; ~ nonsense he says-there are always people to believe it orice prostie ar spune, totdeauna se vor găsi oameni care să-1 creadă. 2. (după un s. sau pron., ca întăritor al ideii, adesea fără traducere) de nici un fel; he has no chance ~ nu are absolut nici o şansă; I have no books ~ nu am nici o carte; none ~ nici măcar unul; they paid no attention to him ~ nu i-au dat nici o atenţie; nothing ~ absolut nimic. 3. (după any) oarecare; has he any chance ~? are vreo şansă oarecare?; if there is any hope ~ dacă există o oarecare speranţă. II. pron. interog. relativ ce; orice; ~ he may say orice-ar putea zice; ~ shall I do? ce să (mă) fac? Whatman [wstmsn] s. hârtie de desen Whatman. Whatman paper [~ 'peipar] s. v. W h a t m a n . whatness [Viwotnis] s. esenţă, fire (a unui lucru). what-not [ViwDtnot] s. 1. etajeră (pentru bibelouri). 2. fel de fel; câte şi mai câte. whatso ['hwotsow] adj.,pron. (poetic) v. w a t e v e r . whatsoe'er [~'£0r] adj., pron. (poetic) v. w h a t s o e v e r. whatsoever [~'ev9r] adj, pron., formă accentuată a lui w h a t e v e r . what-the-butler-saw ['AwaWs'bAtb'so:] s. panoramă amuzantă / cu imagini picante. wheal [hwi:l] s. (med.) pustulă, bubuliţă cu puroi; coş. wheat [hwi:t] s. (bot.) grâu (Triticum); (înv.) Turkey / Turkish ~ porumb; it's a grain of ~ in a bushel of chaff e un strop în marc; rezultatul e cu totul neînsemnat. wheat berry ['hwi:t .beri] s. bob de grâu. wheat bran [~ bran] s. tărâţe (de grâu). wheat bread [~ bred] s. pâine (de grâu). wheat dampener [~ lda3mp9n9r] s. aparat pentru umezitul grâului. wheatear [Tiwiitio] s. 1. spic de grâu. 2. (omit.) pietrar-sur (Oenanthe oenanthe). wheaten [7iwi:tn] adj. (despre pâine etc.) din grâu; fine ~ bread pâine albă de prima calitate. wheat flour [7iwi:t iflaU3r] s. făină de grâu. wheatgerm [~d3o:m] s. germen de grâu. wheat-grass [~gru:s] s. (bot.) pir (Agropyron repens). wheatmeal [~mi:l] s. făină integrală. wheat paddock [~ 'paedok] s. ogor de grâu. wheat rust [~ rAst] s. (bot.) rugina-grâului (Puccinia graminis). wheat separator [~ .sepsreite'] s. (agr.) separator de grâu, trior. whee [hwi:] interj, ura! bravo! colosal! wheedle ['hwi:dl[ vb. tr. a ademeni prin linguşiri, a încânta cu vorbe dulci, a duce cu zăhărelul, a momi; to ~out of / from a smulge prin linguşiri de la; to ~ smb. into doing smth. a determina pe cineva prin amăgeli să facă ceva. wheedler [-or] s. ademenitor, amăgitor, înşelător. wheel [hwi;l] I. s. 1. roată; rotiţă. 2. timonă; roată; cârmă; volan; man at the ~ a) cârmaci; pilot; b) şofer; c) (fig.) conducător. 3. pL(fig.) mecanism, maşinărie. 4. rotire; rotaţie; cerc. 5. bicicletă. 6. roata norocului; soartă. 7. (muz., lit.) refren. 8. (amer. si.) dolar. 9. (ferov.) roată alergătoare. 10. (tehn.) rotilă. II. vb. A. tr. 1. a învârti, a roti. 2. a da (o) formă de cerc (cu dat.). 3. a duce cu bicicleta. 4. a pune roţi la. 5. (ist.) a trage în roată. B. intr. 1. a se învârti, a se roti. 2. a se mişca, (pe rofi); a călători, a merge (cu bicicleta). wheelage [7iwi:lid3] s. camionaj (plata), costul transportului cu camionul. wheel arm [7iwi:l ia:m] s. spiţă de roată. wheel axle [~ iaeksl] s. (tehn.) osie montată / cu roţi. wheelbarrow [~,baerou] s. roabă, tărăboanţă. wheel-base [~beis] s. distanţa dintre două osii, ampatament. wheel box [~ boks] s. (tehn.) cutie de viteze. wheel brake [~ breik] s. frână de roată. wheel-chair [~t/ear] s. scaun cu rotile. wheel drag [~ drag] s. talpă, sabot. wheeled [7iwi:ld] adj. (despre scaune etc.) cu roţi, pe roate, pe rotile, (in cuvinte compuse) cu roţi; two-~ cu două roţi. wheeler [7iwi:lor] s. 1. cal de hulubă, cal rotaş. 2. v. w h e e 1 w r i g h t. wheeler team [~ ti:m] s. atelaj dinapoi; atelaj de lângă roţi. wheel flange [7twi:lfa;na'3] s. bordura roţii. wheel gauge [~ geid3] s. (ferov.) ecartament (al liniilor). wheel gear [~ gior] s. roată dinţată. wheel gearing [~ igisrirj] s. (tehn.) transmisie prin angrenaj. wheel-horse [~ho:s[ s. v. w h e e l e r (1). wheel-house [~haus] s. (»wr.) timonerie. wheel key [Viwirl ki:] s. (tehn.) pană de calare / de fixare a roţii. wheelman ]7iwi:lni3n],pl. wheelmen [-man, -men] s. 1. biciclist. 2. (mar.) timonier. wheel ore [7iwi:l o:', -os'] s. (mineral.) burnonit. wheel plough [~ plau] s. (agr.) plug cu avantren. wheelwright [~rait] s. rotor. wheel rope [~ roup] s. (mar.) troţă. wheel screw [~ skru:] s. (tehn:) roată-melc. wheel-shaped [~/eipt] adj. 1. în formă de roată. 2. (bot.) rotaceu, rotiform. wheel spider [~ .spaidar] s. (auto) steaua roţii.
1036
wheel transport [~ transput] s. transport cu tracţiune animală. wheel-tread [~tred] s. bandajul roţii; obada roţii. wheelwright [~rait] s. rotar. wheeze [ftwi:z] I. vb. A. intr. a şuiera; a respira astmatic, a (ră)sufla greu, a horeai. B. tr. (si to ~ out) a rosti (ceva) şuierat sau răguşit. II. s. I. horcăială, respiraţie grea / şuierătoare. 2. (teatru si.) glumă improvizată de actor, gag. 3. truc, stratagemă. 4. (amer.) idee fericită. wheezily ['hwi:zili| aaV. şuierând, astmatic, cu greutate.. wheezy [7iwi:zi] adj. şuierător, astmatic, răguşit. whelk1 [hwelk] s. (zool.) melc-dc-mare (Buccinum undatum). whelk2 s. v. w h e a l . whelm [Awclra] vb. ir. 1. (poetic) a absorbi; a afunda, a cufunda, a vârî; a acoperi. 2. (fig,) a strivi, a copleşi. whelp [hwelp] I. s. 1. pui (de leu, tigru, urs, lup etc.). 2. pici, plod. 3. copil, băiat sa» tânăr prost crescut. 4. (mar.) tachet de cabestan. II. vb. A. intr. a făta; a naşte. B. tr. . (fig.) a urzi (intrigi etc.). Whelp State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Tennessee. when [hwen] I. adv. când; ~ did you meet him? când l-ai cunoscut?; the days ~ we were together anii când eram împreună. II. conj. 1. când, atunci când; ori de câte ori; ~ (he was) a child, he lived in the country când era copil locuia la ţară. 2. când, în timp ce, pe când; I saw him ~ he entered l-am văzut (pe) când / în timp ce intra. 3. când; • dacă; you'll get the sugar ~ you ask politely o să capeţi zahărul dacă ceri politicos. 4. când; deşi; you sleep ~ you should work, dormi, când / deşi ar trebui să munceşti. 5. când, de vreme ce, din moment ce; how can I go on ~they won't listen to me? cum să continuu când I de vreme ce / din moment ce nu vor să mă asculte? whence [hwens] I. adv. (de) unde; ~ comes it that? cum se întâmplă că?; ~ is he? de unde este?; the source from ~ it springs sursa din care provine, izvorul din care se trage. II. conj. de unde; tell me ~you come spune-mi de unde vii. III. s. obârşie; our ~originea noastră: , whene'er [hwen'so'] adv., conj. (poetic) v. w h e n e v e r . whenever [~'ev3r, wan-] I. adv. 1. când. 2. oricând; come ~ vino oricând. II. conj. oricând, ori de câte ori; come ~you want vino ori de câte ori vrei. whensoever [~ sou'ev9r] aaV., conj. formă accentuată a/ni w h e n e v e r . where [hw£or] I. aaV. A. interog. unde; încotro; ~ do you come from? de unde vii?; ~ do you go? încotro te duci?; ~on earth have you been? unde naiba ai fost? B. relativ în care, unde; the school ~ we studied şcoala unde / în care am studiat; I don't know ~ to have him nu ştiu ce fel de om este; nu ştiu de unde să-1 iau. III. conj. unde; tell me ~ you are spune-mi unde eşti; send him ~ he will be taken care of trimite-1 unde va fi bine îngrijit. IV. s. loc; the ~s and whens are important locul şi momentul sunt importante. whereabouts I. ['hwrara'bauts] aaV. pe unde, prin ce parte; ~ is the town hall? pe unde e primăria? II. [~abauts] s. locul unde se află, adresa; domiciliu; reşedinţă; can you tell me his ~? poţi să-mi spui (cam pe) unde se află? whereafter [~'u:ft9r] aaV. (înv.) după care. whereas [~'sz] conj. 1. pe câtă vreme. 2. având în vedere că; ţinând seama de faptul că, luând în consideraţie că. 3. pe când, în timp ce; I am working ~ he is playing eu muncesc în timp ce el se joacă. whereat [~'a3t] aaV. la care; după care; ~ he replied la care el răspunse; the table ~ he had been seated masa la care se aşezase; he said smth. ~ everyone laughed a spus ceva la care au râs toţi / toată lumea. whereby [weo'bai] adv. 1. (interog. înv.) cu ce, prin ce mijloc. 2. (relativ) cu care; din care; prin care; decision ~ decizie prin care. where'er [VJSST'SS'] adv. (poetic) v. w h e r e v e r . wherefore ['wsofo:r, -foar] (f«v.) I. adv. pentru ce, de ce, din ce motiv / cauză; ~ do you laugh? pentru ce râzi? II. conj.de aceea, aşa că, prin urmare, în consecinţă; living was dear ~ we had to economize viaţa era scumpă, de aceea trebuia să facem economii. III. s. motiv, pricină, cauză, temei; to ask too many whys and ~s a pune prea multe rîntrebări. wherefrom [~from] aav., conj. (înv. lit.) de unde. wherein [wsor'in] (înv.) adv. A. interog. prin ce? cu ce?; ~ have we offended you? cu ce te-am supărat? B. relativ în care, unde; the room ~ they slept camera în care dormeau. whereof [~'ov, -'of] (inv.J adv. A. interog. din ce; ~ is it made? din ce e făcut? B. relativ despre care; the matter ~ he spoke chestiunea despre care a vorbit. whereon [~'on] (fnv.) aaV. A. interog. pe ce?; ~did he sit? pe ce şedea? B. relativ pe care; asupra căruia; în care; that is ~ we differ aici nu ne potrivim / nu ne înţelegem. wheresoe'er [iWsosou'eor] aaV., conj. (poetic) v. w h e r e s o e v e r . wheresoever [,w£3sou'evar] I. adv. unde. II. conj. absolut peste tot unde. wherethrough [WE3'6ru:] aaV., conj. (înv. Ut.) prin care. whereupon [.wsor'opon,'--','—] adv., conj. după care; atunci, la care. wherever [wesr'evy, hwo'r-] aav., conj. oriunde, orişiunde, unde ar fi; I will go ~you want me to voi merge oriunde vei dori. wherewith [wea'wlO, -Viii] adv. (înv.) cu ce, prin ce, cu care, prin care; clothes ~to cover oneself haine cu care să se acopere. wherewithal ['wsowiclD:lJ s. cele necesare, mijloacele (necesare); to be warm one must have the ~ ea să te încălzeşti trebuie să ai cu ce. wherry [7iweri] s. barcă, luntre, lotcă fae râ/<); iolă. whet [hwct] I. vb. tr. 1. a ascuţi, a da la tocilă (»n cutii etc.). 2. ()7g.) a aţâţa, a stimula, a excita (pofta, dorinţele etc.). II. s. 1. ascuţire. 2. excitant, stimulent; aperitiv; ~ to the appetite excitant al poftei de mâncare.
1037
whisper
whether [ftwe03r] I. conj. dacă; he asked ~ I was ill a întrebat dacă sunt bolnav; I don't d) a corecta, a dezbăra de (un nărav) cu bătaia; to ~ up a) a goni la deal; b) a îndemna know ~ he is here nu ştiu dacă e aici; ~ or no(t) dacă da sau nu / ba. II. pron. (înv.) (un cal) CU biciul; c) a smulge, a înhăţa; d) a stimula; a incita; e) a face în grabă, a încropi. B. intr. 1. a se izbi, a se lovi; the rain ~ped against the panes ploaia răpăia în ferestre. care din doi. whetstone [Viwestoun] s. 1. tocil£, cute, piatră de ascuţit, gresie. 2. stimulent pentru 2. a p*rni glonţ, a ţâşni, a o zbughi; to ~ behind the door a o zbughi după uşă. 3. to ~ away a pleca brusc, a se face nevăzut; to ~ in a intra brusc (în conversaţie etc.); to ~ gândire. ♦ to deserve / to win the ~ a minţi cu neruşinare, a tăia piroane. off a p*rni brusc; to ~ on a o lua înainte, a se grăbi; to ~ up a sări în sus, a-şi lua zborul; whetting material E'/iwetirj ma.tiarial] s. (telm.) (material) abraziv. a se mişca repede încoace şi încolo. whew [hwu:, hju:] interj, ce ne facem? am păţit-o! fir-ar să fie! poftim! na! whipcord [7
whisperer
1038
whitefoot [~'fut], pi. whitefeet [~fi:t] s. cal cu picioare albe. (o bârfeală, zvonuri etc.) 3. a zvoni; it is ~ed that se zvoneşte că. II. s. 1. şoaptă, şuşotit; in a ~ în şoaptă, pe şoptite. 2. susur, murmur, clipocit; foşnet. 3. zvon, aluzie; (fam.) white-footed ]~'futid] adj. (despre cai) cu picioare albe. to give the ~ a face o aluzie, a da de înţeles. White Friar [~ 'fraia'] s. (bis.) călugăr carmelit. white frost [~ Tro(:)st] s. chiciură. whisperer ['hwispora1"] s. persoană care vorbeşte în şoaptă etc. (v. w h i s p e r I). white-gloved [~'gUvd] adj. cu mănuşi albe. whispering ['hwisparirj] I., adj. şoptit, în şoapte; şopotitor. II. s. 1. şoapte, şuşotit. white goods [~ gudz] s. pl. (amer.) 1. albituri (lenjerie de pat, feţe de masă, prosoape). 2. susur, murmur; clipocit; foşnet, freamăt. 2. aparatură mare de casă (frigidere, maşini de spălat etc.). whist [Vfwist] s. 1. whist (joc de cârti). 2. interi. (înv., dial.) ssst! linişte! whistle l'ltwisl] I. vb. A. intr. (despre oameni, pasări, o locomotivă etc.) a fluiera; a chiui; white-guard [~'ga:d] (ist.) I. s. gardist alb. II. adj. din gărzile albe. a şuiera; (fam.) you may ~ for it poţi s-aştepţi mult şi bine; pune-ţi pofta-n cui; to have Whitehall [~'ho:l,'—, -'-] s. 1. stradă si cartier al ministerelor în Londra. 2. (fam.) smth. for the whistling a căpăta ceva foarte uşor; to go ~ a) a fi refuzat, a căpăta un guvernul britanic. refuz; a se linge pe bot; b) a-şi pierde vremea (degeaba), a tăia câinilor frunză; (fam.) white-haired [-'head] adj. cu părul alb, cărunt. to ~ off a o şterge, a spăla putina. B. tr. a fluiera (pe cineva, o melodie etc.) II. s. 1. fluier; white-handed phasndid] adj. cu mâini albe. to pay (too dear) for one's ~ a plăti scump pentru distracţie. 2. fluierat; fluierătură; şuierat; white-headed [~'hedid] adj. cu capul alb; cărunt. chiot; at smb.'s ~ la prima chemare a cuiva; to dance after / to smb.'s ~ a juca după white-heat [~'hi:t] s. incandescenţă la alb. cum îi cântă cineva. 3. (fam.) gât(lej), beregată; (fam.) to wet one's ~a-şi uda gât(lcj)ul, white-hot [~'hot,'--] adj. 1. incandescent; încălzit la alb. 2. înflăcărat, înfocat. a trage o duşcă. White House [~ 'haus,'--] s. Casa-Albă (reşedinţa preşedintelui S.U.A.). white iron [~ 'aion] s. (metal.) tablă cositorită. whistle-blower [~iblouor] s. (fam.) 1. demascator. 2. turnător, ciripitor. white lac [~ itek] s. şerlac. whistler ]'hwislar] s. 1. persoană care fluieră. 2. (sl.) cârciumar care nu arc licenţă pentru white lead [~ 'led] s. 1. (chim.) alb / ceruză de plumb. 2. (mineral.) ceruzit. băuturi spirtoase. 3. (telm.) răsuflătoare. 4.pl. (radio) paraziţi atmosferici. 5. (sl.) maşină de poliţie. 6. (sl.) delator, informator. White League [~ 'li:g] s. (amer.) 1. organizaţie fondată în sudul S.U.A. în 1874 în whistle stop ['hwisl stop) s. 1. haltă; staţie facultativă. 2. orăşel neînsemnat. 3. vizită scopul de a împiedica creşterea puterii politice a negrilor. 2. v. K u-K l u x-K 1 a n. white lie [~ lai] s. minciună nevinovată / necesară. scurtă într-un orăşel (în timpul unei campanii politice, al unui turneu etc.): white light [~ 'lait] s. 1. (/iz.) lumină albă. 2. lumina zilei. whistling [-in] I. adj. şuierător, fluierător. II. s. fluierat, şuierat. white-like [~'laik] adj. albicios, alburiu. whist player ['hwist ipleiar] s. jucător de whist. white lime [~ laim] s. var alb / gras. Whit1 [hwit] adj. (bis.) (în cuvinte compuse) de Rusalii; ~suntide Rusalii. white line [~ 'lain] s. (poligr.) interlinie, dursuş; rând alb; teşleag. whit2 s. pic; no ~, sau not / never a ~ defel, nici un pic, câtuşi de puţin. white-lipped [~'lipt] adj. livid, cu buzele albe (de frică). whit3 inter/, cip-cirip! white-livered [~ilivad] adj. fricos, slab de înger. white [hwait] I. adj. 1. alb; —skinned cu pielea albă; (as) ~ as snow alb ca zăpada. white maple [~ 'meipl] s. (bol.) arţar-alb (Acer saceharinum). 2. alb, deschis, de culoare deschisă. 3. alb, pal(id); to turn ~ a păli; (as) ~ a s a sheet alb ca varul. 4. alb, cărunt, sur, argintiu. 5. (poetic) cu părul bălai / bălan. 6. transparent, white metal [~ 'nietl] s. (metal.) compoziţie, babbit; compoziţie / metal pentru lagăre; străveziu; curat. 7. (fig.) curat, nepătat, neprihănit; nevinovat. 8. (fig.) cinstit, onest, de metal antifricţiune. treabă; deschis, fără dedesubturi; nobil. 9. inofensiv, care nu face rău, nevinovat; ~ lie whiten [Viwaitn] vb. A. tr. 1. a albi, a înălbi. 2. a pudra. 3. a vărui. 4. a curăţa (pieile) minciună inofensivă. 10. (pol.) alb; regalist; reacţionar 11. (bis. despre călugări) îmbrăcat de carne. B. intr. 1. a păli. 2. a încărunţi, a albi, în alb; carmelit. 12. (rar) norocos; a ~ day in his life o zi norocoasă în viaţa Iui. 13. (despre whitener [-or] s. înălbitor. vin) alb. 14. cu (mult) lapte; ~coffee cafea cu lapte. 15. (poligr., despre o literă) negativ. whiteness ['hwaitnis, amer. şi -nes] s. 1. albeaţă; albiciune; paloare. 2. (înv.) nevinovăţie, 16. (metal) argintat, cositorit. II. s. 1. alb; albiciune; albeaţă; culoare albă. 2. material curăţenie, puritate. alb; rochie albă etc. 3. albuş. 4. (anat.) albul ochiului. 5. spaţiu alb. 6. (fig) curăţenie, whitening [Viwaitnin] s. 1. cretă, tibişir. 2. văruire. 3. albire, încărunţire. 4. curăţare neprihănire; nevinovăţie. 7. (la sah) piese albe; jucător de şah care joacă cu piesele albe. (a pieilor) de carne. 8. vin alb. 9. (zool.) rasă albă (mai ales de porci). 10. (entom.) fluture alb (fam. Pieridae). white-nosed ['hwait'nouzd] adj. cu nasul sau cu botul alb. whiteout f~ aut] s, ninsoare abundentă. I I . (pol.) alb; regalist; reacţionar. 12. (înv.) argint. 13. (înv.) monedă / ban de argint. white paper [~ 'peipa'] s. (pol.) carte albă. III. vb. tr. (rar) a albi; a înălbi. white alert ['hwait o'la:t] s. (/nil.) (semnal de) încetare a stării de alarmă. white pine [~ 'pain] s. (bot.) pin-strob (Pinus strobus). white plague ['hwait 'pleig] s. (med.) tuberculoză (mai ales pulmonară). white alkali [~ 'felkolai] s. (geol.) soloneţ. white alloy [~ 'aibi, -a'lol] s. v. w h i t e m e t a l . white poplar [~ 'popia']- s. (bot.) 1. plop-alb (Populus alba). 2. liriodendron (Liriodendron tulipifera). white ant [~ 'cent] s. (entom.) furaică-albă, termită (Isoptera). white resin [~ 'rezin] s. colofoniu, sacâz. white-armed [~'a:md] adj. cu braţe albe. white room [~ 'ru(:)m[ s. (tehn.) încăpere / sală cu aer foarte curat (pentru asamblarea white ash [~ 'ce/] s. (bot.) frasin-american (Fraxinus americanus). aparaturii fine). whitebait ['hwuitbeit], pl. whitebait s. peşte mărunt, plevuşcă. white-skinned [~'skind] adj. cu pielea albă. white bear [~ 'beor] s. (zool.) urs-alb, urs-polar (Ursus maritimus). whitebeard [~'biad[ s. bătrân, om cu barbă albă. whitesmith [~'smiO] s. tinichigiu, spoitor de tingiri. white space [~ 'speisj s. (poligr.) spaţiu gol / alb; albitură. white-bearded [~ibiodid] «ay. cu barba albă / colilie. white-beech [~'bi:t/] s. (bot.) fa*g-american (fa*gus americana). white spirit [~ 'spirit] s. 1. „white spirit"; solvent nafta. 2.pl. dizolvanţi pentru lacuri. white-spotted [~'spotid] adj. cu pete albe. white belt [~ belt] s. (judo) centură albă. whitestone [~stoun] s. (mineral.) granulit. whitebill [~bil] s. (omit.) lişiţă-americană (Fulica americana). white-billed [~bild] adj. cu ciocul alb, whitetail [~'teil] s. 1. v. w h e a t e a r (2). 2. (zool.) cerb-de-Virginia (Cervus Whiteboy [~'boi] s. (ist.) membru al unei organizaţii irlandeze împotriva latifundiarilor.virginianus). white-tailed [~'teild] adj. cu coada albă. white breakage [~ 'brcikid3l s. (chim.) casare fosfatică. white tie [~ 'tai] s. 1. papion alb. 2. ţinută de gală / de ceremonie; frac. white-brown [~'braun] adj. maro-deschis. white bryony [~ 'braiani] s. (bot.) mutătoarc (Bryonia dioica). whitethorn [~0o:n] s. v. h a w t h o r n. whitecap [~'ka?p] s. 1. (mar.) berbec, val cu creasta înspumată. 2. White Cap (amer.) whitethroat [~8rout] s. (omit.) privighetoare-cenuşie, silvie-de-câmpie (Sylvia membru al unei organizaţii secrete din S.U.A., care foloseşte linşajul. communis). r whitetip [-tip] s. (omit.) specie de colibri (fam. Trochilidae). white cedar [~ 'si:da ] s. (bot.) cedru-alb (Cupressus thyoides). white china | ~ 't/aino] s. (metal.) argint de China. white vitriol [~ 'vitriol] s. (chim.) vitriol alb, sulfat de zinc. White Christmas [~ krismias] s. Crăciun alb / cu zăpadă. white walnut [~'wo:lnat, -n_At] s. (bot.) nuc-american cenuşiu (Juglans cinerea). white war [~ 'wo:] s. (ec.) război economie. white clover [~ 'klouvor] s. (bot.) trifoi-alb (Trifolium repens). white ware [~ 'wear] s. porţelanuri fine. white coat [~ 'kout] s. (/nil.) soldat în bluză albă, mai ales soldat australian. white-collar ]~'kolor] adj. (mai ales amer. fam.) intelectuali; de birou (de exemplu: whitewash [~wof] I. s. 1. var stins, lapte de var. 2. văruit, văruire. 3. (fig.) mijloace ~ worker a) muncitor intelectual; b) funcţionar). pentru reabilitarea memoriei (cuiva). 4. (amer. sport fam.) scor nul. 5. (fam.) pahar de Xeres (aupa ce s-au băut alte vinuri). II. vb. tr. 1. a vărui. 2. a reabilita; a repune în white copper [~ 'kopor] s. (mineral.) alpaca, argentan. drepturi. 3. (amer. spori) a câştiga (o partidă) fără ca adversarii să fi marcat vreun punct. white deal [~ 'di:l[ s. scândură de brad. whitewasher [~wo/or] s. 1. văruitor, spoitor; zidar tencuitor. 2. (fam.) apărător, apologet. white elephant [~ 'elifont] s. 1. (zool.) elefant alb. 2. (fig., fam.) posesiune sa» bun care te stânjeneşte; cadou cu care nu ştii ce să faci; obiect de prisos. white willow [~ 'wilou] s. (bot.) salcie / răchită-albă (Sali* alba). whitewing [Viwaitwin] s. (amer. fam.) măturător de stradă (în salopetă albă). white eye [~ 'ai] s. (mii. sl.) rachiu tare. white-faced [~'feist] adj. 1. alb la faţă. 2. (despre animale) cu pată albă în frunte. whitewood [~'wud] s. 1. lemn alb. 2. v. w h i t e p o p i a r (2). white zinc [~ 'zirjk] s. (chim.) alb de zinc, oxid de zinc. whited ['hwaitid] adj. 1. albit; decolorat. 2. văruit. white dwarf ['hwait 'dwo:f] s. (astron.) pitică albă. whither ChwioV] (inv. Ut.) I. aaV., conj. A. interog. unde? încotro? B. relativ (acolo) whiteface ['hwaitfeis] s. clovn. unde; go ~you will du-te unde vrei. II. s. destinaţie. white fir [~ 'fa;'] s. (bot.) brad (Abies alba). whithersoever [,hwiâosou'cvar] adv. (inv., lit.) orişiunde; în orişice direcţie; oriîncotro. whiterward ['hwiOawad] adv. (înv., Ut.) 1. unde, încotro. 2. oriunde, în orice loc. whitefish [~'fi/] s. (iht.) varietate de somn (Coregonus). whiting1 ['hwaitirj] s. cretă, tibişir. white-flowered [~'flauod] adj. cu flori albe.
1039
wide-mouthed
whom [hu:mjorma tare, huni forma slabă] pron. dat. şi ac. de la w h o; pe cine; pe whiting2 s. (sg. şipl.) (Hit.) mcrlan (Gadus merlangus). care; by ~ was this book written? de cine a fost scrisă această carte? whitish [Viwaiti/] adj. albicios, alburiu. whomever ['hu:m'ev9r[ pron. daţ. şi ac.de la w h o e v e r . whitlow [Vtwitlou] s. (med.) panariţiu, sugel. whomp [hwonip] (amer. fam.) I. s. lovitură, izbitură, plesnitură. II. vb. tr. 1. a înfrânge Whit Monday ['hwit 'nwndi] s. Lunea Rusaliilor. decisiv (o persoană, o echipă etc.). 2. a plesni, a lovi. whitsun ['hwitsn, amer. -san] s.v. W h i t s u n d a y . Whitsunday [Viwit'sAndi, -sn'dei] ş. Rusalii, Duminica Rusaliilor. wliomsoe'er ['hu:msoue3r] pron. (poetic) v. w h o m s o e v e r . Whitsuntide [7/witsntaid, amer. -ssnt-j s. Duminica Rusaliilor şi zilele următoare, whomsoever ['huimsou'evo1"] pron. dat. şi ac. de la w h o s o e v e r . săptămâna Rusaliilor. whoo [hwu:] interj, (exprimă mirarea, plăcerea etc.) a! o! ah! vai! aoleu! whittle ['hwitl] I. s. (înv.) cuţit lung de măcelar, satâr. II. vb. A. tr. 1. a ciopli, a subţia, whoop [hu:p] I. s. 1. strigăt. 2. strigăt de luptă. 3. (fam.) „ceapă degerată", iotă; not a tăia, a ascuţi (lemmd) cu cuţiturl. 2. to ~ down / away a) a ascuţi, a subţia, a reduce, worth a ~care nu face un ban / o ceapă degerată. II. vb. intr. a striga; a chiui. III. interj. a micşora prin tăiere; b) (fig.) a atenua, a reduce; to ~ away the distinction between hei! alo! măi! a face să dispară deosebirea dintre. B intr. a se ocupa cu cioplitul. whoop-de-do(o) [7iwu:pdi'du;] s. (amer. fam.) 1. serbare zgomotoasă. 2. discuţie / ceartă whity [Viwaiti] I. adj. alburiu, albicios. II. s. (amer.peior.) (în limbajul negrilor) (individ) aprinsă (mai aleş în public). 3. publicitate exagerată. alb. whoopee ['wupi(:), amer. şi 'hwu(:)-, hu:-] (pop.) I. ş- petrecere, chef; to make ~ whity [Vtwaiti] adj. spre alb, albicios (se foloseşte şi în combinaţie cu alte nume de a petrece, a se distra. II. interj, ura! uuu! culori); ~-brown castaniu-deschis. whooping-cough ['hu:pinko(;)f| s. tuse convulsivă/ măgăreaseă. whiz kid [7iwiz kid] s. (şl.) 1. copil-minune. 2. tânăr talent. whop [hwop] I. vb. A. tr. (fam.) 1. a părui, a zvânta în bătaie. 2. a birui, a învinge. whiz(z) ['hwiz] I. s. 1. vâjâit, şuier(at), şuierătură (a unui glonţ, a unei săgeţi etc.). B. intr. (amer.) a cădea greu / ca un bolovan. II. s. (fam.) lovitură. 2. (amer. si.) matrapazlâc, afacere abilă, şmecherie. 3. (amer. fam.) expert, specialist; whopper ['hwop3r] s. (fam.) 1. namilă, matahală. 2. minciună gononată / sfruntată. (meşterul) ştie-tot. 4. (şl.) energie, vigoare; vervă. II. vb. intr. avâjâi,aşuiera,azbârnâi; whopping ['wopin] (fam.) I. s. marmeladă. II. adj. mătăhălos, enorm. to ~ past a trece în viteza. whor* [ho;r, hoar] I. s. prostituată, târfa, curvă. II. vb. intr. 1. a fi destrăbălat. 2. a se whizz-bang [~b£en] I. ş. 1. (mil., şl.) obuz de calibru mic, şrapnel; grenadă. 2. (amer.) prostitua. gluma. II. adj. (amer. fam.) excelent, clasa-ntâi, grozav. whor*dom l'hordam] s. 1. prostituţie. 2. desfrâu, dezmăţ. whizzer [7jwiz3r] ş. 1. zbârnâitoare, şuierătoare. 2. (tehn.) centrifugă. whor*monger ['ho:
widen
widen [Vaidn] vb. A. tr. 1. a lărgi; a lăţi. 2. a întinde (influenta, graniţele etc.). B. intr. a se lărgi; a se lăţi; a se întinde; a se extinde. widener [-3'.] (telin.) dispozitiv de lărgire; extensor; lărgitor. wideness ['waidnis] s. 1. lărgime, lăţime. 2. întindere (vastă). widening ['waidonin] s. lărgire, lăţire (şi fig.). wide-open f'waid'oupon] adj. larg deschis. wide-range [~'reind3] adj. 1. cuprinzător. 2. (fiz.) cu / de bandă largă. widespread [~spred,'-'-] aay. 1. (despre aripi) larg întinse 2. larg răspândit, universal. widgeon fwid33n, -d3in] s. 1. (omit.) varietate de raţă sălbatică (Anas penelope) Anas americana). 2. (înv.) prost, neghiob, tâmpit. widget [\vid3it] s. (amer. fam.) sculă, instrument, dispozitiv. widish l'waidi/] adj. destul de larg / încăpător / cuprinzător /lat. widow [Vidou] I.s.l. văduvă. 2. (fam.) articol excedentar; obiect desperecheat. 3. mână moartă (la jocul de cârti). 4. (poligr.) rând scurt (la sfârşitul unui paragraf). II. vb. tr. 1. a văduvi. 2. (poetic) to ~ of a văduvi de, a lipsi de. widowed [-d] adj. 1. văduvit, rămas văduv. 2. ~ of lipsit / văduvit de. widower ['widows'] s. văduv. widowhood ['widouhud] s. văduvie. widow lady ['widou ileidi] s. v. w i d o w (I). widowmaker [rwidou>meikor] s. (mine) perforator. width [wid9, witO] s. 1. lărgime, lăţime; întindere. 2. bucată de postav de oarecare lăţime. 3- (fîg-) lărgime (a vederilor), orizont. 4. (mine) grosime a stratului (între culcuş si acoperiş). wield [wi:ld| vb. tr. a stăpâni, a conduce; a mânui; to ~ the sceptre a purta sceptrul, a guverna; to ~ a formidable pen a mânui condeiul cu măiestrie, a fi un mare scriitor. wielder ['wkldo'] s. mânuitor (al paloşului etc.). wieldless ['wi:ldlis] adj.) greu de mânuit. wicldy ['wi.idi] adj. (despre o armă etc.) maniabil; uşor de mânuit. wiener ['wi:ns'] s. (amer. gastr.) aprox. crenvurşt. wienie [Virni] s. (amer. fam.) v. w i e n e r . wife [waif], pl. wives [waivz] s. soţie, soaţă, nevastă; lawful ~ soţie legitimă; to give to ~ a da de soţie; to make a good ~ a fi o soţie bună. wife beater ['waif >bi:tsr] s. (fam.) bărbat care-şi bate nevasta. wife-bound [~baund] adj. (rar.) v. w i f e - r i d d e n . wifehood ['waifhudl s. situaţia de femeie măritată. wifeless ['waiflis] adj. neînsurat, necăsătorit; fără soţie. wifelet ['waiflit] s. (fam.) soţioară, nevestică. wifelike ['waiflaik] adj. de femeie măritată, de soţie; conjugal; care stă bine unei femei măritate. wifely fwaifli] adj. v. w i f e l i k e . wife-ridden ['waifiridn] adj. care stă sub papucul soţiei, sub papuc. wifey ['waifi] s. (pop.) v. w i f e l e t . wifie s. (fam., glumei) v. w i f e l e t . ' wiffle-woffle ['wiflwofl] s. (sl.) înfumurat, om căruia nu-i ajungi nici cu prăjina Ia nas. wig [wig) I. s. 1. perucă; (fam.) my ~! p-onoarea mea! zău! pe legea mea!; (fam.) ~s on the green discuţie aprinsă; ceartă, sfadă; (fam.) a big ~ ştab, somitate. 2. (fam.) păr lung, plete. II. vb. tr. 1. a pune o perucă (cuiva). 2. (fam.) a mustra, a dojeni. wigan [Vigon] s. (text.) pânză tare (pentru confecţii). wigeon [Vid3n] s. v. w i d g e o n . wigged [wigd[ adj. cu perucă, purtând perucă. wiggery ['wigori] s. 1. peruci. 2. moda perucilor; purtatul perucii. wigging ['wigirj] s. (fam.) răfuială, săpuneală. wiggle ['wigl] vb. A. tr. a mişca încoace şi încolo, a clătina, a agita. B. intr. 1. a şerpui. 2. a şovăi. wiggly [-i] adj. şerpuit, cotit. wight1 [wait] s. (înv., glumeţ, dial.) ins, individ, persoană, fiinţă; luckless ~ghinionist; a sorry ~ un om sărac. wight2 adj. (înv., dial.) curajos, wigless ['wiglis] adj. fără perucă. wig maker ['wig .niciko'] s. peruchier. wigtail tree ['wigteil tri:] s. (bot.) scumpie (Cotinus coggyria). wigwag ['wigwaîg] I. vb. intr. 1. (mii. mar.) a semnaliza cu steguleţe / fanioane. 2. a umbla de colo până colo, a se fâţâi. II. s. (mii. mar.) semnalizare cu fanioane. III. aav. încoace şi încolo. wigwam ['wigwzeni, amer. -wo(:)m] s. wigwam (colibă a indienilor nord-americani). wilco ['wilkouj inter/. 1. (în radio si transmisiuni) indicaţie că mesajul recepţionat va fi executat. 2, (fam.) se face ! s-a făcut ! wild [waild] I. adj. 1. sălbatic; nedomesticit; primejdios, periculos; (despre animale) ~born născut în libertate. 2. sălbatic, necultivat, care creşte pe câmp etc.; ~plants plante sălbatice. 3. sălbatic, neobişnuit; romantic; exotic. 4. sălbatic, necivilizat; primitiv; barbar. 5. furtunos, bântuit de furtuni. 6. (mai ales fam.) dezlănţuit; turbat; apucat; înnebunit, nebun; ~ with fear nebun / înnebunit de frică / groază. 7. (despre sentimente etc.) nestăpânit; dezlănţuit. 8. (despre un plan etc.) nebunesc; smintit. 9. fără legătură cu subiectul etc. 10. (despre păr) despletit; nepieptănat. II. adv. 1. sălbatic; nebuneşte; prosteşte. 2. (a trage cu arma etc.) la întâmplare. III. s. 1. pustietate. 2. pustiu, deşert. 3. sălbăticie, sălbăticiune. wild animal ['waild 'aaiimcil] s. animal sălbatic / de pradă. wild beast [~ 'bi:st] s. fiară sălbatică, sălbăticiune. wild boar [~ 'bo:', bos'] s. (zool.) mistreţ, porc-sălbatic (Sus scrofa).
1040
wildcat ['waildkan] I. s. 1. (zool.) pisică-sălbatică (Felis sylvestris). 2. (mar.) barbotină. 3. (mine) sondă într-oregiuneneexploatată; sondă forată la întâmplare. 4. (ec.) întreprindere riscată. 5. (sl.) grevă neautorizată de sindicat. II. adj. 1. nesigur, riscat; fără sorţi de izbândă; extravagant; ~specuIation speculaţie riscată. 2. (tehn.) neverificat. 3. (desprepersoane) din cale-afară de independent. 4. ilegal. III. vb. intr. 1. a se aventura (în taină) în căutare de zăcăminte (pe proprietatea altcuiva). 2. a se hazarda în căutare de câştig. wildcat drilling f~ idrilirj] s, (mine) foraj de prospecţiune. wildcatter ['waildikano'] s. (fam.) prospector / căutător-aventurier (de (iţei, de minereuri etc.). wildcat train [~ 'trein] s. (amer.ferov.) tren care nu figurează în orar; tren special. wild celery ['waild 'şelari] s. (bot.) sârmuliţă, beteală, orzoaică-de-baltă (Vallisneria spiralis). wild cherry ['waild't/eri] s. (bot.) vişin-sălbatic (Primus demissa). wild cotton [~ 'kotn] s. (bot.) ceară (Asclepias syriaca). wild cucumber [~.'kju:kon}bo'] s. (bot.) plesnitoare (Ecballium elaterium). wild dog [~ 'dog] s. (zool.) 1. câine-sălbatic (Cuon sp.). 2. câine sălbatic; câine rătăcit / vagabond / fără stăpân. wild duck [~ 'd/\k] s. (omit.) raţă-sălbatică (A/tas platyrhyncos). wildebeest ['wildibirst, amer. -dob-, 'vildobeist] s. (zool.) gnu (Connochaetes gnu). wild emmer ['waild 'emo'J s. v. w i 1 d w h e a t. wild engine [~ 'enajn] s. (ferov.) locomotivă care a scăpat de sub controlul mecanicului. wilderness ['wildonis] s. 1. deşert, pustiu, pustietate; a voice in the ~ glas care strigă în pustiu; to go into the ~ a-şi pierde funcţia; a cădea în dizgraţie. 2. grădină saw parte de grădină lăsată în paragină. 3. sumedenie, puzderie. 4. singurătate, loc retras, sihăstrie. wild-eyed ['waild'aid] adj. cu privirea rătăcită saw speriată. ' wildfire [~
1041
windless
face-o / n-aş face asta pentru nimic în lume. C. frecventativ a obişnui să; (mai ales would) 3. (med.) vânt(uri), gaze intestinale; to break ~ a scăpa un vânt. 4. curent, suflu; knocked obişnuia să; obişnuiau să; (tradus mai ales prin imperfect); he ~ sit there for hours sade down by the ~ of the blow doborât de suflul loviturii. 5. (muz.) the ~ instrumentele de / stă acolo / obişnuieşte să şadă / să stea acolo ceasuri întregi; he would sit there for suflat. 6. suflu, respiraţie, răsuflare; to lose ~ a-şi pierde răsuflarea; to get / to recover hours şedea / stătea acolo ceasuri întregi, obişnuia să şadă / să stea acolo ceasuri întregi; one's ~ a-şi recăpăta respiraţia; a good ~ o respiraţie bună / regulată; a bad ~o respiraţie he would go to the beach every morning în fiecare dimineaţă obişnuia să se ducă / se neregulată; to get one's second ~ a-i reveni respiraţia; to hit / to catch smb. in the ~ ducea la plajă. D. naţional (rar) a vrea, a dori; I would it were otherwise aş vrea / aş a lovi pe cineva în plex. 7. (fam.) lucru inutil, zădărnicie, deşertăciune; vorbe goale; these dori să fie altfel; păcat că nu e altfel; II, s. 1. voinţă; voie; voliţiune; of one's own ~ din promises are merely ~ aceste promisiuni sunt vorbe în vânt; to dispute about the ~ proprie voinţă; de bunăvoie; with a ~a) bucuros; b) de voie, din proprie voinţă; (rel.) a se certa degeaba; his speech was ~ discursul lui a fost lipsit de conţinut / n-a fost decât Thy ~ be done facă-sc voia Ta. 2. dorinţă; poftă. 3. scop, ţel. 4. testament, legat; to make simplă vorbărie. 8. (telm.) troliu. 9. (text.) înfăşurarea scniitortului. one's ~a-şi face testamentul. wind2 vb. tr. past şi part. trec. winded ['windid] 1. a adulmeca, a simţi (mirosul willed [wild] adj. 1. voit, voluntar; strong— cu voinţă puternică; self-~ voluntar; ill văruitului); the hounds ~ed the fox câinii au adulmecat vulpea. 2. a face (pe cineva) -~rău intenţionat. 2. sugestionat; sub înrâurirea altuia. 3. dispus (să facă ceva). să-şi piardă respiraţia; the stiff climb ~ed him urcuşul greu i-a tăiat respiraţia. 3. a lăsa willful ['wilful] etc. v. w i l f u l etc (un om, un animal etc.) să răsufle; a brief stop to ~ the horses un scurt popas pentru a willies [Viliz] s. pi. (amer. pop.) nervi; nervozitate; trac. da cailor răgaz să respire. 4. [waind, amer. şi wind] pas/, şi part. trec. winded [waindid] willing ['wilin] adj. 1. dispus, gata, pregătit; înclinat; I am not ~ to believe him nu sau wound [waund] a sufla, a trâmbiţa; to ~ the horn a suna din corn; to ~a call a scoate sunt dispus să-1 cred. 2. binevoitor. 3. voluntar. 4. volitiv; al voinţei. o fluierătură. willingly [-li] adv. 1. bucuros; de bunăvoie, din toată inima; cu plăcere. 2. spontan. wind3 [waind], past şi part. trec. wound [waund] vb. A. intr. 1. a se răsuci, a se învârti; willingness [-nis] s. 1. bunăvoinţă; bucurie; I'll do it with the utmost ~ am s-o fac a fi răsucit; învârtit. 2. (despre drumuri etc.) a şerpui; a coti; (despre râuri) a face meandre. din toată inima / bucuros. 2. consimţire, asentiment, aprobare. 3. (despre judecată, păreri) a se schimba. 4. (fig.) a o întoarce, a o suci; a o cârmi. 5. (despre will-less E'willis] adj. tară voinţă, lipsit de voinţă; Iară caracter. lemne) a se strâmba. 6. to ~ into / in a se insinua în, a se vâri în, a se introduce în; to ~ will-lessness [-nis] s. lipsă de voinţă: (med.) abulie. round a se înfăşură în jurul (cu gen.), a se încolăci în jurul (cu gen.) / pe; (despre drumuri will-o'-the-wisp ['wibos'wisp] s.l.v. J a c k - o' - 1 a n t e r n (1). 2. (fig.) miraj, etc.) to ~up a şerpui urcând; to ~down a şerpui coborând. B.tr. 1. a înfăşură, a încolăci, amăgire, himeră, iluzie. 3. (bot.) cleiul-pământului (Nostoc communis). (text.) a depăna; a răsuci (un fir). 2. a înfăşa, a înveli; to ~ a corpse a înveli (in giulgiu) willow i'wilou] s. 1. (bot.) salcie, răchită (Salix); to wear the ~, to sing ~ a jeli pierderea un cadavru. 3. a rula, a învârti; a pune în mişcare (şifig.); to turn and ~ the penny a da sau absenţa iubitului. 2. bătătoare (l« cricket). 3. (text.) lup (bătător); maşină de curăţat bani cu camătă. 4. a întoarce (un ceasornic). 5. (mar.) a cârmi, a vira (un vas). 6. a urca, deşeuri. 4. (te/m.) bătător de cârpe. a ridica (cu macaraua); a scoate (minereu din mină). 7. to ~ about / around a înconjura, willow bed [~ bed] ş. sălciş. willow-herb [~hs:b] s. (boţ.) 1. zburătoare (Epilobium angustifolium). 2. răchitan a încinge; to ~in / into a aduce în stare de; to ~ into a ball a face ghem; to ~ off a depăna; to ~on a desface, a descolăci; to ~ round a înfăşură, a încolăci; she wound her arms (Lythrum salîcaria). round the child îşi încolăci braţele în jurul copilului; to ~ up a) a învârti, a încolăci, willow picker [~ ' piksr] s. (text.) maşină de curăţat deşeuri. a înfăşură; to ~ up a piece of string a înfăşură o bucată de sfoară; b) a întinde (coarda willowware ['wilouwsa1"] s. (amer.) (obiecte din) porţelan cu stilizări de salcie. la vioară); c) a învârti (ceasul); d) a întări (disciplina); e) a excita; a întărâta; a person willowy ['willowi] adj. 1. plin de sălcii. 2. mlădios, suplu, zvelt. wound up to fury o persoană adusă în stare de furie;f) a termina, a isprăvi, a încheia; willynilly ['wili'nili] I. adv. vrând-nevrând. II. adf şovăitor, nehotărât. he wound up his speech îşi încheie discursul; g) a termina, a lichida (o afacere). willy-willy fwili'wili] s. (austr.) furtună ciclonică. wind4 [waind] s. deformaţie, strâmbare (a scândurilor, lemnelor etc.). Wilson chamber ['wilsn it/eimba1"] s. (tehn.) cameră Wilson / de ionizare. windage ['windid3] s. 1. deviere (a unui proiectil din cauza vântului); grad de deviere. wilt1 [wilt] (mv.) pers. a H-a singular a indic. prez. de la w i 11. wilt21. vb. A. tr. a veşteji, a ofili. B. intr. 1. a se veşteji, a se ofili. 2. (fa/u.) a se pierde 2. rezistenţă a aerului. 3. (mar.) partea expusă vântului (la un vas)'. 4. (med.) contuzie. CU firea; a se face mic, a se dezumfla (la auzul imputărilor etc.). II. s. vestejire, ofilire. 5. (tehn.) joc, spaţiu liber (între două piese). windbag [Vindbaeg] s. 1. rezervor de aer. 2. burduf (de cimpoi). 3. (fam.) flecar, wilting point ['wiltin point] s. (agr.) coeficient de ofilire / de vestejire. Wilton carpet ['wiltsn -ka:pit] s. covor pluşat fabricat pentru prima oară la Wilton. palavragiu. wily ['waili] adf şiret, viclean; he's a ~old bird e un pişicher bătrân. wind-bend [~bent] adj. v. w i n d - s h a k e n . wimble ['wimbl] I. s. burghiu cu coarbă. II. vb. tr. a sfredeli. wind-blown [~bloun] adj. bătut sau răsucit de vânt. wimple ['wimpl] I. s. 1. văl (al călugăriţelor); testcmel, broboadă, basma, marama. wind-bound [~baund] adj. (mar.) oprit (în loc) de vânturi potrivnice / contrarii. 2. meandră, cot (de drum etc.). II. vb. A. tr. 1. a pune vălul pe, a învălui (capul) în wind box [~ boks] s. (meteor.) cutie de vânt. broboadă. 2. (rarfig.) a îmbrobodi, a lega la ochi. B. intr. (despre ape curgătoare) a şerpui, wind bracing [~rbrcisirj] s. (co/istr.) contravântuire. a forma meandre. windbreak [~breik] s. (amer. agr.) perdea de protecţie. win1 [win] I. vb. past şi part. trec. won [wAn] A. intr. 1. a câştiga (mai ales datorită wind carving [~ iko:virj] s. eroziune (cauzată de vânt). norocului). 2. a reuşi. 3. to ~ through a ajunge la ţintă, a reuşi să ajungă la ţintă; to ~ wind chamber [~ «t/cimb3r] s. v. w i n d b o x . to the shore a ajunge la rnal / la ţărm, a reuşi să ajungă la ţărm / la mal. B. tr. 1. a ajunge wind channel [~ -t/aensl] s. (av.) tunel aerodinamic. la, a câştiga; to ~ fame a dobândi / a câştiga faimă; to ~ a race a câştiga o cursă / o wind-cone [~koun] s. (av.) sac de vânt. întrecere; to ~ a prize a câştiga un premiu. 2. a câştiga; a lupta pentru; to ~ one's bread wind crack [~ kraîk] s. rulura (defect al lemnului). a-şi câştiga pâinea / existenţa / traiul. 3. a ajunge / a sosi / a veni la, a ajunge; at dawn wind dial [~ .dai^l] s. anemofraz. we won the chalet în zori am ajuns la cabană. 4. a câştiga (dragostea, favoarea etc.). wind egg [~ eg] s. ou nefecundat (care nu dă pui). 5. a convinge (pe cineva). 6. (mine) a tăia, a extrage; a recupera. II. s. (fam.) 1. succes, wind engine [~ .end3in] s. 1. motor eolian. 2. moară de vânt. victorie. 2. câştig, profit. winder ['wainda1"] s. 1. (teAt.) maşină de depănat / bobinat. 2. (text.) depanator, lucrător win2 vb. tr. (scoţ.) a usca la soare. care deapănă. 3. treaptă (a unei scări în spirală). 4. (bot.) plantă agăţătoare. 5. cheie de wince [wins] I. vb. intr. a se înfiora, a tresări; a se chirci, a se zgârci (mai ales de durere), întors ceasornicul. a se crispa. II. s. convulsie, tresărire (nervoasă, de durere); crispare. windfall ['windfrt.l] s. 1. rod scuturat de vânt; fruct căzut din pom. 2. pom doborât de wincey ['winsi] s. ţesătură cu fir de lână şi bumbac. vânt; căzătură de arbori. 3. plcaşcă, chilipir. 4. moştenire neaşteptată. 5. curent de aer winch [wintfl s. 1. (telm.) troliu, vinci, macara, gruic; manivelă. 2. mulinetă (la undiţă). (de la munte). 6. (jur.) achiziţie. 3. (mar.) tambur, argat. 4. (text.) vârtelniţă. windfallen [-n] adj. doborât de vânt. Winchester bottle ['wint/iste -botl] s. sticlă cu un conţinut de optzeci de uncii. windflower ['windiflaua1-] s. (bot., poetic) anemonă (Anemone). wind1 [wind, poetic waind] I. s. 1. vânt; (war.) fair ~ vânt favorabil; (mar.) contrary wind force [~ fo:s] s. tăria / intensitatea vântului. / foul ~ vânt potrivnic; constant ~ vânt constant; whistling ~ vânt şuierător; (mar.) before wind-ga(u)ge [~gcid3] s. (meteor.) anemometru; anemograf. / down the ~ cu vânt din pupa; on the ~ luat / purtat de vânt; (mar.) to sail close to / windhouse [~haus] s. (amer.) adăpost contra uraganelor (în /xirte subteran). near the ~ a strânge vântul; (fam.) to sail close to the ~ a face afaceri îndoielnice; (mar.) windhover [~ihov3r] ş. v. k e s t r e l . on ~ cu vânt strâns; with the ~ on the quarter cu vânt mare larg; like the ~ iute ca windiness ['windinis] s. 1. caracter furtunos; ~of the weather vreme de furtună. 2. (fg.) vântul; in the teeth of the ~, in the ~*s eye cu vântul drept în faţă, în contra vântului; between ~ and water a) (mar.) pe linia de plutire; b) (fam.) într-o situaţie dificilă, între găunos ie. winding ['waindinj I. adj. şerpuit, cu cotituri, sinuos; în spirală; întortocheat. II. s. ciocan şi nicovală; there is smth. in the ~ pluteşte ceva în aer, se pregăteşte ceva; how / where the ~ flows / lies încotro bate vântul; cum stau lucrurile, ce întorsătură au să ia 1. cotitură, serpuitură, sinuozitate, spirală. 2. (anat.) circumvoluţie. 3. (electr.) bobinaj. lucrurile; to fly / to go to the ~s a se risipi ca fumul, a dispărea fără urmă; to get / to winding-sheet [~'/i:t] s. 1. giulgiu, linţoliu. 2. scursură de ceară (pe lumânare). take ~ a deveni cunoscut; to take the ~ out of smb.'s sails a) a-i lua cuiva apa de la winding wire f~ waia1"] s. sârmă de bobinaj. moară; b) a dejuca planurile cuiva; to talk to the ~ a vorbi în deşert; (fam.) head ~ vânt wind instrument ['wind-instrumsnt, -tram-] ş. (muz.) instrument de suflat. din prova; (prov.) he that sows (the) ~ will reap (the) whirlwind cine seamănă vânt windjammer [~id3feni3r] s. 1. (mar.) navă cu vele pătrate. 2. (fam.) lăudăros, fanfaron. culege furtună; from the four ~s din(spre) cele patru vânturi; (prov.) the ~in one's face wind-laid [~lcid] adf (geol.) eolian. makes one wise nevoia te învaţă; (sl.) to get the ~ up a se speria, a se înspăimânta; (şl.) windlass [\vindtes] s. 1. (mar.) vinci de ancoră; tambur. 2- (tehn.) ax de troliu; troliu, to put the ~ up a speria, a înspăimânta (pe cineva); (sl.) to raise the ~ a face rost de vârtej; granic. bani. 2. miros (lăsat de vânt în urma lui); (cinegetică) to have the ~ of one's game windless ['windlis] adf 1. (despre condiţiile atmosferice) fără vânt, calm. 2. gâfâind, a adulmeca vânatul; (fam.) to get the ~ of smth. a mirosi ceva, a prinde ceva de veste. cu răsuflarea întretăiată.
windmill
windmill ['winatail) s. 1. moară de vânt; to tilt at / to fight ~s a se lupta cu morile de vânt. 2. (av.) mulinet, morişcă. windmill plane [~ plein] s. (av.) autogir; elicopter. wind motor ['wind iinoutor] s. (telm.) motor eolian. window [Vindou] s. 1. fereastră; (fig.) to put all one's knowledge in the ~ a-şi etala cunoştinţele, a se lăuda / a se făli cu cunoştinţele sale; blind / blank / false ~ fereastră oarbă / falsă; stained-glass ~ vitraliu. 2. ghişeu. 3. vitrină. 4. (anat.) fereastră (a urechii). 5. pl. (fam.) ochelari. window arch [~ u:tf] s. buiandrug de fereastră. window bar [~ bu:r] s. şpros de fereastră. window case [~ keis] s. vitrină. window catch [~ ktet/J s. zăvor de fereastră. window cross [~ kro(:)s] s. cerceveaua ferestrei. window door [~ do:] s. uşă-fereastră. window-dresser ]'windouidres3r] s. vitrinier. window-dressing [~.dresirj] s. arta de a decora vitrina; (fig.) that's all mere ~ nu e decât praf în ochi; ~ of the balance sheet trucaj al bilanţului. window-envelope [--envoloup] s. (poligr.) plic cu fereastră. window fastener [~ ifa:snor] s. v. w i n d o w b a r . window flanning [~ -ftenirj] s. (coiislf.) cremonă. window-frame [~freim] s. 1. toc de fereastră, cercevea. 2. (auto) ramă (a geamului). window glass [~ gla:s] s. geam, sticlă pentru geamuri. window insulator [~ linsjulehV] s. (radio) izolator de intrare / racord. windowless [Vindoulis] adj. fără ferestre. window lintel ['windou .lintl] s. arhitravă a ferestrei. windowman [Vindowmsn], pl. windowmen [-mon] s. funcţionar care stă la ghişeu. window mullion ['window iiiiAlion] s. şpros (de fereastră). window-pane [~pein] s. geam (la fereastră), ochi de geam. window pier [~ pis r ] s. (constr.) întregol. window pillar [~ .pib r ] s.v. w i n d o w m u l l i o n . window post [~ poust] s. (constr.) stâlp (divizor) de fereastră. window recess [~ ri.ses] s. nişă de fereastră. window sash ]~ sa;/] s. batant / cercevea de fereastră. window screen [~ skri:n] s. (auto) geam. window-shopping [~'Jbpirj] s. to go ~ a căsca gura la vitrine fără a cumpăra ceva. window shutter [~ i/Ato'] s. oblon, volet. window-sill [—sil] s. (constr.) pervaz, parapet, solbanc. windpipe ['winapaipj s. (anat.) trahee. wind-pollinated ['windipolineitid] adj. (bot.) anemogam, polenizat prin vânt: wind pollination ['wind poliincijan] s. (bot.) polenizare anemofilă. wind-power station [~'paua isteifn] s. centrală electrică eoliană. windrow [Vinarou] I. s 1. brazdă (de iarba cosită). 2. margine de câmp arat. 3. şir de arbori doborâţi de vânt. 4. rând de cărămizi de turbă (aşezate la uscat). 5. (agr.) şanţ (la cultura trestiei de zahăr). II. vb. tr. a aşeza în brazde sau în rânduri. windrower ['windrouo1"] s. (agr.) vindrover, secerătoare pologară. wind sail [Vina1 scil] s. (mar.) mânecă de vânt, trombă de aerisire. windscreen [~skri:n] s. 1. (av., auto) parbriz; geam. 2. ecran de protecţie împotriva vântului. wind-shaken [-Jeikon] adj. clătinat de vânt. windshield ['wind/iild] (amer.) s.v. w i n d s c r e e n (1). windshield wiper [~ 'waipa1"] s. (auto) ştergător de parbriz. wind sleeve ['wind 'sli:v] s. v. w i n d c o n e. Windsor chair ['winzs 'tfs3r] s. scaun /jilţ Windsor (de lemn încrustat). wind stick ['wind stik] s. (av. sl.) elice. wind suction [~ .sAk/sn] s. (telm.) sucţiune. windsurf ['windso:f] vb. intr. (spart) a practica surful cu pânze. windsurfer [-or] s. (sport) surfer (p« surfeit pânze). windsurfing ['wind.s9:finj s. (sport) surfing (practical cu pânze). windswept [-swept] adj. bătut de vânturi, în bătaia vântului. wind tunnel [~ itAnsl] s. (av.) tunel aerodinamic. wind turbine [~ ita:bin] s. motor eolian. wind-up [VaindApJ s. sfârşit, încheiere; (sl.) to get / to have the ~ a se speria, a trage o spaimă. wind vane ['wind vein] s. giruetă, ampenaj de vânt. windward ['windwsd] I. adj. expus vântului; din direcţia vântului. II. s. parte opusă vântului; to get the ~ of a avea un avantaj faţă de; (mnr.) to work / to ply to ~ a naviga în volte contra vântului. III. adv. în bătaia vântului. wind way ['wind wei] s. (mine) galerie de aeraj. windy ['windi] adj. 1. vântos; bătut de vânt(uri). 2. gol, fără conţinut, apă de ploaie; ~ eloquence beţie de cuvinte, elocvenţă fără conţinut, vorbe goale; a ~speaker un vorbitor care îndrugă verzi şi uscate. 3. (rar) fluşturatic, vânturatic, neserios. 4. (sl.) speriat, înspăimântat. Windy City [~ 'siti] s. (amer.) (folosit ca supranume) oraşul Chicago. wine [wain] s. 1. vin; green ~ vin nou / de un an; sparkling ~ vin spumos; still ~ vin sec; to take ~ with smb. a închina / a ciocni un pahar cu cineva; to be in ~ a fi beat. 2. (înv.) chef studenţesc cu vin. wine bag ['wain bae-g] s. 1. burduf pentru vin. 2. (fig.) butoi fără fund, beţiv, beţivan. wine-bibber [~.bibor] s.v. w i n e b a g (2). wine-bibbing [~,bibirj] s. băutură; băut; beţie. wine-bottle [~ibotl] s. sticlă de vin.
1042
winebowl [~boul] s. cupă, pocal. wine-cellar [~selor] s. cramă. wine cooper [~ 'ku:por] s. degustător de vinuri, chelar, pivnicer. wine cup [~ kAp] s. cupă de vin. wine district [~ idistrikt] s. regiune vinicolă. wine grapes [~ greipsj s. pi. struguri de vin. wineglass [~glu:s, 'waingla:s[ s. 1. pahar de vin. 2. (med.) pahar (măsură corespunzând capacităţii a patru linguri de masă). wineglassful [~gla:siful] s. v. w i n e g l a s s (2). wine-growing [~ igrouirj] I. adj. vinicol, viticol. II. s. vinicultură. wine lees [~ li:z] s. pl. drojdie de vin. wine merchant [~ .ni3:tjpnt] s. negustor de vinuri. winepress [~pres] s. teasc. winepressing [-ipresirj] s. must de struguri. wine production [~ preidAk/an] s. vinificaţie, preparare a vinului. winery ['wainari] s. (amer.) cramă; întreprindere de vinificaţie. wineskin [-skin] s.v. w i n e b a g (1). wine-stained [~steind] adj. pătat de vin. wine-stone [~stoun] s. (chim.) tartru, tirighie. wine vat [~ vaet] j . v . w i n e p r e s s . wine-vault [~vo(:)lt] s. pivniţă de vinuri. wine vinegar [~ >vinig3r] s. oţet de vin. wing [win] I. s. 1. aripă; to add / to lend ~S to a da aripi (cu dat.), a accelera (cu ac.), a grăbi (cu ac.); to take under one's ~ a lua sub aripa sa (ocrotitoare); to take ~ a-şi lua zborul, a dispărea; to be on the ~a) a zbura; b) (fam.) a merge din loc în loc, a călători, a voiaja; (poetic) his ~s are sprouting îi cresc aripile, îşi ia avânt. 2. (av.) regiment de aviaţie; (amer.) brigadă de aviaţie. 3.pl. (av.) galon; tresă. 4. (mil.) flanc, aripă. 5. (arhit.) aripă a unei clădiri. 6. (teatru) culise. 7. (glumeţ) braţ, mână; a touch in the ~ o rană la braţ. 8. (sport) atac de margine (la hochei, fotbal). II. vb. A. Ir. 1. a da aripi (cu dat.), a accelera, a grăbi; fear ~ed his steps frica i-a dat aripi / 1-a silit să grăbească pasul. 2. a împăna (o săgeată). 3. a zbura prin sau peste, a străbate în zbor. 4. a răni (braţul). 5. a clădi aripi la (un edificiu). B. intr. (to) a zbura (spre, la). wing area ['wirj .saris] s. (av.) suprafaţa aripii. wingback [-bask] s. (fotbal amer.) fundaş lateral. wing beat [~ bi:t[ s. bătaie, fluturare din aripi. wing-case [~keis] s. (entom.) elitră. wing cell [~ sel] s. (av.) celulă. wing-commander [~k3ima:nd3r| s. locotenent-colonel de aviaţie (în Anglia). wing-ding ['windin] s. (amer. sl.) bairam, zaiafet. winged ['wind] adj. 1. cu aripi, înaripat. 2. (fig. poetic) înaripat, avântat, impetuos, entuziast. winger ['win.9r] s. (sport) extremă. wing-flap [Vinflaep] s. (av.) aripioară de curbură, volet de torsionare; aripă auxiliară. wing-footed [~
1043
with
wise1 [waiz] I. adj. 1. înţelept, cu judecată, cu scaun la cap, cuminte, chibzuit, prudent; winter corn ['winta ko:n] s.v. w i n t e r c r o p . winter crop [~ krap] s. semănături / culturi de toamnă. ~ after the event care dă sfaturi şi soluţii după comiterea unei greşeli; to come away wintergreen [~gri:n] s. (bot.) perişor (Pyrola minor). none the ~ / as ~ as he went a se duce bou şi a se întoarce vacă, a nu adăuga nimic la winter hardiness ['wintar ha:dinis] s. (agr.) rezistenţă la frigul iernii. cunoştinţele sale cu toate că a avut prilejul. 2. infonnat, cunoscător, ştiutor; to get ~ to winter-hardy ['wintatha;di] adj. (agr.) rezistent la frigul iernii. a fact a sesiza un fapt, a-şi da seama de ceva; to put smb. ~ a avertiza pe cineva. 3. cu wintering fwiiiterinj s. hibernare. puteri oculte. II. vb. tr. (amer. fam.) to ~ up a infomia; a preveni. winterize fwintaraiz] vb. tr. a adapta Ia condiţiile de iarnă. wise2 s. chip, fel, mod; in no ~în nici un chip; in this ~în acest chip; in some ~într-un winterkill ['wintakil] (amer. agr.) I. s. distrugere / picire (a unei plante, culturi etc.) fel oarecare; (înv.) in solemn ~ în mod solemn. prin îngheţ. II. vb. A. intr. (despre plante) a pieri prin îngheţ, a degera. B. tr. a distruge wise3 adv. (în cuvinte compuse) în chip de, ca; cross-wise în chip de cruce; dogwise (o plantă, o cultură etc.) prin îngheţ. ca un câine; peasant—ţărăneşte. winterkilling ['wintakilirj] s. (amer. agr.) distrugere /picire (a unei plante, culturi etc.) wiseacre ['waizteika1"] s. (peior.) 1. persoană care se crede atotştiutoare; pedant. prin îngheţ. 2. „deştept"; prost, tâmpit. winterly ['wintali] adj. v. w i n t r y . wisecrack ['waizkrzek] (sl.) I. s. 1. glumă, spirit, banc; vorbă de duh. 2. pildă (înţeleaptă). winter quarters [Vinta .kwa:taz] s. pi. (mii) cazări / încartiruiri pe timpul iernii. II. vb. intr. 1. a spune glume/bancuri. 2. a vorbi în pilde. winter resort [~ ritza:t, -raz-] s. staţiune (climaterică) de iarnă. wisely ['waizli] adv. înţelept, cu înţelepciune. winter sports [~ spa:ts] s. pl. sporturi de iarnă. wise man ['waiz man] s. (înv.) vrăjitor, solomonar. wintertime [~taim] s. iarnă, timp de iarnă; sezon de iarnă. wisent [Vi:zant] s. (zool.) zimbru (Bison bonasus). winter wheat [~ l»wi:t] s. (bot.) grâu-de-iarnă (Triticum hybernum). wise saw ['waiz so:] s. zicală, proverb. wintry ['wintri] adj. 1. de iarnă, hibernal. 2. (jig.) glacial, îngheţat, rece; ~ smile wise woman [~ -wuman] s. (înv.) 1. vrăjitoare. 2. moaşă, doftoroaie. a) zâmbet rece; b) surâs de descurajare; ~ reception primire glacială. wish [wi/] I. vb. A. intr. to ~ for / after a dori (cu ac.), a aştepta (cu ac), a tânji după; winy ['waini] adj. de vin; cu miros sau cu gust de vin. they ~ed for the day aşteptau eu nerăbdare ziua; to ~ for smth. a dori ceva; to have wipe [waip] I. s. 1. ştergere; şters; to give smth. a ~ a şterge / a curăţa ceva. 2. (tel.) everything one can ~ for a avea tot ce-şi poate dori cineva. B. tr. 1. a dori; I - 1 were tranziţie cinematică a imaginii. 3. (si.) batistă. II. vb, tr. 1. a şterge (cu batista, cu căr]xi a bird a-şi dori să fiu o pasăre; păcat ca nu sunt pasăre. 2. a voi, a vrea; I ~ it to be etc.). 2. to ~ away / off a şterge, a îndepărta / a înlătura prin ştergere; (şi fig.) to ~ out finished vreau ca acest lucru sa fie terminat. 3. a ura, a dori (ceva, cuiva); a felicita (pe a) a şterge, a curăţa; b) (si.) a slei de puteri, a extenua. cineva); I ~ you joy îţi doresc fericire; to ~ smb. good morning a spune cuiva wiped out [waipt 'aut] adj. (si.) 1. sleit / secătuit de puteri. 2. drogat. bună-dimincaţa. II. s. 1. dorinţă; dor, poftă, chef; a great ~ to go o mare dorinţă de a wipe-out area ['waipaut tearia] s. (tel.) zonă de proastă recepţie (din cauza vecinătăţii pleca; he disregarded my ~es mi-a nesocotit dorinţele. 2. urare, dorinţă; New Year's unei puternice staţiuni emiţătoare). ~es urări de Anul Nou. wipe-out zone [~ zoun] s. v. w i p c - o u t a r e a . wishbone f'wi/boun] s. iadeş. wiper ['waipar] s. 1. ştergător de parbriz. 2. (te/m.) raclctă. 3. (tel.) braţ portcontact, wisher ['wi/ar] s. 1. doritor. 2. persoană care urează ceva; urător. pottperie. 4. (sl.) ucigaş plătit. wishful ['wi/ful] adj. doritor, dornic, însetat. wire ['waiar] I. s. 1. sârmă, fir de sârma; (fig.) to pull the ~s a trage sforile, a conduce wishfully [-i, -făli] adv. cu dor; cu pasiune; cu aviditate. din umbră (un partid, o mişcare); (electr.) high tension ~ fir de înaltă tensiune. 2. laţ wishful thinking ['wi/ful iGinkirj] s. dorinţe deşarte, iluzii. (de prins fxisări, iepuri etc.). 3. fir (pentru tăiat brânza, untul etc.); cork ~sârmă pentru wishing bone ['wi/irj boun] s. iadeş. scos dopuri din sticle; puppet ~ fire pentru manipulat marionete. II. vb. A. tr. 1. a lega, wish-wash fwi/wa/] s. (fam.) 1. băutură slabă / apoasă. 2. flecăreală, trăncăneală, a uni, a fixa (sârma, firul, cablul). 2. a instala, a monta (un fir, un cablu). 3. a telegrafia, 4. a îngrădi (o deschidere) cu o reţea de fire. 5. (mil.) a face un baraj de sârmă în jurul palavrageală, vorbărie, apă de ploaie. wishy-washy l'wi/i>wa:/i] adj. (fam.) 1. (despre mâncăruri) fad, fără gust; (despre supă, (cu gen.). 6. a prinde (un iepure) în laţ. 7. to ~ in a îngrădi (un teren, o curte etc.); to ~ off a izola (un teren etc.) cu grilaj; (electr.) to ~ up a monta, a cupla (pile etc.) B. intr. ceai etc.) slab. 2. fără conţinut, nesemnificativ. 3. (fam.) nehotărât, şovăielnic. 4. (fa/u.) 1. a trimite o telegramă. 2. to ~ for smb. a telegrafia după cineva; (sl.) to ~ in a se strădui (despre stil) dezlânat. wisp [wisp] s. 1. mănunchi, legătură (de paie, de fân); funie, rasucitură (de fân, paie / a se sili din răsputeri. etc.). 2. smoc (de păr). 3. stol (de becaţine). 4. măturică.
withal
12. cu; ca şi; la fel cu, Ia fel ca şi; she was the same ~ the other era ca şi cealaltă; era la fel cu cealaltă. withal [wi'So:l] I. ar/v. (fnv.) împreună, deodată; în plus; de asem*nea; de altfel. II. prep. cu; the sword he used to defend himself ~ sabia pe care a folosit-o ca să se apere. withdraw [wi&'dro:, wiO'd-],past, withdrew [~dru:],part. tree, withdrawn [~dro:n] vb. A. tr. a retrage; a retracta; a lua înapoi; they withdrew their army şi-au retras armata. B. refl. a se retrage. C. intr. a se retrage; a da îndărăt / înapoi; a renunţa. withdrawable[-3bl] adj. care poate fi retras. withdrawal [wia'dro:3l] s. 1. retragere; ~ of capital retragere a capitalului. 2. (mil.) retragere; repliere (a trupelor). 3. rechemare; ordin de rechemare. 4. retragere, retractare (a unui ordin, a unei acţiuni, promisiuni etc.). withdrawal symptoms [~ isimptomz, -timz] s. pl. (med.) simptome de reacţie în timpul abstinenţei (la toxicomani), sevraj. withdrawing room [wio'dro:in ru(:)m, wi8'd-] s. v. d r a w i n g r o o m . withdrawn [wid'drom, wiO'd-1 part. trec. de la w i t h d r a w . withdrew [wid'dru:, wiO'd-] past de la w i t h d r a w. withe [wiO, vi\ă, wai<5] s. nuia (de împletit coşuri), lozie, răchită. wither ['wi
1044
wittiness ['witinis, amer. şi -nes] s. spirit, duh, sare. witting ['witin] aay. deliberat, intenţionat. wittingly ['witinli] aaV. cu premeditare, conştient, intenţionat, deliberat. wittol [Vital] s. (înv.) soţ încornorat / îmbrobodit. wit tooth ['wit tu:0] s.v. w i s d o m t o o t h . witty ['witi] adj. 1. spiritual. 2. ingenios 3. sarcastic, zeflemitor; to be ~ upon smb. a lua pe cineva în zeflemea, a zeflemisi pe cineva, a lua pe cineva peste picior. wive [waiv] vb. A. tr. a lua de nevastă; a se însura cu. B. intr. a se căsători, a-şi lua nevastă. wivern(e) ['waivsm] s. (herald.) balaur înaripat. wives [waivz] pl. a"« la w i f e . wizard ['wizod] I. s. 1. vrăjitor, magician, vraci, solomonar; mag; the Wizard of the North Vrăjitorul nordului (supranumele lui Walter Scott). 2. scamator, prestidigitator. 3. (text.) dispozitiv pentru ridicarea iţelor. II. adj. 1. vrăjitoresc. 2. (sl.) minunat, excelent, superb. wizardry [-ri] s. vrăjitorie, magie, solomonie. wizen(ed) ['wizn(d)] adj. uscat, secat; zbârcit. wo [wou] inter/', (scot.) 1. ptru! (la cai). 2. ~ ha ho! hei ho! woad [woudj s. 1. (bot.) drobuşor, cardamă (Isatis tinctoria). 2. glast (culoare apropiată de indigo). woadwaxen ['woud.waeksan] s. (bot.) drobiţă (Genista tinctoria). wo-back ['wou'ba?k[ inter), (scot.) înapoi! wobble ['wobl] I. vb. A. intr. 1. a se bălăbăni, a se clătina. 2. a şchiopăta, a şonticăi. 3. (fig.) a şovăi, a ezita, a se codi. 4. a da din coadă. 5. a se fâţâi. 6. (despre glas etc.) SL vibra. 7, (auto) a fula. B. tr. a clătina; to ~ one's head a da din cap. wobbler [-or] s. 1. persoană şovăielnică. 2. (metal.) treflă, rozetă (la valţuri de laminare). wobbly [-i] adj. nestabil, nestatornic. wodge [wod3] s. morman, grămadă; teanc; felie. woe [wou] I.s. calamitate, nenorocire. II. inter/', vai!; ~is me! vai de mine! vai mie!; ~ be to him! ~ betide him! vai lui! blestem asupra lui! blestemat fie (el)! woebegone ['woubirgon] adj. 1. copleşit de durere. 2. mâhnit; nenorocit. woeful [Vouful] adj. 1. trist, mâhnit, îndurerat. 2. jalnic, demn de milă / de plâns. 3. dureros. woefully [-i, -făli] adv. jalnic; tânguios. woefulness [-nis, amer. si -nes] s. jale, nenorocire, durere. woesome ['wousam] adj. v. w o e f u 1. woke [wouk] past de la w a k e . woken ['woukan] part. trec. de la w a k e. wold [would] s. 1. podiş, platou. 2. depresiune. 3. teren nelucrat. 4. ff«v.) pădure. wolf [wulf] I. pl. wolves [wulvz] s. 1. fzool.) lup (Caniş lupus); to cry ~ a strica „lupul", a da o alarmă falsă; (fig.) to keep the ~ from the door / at bay a lupta cu foamea, a o duce de azi pe mâine; a o scoate la capăt; she-~ lupoaică; to have / to hold a ~ by the ears a nu avea nici o ieşire, a fi între ciocan şi nicovală; to see a ~ a i se încleşta limba în gură; a nu putea scoate o vorbă; a ~ in sheep's clothing un lup în piele de oaie. 2. (teA-t.) lup. 3. (amer.) afemeiat, muieratic. 4. (med. rar) lupus. 5. (muz.) disonanţă stridentă. II. vb. A. tr. (sl.) (si ~ down) a înfuleca, a înghiţi cu lăcomie, a mânca precum un lup. B. intr. a vâna lupi. wolfberry ['wulfbori] s. (bot.) specie de hurmuz american (Symphoricarpos occidentalis). wolf-cub [~kAb]s. l.puidelup,lupuşor. 2. ccrcclaş (de la vârsta de 8 până la 11 ani). wolf-dog [~ dog] s. 1. câine-Iup. 2. câine ciobănesc. wolfhound [~haund] s.v. w o l f - d o g . wolf hunt [~ lunt] s. vânătoare de lupi. wolfish ['wulfiV] adj. 1. de lup. 2. (fig.) răpitor, de pradă. 3. (fig.) crud, crunt. wolfkin ['wulfkin] s.v. w o l f - c u b . wolfling ['wulflirj] s. pui de lup. wolfman ['wulfman] s. vârcolac. wolfram ['wulfrem] s. (chim.) wolfram. wolframite ['wulfremait, 'voi-] s. (mineral.) wolframit. wolfsbane [Vulfsbein] s. (bot.) omag (Aconitum). wolFs claws [~ 'klo:z] s. (bot.) pedicuţă, brădişor (Lycopodium clavatum). wolfs foot [~ 'futj, pl. wolFs fect [~ fi:t] s. v. w o l f ' s c l a w s . wolfs milk [~ 'milk] s. (bot.) laptele-câinelui (Euphorbia). wolf-tooth ['wulftu:9],pl. wolf-teeth [~ti;G] s. dinte crescut peste altul; dinte mai lung decât ceilalţi (la cai). wolof ['woulofj s. (lingv.) (limba) wolof. wolver [Vulva'] s. vânător de lupi. wolverene, wolverine ['wulvarim, amer. i~'-[ s. 1. (zool.) mâncăcios (Gulo gulo). 2. (amer. fam.) locuitor din Michigan. Wolverene / Wolverine State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Michigan. wolves [wulvz] pl. de la w o l f . woman ['wumon] I. pl. women ['wimin] s. 1. femeie; ~ of the world femeie / doamnă de lume; kept ~ femeie întreţinută; to make an honest ~ of smb. a) a se însura cu o femeie cu trecut; b) a legaliza prin căsătorie o legătură cu o femeie; (fam.) my good ~ draga mea; (fig., despre bărbaţi) old ~ muiere, babă; (glumeţ) the old ~ is picking her geese ninge; one's young ~ iubită, drăguţă; there's a ~ in it e o femeie la mijloc; wise ~ vrăjitoare; ghicitoare; ~ of letters scriitoare; ~ of pleasure femeie stricată, prostituată. 2. servitoare, femeie (în casă), slujnică; ~ of all works fată în casă / la toate. 3. iubită; ibovnică; metresă. 4. soţie, soaţă, nevastă. II. vb. A. tr. 1. a-i spune „femeie" (cuiva).
1045
2. a numi femei în (o întreprindere). 3. (înv.) a însura. B. in/r. a se purta ca o femeie. III. adj. de femeie, femeiesc. woman baiter [~ ibeiU>r] s. agent de dezordine la reuniunile feministe. woman-born [~bo:n] adj. născut din femeie. woman child [~ t/aild] s. (rar) fetiţă. woman dangler [~ .da?ngbr] s. vânător de fuste, crai, afemeiat. womanfully ['wumonfuli] adv. ca o (adevărată) femeie. woman-grown fwuman'groun] adj. care a devenit femeie. woman-hater [~.heitar] s. misogin. womanhood ['wumanhud] s. 1. vârsta nubilă; to reach /to attain the age of ~ a atinge vârsta de măritat, a ajunge la măritiş. 2. feminitate, graţie feminină. 3. sexul femeiesc / frumos / slab. woman hunter ['wumsn ihAnta1"] s. afemeiat, crai. womanish ['wumsni/] adj. 1. femeiesc. 2. efeminat. womanize ['wumanaiz] vb. A. ţr. a efemina, a moleşi. B. intr. a umbla după femei. womanizer ['wurnanaiza1"] s. curtezan, crai. womankind ['wuman'kaind,'—] s. 1. femeile; one's ~ femeile din familie. 2. (rar) muiere. womanlike ['wumanlaik] I. adj. femeiesc, de femeie. II. adv. femeieşte. womanliness ['wumsnlinis, amer. şi -nes] feminitate, farmec feminin, graţie feminină; modestie feminină. womanly ['wumanli] I. adj. feminin; she is so ~! e atât de feminină! II. adv. femeieşte. woman saint ['wumsn scint] s. sfântă. woman servant [~ isa:vpnt] s. servitoare. woman suffrage [~ 'sAfrid3] s. (pol.) dreptul de vot al femeilor. woman-tired [~ttai3d] adj. (rar) ţinut sub papuc (de către nevastă). womb [wu:m]s. 1. pântece, vintre; (fig.) in the ~ of time într-un viitor nesigur; it still lies in the ~ of time viitorul o va arăta. 2. (anat.) uter; mitră, matcă, matrice. 3. sân (şi jig.). 4. (jig.) cavitate. wombat ['wombaet] s. (zooi.) urs marsupial (Phascolomis ursinus). women ['wimin, amer. şi -men] pi. de la w o m a n . womenfolk [~fouk] s. pi. femeile (în general); one's ~ femeile din familie. won1 [wAn] past si part. trec. de la w i n. won2 (înv., dial.) I. vb. itttr. 1. a locui, a domicilia. 2. a se deprinde. II. s. 1. locuinţă, domiciliu. 2. refugiu, azil. 3. deprindere, nărav, obişnuinţă. wonder ['wAnda1"] I. s. 1. mirare, uimire; in ~ cuprins de uimire. 2. lucru de mirare; minune; minunăţie; the seven ~s of the world cele şapte minuni ale lumii; (it is) no ~ that nu e de mirare că, nu e surprinzător (faptul) că. II. vb. intr. 1. a se mira, a fi surprins / uimit; I ~ at you mă mir de tine; I don't ~ at her refusing to come nu mă surprinde că a refuzat să vină; it's not to be ~ed at nu e de mirare; I ~ed to hear him sing m-am mirat când l-am auzit cântând. 2. a se întreba. I ~ what time it is mă întreb ce oră e, aş vrea să ştiu cât e ceasul. wonder boy ['wAnda boi] s. copil-minune; tânăr talent. wonderer ['wondor3r] s. persoana uimită; admirator. wonderful ['wondsful] adj. minunat, admirabil, uimitor, surprinzător, extraordinar. wonderfully ['w^ndafli, -fuli, -făli] adv. 1. minunat eţc. (v. w o n d e r f u 1). 2. [-fii] straşnic / grozav / minunat de. wonderfulness [Vondofulnis] s. caracter minunat / uimitor (al unui lucru). wondering ['wAndarirjfadi. surprins, mirat, uimit. wonderingly [-li] adv. mirat, surprins; pe un ton surprins. wonderland [VAndalcend] s. ţara minunilor. wonderment ['wAndsmant] s. 1. mirare, uimire, surprindere. 2. minune, miracol, lucru uimitor. wonder-monger ['wAnd3imAng3r] s. 1. făcător de minuni. 2. colportor de istorii imaginare; mincinos; palavragiu. Wonder State [rWAnd9 steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Arkansas. wonder-struck ['wAndsiStrAk] adj. uimit, copleşit de uimire. wonder-worker [~«w3:k3r] s. făcător de minuni. wonder-working [rWAnd;>iW3:kin] adj. făcător de minuni. wonder-working powder [~'paud3r] s. (fam.) praf minunat; leac miraculos. wondrous ['wAndros] I. adj. (poetic, rel.) fermecător, minunat, fenomenal. II. adv. v. wonderously. wondrously [-li] adv. surprinzător / extraordinar / uimitor de, de minune; ~kind uimitor de bun. wonky ['worjkij adj. (si.) 1. care nu se ţine bine pe picioare, care se clatină. 2. ieftin, prost. wont [wount, amer. WAnt] I. adj. pred. deprins, obişnuit; as he was ~ to say după cum avea obiceiul să spună. II. s. obicei, obişnuinţă, deprindere; use and ~uzaj. III. vb. A. tr. a avea obiceiul (să), a obişnui (să) B. intr. (poetic) a fi obişnuit. won't [wount, amer. si WAnt] prese, de la w i l l n o t . wonted ['wountid, amer. 'wAnted] adj. obişnuit, ordinar. woo [wu:] vb. A. tr. 1. a curta (o fată); a cere (•fată) în căsătorie, a peţi. 2. a solicita (ceva); a ruga fierbinte (pe cineva). B. intr. 1. a umbla după ceva. 2. a face curte, a curta. wood1 [wud] I. s. 1. pădure; loc împădurit; regiune păduroasă; codru; don't halloo till you are out of the ~ (amer.) ~s nu zice hop pân-ce nu sari, nu te bucura dinainte; not to see the ~ for the trees a nu vedea pădurea din pricina copacilor. 2. lemne (de foc); lemn, material lemnos. 3. vas de lemn; butoi. 4. the ~ (muz.) instrumente de suflat din lemn. 5. bila de lemn. II. adj. 1. de lemn; lemnos. 2. de pădure. III. vb. tr. a împăduri. wood2 adj. (înv., dial.) nebun, turbat. wood alcohol [~ .aîlkaho:!] s. (chim.) alcool mctilic.
woody
wood anemone [~ a.ncmoni] s. (bot.) floarea-Paştilor, floarea-vântului (Memone nemorosa). wood betony ['wud -betani] s. (bot.) 1. vîndecea (Betonica officinalis). 2. specie de darie americană (Pedicularis canadensis). woodbine ['wudbain] s. (bot.) 1. caprifoi (Lonicera periclymenum). 2. (amer.) viţă de Canada (Parthenocissus quinquefolia). wood bit [~ bit] s. sfredel de dulgher. wood board flap [~ bo:d 'flasp] s. (constr.) uşă de scândură. wood coal [~ koul] s. cărbune de lemn, lignit. woodco*ck [~kok] s. 1. (omit.) sitar (Scolopax rusticola). 2. (înv.) nătărău, prost, tâmpit. wood copper [~ -kopa1"] s. (mineral.) olivenit. woodcraft [~kra:ft] s. L arta vânatului, vânătoare; cinegetică. 2. xilogravură, xilografie, gravură în lemn. woodcut [~kAt] s. gravură în lemn, xilogravură. wood dove [- dAv] s. (omit.) porumbel-sălbatic, porumbel-de-scorbură (Columba oenas). wooded ['wudid] adj. împădurit; păduros. wooden [Vudn] adj. 1. de / din lemn. 2. (fig.) ţeapăn, băţos, rigid. 3. (fig., despre expresie) mut, de piatră, negrăitor. 4. (fig.) fără duh / sare; prostesc. wooden frame [~ Treim] s. schelet / cadru de lemn. wood engraver ['wud in
woodstore [~ sto:r] s. depozit de lemne. wood sugar [-
wooer
1046
word-formation [~fo:imei/an] s. v. w o r d b u i l d i n g . wooer ['wu(:)or] s. amorez; pretendent (la mâna unei fete), peţitor. word group [~ gru:p] s. 1. grup de cuvinte; sintagmă. 2. parte de propoziţie. woof1 [wu:f] s. (text.) (fir de) bătătură. 2 woof inter/, ham! word grubber [~ igrAba1"] s. (pop.) v. w o r d c a t c h e r . r r woofer [ wufa ] s. difuzor pentru redarea sunetelor de joasă frecvenţă. word hunter [~ rlunt3r] j . v . w o r d c a t c h e r . wooing ['wu(:)irj| I. adj. care face curte; curtenitor. II. s. curte, petit. wordily ['wardili] adv. cu vorbe multe, prolix. wooingly [-li[ adv. cu dragoste, mângâios. wordiness ['wsrdinis] s. verbozitate, prolixitate. wool [wul] I. s. 1. lână; against the ~în răspăr (fi fig.). 2. fir de lână. 3. stofă de lână. wording ['wordirjl s. 1. redactare, formulare; mod de exprimare (in scris); form of ~ 4. îmbrăcăminte de lână. 5. bumbac. II. adj. de lână. for a cheque model de completare a unui cec. 2. legendă (/"« yosul unei gravuri etc.). wool ball ['wul bo:l] s. ghem de lână. wordless ['wsrdlis, amer. si -Ies] adj. fără cuvinte; ~ grief durere mută. wool bearer [~ ib£oror] s. animal producător de lână. word-monger ['wo:diinAngor] s. (fam.) 1. pedant. 2. om care vorbeşte mult pentru a wool-bearing [-.bearirj] adj. producător de lână. nu spune nimic, om care bate apa în piuă. wool card(er) [~ .ka:d(o)r] s. (text.) cardă. word-of-mouth [~3v'mau0] adj. (transmis / comunicat) oral / prin viu grai. wool-classer ['wulikla:sor] s. (austr.) sortator de lână. word-painting [—ipeintirj] s. descriere pitorească / plastică; the ~ of smb. in verse wool comb [~ koum] s. (text.) pieptene pentru lână. portretul cuiva în versuri. r wool comber [~ ikouni3 ] s. dărăcitor, scărmănător. word-perfect [~'p3:fikt] adj. care cunoaşte pe de rost / care ştie pe degete rolul / lecţia woolder ['wuldsr] s. (mar.) binoclu. etc. wool driver ['wul idraivo'] s. negustor de lână. word-picture [—,pikt/or] s.v. w o r d p a i n t i n g . wooled [wuld] adj. 1. acoperit cu lână.lânos. 2. (în cuvinte compuse) cu lână; long ~ word play [~ piei] s. joc de cuvinte, calambur. cu lână lungă. word salad [~ isaelad] s. (fam.) vorbărie, limbuţie, logoree. woolen ['wutan] adj. de lână. word-splitting [~>splitirj] s. manie de a argumenta pentru nimicuri; sofistică. wooler ['wuls'] s. animal domestic crescut pentru lână. word-square [~iskwsor] s. pătrat magic (cuvinte încrucişate). wool fat ['wul fast] s. lanolină. wordy ['wordij adj. 1. prolix. 2. din sau de cuvinte; verbal; ~warfare luptă oratorică. wool fell [~ fel] s. piele de ovină. wore [v/o:', woor] l.pastde la w e a r ' . 2. past si part.trec.de la w e a r 2 . wool fly [~ flai] s. (text.) puf de lână. work [work] I. s. 1. muncă, lucru, activitate; ocupaţie; îndeletnicire; treabă; to beat wool-gathering [~,gaîâ3rirj] I. s. nebăgare de seamă, neatenţie; distragere; his mind at ~ a munci, a lucra, a fi la muncă, a avea de lucru; to be out of ~ a nu avea de lucru; was always ~ era mereu cu mintea aiurea. II. adj. distrat, neatent, împrăştiat, cu capul a şoma, a fi şomer. 2. treabă, sarcină; obligaţie. 3. (te/m. etc.) funcţionare; lucru. 4. operă, în nori. lucrare; Shakespeare's ~s operele lui Shakespeare. 5. (tehn.) produs; piesă. 6.pi. (folosit wool growing [~ igrouirj] s. creştere a oilor. ca sg.) uzină. 7. lucru (de mână). 8. pl. (rel.) fapte bune. 9. pi. (amer. fam.) tot, toată wool hali [~ ho:l] s. 1. piaţă pentru lână. 2. bursa lânei. chestia. 10. putere de muncă. 11. prelucrare. II. adj. de muncă; de lucru. III. past si part. woollen l'wulin] I. adj. din lână, de lână. II. s. pi. confecţii din lână. trec. worked [ws:kt] sau (înv. poetic) wrought [ro:t] vb. A. intr. 1. a munci, a lucra. woollen draper [~ .dreip9r] s. postăvar. 2. a avea de lucru, a avea treabă, a fi prins / ocupat. 3. a se strădui, a căuta. 4. (tehn.) woolliness ['wulinis] s. 1. caracter sau aspect lânos. 2. (fam.) lipsă de precizie, caracter a lucra; a funcţiona; a merge. 5. (despre planuri etc.) a izbuti, a reuşi; a prinde; it doesn't vag. neclaritate. ~ nu merge. 6. (despre sol etc.) a se lăsa lucrat sau prelucrat. 7. (despre un medicament woolshed ['wulfed] s. magazie în care se tund oile şi se strânge lâna. etc.) a lucra, a-şi face efectul. 8. (despre un vas etc.) a înainta rapid. 9. (despre trăsăturile woolly ['Wuli] I. adj. cu lână; lânos; ~ painting trăsătură de penel groasă, schiţă brută; feţei etc.) a se schimba; a se schimonosi 10. (mar.) a naviga, a pluti (mai ales în contra ~ voice voce răguşită. II. s. 1. pulover de lână. 2. pl. tricotaje. vântului). 11. a fermenta. 12. a lucra (la lucru de mână). 13. a-şi face loc cu greu; he woolly bear [~ 'b&3r] s. (zooî.) omidă-păroasă. ~ed into the crowd şi-a făcut loc cu greu prin mulţime. 14. a-şi schimba locul. 15. to ~ woolly flock [~'fbk] s. the ~ (glumeţ) oile. against a lucra / a acţiona împotriva (cu gen.); to ~ away a continua să muncească / să woolly-haired [~'hs3d] adj. cu părul lânos. lucreze; to ~ in a) a pătrunde, a-şi face loc; b) a corespunde; to ~ off a se descotorosi, wool oil ['wul oil! s. lanolină. a scăpa; to ~ on a lucra mai departe, a continua să muncească / să lucreze; to ~ out wool-pack [~pa;k] s. balot de lână. a) (despre un plan etc.) a fi realizabil; b) to ~ out at a reprezenta, a fi exprimat în (cifre); woolsack [~s2ek] s. 1. sac de lână. 2. Woolsack scaunul Lordului Cancelar din Camera the cost ~s out at £ 100 costul se ridică la / reprezintă 100 lire; (mai ales fig.) to ~ up Lorzilor; to reach the Woolsack a devenit Lord Cancelar; to aspire to the Woolsack a se strădui, a se chinui. B. tr. 1. a lucra la; a fabrica, a face; a prelucra. 2. a determina, a aspira la demnitatea de Lord Cancelar. a produce (o schimbare etc.). 3. a mişca, a pune în mişcare; a acţiona. 4. a-şi face (stagiul, wool skin [~ skin] s. v. w o o 1 f e 11. ucenicia etc.) 5. a desface; a dezlega. 6. a conduce (o întreprindere etc.) 7. a obliga / wool sorter [~ iSo:tar] s. sortator de lână. a sili să muncească; to ~ smb. to death a pune pe cineva să muncească până nu mai wool-staple [~isteipl] s. piaţă / târg pentru lână. poate, a istovi pe cineva. 8. a modela; a da o anumită formă (cu aat.) 9. (/nat.) a rezolva; wool-stapler [~iSteiplor] s. negustor de lână. a calcula, a socoti. 10. a coace; a broda. 11. a folosi în propriile sale scopuri. 12. (fam.) wool waste [~ weist] s. buci de lână. a înşela; a obţine prin şiretlic. 13. a cultiva (pământul). 14. (fam.) a folosi, a se folosi wool winder [~ iwaind3r] s. depanatoare. de; a recurge la serviciile (cu gen.). 15. to ~in a băga, a vârî, a introduce (o glumă etc.); woolwork [~wo:k] s. lucrătură din fire de lână. Woolworth's ['wulw9(:)8s] s. magazin universal cu preturi unice al societăţii Woolworth to ~ off a) a înlătura, a scăpa de; a se descotorosi de; b) (mine) a prelucra; a extrage; to ~ out a) a rezolva (o problemă); b) a epuiza, a istovi; e) a întocmi (un plan etc.); (în Anglia). a redacta (ut; document etc.); d) a prelucra; a revizui, a revedea; a îmbunătăţi; e) a dezvolta; woop-woop ['wup'wupj s. (austr. si.) fund de ţară, regiune izolată. a promova;/) a doborî; a zdruncina; a şubrezi; to ~ up a) a obţine cu greu; b) a studia woorali [wu'radi] s. (chim. farm.) curara. sau a cerceta temeinic. C. refl. to ~ oneself into a rage a se ambala, a se înfuria. woots, wootz [wu:ts] s. (metal.) oţel indian. workability ['worko'biliti] s. 1. utilitate. 2. capacitate de a fi prelucrat, prelucrabilitate. woozy ['wu(:)zi[ adj. (amer. fam.) 1. zăpăcit; ameţit; tulburat. 2. pilit, beat. wop [wop] (amer.) l.vb.tr.l.v. w h o p (A). II. s. (amer. si.) poreclă dată persoanelor 3. (tehn.) uzinabilitate. workable ['workobl] adj. 1. realizabil. 2. prelucrabil. 3. aplicabil. 4. manevrabil. 5. (mar.) originare din Europa centrală sau meridională, mai ales italienilor, „macaronar". word [wo:d] I. s. 1. cuvânt, vorbă; ~for ~cuvânt cu cuvânt; in a / one ~într-un cuvânt, în stare de a naviga. 6. (mine) exploatabil. workaday ['wo:kodei] adj. de fiecare zi, de toate zilele, de zi cu zi; banal, obişnuit, pe scurt; high / hard / hot ~s cuvinte aprinse / mânioase; in a few ~s în câteva cuvinte; to get / to have / to say the last ~ a avea ultimul cuvânt; fair / good ~s cuvinte frumoase; prozaic. workaholic [worko'hrdik] adj. (fam.) care este pasionat de muncă; care nu poate sta vorbe dulci; complimente; to go behind smb.'s ~s a căuta înţelesuri ascunse în cuvintele cuiva; in other ~s cu alte cuvinte; in so many ~s tocmai aşa, fără dublu înţeles; (fam.) inactiv; obsedat de muncă. worked [warkt] adj. 1. brodat, lucrat. 2. prelucrat. mark my ~! ţine minte ce-ţi spun!; (fam.) not a ~! nici o vorbă! gura!; to put into ~s worker [rw9:k3r J s. 1. muncitor, lucrător; pl. proletariat; ~s of the world, unite! proletari a exprima prin cuvinte / în vorbe; to swallow / to take back / to eat one's ~ a-şi lua vorba înapoi / îndărăt; to waste ~s a vorbi degeaba / în vânt; (prov.) good ~s cost nothing din toate ţările, uniţi-vă! 2. făcător; ~ of miracles făcător de minuni; ~s of evil răufăcători. and are worth much (aprox.) vorba dulce mult aduce. 2. pl. exprimare; enunţ; cuvinte, 3. pl. echipă; efectiv; personal. text. 3. cuvânt de onoare, promisiune. 4. vorbă; ştire; veste; to leave ~ a lăsa vorbă. Worker's Party ['workoz ,pa:ti] s. partid muncitoresc. work fellow ['wo:k ifelou] s. tovarăş de muncă; coleg. 5. parolă. 6. poruncă, ordin. 7. the Word (rel.) Cuvântul, Logos. 8. (/;l.) sfadă; dispută. work folk [~ fouk] s. muncitori, muncitorime. 9. (fnv.) moto; proverb. II. vb. tr. a exprima; a redacta. work force [~ fo:s] s. forţă de muncă. word accent ['ward larksant, -sent] s. (lingv.) accent tonic. work function [~ .fAnkJsn] s. (/iz.) lucru mecanic. wordage ['W3:did3] s. 1. cuvinte. 2. fond lexical. 3. număr (total) de cuvinte (dintr-un workhouse ['wo:khaus] s. 1. (înv.) atelier; fabrică. 2. (amer.) casă de corecţie. 3. azil articol, dintr-o relatare etc.). 4. verbiaj. 5. vocabular; alegere a cuvintelor. de săraci; ospiciu. word-blindness ['wardiblaindnis] s. (psih.) alexie, word-book [iWo:dbuk] s. vocabular; glosar; dicţionar, working ['wsrkirj] I. aay. 1. muncitor, activ, harnic. 2. în vigoare; în activitate, în word-bound [~baund] adj. 1. împiedicat la vorbă. 2. legat prin cuvânt, funcţiune. II. s. 1. muncă, lucru, activitate. 2. exploatare; funcţionare, prelucrare, cultivare, word building [~ -bildin] s. (lingv.) formare a cuvintelor. cultură; in ~order în stare de funcţionare. 3. operă, lucru (ca funcţie fiziologică, neuro word catcher [~ ikartJV] s. purist; persoană care se leagă de fiecare cuvânt. logică etc.); ~of the digestion operă a digestiei; ~of the mind lucrare a minţii. 4. (mat.) word fencing [~ ifensin] s. duel de cuvinte. calcul. 5. fermentaţie (a vinului etc.) 6. contracţie, crispare (a feţei, trăsăturilor etc.).
1047
7. (/ni/ie) lucrare minieră; abataj; first ~s (lucrări de) trasare. 8. (teh/i.) regim / condiţii de exploatare. working angle [*- -arngl] s. unghi de acţiune. working capacity [~ ksipsesiti] ş. 1. capacitate de muncă. 2. (tehn.) capacitate de lucru; capacitate utilă. working capital [~ ikaepitl] s. (ec.) fond de rulment, mijloace circulante. working class [~ 'kla:s] s. clasă muncitoare. working conditions [~ kstitdi/anz] s. pi. condiţii de muncă; regim de exploatare. working day [<- dei] ş. zi de lucru, zi lucrătoare; timp de lucru, ore de producţie. working dimensions [~ diiinen/anz] s. pl. dimensiuni de lucru. working drawing [~ .dro:irj] s. desen de execuţie / de construcţie. working efficiency [~ itfi/ansi] s. eficienţa / randamentul muncii; productivitatea muncii. working expenses [~ iksipcnsiz] s. pl. cheltuieli de exploatare. working fellow [~ -felou] s. tovarăş de muncă, colaborator, ortac; coleg. working hours [~ lausz] s, pl. timp de lucru, orc lucrătoare / de producţie. working load [~ loud] s. (tehn.) sarcină utilă. working-man [~ 'ma3n],pl. working-men [~'men] s. muncitor, lucrător. working material [- ma.tiarial] s. (tehn.) materie primă. working piece [~ pi:s] s. (tehn.) piesă de prelucrat. working place [~ plcis] s. 1. (tehn.) spaţiu de lucru. 2. (mine) front de abataj. working point [~ point] s. 1. (fiz.) punct de aplicare a unei forţe. 2. (automatica) punct de funcţionare. 3. pl. (ferov.) trepte de mers. working season [~ isi:zn] s. (tehn.) campanie de lucru. working speed [~ spi:d[ ş. (tehn.) viteză de regim. workman ['W3:kni3n],pl. workmen [-man] s. muncitor, lucrător. workmanlike [-laik] adj. iscusit, dibaci; îndemânatic, meşter; profesionist. workmanship [-/ip] s. 1. măiestrie, dibăcie, iscusinţă, îndemânare. 2. operă, lucrare; operă de artă. workout ['wsikaut] ş. 1. termen de probă / de încercare. 2. (sport) antrenament. workpeople [V3:kipi:pl] s. muncitori(me). workroom [~ru(:)m] s. atelier. works engineer ['w3:ks »end3iini3r] s. inginer de exploatare. work sheet ['w3:k /i;t] s. foaie de pontaj. workshop [rw3:k/op] s. atelier; secţie (într-o uzină); ~ committee comitet de atelier (de întreprindere). workshy [~/ai] adj. (fam.) căruia nu-i place munca, trântor; to be ~ a se da înapoi de la treabă. works railway ['wsiks 'rcilwei] s. (ferov.) calc ferată industrială. workweek ['wo:kwi:k] s. săptămână de lucru. workwoman ['W3:kiwum3n],pl. workwomen [-iwimin] s. muncitoare; lucrătoare. work-worn [~wo:n] adj. istovit, trudit, sleit (de muncă, de oboseală); extenuat. workyard [~ja:d] s. şantier. world [wa:ld] s. 1. lume; pământ; univers, cosmos; omenire; oamenii; societatea omenească; all over the ~ în întreaga lume, în toată lumea; to withdraw from the ~ a se retrage din lume; not for the ~ pentru nimic în lume; (fam.) out of this ~ fantastic; divin; what will the ~ say? ce-o să spună lumea?; to come into the ~ a veni pe lume, a se naşte; man of the ~om de lume; tired to the ~obosit mort, frânt de oboseală. 2. lume, viaţă, existenţă; the other / next ~, the ~ to come lumea cealaltă, viaţa de dincolo. 3. lume; domeniu, sferă; cercuri; mediu, societate; the medical ~ lumea medicală. 4. regn; the vegetable ~ regnul vegetal. 5. noian, potop, grămadă. world beater ['w3:ld ibi:t3r] s. (amer. fam.). 1. tip de marc succes. 2. om de lume; băiat de viaţă. world-class [~klo:s] adj. de clasă mondială. World Court [~ ko:t] Curtea internaţională de la Haga. world-famous [-fcimss] adj. cu renume mondial. world history [~ -histeri] s. istorie universală. world island [~ .aibnd] s. Eurasia şi Africa. world-like [—laik] adj. (fam.) de lume. worldliness ['W3:ldlinis] s. 1. deşertăciune lumească. 2. râvnire, lăcomie. worldling ['w3:ldlirj] s. om de viaţă; persoană mondenă. world-shaker ['waild./eika1"] s. (fam.) eveniment de mare importanţă, bombă. wordly ['wa:dli] adj. 1. lumesc, pământesc; terestru; ~ good patrimoniu, avut, avere, avuţii, proprietate; ~ wisdom experienţa lumii, rutină. 2. laic; civil. 3. monden. wordly-minded [~'maindid,'—.—] adj. monden. wordly-wise [~'waiz] adj. versat, cu experienţă; umblat. world-old ['wsild'ould] adj. străvechi, vechi de când lumea; antic. world power [- -pauar] s. putere mondială. world-renowned [~riinaund] adj. v. w o r l d - f a m o u s . world series [~ tsiari(:)z] s. pl. (amer.) campionat anual de baseball în S.U.A. world view [~ yju:] s. concepţie despre lume. world war [~ wo:r] s. război mondial. world-weary [«iwisri] adj. plictisit de lume / viaţă. worldwide [~waid,'-'-] adj. universal, răspândit în lumea întreagă, mondial; — fame reputaţie / faimă / celebritate mondială. worm [wo;m] I. s. 1. (zool.) vierme. 2. (jig.) vierme, târâtură, lepădătură; nenorocit; I am a ~ today azi nu mă simt deloc în apele melc. 3. (tehn.) serpentină (de alambic). 4. (tehn.) melc, spirală, şurub fără sfârşit. 5. (fig.) chin lăuntric; ~of conscience mustrări de conştiinţă. 6. pl. (şl.) spaghetc; macaroane. II. vb. A. tr. 1. a obţine sau a realiza cu greu sau pe căi întortocheate; a smulge (un secret). 2. (mar.) a umple (o parâmă). 3. a curăţa/ a scăpa de viermi intestinali. B. refl. to ~ oneself into a se strecura în, a pătrunde
wot
(cu gen.); he ~ed himself through the thicket s-a strecurat printre tufişuri. C. in/r. 1. a se furişa, a se strecura; a se târî. 2. a căuta viermi. worm bit [*wa:m bit] s. (tehn.) vârf ghiventat al unui sfredel. worm drive [~ draiv] s. (tehn.) transmisie elicoidală, angrenaj cu melc. worm-eaten [~ti;tn] adj. 1. mâncat / devorat de viermi. 2. (fig.) învechit, perimat, desuet. worm-eater [~ii:t3r] s. mâncător de viermi. worm fishing [~ -fi/in] s. pescuit cu viermi. worm-gear [~gi3r] s. 1. (tehn.) angrenaj eu melc, transmisie cu şnec. 2. (auto) direcţie CU şurub fără sfârşit. worm-hole [~houl] s. gaură de vierme. worm-holed [~ hould] adj. cu găuri flcute de viermi. worm-like [-laik] adj. vermiform, vermicular. worm pinion [~ -pinian] s. (tehn.) pinion cu şurub fără sfârşit. worm pipe [~ paip] s. (tehn.) serpentină (pentru distilat). worm screw [~ skru:] s. 1. (tehn.) melc, şurub fără sfârşit. 2. (mil.) vergea pentru scos câlţii / fultuiala (într-o puşcă). wormseed ['w3:msi:d] ş. 1. (bot.) pelin (Artemisia sp.). 2. (bot.) tămâiţă (Chenopodium ambrosioides). 3. (farm.) santonină. worm-wheel ['w3:mhwi:l] s. (tehn.) roată dinţată elicoidală. wormwood ['wamiwud] s. \.(bot.) pelin (Artemisia absinthium). 2. (jig.) sursă/ izvor / prilej de amărăciune. wormwood wine [~ wain] s. vermut. wormy ['W3:mi].ad/. viermanos. worn [wo:n] I. part. trec. de la w e a r 1 . II. adj. 1. uzat; purtat, ponosit. 2. epuizat; istovit, sleit. 3. (despre o glumă etc.) vechi, cunoscut. worn-out ['wom'aut] adj. 1. vechi, uzat. 2. extenuat. worriless 1'wArilis] adj. calm, liniştit; senin. worriment ['wArimant] s. (fam.) 1. necaz, bucluc. 2. nelinişte, îngrijorare. worrisome f'wArisam] adj. (amer.) 1. neliniştit; agitat, întărâtat. 2. care pricinuieşte nelinişte. 3. gălăgios, zgomotos. worrit 1'wArit] s., vb. (fam.) v. w o r r y . worry ['WAR, amer. Tw3:ri] I. s. 1. grijă, nelinişte; teamă. 2. necaz, bătaie de cap; supărare; pacoste. 3. (cinegetică) muşcătură (de câine). II. vb. A. tr. 1. a supăra; a plictisi, a enerva; a irita; a necăji; a bate la cap. 2. a supăra, a deranja, a pune pe gânduri. 3. a nu lăsa în pace. 4. to ~ smb. into smth. a stărui atât de mult pe lângă cineva încât până la urmă acesta se hotărăşte să întreprindă ceva. B. refl. a-şi face griji (inutile). C. intr. 1. a se supăra; a se enerva; a-şi face griji; a se nelinişti. 2. a se strădui, a se căzni. worryguts ['wArigAts, amer. 'wsiri-] s. (fam.) persoană care îşi face griji mereu; pesimist. worrywart ['wAriwo:t] s. (amer. fam.) (tip) anxios / prăpăstios. worse [w3:s] adj. I. comp. de la bad1, ill şi evil; 1. mai rău / mai prost; ~ and ~ din ce în ce mai rău. 2. mai rău, mai bolnav. 3. într-o situaţie mai proastă; you would be none the ~ for a walk o plimbare n-ar putea să-ţi strice. II. comp. de la b a d 1 y; adv. mai rău, mai prost; he worked ~ than before lucra mai prost decât înainte. III. s. rău(l); if ~ comes to ~ în cazul cel mai rău; a change for the ~ o schimbare în rău. worsen ['wa:sn] vb. A. intr. a se înrăutăţi, a se agrava. B. ţr. a înrăutăţi, a agrava. worsening [-inj.ş. înrăutăţire, agravare. worship ['w3:/ip] I. s. 1. cult; veneraţie; închinare; adorare, admiraţie. 2. închinare, închinăciune; slujbă bisericească, serviciu divin; public / divine ~ slujbă bisericească, serviciu divin; place of ~ lăcaş de închinăciune, biserică. 3. (înv.) respect, stimă; a man of great ~om cu vază; to win ~ a atinge gloria, a căpăta faimă / reputaţie; Your Worship formulă de adresare către magistraţi. II. vb. A. tr. 1. a venera, a adora. 2. a idolatriza, a se închina în faţa (sau cu dat.). B. intr. 1. a merge la biserică, a se închina. 2. a nutri o dragoste aprinsă sau un respect adânc. worshipper [-3r] s. închinător, adorator, admirator. worshipping [-in] s. cult, adorare. worst [wa:st] I. superi, de la bad1, ill sau evil; adj. cel mai rău, cel mai prost; (amer. fam.) the ~ way mai rău nici că se poate. H. superi, de la badly; adv. cel mai rău, cal mai prost; the ~-paid cel mai prost plătit. III. ş. răul cel mai mare; to be prepared for the ~ a fi pregătit pentru tot ce e mai rău; a pune răul înainte; the ~ of it is that partea cea mai proastă este că. IV. vb. tr. a birui, a înfrânge, a bate. worsted ['wustid] adj. de lână; ~ yarn fire de lână pieptănată. wort [w3:t] s. 1. must. 2. iarbă, plantă. worth1 [W3:6] vb. intr. (înv., poetic) a fi; a deveni; woe ~ blestemat (să) fie. worth2 I. adj. 1. care valorează, valorând; care costă; it is ~ 25 s. face / valorează 25 şilingi; what is he ~? ce venituri are? 2. (ftg.) vrednic; care valorează, valorând; it isn't ~ a penny / a damn nu face două parale / o ceapă degerată; it is ~ mentioning that merită să amintim că; I offer you my opinion for what it is ~ dacă vrei să-ţi spun umila mea părere. II. s. 1. valoare, preţ; of no ~ fără (nici o) valoare. 2. valoare, preţ, importanţă; mcrit(e); virtute. 3. reputaţie, (re)nume. 4. (rar) avere, proprietate. worthily ['watfili] adv. 1. după merit. 2. pe bună dreptate. 3. demn, cu demnitate. worthless ['w3:61is, amer. şi -Ies] adj. fără preţ, de nimic, care nu face nici două parale / nici o leţcaie. worth-while ['W3;6'wail] adj. care merită osteneala. worthy ['w3:0i] I. adj. 1. (of, to) demn (de); ~ of praise, ~ to be praised vrednic / demn de laudă. 2. corespunzător, conform; cuvenit; to receive a ~ reward a primi recompensa cuvenită. 3. venerabil, respectabil, onorabil; a ~man un om onorabil. II. s. 1. persoană demnă de respect / laudă. 2. (înv.) celebritate, somitate, om ilustru. 3. (înv.) erou. wot [wot] I. pers. îşi III sg. prezent de la w i t 2 .II. vb. intr. (înv.) to~of aştidespre; a cunoaşte (cu ac.).
would
1048
would [wud] past de la w i l l (I), vb. A. aw*, pers. a 2-a si a 3-a serveşte pentru cheie fixă. II. vb. tr. 1. (si to ~ off / away) a smulge; to ~ open a forţa (un lacăt, o uşă). formarea: a) viitorului în trecut; he told us he ~ come at two ne-a spus că va veni la 2. a scrânti. 3. (fig.) a denatura (faptele, adevărul); a răstălmăci (înţelesul, vorba etc.). (ora) două; b) modului condiţional; it ~be better ar fi mai bine. B.frecventativ exprimă wrest [rest] vb. tr. 1. a denatura, a interpreta în favoarea sa (legea, textul). 2. a smulge o acţiune obişnuită petrecută în trecut; he ~ stand for hours watching the machine (o arma sau victorie, de la un adversar). 3. (from) a stoarce (lacrimi) (de la), a smulge work supraveghea ceasuri întregi mersul maşinii. C. modal a) exprimă perseverenta, (un consimţământ) (de la). teiuicitatea, încăpăţânarea; I warned you, but you ~ do it eu te-am avertizat, însă wrestle ]'resl] I. vb. A. intr. a se lupta; to ~ against / with temptation a (se) lupta eu dumneata ai ţinut neapărat să faci astfel; b) exprimă dorinţa; ~ I were a child! de-aş fi ispita. B. tr. a lupta cu; I will ~ you for so much pentru aceasta am să mă bat cu tine. copil!; come when you ~ veniţi când doriţi / când vă face plăcere; ~ to Heaven! de-ar II. s. luptă (greco-romană); încăierare, ciocnire. da Dumnezeu! wrestler [-or[ s. (sport) luptător; atlet. would-be ['wudbi] I. adj. imaginar, închipuit, fictiv, aşa-zis, pretins; ~ critic critic wrestling [-in] s. (sport) luptă (greco-romană); luptă corp la corp. închipuit; ~ poet poetastru; ~ candidate aspirant la candidatură. II. s. (fam.) persoană wretch [ret/] s. 1. nenorocit; poor~! biet păcătos! 2. nemernic; ticălos. cu pretenţii, fudul, închipuit. wretched ['ret/id, amer. şi -ed] adj. nenorocit, mizerabil; jalnic, sărman, nefericit, demn 1 wound [wu:nd, amer. si waundj I. s. 1. rană, plagă; to dress a ~ a pansa o rană. de compătimire, biet; care nu e bun de nimic,'care nu face nici două parale, prost; infam, 2. jignire, ofensă, ultraj, afront. 3. (poetic) chinurile dragostei. II. vb. A. tr. a răni (si mişelesc, ticălos, abject; respingător, scârbos, hidos; ~ hovel cocioabă nenorocită; ~state fig.); to ~ to death a răni de moarte; (fig.) he was ~ed in his deepest affections a fost stare dezastruoasă; ~ toothache durere de dinţi cumplită: ~ paper hârtie foarte proastă. atins în sentimentele sale cele mai intime. B. intr. a produce o rană. wrick [rik] I. vb. tr. a suci, a scrânti. II. s. extensiune, întindere (a muşchiului); scrântire. wriggle ['rigl] I. vb. A. intr. 1. a şerpui, a se încolăci; a se suci, a se zvârcoli; a se wound2 [waund] past şi part. trec. de la w i n d 2 (4) si w i n d 3 . fâţâi, a se furişa. 2. a umbla cu tertipuri / cu şoalda. 3. to ~ about for an answer a evita woundwort ]'wundwo:t] s. (bot.) jaleş, bălbisă (Stachys palustris). un răspuns, a da din colţ în colţ ca să dea un răspuns; to ~ out of an engagement a se wove [wouv] past de la w e a v e. eschiva de la o obligaţie. B. tr. 1. a mişca încoace şi încolo. 2. the dog ~s its tail about woven ['wouvan] part. trec. de la w e a v e. wow [wau, wou] I. s. (amer. si.) ceva care iese din comun. II. interi, (mai ales scot.) câinele dă din coadă. C. refl. a se face ghem, a se încolăci. II. s. îndoitură, încovoiere, cotitură, curbă. vai! oh! ah! ce minune! wowser ['wauzo'] s. (austr.). 1. puritan convins. 2. abstinent, persoană care nu bea alcool. wright [rAit] s. (înv.) maistru, meşter; artizan. wring [rirj] I. past şi part. trec. wrung [rAn] vb. A. tr. 1. a suci, a răsuci; to ~ one's 3. strică-chef. wrack [rak] s. 1. (bot.) orice alga aruncată pe malul mării, mai ales iarbă-dc-mare hands a-şi frânge mâinile (ae durere). 2. a strânge (mana etc.). 3. a tortura, a chinui, (Zostera marina). 2. (înv. poetic) pustiire, devastare, ruinare, distrugere; ~ and ruin a căzni. 4. a stoarce; a tescui. 5. a smulge; to ~ consent a sili să consimtă, a smulge consimţământul. 6. a răstălmăci (înţelesul, vorba). 7. to ~ off a smuci, a smulge (sucind). distrugere completă. B. intr. 1. a se (ră)suci. 2. (despre încălţăminte) a strânge. II. s. răsucire, torsiune, stoarcere; wrack grass [~ gra:s] s.v. g r a s s w r a c k . tescuire. wraith [reiO] s. spectru, dublu spectral; duh, fantomă. wring bolt ['rin boult] s. (tehn.) cheia presei. wrangle ['rarjgl] I. s. altercaţie, dispută, ceartă, ciondăneală, sporovăială, gâlceava. II. vb. intr. 1. a se certa, a avea o discuţie, a se dondăni, a se ciorovăi. 2. (amer.) a păşuna wringer ['rirjs'] s. maşină de stors rufe. vitele de-a călare. wring staves ['rirj steiyz] s. '(tehn.) pârghia presei. wrinkle1 ['rinkl] I. s. 1. zbârcitură, încreţitură, cută. 2. inegalitate. 3. (fam.) şmecherie; wrangler \-s'] s. 1. certăreţ, arţăgos, gâlcevitor. 2. laureat de onoare în matematici, he knows all the ~s cunoaşte toate chichiţele / toată şurubăria. II. vb. A. tr. a plia, a îndoi, la concursurile publice ale Universităţii din Cambridge. 3. (amer. fam.) cow-boy. a împături. B. intr. a se cuta, a se zbârci. wranglesome [-soni] adj. certăreţ, gâlcevitor. wrinkle2 s. sfat folositor. wrap [ra:p] I. past si part. tree, wrapped sau wrapt [rapt] vb. A. tr. 1. (mai alesto wrinkly ['rirjkli] adj. încreţit, cutat, zbârcit. ~ up) a înfăşură; a împacheta; a înveli; a înfofoli; a încotoşmăna; to ~ smth. in a paper a împacheta ceva în hârtie. 2. (si to ~ up) a învălui, a ascunde; the history of that place wrist [rist] s. încheietura mâinii; os carpian. is ~ped up in mist istoria acestei localităţi e învăluită în ceaţă; the affair was ~ped up wristband ['ristbamd, înv. 'rizbamd, 'rizband, amer. si 'risftond] s: manşetă. in mystery afacerea era învăluită în mister. 3. to be ~ped in a fi amestecat în (o intrigă wristlet ['ristlit, amer. şi -let] s. 1. brăţară. 2. cureluşă de ceas. etc.); to be ~ped up in a) a fi cufundat în; a fi absorbit de (muncă etc.); b) a depinde wristlet watch [~ wot/] s. v. w r i s t - w a t c h . de. B. refl. to ~ oneself up a se îmbrăca călduros; a se înfofoli. C. intr. a se înfăşură; wrist pin ['rist pin] s. (tehn.) bolţ de piston.. a se înveli; a se acoperi; ~ up! (fam.) tacă-ţi gura!. II. s. 1. învcl*toare; manta; palton; wrist-watch [~wot/[ s. ceas de mână, ceas-brăţară. şal; blană. 2. ţinere în secret. writ [rit] I. s. 1. (înv.) scriere, scriptură; Holy Writ Sfânta Scriptură. 2. (yur.) ordonanţă, wraparound ['raparaund] adj. 1. care se suprapune. 2. înconjurător. 3. (fe.) cuprinzător. citaţie; to serve ~ on a trimite o citaţie (cuiva). II. (înv.) past şi part. trec. de la w r i t e . r r wrapper [ ra?p9 ] s. 1. halat; capot. 2. înveliş, învelitoare, banderolă. 3. învcl*toare de writable ['raitobl] adj. care se poate scrie; care poate fi încredinţat hârtiei. copertă, dosar. 4. ambalator, împachetator. 5. (bot.) valvă. write [rait], past wrote [rout] sau (înv.) writ [rit), past written ['ritan] sau (înv.) writ [rit] vb. A. tr. 1. a scrie; a redacta; to ~ a letter a scrie o scrisoare. 2. a completa (un cec wrapping ['ra?pirj] s. învelitoare; ambalaj. etc.). 3. a se da drept, a se recomanda ca I drept; he ~s a duke îşi spune duce. 4. to ~ wrapt [rapt] past si part. trec. de la w r a p (I). wrap-up ['rapAp] s. (fam.) 1. rezumat, sumar (mai ales de ştiri). 2. articol care se vinde down a) a scrie, a nota; b) a califica, a numi; c) a descrie; to ~ in a înregistra; to ~ off gata ambalat (fără a fi văzut de cumpărător). 3. (fig.) succes sigur; lucru uşor de îndeplinit. a şterge, a anula (o datorie etc.); to ~out a copia; a transcrie; to ~ up a) a descrie amănunţit; b) a lăuda (în presă); c) a termina; a aduce la zi (un jurnal zilnic etc.). B. refl. v. A. (3). wrasse [ras] s. (iht.) peşte-buzat comestibil (fam. habridae). C. intr. 1. a scrie; he wrote home every week scria acasă în fiecare săptămână. 2. a scrie, wrath [ro(:)6, amer. ra6, ra:8] s. mânie, furie; indignare, urgie. wrathful [rro:0ful] aay. mânios, furios, supărat-foc; to grow ~ a se înfuria, a se mânia. a fi scriitor. 3. to ~ back a răspunde în scris. write-in ['raitiin] s:(fam.) candidat adăugat de alegător pe buletinul de vot. wrathfully [-i] aaV. cu mânie, cuprins de mânie. wrathfulness [-nis] s. (lit.) v. w r a t h . write-off [~'o:f] s. (fam.) avere inutilizabilă; rebut; resturi, crâmpeie. wrathy ['ro(:)0i, amer. 'ra-[ adj. (fam.) furios, mânios. writer ['raitor] s. 1. autor (al unei scrisori etc.); expeditor; scriitor; autor. 2. secretar; wreak [ri:k] vb. tr. (rel.) 1. a potoli, a mulţumi. 2. a-şi vărsa (mânia etc.); to ~ vengeance (/ur.) ~ to the signet categorie specială de avocaţi din Edinburg. — upon one's enemy a se răzbuna pe duşman. 3. a pedepsi, a răzbuna. writer's cramp ['raitaz 'krampj s. (med.) contracţie / spasm al muşchilor braţului din cauza scrisului îndelungat. wreakful ['ri:kf«l] adj. zăcaş, pizmătăreţ, vindicativ; furios, răzbunător. write-up ['rait'Ap] s. 1. (fam.) elogiu exagerat. 2. recenzie; notă bibliografică. wreath [ri:0], pl. wreaths [ri:oz] s. 1. cunună; ghirlandă. 2. spirală, rotocol, colac (ae fum). writhe [raio] vb. A. bur. 1. a se crispa, a se zgârci, a se chirci (ae durere); a se zvârcoli. wreathe [ri:6] vb. A. tr. 1. a înfăşură. 2. a împleti (o cunună). 3. (with) a împrejmui, 2. a suferi grozav; to ~ with shame a suferi de ruşine; to ~ under / at an insult a suferi a înconjura (cu). 4. a încununa (capul, fruntea etc.); B. intr. 1. a se înfăşură, ase încolăci; din cauza unei insulte. B. tr. 1. a suci, a zgârci. 2. (fig.) a răstălmăci, a denatura. (fig.) his face ~d in smiles faţa i s-a luminat de un zâmbet. 2. (despre fum) a se ridica writing ['raitirj] s. 1. scris, scriere (cu mâna); caligrafie, in ~în scris; the~on the wall în rotocoale. prevestire funebră / de rău augur, mane-tekel-fares. 2. document, înscris. 3. lucrare, operă, wreck [rek] I. s. 1. accident, avarie; naufragiu, epavă (a unui vas). 2. (fig.) ruină, epavă; scriere. 4. inscripţie. 5. stil. ratat; what a ~ of his former self he is! ce epavă a ajuns! II. vb. A. tr. 1. a sfărâma, writing book [~ buk] s. caiet de caligrafie. writing-case [~keis] s. trusă cu cele necesare pentru scris; mapă de scrisori. a sparge. 2. (fig.) a ruina, a rata. B. intr. (rar) 1. a suferi o avarie. 2. (despre planuri sau speranţe) a se prăbuşi, a eşua. writing-desk [~desk] s. pupitru de scris. writing down [~ 'daun] s. notare, înscriere. wreckage ['rekid3' s. 1. sfărâmătură de vas (dintr-un naufragiu). 2. ruină; epavă. 3. (constr.) dărâmături. writing ink [~ iqk] s. cerneală de scris. writing-master [~.mo:star] s. profesor de caligrafie. wrecker ['rekor] s. 1. prădător, jefuitor (mai ales de vase naufragiate). 2. (pol.) duşman ascuns. 3. (amer.) brigadă muncitorească de reparaţii. 4. (auto) maşină de depanare. writing materials [~ maitiarialz] s. pl. furnituri de birou, rechizite. writing-off [~'o(:)f] s. (ec.) amortizare (a capitalului). 5. depanator. 6. recuperator de nave naufragiate. 7. navă de salvare. writing-paper [~ipeipar] s. hârtie de scris / de concept. wreck mark ['rek ma:k] s. (mar.) baliză marcând locul unde s-a scufundat un vas. written [ritn] part. trec. de la w r i t e . wren [ren] s. 1. (omit.) pănţăruş, pitulice (Troglodytes troglodytes). 2. (peior.) persoană wrong [rarj, amer. si ro:n] I. adj. 1. greşit, eronat, fals, prost; my watch is ~ ceasul înrolată în „Women's Royal Navy Service". wrench [rent/] I. s. 1. shiulgere, extragere. 2. răsucire, scrântire, luxaţie; to give one's meu merge prost; a ~ solution o soluţie greşită; on the ~ side of 40 trecut de 40 de ani. ankle a ~a-şi scrânti glezna. 3. (fig.) strângere de inimă, durere (la despărţire). 4. (te/m.) 2. în neregulă; smth. is ~ with it are ceva / e ceva în neregulă; what's ~ with you? ce
1049
ai? ce-i cu tine? ce (ţi) s-a întâmplat?; (fam.) what's ~ with a cup of tea? ce-ai zice de o ceaşcă de ceai ? 3. greşit, rău, urât; nedrept; it was ~ of him to do that n-a procedat bine, a procedat urât, urât din partea lui. II. adv. rău, greşit, prost; eronat; fals (v. şi w r o n g l y ) . III. s. 1. rău; nedreptate. 2. greşeală; to be in the ~ a nu avea dreptate. 3. (rar) vătămare. 4. (jur.) delict; crimă. IV. vb. tr. 1. a nedreptăţi; a face o nedreptate (cuiva). 2. a face un rău (cuiva); a jigni, a ofensa. 3. a silui, a viola (o femeie). 4. a asupri, a prigoni. wrongdoer ['ron'du:3r,'—, 'rorjidu:3r] s. 1. păcătos, vinovat. 2. insultător, ofensator. 3. delincvent, răufăcător, criminal; pervers. wrongdoing ['n)rj'du(:)irj,'—] s. 1. păcat, vină; greşeală. 2. crimă, delict, fărădelege. wrongful ['rDrjfuî] adj. 1. nelegiuit; ilegal, nelegitim. 2. nedrept, injust. 3. criminal, culpabil. wrongfully [-i] «dv. pe nedrept, greşit. wrongfulness [-nis] s. rău, nedreptate. wrongheaded [Vorj'hcdid] adj. perseverent în greşeală; încăpăţânat, sucit; - zeal râvnă oarbă. wrongheadedly [-Ii] adv. cu încăpăţânare nejustificată. wrongheadedness [-nis] s. încăpăţânare nejustificată. wrongly ['rorjli] adv. (în mod) greşit, eronat. wrongness ['ronnis, amer. şi -nes] s. 1. eroare, inexactitate. 2. rău, nedreptate. wrote [rout] past de la w r i t e .
wyvern
wroth [rou9, ro:8] adj. (poetic, peior.) mânios, înfuriat. wrought [ro:t] I. past şi part. trec. de la w o r k (II). II. adj, lucrat, fasonat; (despre ţesături) înflorat. wrought-iron ['rot'aten] s. fier forjat. wrought-up ['rst'Apj adj. nervos, întărâtat, iritat. wrung [rArj] past şi part. trec. de la w r i n g (I). wry [rai] adj. 1. strâmbat, sucit, pocit, diform; crispat, contractat; to make a ~ face a strâmba din nas, a face grimase (de dezgust, aversiune, scârbă); to have a ~neck a avea gâtul strâmb; to put a ~ sense on a altera înţelesul (cu gen.). 2. (fig.) ascuns, prefăcut, fals, secret. wryneck ['rainek] s. 1. (anat.) torticolis. 2. (omit.) capîntors (Jyux torquilla). wryness ['rainis, amer. şi -nes] s. asimetrie (« trăsăturilor); strâmbăciune. wulfenite ['wulfanait] ş. (mineral.) wulfenit. wych [wit/] (intră în compunerea unor denumiri de arbori) plângător. wych-elm f~'elm,'—] s. (bot.) soi de ulm (Ulmus glabra). wye [wai] I. adj. în triunghi, ca un Y; în formă de stea. II. s. 1. denumirea literei Y. 2. (ferov.) triunghi de întoarcere. Wykehamist [Vikomist] s. elev de la Winchester College. Wyomingite [wai'ouminait] s. locuitor din Wyoming. wyvern [Vaiv3(:)n] s. v. w i v e r n (e).
X X, X [eks], pl. Xs, X's [-iz] I. s. 1. X, x, a 24-a literă a alfabetului englez: 2. (mat.) valoare / cantitate necunoscută. 3. (amer.) bancnotă de zece dolari. 4. cruce. 5. eroare, greşeală. 6. pl. (tel.) paraziţi atmosferici. II. vb.tr., past şi part. trec. x-ed, x'd 1. a marca cu x (un răspuns într-un formular etc.). 2. to ~ out a acoperi cu x(uri) (o litera, un cuvânt într-un text etc.). III. adj. (despre un film etc.) interzis pentru minori. Xanadu ['zaînadu:] s. (fig.) rai pe pământ, paradis, eden. xanthate ['gzamOeitJ s. (chim.) xantat. xanthin(e) ['gza?n8i(:)n] s. (bot., biock.) xantină. xanthophyll ['gzaaiGafil] s. (bioch.) xantofilă. xanthopsia ['gzajn'Oopsia] s. (mea'.) xantopsie. xanthous ['gzamOas] adj. galben; gălbui. x-bit ['eksbit] s. (tehn.) burghiu / sfredel cu capul în formă de cruce. x-bracing [~.breisirj] s. (tehn.) legături / conexiuni în cruce; îmbinare în cruce (în tâmplar ie). xebec ['zi:bck[ s. (mar.) lip de corabie cit trei catarge, pânze si lopeţi; şebec. x-engine [leks.ena'3in] s. (tehn.) motor cu cilindrii aşezaţi în cruce. xenia ['gzi:nb] s. (biol.) xenie. xenial ['zi:nbl] adj. ospitalier, primitor. xenobiology [igzenoubai'obd3i] s. exobiologie. xenogamy [zi(:)'nogomi, gz-J s. (bot.) polenizare încrucişată. xenolith ['gzensliuj s. (geol., mineral.) xenolit. xenomania [V.ons'mcinis] s. xenomanic, pasiune pentru tot ce este străin. xenomorphic [igzeno'mo:fik] adj. (mineral.) xenomorf. xenon ['zenan, gz-, amer. şi 'zi:-] s. (chim.) xenon. xenophile ['gzenoufailj s. xenofil. xenophilous [gze'nofibs] adj. xenofil. xenophobe ['gzensfoub] s. xenofob. xenophobia [.gzens'foubia] s. xenofobie. xenophobic [.gzens'foubik] adj. xenofob. xeres ['zeris, 'zbriz] s. vin de Xeres. xeroderma [izbrou'domia] s. (med.) xerodermic. xerography [zb'rogrefi, ze-] s. xerografie.
xerophagy [zi'rofsd3i] s. (mai ales bis.) xerofa*gie, alimentaţie cu alimente uscate. xerophilous [zb'rofibs] aay. (bot.) xerofilă, xerofită. xerophthalmia [izbrof Oadmb] s. (med.) xeroftalmie. xerophyte ['zbroufaitj s. (bot.) (plantă) xerofită. xerophytic [.zbrou'fitik] adj. (bot.) xerofitic. xerosis [zi'rousis] s. (med.) xeroză. xerox ['zbroks, 'ze-[ I. s. xerox. II. vb. tr. şi intr. a xeroxa, a xerografia. xi [gzai, ksai, zai] s. hi (literă în alfabetul grecesc). xiphoid ['zifoidj adj. (anat.) xifoid. x-line ['ekslain] s. (mat.) axa icşilor, abscisa. Xrnas ['kristrnasj s. prese, de la C h r i s t in a s. X-ray ['eks'rei] I. s. pl. raze X. II. vb. tr. a expune la raze X; a radiografia. X-ray photograph ['eksrei rfoutagra:f, -gra;f| s. radiografie. X-ray therapy [~ .Oerapi] s. (med.) radioterapie. X-ray unit [~ ju:nit] s. instalaţie Roentgen. X-ring ['eksrin] s. (tehn.) calibru circular pentru controlul interioarelor. xylan ['gzaiten] s. (chim.) xilan. xylern ['gzaibm, -Iem] s. (bot.) xilem. xylene ['gzailim] s. (chim.) xilen. xylidine ['gzailidim] s. (chim.) xilidină. xylograph ['gzaibgra:f, -long-, -graf] s. xilogravură, gravură în lemn. xylographer f-3r] s. xilogravor, gravor în lemn. xylographic(al) [rgzailOK'grarfik(3l)] adj. (poligr.) xilografic. xylography [gzai'logrofi] s. xilografic. xyloid ['gzailoid] adj. xiloid. xylol ['gzailoul, -bl] s. (chim.) xilen, dimctilbenzen. xylonite ['gzaibnait, -loun-] s. celuloid. xylophagous [gzai'bfsgss) adj. xilofa*g. xylose ['gzailous] s. (chim.) xiloză. xylophone ['gzaibfoun, 'zii-] s. (muz.) xilofon. xyster ['zisto'] s. (med.) rugină, instrument pentru răzuirea oaselor.
Y,y [wai] s. 1.pl. Ys, Y's [-z] Y, y, a 25-a literă a alfabetului englez. 2. (chim.) simbolul Yankeeland ['jaenkiilsnd] s. (amer.) 1. regiunea New England. 2. v. Y a n k e e d o m (2). ytriului. 3. (inv.) prefix pentru past si part. trec. (yclad, yclept). yanking ['jsrjkin] adj. 1. nărăvaş. 2. (scot.) activ, energic. yabber ['ja5b3r] s. (austr.) trăncăneală, vorbărie. yap [jsp] I. vb. intr. 1. a lătra, a hămăi. 2. (sl.) a flecari, a pălăvrăgi. II. s. 1. lătrat, yacca ['JEeka] s. (bot.) arbore din Indiile Occidentale (Podocarpus coriacea şi hămăit. 2. (sl.) flecăreală, pălăvrăgeală. 3. (sl.) gură, fleanca. 4. bădăran, necioplit. Podocarpus purdieana). yapper l'jseps'J s. 1. (amer. sl.) târfă, pasăre de noapte. 2. (sl.) palavragiu, flecar. yacht [jnt] I. s. (mar.) 1. iaht, vas de plăcere. 2. barcă cu pânze. II. vb. A. tr. to ~ it yard1 [ja:d] s. 1. yard, unitate de lungime engleza (= 0,9144 m); Yard and EU Brâul a face o călătorie de plăcere cu iahtul. B. intr. v. ~ (II). Orionului; square ~yard pătrat (= 0,8363 mp,); by the ~nesfârşit, infinit; foarte amănunţit. yacht-built [~ibilt] adj. construit în formă de iaht. 2. prăjină, stinghie; pârghia cântarului, braţ de balanţă; balanţă cu arc; ~ of beer pahar yacht club [~ kUb] s. («rar.) iaht-club. subţire şi lung de 1 yard folosit de cei ce se întrec în băutul berii; clay ~, ~ of clay pipă yacht duck [~ dAkJ s. (mar.) pânză fină de bumbac pentru vele. de lut lungă; (sl.) a ~ of satin pahar de gin. 3. (mar.) vergă. 4. (fnv.) penis. 5. (amer. sl.) yachter ['jots'] s.v. y a c h t s m a n . de) 100 de dolari. yachting [jotirj] s. 1. excursie sau călătorie pe bordul unui iaht. 2. sport cu iahtul, (bancnotă yard2 l.s.l. curte; castle ~curtea (de onoare) a castelului. 2. curte, depozit, magazie. iahting. 3. cherestegerie. 4. (ferm:) parc de vagoane, staţie de triaj. 5. (amer.) grădină. 6. (mar.) yachtmanship ['jotman/ip] s.v. y a c h t s ni a n s h i p . şantier naval. II. vb. A. rr. a mâna sau a închide (vitele) în ţarc. B. in/r. (amer.) a se yacht marlinel'pt 'ma:lin[ s. (mar.) merlin subţire cătrănit. retrage la iernat. yacht race [~ reis] s. cursă de iahturi. yardage1 [ ['ja:did3] s. 1. număr sau lungime exprimată în yarzi. 2. (mine) plata în yachtsman ['jotsnisn],pl. yachtsmen [-insnjs. 1. proprietar de iaht. 2. persoană care acord pe yard de înaintare (in galerie, în abataj). practică iahting. yardage2 s. 1. drept de folosinţă asupra unei curţi etc. (v. y a r d 2 (I)). 2. plată pentru yachtsmanship ]-/ip] s. ştiinţa sau arta de a conduce un iaht. folosirea unei curţi etc. (v. y a r d 2 (I)). yaffil [jffifl] s. (omit.) ciocănitoare-verde (Picus viridis). yardarrn ]'ju:da:ni] s. (mar.) nod la vergă; capătul / vârful vergii. yaffles, v. y a f f i l . yard bird [~ ba:d] s. (amer., mii. sl.) 1. recrut, boboc. 2. soldat prost. 3. deţinut, yagi ['ja:gi:, 'jas-] s. (tel.) antenă Yagi. condamnat, puşcăriaş. yah [ja:] interj. 1. ha! ha! 2. brr! pfui! yard chain [~ t/ein] s. (mar.) lanţul vergii. Yahoo [ja:hu:,J3'-]s, 1. (lit.) yahoo, fiinţă hidoasă cu aspect omenesc (în „Călătoriile yard dog [~ dog) s. (sl.) tip mârşav; individ grosolan. lui Gulliver" de J. Swift). 2. yahoo fiinţă respingătoare. 3. yahoo neghiob, tont, prost. yardful ['ja:dful] s. cantitate necesară pentru a umple un yard. 4. yahoo brută, om brutal. yard gate ['ja:d geit] s. poarta curţii. Yahve(h) ['ja:ve] s. (bibi.) Iahve. yard goods [~ gudz] s. materiale care se vând cu iardul; ţesături. Yahwe(h) ['ju:we[ s.v. Y a h v e (h). yard line [~ lain] s. 1. (ferov.) linie de depou. 2. (sport) linie de marcaj. 1 35 s yak [j ^] - (zool.) iac (Poephagus grunniens). yard locomotive [~ ibka'moutiv] s. (ferov.) locomotivă de manevră. 2 yak I. s. 1. pălăvrăgeală, trăncăneală, vorbărie. 2. (amer. si.) râs(et). 3. (amer. si.) yard lumber [~ lUmba'] s. material lemnos uscat (cu umiditate normală), material „banc". II. vb. intr. a pălăvrăgi, a trăncăni. lemnos depozitat. yakety-yak [^jsekiti'jaîk] (sl.) I. s. flecăreală, pălăvrăgeală. II. vb. intr. a flecari, a yardman ['jendnwn], pl. yardmen [-man] s. 1. (ferov.) lucrător la căile ferate. 2. om pălăvrăgi. de serviciu pe lângă casă; grădinar. 3. supraveghetor de depozit (de cherestea etc.). yakin lja'ki:n, 'ju:kin[ s. (zool.) antilopă mare din Himalaia (Budorcas taxicolor). yardmaster ['ju:diina:st3'] s. (ferov.) 1. şef de staţie / gară. 2. şef de triaj; şef de manevră. yakka ['jffika] s. (austr., fam.) lucru, muncă, treabă. yard rope ]'ja:d roup] s. (mar.) fungă de vergă. yakker ['jad»'] s. v. y a k k a . yard run [~ r,\n] s. yard liniar. yak lace ['jaek leis] s. ţesătură aspră fabricată din păr de iac. yardstick [~stik] s. 1. riglă de măsurat lungă de un yard. 2. (fig.) măsură, etalon, criteriu. Yakut [jar'kuf] adj., s. iacut. yard tackle [~ itaekl] s. (mar.) palane de capăt de verigă, rai de cap de vergă. Yale lock ['jcil bkj s. broască sau lacăt Yale. yard track [~ trakj s. (ferov.) calc ferată de serviciu / uzinală. yam [ja^m] s. (bot.) 1. dioscorec, ignamă (Dioscorea balatas). 2. (amer. dial.) o varietate yardwand [~wmd] s. v. y a r d - s t i c k. de cartof-dulce. 3. (scot.) cartof. yare [jra', ja: r ] adj. 1. iute, sprinten, uşor. 2. (despre nave) uşor de cârmit, manevrabil. yammer ['jaenw'] I. vb. intr. 1. a trăncăni. 2. (scot., dial.) a plânge, a se văicări; a urla. yarn [ja:n] I. s. 1. tort, aţă, fir (textil). 2. (mar.) sfilată, fir de cablu. 3. (fam.) basm, II. s. (fam.) 1. văicăreală, lamentare. 2. urlet, ţipăt. poveste lungă; to spin ~s / a ~ a spune basmul cu cocoşul roşu. II. vb. intr. (fam.) a spune yank [ja;nk] I. vb. A. intr. 1. a se mişca grăbit, a alerga încoace şi încolo. 2. (to, at) poveşti. a vorbi repede şi necontenit (cu); B. ir. 1. (fam.) a apuca cu lăcomie, a înhăţa; (si.) to ~ yam balance ['ja:n -badons] s. (text.) cântar pentru fire toarse, balanţă de determinat the bun a câştiga premiul. 2. (fam.) a smuci, a smulge. II. s. (fam.) smucitură. numărul de fire. Yank s. (sl.) v. Y a n k e e . yarn beam [~ bi:m] s. (text.) sul de urzeală. Yankee ['jasrjki] I. s. 1. iancheu, american din nord; american din Noua Anglie. 2. (ist.) yarn carrier ]~ ikaîria'] s. (text.) distribuitorul ţevilor; manipulantul fibrelor toarse; soldat din armata nordiştilor (1861—1865). 3. american. 4. engleza vorbită în Noua Anglie. conducător de fir. II. adj. 1. (de) iancheu. 2. american. yarn-conditioning machine [-ksn.di/snin nalfiia] s. (text.) maşină de umezit firele toarse. Yankeedom [-dam] s. 1. ianchei, nord-americani. 2. ţara iancheilor, Statele Unite. Yankee Doodle ['jaenki 'du:dl[ s. 1. cântec american foarte popular în timpul Războiului yarn damper [~ .dumps') s. (text.) muncitor la maşina de umezit firele. yarn-dye |'ja:ndai] vb. tr. (t£»t.) a vopsi în fir. de independentă (1775—1783). 2. (glumeţ) american, iancheu. yarn-dyed [~daid] adj. (text.) vopsit în fir. Yankecfy fjaenkifai) vb. tr. a americaniza. yarovisation [.joxavi'zei/an] s. (agr.) iarovizare. Yankeeism ['jaenkiizpm] s. 1. trăsături caracteristice iancheilor. 2. particularitate yarovize ['juiravaiz] vb. tr. (agr.) a iaroviza. lingvistică americană.
yarrow
yarrow ['jsrou] s. (bot.) coada-şoricelului (Achillea millefolium). yarrow-tree [~1tri:j s. (bot.) eucalipt (Eucalyptus margiruita). yashmak ['jai/mask, ja:/'ma:k] s. (arab) văl, horbotă (a femeilor mahomedane). yatag(h)an ['ja;to,g«n, -gon] s. (turc.) iatagan. yatata ['ja:t3t3, -ta:] s. (amer. si.) flecăreală (fără rost), trăncăneală. yatter ['ja;t3r] I. s. (fam.) discuţie, flecăreală. II. vb. intr. a flecari, a pălăvrăgi. yauld [jo:ld, ja:d] aay. (scol.) 1. activ, energic. 2. puternic. yaupon fjo:pon] s. (bot.) specie de ilice din sudul Statelor Unite (Ilex vomitoria). yaw [jo:] I. s. 1. (av., mar.) deviere de la direcţia prestabilită; ambardee. 2. (av!) viraj unghiular în jurul axei verticale. II. vb. intr. 1. (mar.) a deriva. 2. (av.) a aluneca. yawing ['jo:irj] s. (av.) deplasare unghiulară a avionului; rotaţie, răsucire; abatere, deflecţie, ambardee. yawl1 [jo:l] (fam.) I. s. urlet; urlete. II. vb. intr. a urla. yawl 2 s. (mar.) iolă.
yaw line ['jo: lain] s. (mar.) cablu lateral, parâmă laterală. yaw meter [~ 'mi:tor] s. (av.) aparat pentru determinarea unghiului deviaţiei. yawn [jo:n] I. vb. A. intr. 1. a căsca; to make smb. ~ a face pe cineva să caşte, a plictisi pe cineva. 2. a se căsca, a se deschide. 3. to ~ after / to / at a sta cu gura căscată Ia / după. B. tr. a căsca; he ~ed good night spuse noapte bună căscând. II. s. 1. căscat. 2. (fig.) plictiseală; urât. 3. (tehn.) joc. 4. căscare, deschidere. yawp [jo:p[ I. s. 1. (fam.) ţipăt strident; scheunat; cârâit, 2. (si.) pălăvrăgeală. II. vb. intr. 1. (fam.) a scheuna; a cârâi; a ţipa. 2. (sl.) a vorbi tare şi prosteşte. yaws [jo:z] s. pi. (folosit si ca sg.) boală infccţioasă tropicală (cauzată de spirochetul Treponema pertenue). Y-axis ['waiiEeksis] s. (mal.) axa Y / ordonatelor. y-branches ['wai,bra:tji*z] s. (tehn.) teu în formă de furcă; piese ramificate în formă de furcă. yclad [i'klaîd] adj. (înv.) (with, in) îmbrăcat (cu, în). yclept [i'klept] adj. (înv., glumeţ) aşa-zis, porecl*t. y-connccted ['wai'ksinektid] adj. (electr.) racordat / cuplat în stea. y-current ['wairkAront] s. (elecr.) curentul dintre orice sârmă a sistemului trifazic şi punctul neutru. ye1 [forma tare ji:; forma slabă ji] pron pers. (înv., poetic) voi, dv.; (fam.) how d'~ do? how do you do? ye 2 [ji:, 6i:] art. hot. înv.pentru t h e. yea [jei] I. adv. 1. da, desigur, într-adevăr; ~ and more ba chiar. 2. (înv.) mai mult decât atât, ba chiar; I will give you a pound, ~ two pounds am să-ţi dau o liră, mai mult chiar, două. II. s. da; by ~ and nay / no zău, pe Dumnezeu, pe legea mea; ~ and nay şi da şi nu; ~s and nays voturi pro şi contra; to call for the ~s and nays a face apelul nominal. yea-and-nay man ['jeiond'hei ma;n] s. 1. quaker; puritan. 2. om scump la vorbă. yeah [je, jai] aaV. (Jam.) v. y e s . yean [ji:n] vb. tr. si intr. (înv.; despre oi si capre) a făta. yeanhng ['ji:nlin] I. s. miel; ~ kid ied. II. adj. nou-născut; tânăr. year [jo, ji r ] s. an; leap— an bisect; after ~s după ani şi ani (de zile); ~s vârstă; beyond one's ~s nepotrivit cu vârsta; ~ by ~ ari de an, în fiecare an; ~ in, ~ out tot anul, din an în an; from ~ to ~ din an în an, de la începutul până la sfârşitul anului, de la an la an; in ~s în vârstă; in the ~ one foarte de demult, la facerea lumii, în negura vremurilor; ~s (and ~s) ago cu ani (şi ani) în urmă, de o veşnicie; once a ~ o dată pe an; first— man student (englez) hi anul întâi; to see the new ~in a face / a sărbători revelionul, a întâmpina anul nou; every other ~ la fiecare doi ani, din doi în doi ani; for a ~ (timp) de un an; of late ~s de câţiva ani; (ironic) in this ~ of grace în acest blagoslovit an al mântuirii; (amer.) presidential ~ anul în care se fac alegeri electorale; (amer.) sabbatical ~ fiecare al şaptelea an în care un profesor universitar e scutit de a ţine prelegeri; to show one's ~s a îmbătrâni, a se încovoia sub povara anilor; small ~s anii copilăriei; to be stricken in ~s a fi foarte bătrân; tender ~s tinereţe, adolescenţă; to wear one's ~ well a-şi purta bine anii, a părea mai tânăr decât vârsta; the ~s of discretion vârsta la care cineva e socotit responsabil pentru faptele sale. yearbook ['jsbuk] s. anuar, almanah. yearender |'J3riendor] s. material de sfârşit de an (în ziare); articol-bilanţ. yearling ['jn:lirj, jislin] I. s. noaten, animal domestic de un an; pom de un an. II. adj. de un an. yearlong [J3:lorj, jis-J adj. (cu durată) de un an. yearly [jo:li, jio-[ I. adv. anual. II. aay. 1. anual. 2. de un an, care durează un an. yearn [jo:n] vb. intr. 1. (to, for, after) a duce dorul (de), a tânji (după). 2. (to, for, after) a năzui (la, spre, către), a fi însetat (după), a tinde (la, spre, către), a se simţi atras (de). yearning [rjo:nin] s. dorinţă fierbinte / arzătoare, dor, alean. year-round ['J3:'raund] aay. care durează tot anul; care funcţionează pe parcursul întregului an. yeast [ji:st] I. s. 1. drojdie, ferment. 2. spumă (de mare). II. vb. intr. 1. a fermenta. 2. a face spume. yeast culture ['ji:st ik,\ltj3r] s. (chim.) cultură de fermenţi. yeast powder [~ ,paudor] s. praf de copt. yeasty [ji:sti] adj. 1. spumos. 2. care fermentează. 3. (fig.) fără valoare; fără conţinut. 4. (fig.) în fierbere, agitat, tulbure, neliniştit. 5. exuberant, plin de viaţă. yegg [jeg] s. (amer. sl.) 1. spărgător (de seifuri). 2. hoţ. yeggman ['yegman], pl. yeggmen [-nan] s. v. y e g g . yelk [jelk] s. gălbenuş de ou.
1052
yell [jel] I. vb. A. intr. a striga, a zbiera, a ţipa, a urla. B. tr. a da drumul la, a rosti zbierând; to ~ out curses a blestema în gura mare. II. s. 1. strigăt pătrunzător. 2. (amer.) exclamaţie şcolărească aprobativă la întrecerile sportive. 3. (scot.) ecou. yellow ['jelouj I. adj. 1. galben; ~-haired cu părul galben; ~ as a crow's foot/ as gold / as a guinea galben ca lămâia; (fig.) my eyes are in the ~ leaf sunt în toamna vieţii mele. 2. (poetic) auriu, bălan, blond. 3. (fig.) gelos, invidios; to look ~ a fi gelos. 4. fricos, laş. 5. (amer. fam.) prost, slab, de calitate inferioară; ~ actor actor de mâna a doua. II. s. 1. galben, culoare galbenă. 2. gălbenuş (de ou). 3. (entom.) fluture galben. III. vb. A. tr. a îngălbeni, a vopsi în galben. B. intr. a se îngălbeni, a deveni galben. yellow amber [~ a;mbor] s. chihlimbar. yellowammer [~.a;m3rJ s. (omit.) presură galbenă (Emberiza citrinella). yellowback [~bask] s. roman ieftin bulevardier. yellowbelly [~,beli] s. (sl.) fricos; laş; poltron. yellow book [~ buk] s. (pol.) carte galbenă (culegere de documente statale, mai ales în Franţa). yellow birch [~ 'bo:tJ] s. (bot.) specie de mesteacăn galben american (Betula lutea). yellow boy [~ boi] s. 1. (sl.) liră aur. 2. (sud-amer.) mulatru. yelow brass [~ bra:s] s. (metal.) alamă galbenă / forjabilă. yellow cat [~ ka:t] s. (iht.) varietate de rechin (laptops olivaris). yellow cedar [~ 'si:d3r] s. (bot.) cedru (Cliamaecyparîs nootkatensis). yellow copperas [~ 'kopsros] s. (mineral.) sulfat de fier. yellow copper-ore [~ kop3ro:r] s. (mineral.) calcopirită. yellow dack [~ da;k] s. (sl.) friguri galbene. yellow dog ['jclou dog] s. (amer.) 1. om josnic / laş / demn de dispreţ, tip abject. 2. obligaţia de a nu intra în sindicat / de a nu participa la greve / de a consimţi la prelungirea zilei de lucru etc., impusă muncitorului cu ocazia angajării. ycllow-dog contract f~ 'kontrakt] s. (amer.) contract prin care patronul obligă pe muncitorii non angajaţi să nu se înscrie în sindicat. yellow-dog fund [~ TAnd] s. (amer. sl.) sume cheltuite pentru corupţie / mituire. yellow earth ['jelou '3:0] s. (mineral.) varietate de ocru (folosită câteodată ca pigment). yellow fever [~ 'fi:v3r] s. (merf.) friguri galbene. yellow filter [~ 'filta'] s. (fot.) filtru galben. yellow flag [~ 'fteg] s. (mar.) steag / pavilion de carantină. yellowharnrner [~,haemar] s.l.v. y e l l o w a m m e r . 2. (amer.) locuitor al Statului Alabama. Yellowharnrner State [— 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Alabama. yellowing ['jelouirj] s. îngălbenire. yellowish ['jeloui/J adj. gălbui, gălbeniu, gălbinicios, gălbior. yellow jack ['jelou d3a;k] s. v. y e l l o w f l a g . yellow jaundice [~ 'd33:ndis] s. (med.) icter, gălbinare; hepatită. yellow journal [~ 'd3o:nal] s. revistă senzaţională / bulevardieră. yellow journalist [~ 'd33:nolist] s. ziarist colaborator al presei bulevardiere. : yellow lead [~ 'led[ s. oxid de plumb. yellow metal [~ 'metal] s. (metal.) alamă galbenă / forjabilă. yellowness fjelounis] s. 1. gălbeneală, paloare (culoare). 2. (fam.) frică; laşitate. yellow pages ['jelou 'peid3iz] s.pl.l. secţiune din cartea de telefon cu instituţii şi firme. 2. listă de produse şi servicii. yellow parsnip ['jelou 'pa:snip] s. (bot.) morcov (Daucus carota). yellow pewter [~ 'pju:tor] s. (metal.) tombac. yellow pimpernel [~ 'pimpanel] s. (bot.) minteuţă (Lysimachia nemorum). yellow pine [~ 'pain] s. 1. (bot.) coconar (Pinus pinea). 2. (amer.) persoană născută dintr-un alb şi o mulatră (sau viceversa). yellow precipitate [~ pri'sipitit] s. oxid de mercur, precipitat galben (de mercur). yellow press [~ 'preş] s. presă de senzaţie / bulevardieră. yellow race [~'reis] s. rasa galbenă. yellow rattle [~ 'rati] s. (bot.) clocotici, creasta-cocoşului (Rhinanthus crista-galii). yellow root [~ 'ru:t] j . v. y e l l o w r a t t l e . - ■ .. yellow seed [~ 'si:d] s. (bot.) hreniţă (Lepidium campestre). yellow soil [-'soil] s. pământ galben / argilos. yellow spot [~ spot] s. (anat.) macula lutea. yellow sweetclover [~ 'swi:tiklouv3r] s. (bot.) sulfină (Melilotus officinalis). yellowthroat ['jelouGroutJ s. (omit.) pasăre cântătoare americană din genul Geothlypis. yellow ware [~ 'wso] s. faianţă galbenă. yellowweed ['jelouwi:d] s. (bot.) rujină (Senecio jacobaea). yellow-white [~ 'wait] s. (metal.) incandescenţă (de culoare) alb-gălbuie. yellowy ['jeloui] aay. gălbui, care bate în galben. yelp [jelp] I. vb. intr. 1. a lătra, a bate, a hămăi; a scheuna; a chelălăi. 2. (despre dropie) a ţipa. II. s. 1. lătrat, hămăit; scheunat, chelălăit. 2. strigăte, urlete. yelper ['jelpsl s. 1. potaie, javră. 2. (cinegetică) fluier (care imita ţipătul dropiei). Yemeni ['jemoni, 'jo-] I. aay. din Yemen, yemenit. II. s. locuitor din Yemen, yemenit. Yemenite ['jemonait] s., aay. v. Y e m e n i. yen1 [jen] s. ien (monedă japoneză). yen2 s. (amer. sl.) ananghie, strâmtoare, aman. yen3 (amer. fam.) I. s. dorinţă fierbinte; năzuinţă; poftă, chef. II. vb. intr. to ~for a dori cu ardoare; a tânji după. y-engine ['waiend3in] s. (tehn.) motor în formă de stea cu trei cilindri. yeoman ['joumon], pl. yeomen [-man] s. 1. (ist.) ţăran liber. 2. fermier, ţăran. 3. (mii, în Anglia şi Sco(ia) cavalerist (voluntar). 4. (mil., în Anglia si Scoţia) soldat din garda personală. 5. (ist.) slujitor / servitor al curţii sau al unui nobil. 6. (amer. mii.) furier, contrarnaistru ajutor. 7. (inv.) ajutor, asistent. ♦ (înv.) ~ of the cord / the halter călău
1053
Young England
yield point [~ paint] s. 1. (metal.) limită de curgere. 2. (metal.) punctul de începere a sau ajutor de călău; (fig.) ~*s duty / work serviciu bun, treabă excelentă; to do ~'s service curgerii. 3. (tehn.) punct de rupere. to a da ajutor la nevoie (cu ac.). yield stress [~ stres] s. (metal., etc.) efort de curgere. yeomanette [-et] s. nume dat unei femei care a servit în forţele de rezervă navale ale yield value [~ ivaslju:] s. 1. (metal.) punct de curgere. 2. (text.) producţia de fibră de Statelor Unite ale Americii în timpul primului război mondial. yeomanlike [-laik] I. adj. (înv.) de ţăran liber; simplu, modest. II. adv. (fig.) vitejeşte. pe o suprafaţă de teren. yill [jil] s. (scoţ.) bere (slabă). yeomanly [-li] adj., adv. v. y e o m a n l i k e . yip [jip] (amer.) I. s. lătrat, hămăit. II. vb. intr. 1. a lătra, a hămăi. 2. a scoate un strigăt. yeomanry [-ri] s. 1. (înv.) ţărani liberi, clasa ţăranilor liberi. 2. (în Anglia şi Scoţia) cavalerie voluntară. 3. (în Anglia) gardă regală (v. y e o m a n). yipe [jaip] interj, (amer.) la naiba! drace! drăcia dracului! yep [jep] interj, (amer.) da. yippee [jipi:] interj, ura! bravo! r yer [J3 ] pro;;, (dial., vulg) v. y O u şi y o u r. ylem ['aibm] ş. (fiz.) ylem, plasmă primordială. y-level ['waidcvl] s. (drum) nivelă eu lunetă de vizare. yerba ['ja:bu:, -ba] s. 1. plantă, iarbă, buruiană. 2. v. ~ m a t e. yerba mate [~'ma;tei, ~'mastei] s. (bot.) yerba mate. y-line ['wailain] s. (mat.) axa y-lor, axa ordonată. yerk [j3:k] (înv., dial.) I. vb. A. tr. 1. a lovi, a bate; a biciui. 2. a arunca brusc. 3. a smuci. y-inornent ['waitmomnant] s. (av.) cuplu lângă osia verticală. yobbo ['jobou] s. (sl.) 1. bădăran, mârlan. 2. huligan, scandalagiu. 4. (dial.) a aţâţa, a întărâta. B. in/r. 1. a se smuci. 2. a munci din greu. II. s. 1. lovitură. yodel f'joudl[ I. s. iodler, chiot melodic tirolez. II. vb. tr. şi intr. a cânta în falset. 2. smucitură. yodeler [-9r[ s. (amer. sl.) turnător, denunţător. yes [jes] adv. da; oh, ~ da, desigur, fireşte. yoga fjouga] s. yoga. yesman fjesmasn]. pl. yesmen [-men] (sl.) s. linguşitor, lingău, tămâietor; om care yogh(o)urt ['joug9(:)t[ s. iaurt. aprobă întotdeauna; marionetă; acolit; oportunist. yogi fjougi:] s. 1. yoghin. 2. v. Y o g a. yester ['jests'"] I. adj. (poetic) de ieri. II. adv. (înv.) ieri. yogisrn ['jougi:z3ni[ s. yoga, yoghisrn. yesterday ['jestadei] I. adv. ieri; (fig.) X was not born ~ nu sunt de ieri; ~ morning yo-heave-ho ['jou'hi:v'hou[ interj, hei rup. ieri dimineaţă; the day before ~ alaltăieri; to be but of ~ a fi apărut recent /de curând. yoho [jou'houj I. interj, iuhu, ihi. II. s. (strigătul) ihi, iuhu. III. vb. intr. (rar) a striga II. s. (ziua de) ieri; ~s vremurile trecute; in ~'s Times în ziarul „Times" de ieri; it came ihi / iuhu. by ~'s first post a venit cu prima poştă de ieri. yoke [jouk] I. s. 1. jug. 2. pereche (de boi, de vite etc. înjugaţi). 3. (fig.) jug, sclavie, yesterevening ['jcstor'hvnirj] (înv., poetic) I. s. seara de ieri, noaptea trecută. II. adv. povară; to endure the ~ of matrimony a îndura jugul căsniciei; to bring under the ~ aseară; astă-noapte. yestermorn ['jesta'mom] I. s. (înv., poetic) dimineaţa de ieri. II. adv. ieri dimineaţă. a subjuga, a înrobi; to shake / to throw off the ~ a scutura / a înlătura jugul, a dezrobi. 4. cobiliţă. 5. (tehn.) jug, travec, etrier, bridă, colier 6. (au/o) furcă. 7. (electr., ferov.) yesternight l'jcsta'nait] s., adv. v. y e s t e r e v e n i n g (II). yestemoon [jeste'num] (înv., poetic) I. s. după-amiaza de ieri. II. adv. ieri după-amiază. buclă de cuplaj. 8. (mar.) cehe rotundă. 9. (te.tf.) acord, joncţiune. 10. (av.) manşă. 11. (rar) legături. 12. (mine) munca de o zi. 13. (agr.) jugăr, jug, pogon. <* (med.) ~ for incontinence yesterweek ['jesta'wiik] s. adv. (înv., poetic) săptămâna trecută. of urine blocarea incontinenţei urinei. II. vb. A. tr. 1. a înjuga. 2. (fig.) a uni, a aduna, yesteryear [jcstsrja:1", ~jisr] (înv-, poetic) I. s. anul trecut. II. adv. (în) anul trecut. a împreuna. 3. a subjuga; a înrobi. B. intr. 1. a se potrivi. 2. (fig.) a se învoi; ill-yoking yestreen [ijcs'trimj (scoţ., poetic) I. s. seara de ieri. II. adv. ieri seară, aseară. yet [jet] I. adv. 1. încă, mai; în afară de aceasta; is he ~ alive? mai c viu?; never ~ couple căsnicie care nu merge; to come / to pass under the ~ a se împăca cu jugul / încă niciodată; neither ~ şi încă mai puţin; not ~ încă nu; ~ more ba chiar mai mult, şi robia; a se resemna, a se supune. yoke block ['jouk bbk] s. (constr.) arbore de presare Ia excavator. mai mult; as ~ până acum; ~ again încă o data; ~ far fairer (chiar) mult mai frumos; ~ a moment încă o clipă; ~ times serves este încă timp; he has ~ much to say el arc încă yoke elm [~ elm] s. (bot.) carpen (Carpinus betulus). multe de spus. 2. (în prop, interog.) deja, să şi, chiar; have you done ~? acum eşti gata? yoke end ['jouk end] s. (auto) cap de furcă. ai şi terminat?; need you go ~? vrei să şi pleci? vrei chiar să pleci? 3. chiar, încă, şi; yokefellow [^fclou] s. 1. tovarăş; tovarăşă. 2. soţ; soţie. this question is more important ~ această chestiune este chiar mai importantă; he will yokel fjoukal] s. bădăran, mojic, ţărănoi. not accept help nor ~ advice nu va accepta nici ajutor, nici măcar un sfat. 4. până acum yoke line ['jouk lain] s. (mar.) troţă de eche rotundă. / astăzi, până în prezent; it is the largest specimen ~ found este cel mai mare specimen yoke mate [jouk meit] s.v. y o k e f e l l o w . găsit până azi. 5. totuşi, cu toate acestea; it is strange and ~ true este de necrezut şi yolk [jouk] s. 1. gălbenuş (de ou). 2. (text.) usucul lânii. 3. (fig.) miez, esenţă. totuşi adevărat. II. conj. 1. dar; totuşi; he is a good ~ lazy boy c un băiat bun dar leneş. yolk bag [~ basg] s. biol. membrana care înveleşte gălbenuşul. 2. ~ that (înv.) deşi, cu toate că. yolk sac [~ ssec] s. v. y o l k b a g . yon [jan] (înv., dial., poetic) I. adj. acel; acea; acei; acele. II.pron. acela; aceea; aceia; yeti ['jetij s. yeti, om al zăpezilor. acelea. III. adv. acolo, colo, de acolo. yew1 [ju:] s. (boţ.) tisă (Taxus baceata). yond [pnd] (înv., dial., poetic) I. adj., adv. v. y o n (I, III). II. prep. pe lângă; dc-a yew2 s. ulcior (cu toarte de susţinere). lungul (cu gen.). yew-tree f~ tri:] s.v. y e w 1 . yonder [jondor] v. y o n . ye-ye ['jc'je] s. (fam.) 1. tineresc. 2. la moda. 3. modern, de avangardă. yonks [jarjks] s. (fam.) perioadă foarte lungă; I haven't seen him for ~ nu l-am văzut Y-fronts ['waifrwnts] ş. pl. chiloţi bărbăteşti. y-gun ['waigAn] s. (mar., mii.) tun naval cu două braţe (folosit în primul război mondial). de-o veşnicie. yoo-hoo [ju:hu:] interj, (amer.) hei! hei! yid [jid] s. (peior., termen ofensator) evreu. yore [jo:r] adv. (înv.) altădată, odinioară; (folosit si azi) in times / days of ~în vremea Yiddish ['jidi/J I. s. (lingv.) (limba) idiş. II. adj. idiş. de altădată / de demult. yiddischer [-9r] (amer. sl.) evreu. Yorkish ['jo:ki/] adj. 1. din York. 2. (ist.) din Casa de York. yield [ji:ld] I. vb. A- tr. 1. a aduce, a da, a produce (venit, fructe etc.); (ec.) a livra; Yorkist ['jo:kist] s. (ist.) partizan al Casei de York / al Rozei Albe. to ~ a profit a aduce profit. 2. a ceda, a renunţa la; to ~ a point a ceda un punct (într-o Yorkshire [ja:k/3r] adj. 1. din Yorkshire. 2. şiret; to come / to put ~over smb. a înşela discuţie). 3. a da, a oferi, a prezenta; to ~ assistance a da ajutor; a degaja, a exala, a scoate (miros etc.). 4. a îngădui, a permite; a admite; to ~ smth. to be done a permite să se / a păcăli pe cineva; ~ compliment dar fără valoare; (sl.) I'll do when I come into my facă ceva. 5. (şi to ~ up) a renunţa la. 6. (şi to ~ up) a-şi da (sufletul, viaţa etc.). 7. to ~ ~ estates o voi face când voi avea timp şi bani. Yorkshire man [~ 'mam] s. 1. locuitor din Yorkshire. 2. pişicher, vulpoi. to a înmâna, a preda (cu dat.). 8. a slobozi, a da drumul la (sau cu dat.) to ~ the hand a da frâu liber cailor. 9. a înapoia, a restitui, a da înapoi. 10. (înv.) a recompensa, a răsplăti; Yoruba ['jarabs] s. 1. etnia yoruba. 2. (lingv.) (limba) yoruba. God ~ you Dumnezeu să-ţi răsplătească. B. refl. 1. a se preda. 2. to ~ oneself to a se you [forma tare ju(:); forma slabă p] pron. A. pers. 1. (nom.) tu; dumneata, mata; deda (cu dat.); a se dedica (cu dat.), a fi absorbit de. C. intr. 1. a produce; this land ~s voi;dv.;~and I tu şieu, tu şi cu mine; ~there! tu (ăla) de colo! ~don't say so! ci taci! poorly această ţarină produce puţin; it ~s well produce mult. 2. a se da, a se supune, ci lasă-mă! nu mai spune! (şl.) ~'re another! şi tu la fel (eşti mincinos etc.); parcă tu a se preda; his courage never ~s nu-şi pierde niciodată curajul. 3. (fig.) (to) a ceda (la, eşti altfel? 2. (dat.) ţie, îţi, ţi, -ţi; dumitale; matale, vouă, vă, vi, dv.; he gave ~ the book cu dat.), a consimţi (la); a se îndupleca; I ~ to it consimt; fie; bine; to ~ to temptation el ţi-a dat cartea. 3. (ac.) pe tine, te; pe dumneata; pe mata; pe voi, vă; pe dv.; who sent a ceda ispitei; to ~ to the times a se supune vremurilor; to force to ~ a constrânge la ~ here? cine v-a trimis aici? B. rejl. (înv. — azi, yourself şi yourselves) te; vă; sit ~ supunere. 4. to ~ to a) a asculta de: to ~ to a suggestion a a asculta de o sugestie; b) (amer.) down! aşază-te! stai jos! C. generic omul; nimeni etc. (de cele mai multe ori nu se traduce, a ceda trecerea, a acorda prioritate. II. s. 1. recoltă, seceriş, cules; the ~ of the clip fiind implicat în verbul românesc); ~ never can tell nu se ştie niciodată, nu poţi să ştii recoltarea lânei oilor prin tuns; the ~ of the straw culesul paielor. 2. cantitate de produse, niciodată. volum al producţiei. 3. productivitate, randament. 4. (ec.) eficienţă; beneficiu; grad de young [JArj] I. adj. 1. tânăr; mie; (rar) june; he is ~ for his age arată tânăr pentru vârsta valorificare. lui; a ~man un tânăr; ~ lady domnişoară; (fam.) ~Mr, Ray domnul Ray junior; to look ~ a arăta tânăr; ~ people tineret, tineri; to grow ~ again a întineri; ~est born mezin. yield curve ['ji:ld ks:v] s. (te/m.) curbă de productivitate / debit / randament. yielding ['ji:ldin] X.adj. 1. care cedează; elastic, flexibil; moale; (as) ~as a wax moale 2. mic; the ~ones cei miei, copiii. 3. novice, neştiutor, neexperimentat; ~in life începător; ca ceara. 2. (fig.) docil, maleabil. 3. productiv; mănos, rodnic. II. s. 1. (constr.) contracţie. to be ~ in a fi novice în. 4. devreme; the night is ~ încă nu este târziu. -0- my ~ man iubitul meu; my ~ woman iubita mea; ~ blood a) tinereţe înfloritoare; b) tânăr monden. 2. elasticitate, malcabilitate. 3. formare (a cristalelor). II. s. pl. 1. tineret; a tale for the ~ o poveste pentru tineret. 2. pui; to be with ~ a avea yelding seat [~ 'si:t] s. (tehn.) reazem, punct de sprijin. yield limit ['ji:ld .limit] s. (metal.) limita convenţională a fluidităţii metalelor; limită pui. youngberry ['JArjberi] s. (bot.) specie de mur american. elastică. Young England [~ 'inglsnd] s. (ist.) Tânăra Anglie (grupare conservatoare în jurul yield mix |'ji:ld miks] s. (ec) ansamblul elementelor care afectează randamentul unei lui Disraeli; 1S43-1845). activităţi.
younger
younger ['JAngo'l I. adj. camp, tie la y o u n g . II. s. om mai tânăr; his ~s cei mai tineri ca el. Young Ireland ['JArjg-'aialondj s. (ist.) Tânăra Irlandă (partid radical al separatiştilor irlandezi, 1842-1848). youngish ['j/\m7] adj. tinerel. youngling ['JArjlirj] s. (înv., poetic) 1. tânăr, tânără. 2. animal sau plantă tânără. 3. începător. young plant [JArj 'pla:nt] s. (bot.) puiet. youngster ['JArjsto'] s. 1. băieţandru, flăcăiandru, tânăr, june. 2. (ironic) ţângău, tinerel. younker ]'JAnkor] s. 1. (înv., fam.) adolescent, domnişor. 2. (în Germania) iunker. your [jo:, ju3 r , js r ] adj.pos. tău; ta,tăi; tale; dumitale; matale; vostru; voastră; voştri; voastre; dv.; at ~ home la d-ta acasă. you're [ju3r] (fam.) prese, din y o u a r e; ~ on it (amer. si.) ne-am înţeles, suntem de acord. yours [jo:z, juoz, ja:z] pron. pos. al tău; a ta; ai tăi; ale tale; al, a, ai sau ale dumitale sau matale; al vostru; a voastră; ai voştri; ale voastre; al, a, ai sau ale dv.; this book is ~ această carte este a ta; I saw a friend of ~ am văzut un prieten de-al tău; you and ~ tu şi (cu) ai tăi; ~ truly al dv. sincer; ~! în sănătatea dumitale! (fam.) ~of the 7th scrisoarea dv. din 7; (fam.) what's ~? ce vrei să bei? d-ta ce iei? yourself ['joiself, juo-, p:-] pron. A. refl. te; vă, have you hurt ~? te-ai rănit? B. de întărire însuţi; însăţi; înşivă; singur; singură; do it ~! fă-o (dumneata) singur! you told me so ~ dumneata sau tu însuţi mi-ai spus aşa; you are not quite ~ nu eşti în apele talc. C. pers. tu; dumneata; mata; dv.; (si.) how's ~? cum te (mai) simţi? yourselves [jai'selvz, jus:-, ja:-] pl.de la y o u r s e 1 f; pron A. refl. vă; do you consider ~ wronged? vă consideraţi / socotiţi nedreptăţiţi? B. înşivă; singuri; did you see him ~? l-aţi văzut cu ochii voştri? l-aţi văzut chiar voi? l-aţi văzut voi înşivă? yous(e) [ju:z, jaz] pron. (neliterar) voi. ' youth [ju:6], pl. youths [ju:oz] s. 1. tinereţe; adolescenţă; the fountain of ~ izvorul tinereţii; the heat of ~entuziasul tinereţii. 2. tânăr; adolescent; (rar) june; an Arcadian ~ un prost, un mărginit. 3. tineret, tinerime. youthful [ju:0full adj. 1. tânăr, de tinereţe, tineresc. 2. sprinten, vioi. 3. necopt, imatur. youthfulness [-nis] s. tinereţe; avânt tineresc. youth hostel ['ju:6 tatăl] s. cămin / cabană pentru tineri în vacanţă. youthless [-lis] aay. fără tinereţe, lipsit de tinereţe. youth-quake ]'ju:8ikwcik] s. impactul idealurilor şi al gusturilor tineretului asupra societăţii. you?ve [ju(:)v, juv, jov] (fain.) v. y o u h a v e .
1054
yow [jau] biter/', au! aoleo! yowl fjaul] I. vb. intr. a urla, a ţipa, a striga. II. s. urlet; urlete. yo-yo ['joujou] I. s. 1. tip de jucărie. 2. (amer.) nătăfleţ, prostănac. II. vb. intr. 1. a-şi schimba poziţia. 2. a şovăi, a ezita. yperite ['i:psrait] s. (chim.) iperită. Y-piece ['waipi:s] s. piesă în formă de furcă / de Y. y-plate ['waipleit] s. (tel.) placă de deviere / de flexiune verticală. Y-shaped ['wai/eipt] adj. în formă de furcă / de Y. ' Y-system ['wai.sistim] s. (electr.) montaj / conexiune / grupare în stea; sistem trifazat / trifazic, reţea trifazată / trifazică. ytterbium [i'taibjani, -bism] s. (chim.) yterbiu. yttrium ['itriom] s. (chim.) ytriu. Yucatec [ju:ks'tek] I. adj. din sau de Yucatan. II. s. 1. locuitor din Yucatan. 2. (lingv.) yucatec(a), (limba) maya. Yucatecan [iju:ka'tek9n] adj. v. Y u c a t e c . yucca ['JAko] s. (bot.) yucca (Yucca filamentosa). yuck ]'JAk] inter, (fam.) pfui! yucky ['JAki] adj. (fam. peior.) neplăcut, dezgustător, respingător. yuddle-yuddle ['JAdl'JAdl] biter/', gâl-gâl. yuft [juft] s. toval, iuft. Yugoslav ['ju:goi/slu:v[ I. s. 1. iugoslav. 2. (lingv.) (limba) iugoslavă. II. aay'. iugoslav. Yugoslavian [iju:gou'sla:vi3n] I. s. v. Y u g o s l a v (1). II. adj. v. Y u g o s l a v (II). ' Yugoslavic [.ju:gon'sla:vik, -'stevik] aay. v. Y u g o s l a v (II). Yule [ju:l] s. Crăciun; sărbătorile Crăciunului. Yule block [~ btak] s. v. Y u l e l o g . Yule clog [~ kbg] s. v. Y u l e l o g . Yule Day [~ dei] s. (scof.) Crăciun. Yule log [~ bg] s. buştean care se arde în ajunai Crăciunului. Yule tide [~ taidj s. sărbătorile Crăciunului. yummy ['JAiui] ady. (amer.) delicios, savuros. yum-yum ['JAm'jAin] intery. (în limbajul copiilor) mm! grozav! ce gustos etc..' yup [JAp] intery. (amer.) da! yuppie ['JApi] s. tânăr specialist bine plătit, care lucrează în mediul urban. yuppy ]'JApi] s. v. y u p p i e. yurt ['just] s. iurtă.
Z, 2 [zed, amer. zi:], pl. Zs, Z's [zcdz, amer. zi:z] s. 1. Z, z. ultima, a 26-a literă a alfabetului englez. 2. (mat.) z, a treia necunoscută. zabaglione [tZa:b3l'jouni(0] s. (ital. gastr.) cremă din gălbenuş de ou, zahăr şi vin de Marsala. zag [za;g] I. vb. intr. a se mişca în zigzag. II. s. linie (componentă) a unui zigzag. Zairean [zai'iarian] I. adj. zairez, din Zair. II. S. locuitor din Zair, zairez. zam [za;m] s. (»niv. si.) examen. Zambian ['zxrnbiân, -jsn] I. adj. din Zambia, zambian. II. s. locuitor din Zambia, zambian. zany ['zcini] I. s. 1. măscărici, bufon. 2. (fig.) găgăuţă, nătăfleţ; zănatic; caraghios. II. adj. comic, caraghios; buf; grotesc. Zanzibari [■zaenzi'ba:ri] I. adj. din Zanzibar. II. s. locuitor din Zanzibar, zanzibarcz. zap [z<-ep] s. 1.1. (amer.fam.) asasin, criminal. 2. (fam.) energie, vigoare. II. vb. (fam.) A. tr. 1. a nimici; a ucide, a lichida. 2. a pune în mişcare cu viteză. 3. (infor.) a şterge (o informaţie, la calculator). B. intr. 1. a se mişca repede / energic. 2. a butona, a schimba programul (la televizor). Zapotec ['zaspstck] s. (lingv.) (limba) zapotec. zappy ['zaspi] adj. (fam.) energic, vioi; atractiv. zaratite ['za:ratait] s. (citim.) zaratit. zare(e)ba, zariba [Z3'ri:b3] s. (arab.) palisadă, gard viu; gard de nuiele. z-Day ['zeddci] s. ziua decisivă / hotărâtoare. zeal [zi:l] s. 1. zel, ardoare, râvnă, entuziasm, pasiune, patimă; ~ without knowledge (is a runaway horse) zelul fără minte strică, mai mult zel decât minte este dăunător. 2. zel evlavios, evlavie, pietate. zealot ['zelst] s. zclator, adept fanatic; habotnic. zealotry [-ri] s. fanatism; habotnicie. zealous f'zelss] adj. zelos, plin de râvnă; not over ~ nu prea zelos; ~for nothing care nu se pasionează pentru nimic. zealously [-li] adv. zelos, cu râvnă, cu zel. zebec(k) ['zi:bck] s. v. x e b c c. zebra ['zkbra, 'zeb-] s. 1. (zool.) zebră (Equus zebra). 2. trecere pentru pietoni, zebră. zebra crossing [~ kmsirj] s. v. z e b r a (2). zebrine ['zirbrain, -brin] adj. de zebră. zebrula [V.khruta] s. (zool.) corcitură de iapă şi de mascul zebră. zebu ['zi:bu] s. (zool.) zebu (Bos iiidicus). zed [zcdj s. zct (denumirea literei z). zee [zi:] s. (amer.) zet (denumirea literei z). zein ]'zi:in] s. (bioch.) zeină. Zeitgeist [tsait.gaist] s. (germ.) spiritul vremii. zemstvo ['zcmstvouj s. (rns., înv.) zemstvă. zenana [zc'ncKna] s. (în India si Persia) zenana, odaia femeilor; harem. Zend-Avesta ['zends'vests] s. Zcnd-Avcsta. zenith ['zeniG, amer. 'zi:ni9[ s. 1. (astron.) zenit. 2. (fig.) culme, apogeu. zenithal [-si] adj. (astron.) zenital. zeolite ['zi(:)o«lait] s. (mineral.) zcolit. zephyr ['zefa'] s. 1. zefir. 2. (text.) zefir. zeppelin ['zepalin] s. zcppelin. zero [V.iarou] I. s. zero. II. vb. A. tr. a aduce la zero. B. intr. (amer. mil.) to ~ i n on a) (despre proiectile) a se îndrepta spre; a fi dirijat împotriva (cu gen.); b) a-şi îndrepta atenţia spre, a ţinti spre. zero hour [~ aU3r] s. ora H; punct critic, moment crucial. zero load [~ loud] s. (telm.) sarcină nulă. zero-rated [~-reitid[ adj. (ec.) care nu se taxează (în sistemul TVA). zero-zero weather [-'zisrou iwcoa] s. vizibilitate nulă. zero zone [~ zoun[ s. (astron.) fus zero.
zest [zest] s. 1. bucăţică de lămâie sau portocală. 2. zeamă de lămâie sau portocală. 3. (fig.) poantă, vorbă de duh; caracter picant, savoare. 4. (fig.) interes, participare; însufleţire, avânt. zestful ['zestful] adj. 1. plăcut; savuros, picant. 2. însufleţit, avântat, entuziast. zesty ['zesti] adj. (amer.) v. z e s t f u l . zeta ]'zi:t3, 'zeitaj s. zcta (literă în alfabetul grecesc). zeugma ['zjiv.gms] s. (ret.) zeugmă. Zeus [zju:s, amer. zu:s] s. (mitol.) Zeus. zibel(l)ine ['zibalain, -lin] s. zibelină. zibet ['zibit] s. (zool.) civetă (Viverra zibetha). zig [zig] vb. intr. I. to ~ and zag a merge în zigzag. II. s. 1. linie (componentă) a unui zigzag. 2. (fig.) schimbare bruscă (de atitudine). ziganka [zi'ga:rjko] s. ţigănească (muzică sau dans). zigzag ['zigzsegj I. s. zigzag. II. adj., adv. în zigzag. III. vb. intr. a se deplasa în zigzag. zilch [ziltj] s. (amer. si.) nimic, nulitate, zero. zillion ['zilian] s. (amer. fam.) număr infinit. zillionaire [s:r] s. (amer., fam.) multimilionar. Zimbabwean [zini'bu:bwi3n[ I. aay. din Zimbabwe, Zimbabwean. II. s. locuitor din Zimbabwe, Zimbabwean. zimology [/.ai'nnkxi3i] s. (biol.) (cn)zimologic. zinc [zink] I. s. zinc. II. vb. tr. past si part. trec. zincked [zinkt] a zinca. zincate ['zirjkcit] s. (chim.) zincat. zinc-blende l'zinkblcnd] s. (mineral.) sfalerit, blendă. zinc bloom ['zink blu:m] s. (mineral.) hidrozincit. zincic ['zirjkik] adj. care conţine zinc. zincify ['zinkifai] vb. tr. a zinca. zincite l'zinkait] s. (chim.) zincit. zinckenite ['zirjkanait] s- (mineral.) zinkenit. zincograph ['zinkagra:f, -graf] s. zincografie. zincographer [zirj'kografor] s. (poligr.) zincograf. zincographic(al) [izirjko'graefik(al] adj. (poligr.) zincografie. zincography [zirj'kografi] s. (poligr.) zincografie. zinc spar ['zink spa: r ] s. (mineral.) calamină. zinc white ['zirjk hwait] s. alb de zinc, ţincvais. zinfandel ['zinfondel] s. (amer.) 1. soi de struguri negri din California. 2. sort de vin roşu sec. zing [zirj] I. s. 1. (amer.) vigoare, energie, vitalitate. 2. şuierat, ţiuit. II. vb. A. intr. 1. a şuiera, a tini. 2. (despre vehicule etc.) a se deplasa cu marc viteză. B. tr. a critica; a satiriza. zingy ['zirji] adj. (amer.) atrăgător, atractiv; şic. zinky ['zinkij adj. v. z i n c i c . zinnia ['zinp] s. (bot.) cârciumăreasă (Zinnia elegans). Zionism ['zaianizsm] s. sionism. Zionist ['zaisnist] s., adj. sionist. Zionite ['zaianait] s. sionist. Zionward ['zaionwadj adv. 1. (bibi.) spre Sion. 2. (fig.) spre ccr(uri). zip [zip] I. s. 1. şuierat (al glontelui etc.). 2. (fam.) energie, vioiciune. 3. fermoar. 4. (amer.) v. z i p c o d c. II. vb. A. tr. 1. a trage fermoarul; to ~ up a închide cu fermoar. 2. (amer.) a înviora; a acţiona energic. B. intr. 1. a se mişca repede, a se deplasa rapid. 2. a se închide cu fermoar. 3. (despre im glonte etc.) a şuiera, a zbura şuierând. zip code ['zip koud] s. (amer.) cod poştal. zip-fastener [~-fa:snar] s. fermoar. zip gun [~ gAnJ s. (amer., fam.) revolver primitiv (cu teava de plumb şi încărcătură de praf de puşca). zip-out lining ['zip'autilainin] s. căptuşeală detaşabilă (cu fermoar). zip-out topcoat [~'topkout] s. palton cu căptuşeală detaşabilă (prinsă în fermoar). zipper ['zips'"] s. fermoar.
zippy
1056
zippy ['zipi] adj. (fam.) energic, activ, vioi, plin de vioiciune / energie I viaţă. zoometry [zow'omitri, -mat-] s. zoometrie. zircon ['zs:kan, -kan] s. (mineral.) zircon. zooming ['zu:mirj] s. (av.) şandelă. zirconia [iZ3:'kounja, -nia] s. (chim.) oxid de zirconiu. zoom lens ['zu:m lenz] s. (fot.) transfocator. zirconium ['z3:'kouni3m] s. (chim.) zirconiu. zoomorphic [izOHs'inaifik] adj. zoomorfic. zit [zit] s. (amer. si.) bubiţă, coş. zoomorphism [iZOu3'mo:fiz3m] s. zoomorfism. r r zither ['zi53 , 'zi8o ] s. (muz.) ţiteră. zoonosis [zou'onssis], pl. zoonoses [-si:z] s. (biol.) zconoză. zittern ['zitsin) s. (muz.) ţiteră. zoophagous [zou'ofsgss] adj. zoofa*g. zizz [ziz] s. (fam.) pui de somn; aţipire; father's having / taking a ~ after lunch tata zoophilic [izous'filik] adj. zoofil. trage un pui de somn după masă. zoophobia [.zous'foubjs, -bis] s. (psih.) zoofobic. zloty ['zb:ti] s. zlot (monedă poloneză). zoophytic [izous'fitik] adj. (bot.) zoofitic. zodiac ['zouidiak] s. 1, (aslron.) zodiac. 2. ciclu, succesiune ciclică. zoophyte ['zoiofait] s. zoofit. zodiacal [zow'daikal] adj. (astron.) zodiacal. zooplankton [izoto'plasnton] s. zooplancton. zodiacal light [~ 'lait] s. lumină zodiacală. zoosemiotics [izotrasc'miotiks] s. pl. (folosit ca sg.) zoosemiotică. zombie ['zombi] s. (amer.) 1. mort reanimat prin practici magice, zombi. 2. (fîg.) zoosperm ['zoiosp3:m] s. zoosperm. înoinâie, oin fără forţă şi iniţiativă. 3. (fig., cin.) actor de culoare. 4. cocteil pe bază de zoosporangium [>zo»3sp3'rand3i3m],pl. zoosporangia [~d3i3] s. (bot.) zoosporange. rom. 5. (fig.) monstru, dihanie. zoospore ['zousspa:] s. zoospor. zonal ['zounal] adj. zonal, împărţit în zone. zootechnic(al) [izons'teknikfcl)] adj. zootehnie. zonary ['zounari] adj. v. z o n a l . zootomy [zon'otsmi] s. zootomie. zonate l'zouncit] adj. dispus în zone; marcat prin zone. zoot suit ['zu:t sju:t] s. (amer.) costum al bulevardiştilor (sacou larg, vestă ţipătoare, zonation [zou'nci/an] s. zonare. zone [zoun] I. s. 1. (geogr. etc.) zonă. 2. (poetic) cingătoare, brâu. II. vb. A. tr. pantaloni strânşi pe picior). zoot-suiter [sr] s. (amer.) bulevardist, haimana de pe bulevarde. 1. a împărţi în zone. 2. to ~as / for a da un scop precis (imei suprafefe într-un oraş etc.), a stabili destinaţia (unei zone). B. intr. a fi împărţit în zone. zoster ['zost3r] s. (med.) zona zoster. zoning ['zouniij] s. stabilirea zonelor în planificarea unui oraş. Zouave [zu:'a:v, zwa:v] s. zuav. zonk [zorjk] vb. A. tr. a ului, a buimăci. B. intr. to ~ out a-şi pierde cunoştinţa (din zounds [zaundz] inter/, la naiba! drăcia dracului! cauza alcoolului sau a stupefiantelor). zucchini [zu:'ki:ni] sg. si pl., s. (amer.) specie de dovlecel (Cucurbita pepo oblonga). zonked [znrjkt] adj. (si.) 1. drogat. 2. beat, pilit, afumat. 3. stors, sleit, sfârşit,extenuat. Zulu ['zu:lu:[ adj., s. 1. zulus. 2. (lingv.) (limba) zulu. zonule ['zonju:l| s. zonă / fâşie mică; bandă / panglică mică. zwitterion ['tsvitar.aisn] s. (fiz.) ion dipolar. zoo [zu:] s. (fam.) grădina zoologică. zygapophysis [.zaiga'pofisis], pl. zygapophyses [-si:z] s. (anat.) apofiză zigomatică. zoochemistry [.zona'kemistri] s.zoochimie. zygoma [zai'gounwl.pl. zygomata [-ta] s. (anat.) zigomâ. zoogeographer [iZouo«d3i'ogr3for] s. zoogeograf. zygomatic arch [.zaigon'mastik 'a:t/] (aiuit.) arcadă zigomatică. zoogeographical [îZouoHxrjis'grafik] adj. zoogeografic. zygomatic [izaigou'mxtik] adj. (med., zool.) zigomatic. zoogeography [rZououd3i'ogr3fii s. zoogeografie. zygomorphic [izaigo«'mo:fik] adj. (bot., zool.) zigomorf, cu simetrie bilaterală. zoography [zou'ografi] s. zoografie. zygophyte ['zaigoufait] s. (bot.) zigofită. zoolater [zou'olata'J s. zoolatru. zygosis [zai'gousis] s. (biol.) zigoză. zoolatrous [zou'Dlstras] adj. zoolatru. zygote l'zaigout] s. (biol.) zigot. zoolatry [zon'obtri] s. zoolatrie. zygotene ['zaigstim] s. (biol.) zigoten. zoolite ['zoiolait] s. zoolit. zymase ['zaimeis] s. (biol.) zimază. zoologic(al) [rzo«3'lod3ik(al)] adj. zoologic. zymogen [rzaini3d3en] s. (biol.) zimogen, proenzimă. zoological garden [~ 'ga;dn] s. grădină zoologică. zymogenesis [izaini3'd3enisis] s. zimogeneză. zoologist [zoit'okxtystj s. zoolog. zymology [zai'mol3d3i] s. zimologie. : zoology [zoft'3l3d3i] s. zoologie. zymosis [zai'mousis] s. 1. (chim.) femicntaţie. 2. (med.) boală epidemică. zoom [zu:m] I. vb. intr. 1. a zumzăi, a bâzâi. 2. a trece în trombă, cu zgomot. 3. (fam.) zymotic [zai'motik] s. 1. (chim.) zimotic, de fermentaţie. 2. (med.) epidemic, infecţios. a creşte rapid, vertiginos (si ~ up). II. s. 1. s. zumzăit, bâzâit. 2. ascensiune bruscă. zymurgy ['zaini3:d3i] s. zimotehnic. 3. creştere rapidă.
1
ANEXE
I. Antroponime (prenume)
A Aaron (m) ['esran, 'asjran] Abbe(y), Abbie, Abby ['asbij (f) (dim. de la Abigail) Abbot(t) (m) ['a=bat] Abel ['eibsl] Cm) Abigail f'aebsgeil] (f) Abner (m) ['aebnar] Abraham ['eibrehaem, -ham] (m) Absalom ['aebsabm] (m) Ada ['eida] CO Adam fasdam] (m) Adela ['aedib, a'deb] (0 Adelaide ['asdaleid, -dil-] (0 Adeline ['aedili:n, -dal-,-lain] (f) Adlai, Adley ['aedli, -lei, -lai] (m) Adolphus [a'dolfas] (m) Adrian (m) ['eidrbn] Agatha ['«gaGs] (0 Aggie (0 [tegi] (dim. de la Agatha sau de la Agnes) ['aegnis] Agnes (f) Aida [ai'i:da, a:'i:-] (0 Aileen ['eili:n, amer. -'-, irl. ai'l-] (f) ['eimi] Aimee (0 Al [ael] (m) (dim. de la Albert sau de la Alfred) Al(l)an (m) fasten] Alastair (m) ['astestar, -istear] Alastor (m) [3'lesto:r, amer. 'asbst3r] Albert t'aelba(:)t] (m) Albertina [.aelbai'tiina] (0 Aldous ['o(:)kbs, 'ael-] Cm) ['aelifc] Alec(k) (m) (dim. de la Alexander) ['asliks] Alex (m,f) (dim. de la Alexander sau de la Alexandra) Alexa [a'leksa] CO (dim. de la Alexandra) Alexander [i3slig'za:nd3r, -leg-, amer. -'zasn] (m) [.aelig'za:ndr3, amer. -'zasn- ] Alexandra (0 Alexis [a'leksis] (m) [asl'fonzou, -sou] Alfonso (m) ['aslfrid, amer. -fred] Alfred (m) Alfreda [asl'friids] (0 Algernon ['as^ansn] (m) Alice ['aslis] (0 Alick ['aelik] (m) (dim. de la Alexander)
Aline [as'li:n,'--, a'l-, ei'l-] (dim. de la Adeline) Al(l)ison ['aelisn, amer. -san] (dim. de la Alice) Alistair, Alister ['aslist3r] Aliza [a'laiza] Alia t'aete] (dim. de la Alexandra) Allan ['aeten] Allen ['aelin, amer. 'asten] Alma ['aelma] Alonso, Alonzo [a'bnzou] Alphonso [ael'fonzou, -sou] Alston ['o(:)lstan] Alton ['o(:)ltpn] Alvis ['aelvis] Alwin, Alwyn f'aslwin] Amabel fasmabel] Amalia [a'meiljs, amer. si taema'liis] Amanda [a'masnds] Amber ['aemb3r] Ambrose ['aembrouz, -ous] Amelia [3'mi:lj3, -lis] Amity f'asmiti] Amos ['eimos, -mas] Amy ['eimi] Andie, Andy ['aendi] Andrew ['aendru:] Aneurin [a'nabrin, în velsă a'neirin] Angel(l) ['eind3al] Angela ['asnd33b, -d3i-] Angie (dim. de la Angel) ['asnd3i] Angus f'aengas] Anita (dim. de la Anna) [a'ni:ts] Ann(e) [aen] Anna f'asns] Annabella [laens'bete] Annie ['aeni] (dim. de la Ann(a) sau Anne) Anselm ['aenselm] Anthony ['asntani, -6sni] Antonia [asn'tounja, -nb] Antony ['asntani, -9ani] [iBsrs'beb] Arabel(l)a Archibald ['a:t/ib3ld, bo:ld] Archie, Archy ['a:t/i] (dim. de la Archibald) Ardeen, Ardene [a:'di:n] Ardin ['a:dan] Ardis f'a:dis]
(0 (0 (m)
(0 (0 (m) (m)
(0 (m) (m) (m) (m) (m)
Cm) (0 (0 (0 (0 (m)
(0 (0 (m)
(0 (m,f) (m) (m) (m,f)
(0 (m,f) (m)
(0 (0 (0 CO (0 Cm) (m)
(0 (m)
(0 (m) (m)
(0 (m)
(0
1060
Arnold Arthur Artie, Arty (dim. de la Arthur) Ashley Aubrey Audie (dim. de la Audrey) Audrey Augusta Augustus Ava
[ra:nald] ['a:9ar] ['a:ti] t'ae/li] ['o:bri] ['o:di] [ro:dri] [o:'gASte] [o:'gAStas] ['a:va, amer. 'eiva]
(m) (m) (m) (m,f) (m)
(0 (f) (f) (m) (f)
B Baldwin ['bo:ldwin] (m) ['baibare] Barbara (0 ['ba:ni] Barney (m) (dim. de la Bernard) Barret(t) (m) ['basrit] Barrie, Barry (m) ['bseri] [ba:'9olamju:,ba'8-] Bartholomew (m) Bârtlett ['ba:tlit] (m) (dim. de la Bartholomew) Basil ['baszl, -zil] - (m) Bathilda [ba'9ilda] (f) ['biatris] Beatrice (f) ['biatriks] Beatrix (0 fbiibid)] Bebe (f) Becky ['beki] ® (dim. de la Rebecca) [bi'linda, be-, ba] Belinda (f) [bel] Bell(e) (f) Bella F'bela] "(f)". Ben (m) [ben] (dim. de la Benjamin) ['benidikt] Benedict (m) (m) ['benjamin, -man] Benjamin Bennie ['beni] (m,f) Benny ['beni] (f) Bernard (m) ['ba:nad, amer şi ba:'na:d] Bernice [ba:'nis, 'ba:nis] (m,f) ['ba:ni] Bernie (m) [ba:t] Bert (m) (dim. de la Albert, Bertram, Herbert, Hubert sau Robert) ['ba:9a] Bertha (f) (m) ['ba:tsn] Berton (dim. de la Bertram) (m) Bertram ['ba:tram] Bertrand (m) ['ba:trand] Beryl ['beril] (f) Bess [bes] (f) (dim. de la Elizabeth) f'besi] Bessie (f) (dim. de la Elizabeth) ['betsi] Betsy (f) (dim. de la Elizabeth) [bet] Bett (f) (dim. de la Elizabeth)
Betta ['bets] (dim. de la Elizabeth) Bette, Betty f'beti] (dim. de la Elizabeth) Bettina [be'tiins] ['bju:b] Beulah ['bevali] Beverly Bill (dim. de la William) [bil] ['bili] Billie, Billy(e) (dim. de la William sau de la Beverly) Bing [bin] [bs:d] . Bird Blanchard ['bteenf/sd, -tja:d] Blanche ['bla:n/f, amer. 'bias-] Blithe, Blythe [blai6, blaie] Bob (dim. de la Robert) [bob] Bobbie, Bobby(e) ['bobi] (dim. de la Robert(a)) ['boni] Bonnie, Bonny [bra3d] Brad ['brsedli] Bradley ['braen(d)] Bran(d) (dim. de la Brandon) Brandon ['braendsn] Brenda f'brendo] ■■ Bret(t) [bret] Bretta ['brets] : Brewster ['bru:st3r] Brian, Bryan ['braion] Brice, Bryce ['brais] Bridcy, Bridie ['braidi] (dim. de la Bridget) Bridget ['brid3it] Bristo(w) ['bristou] Brittany ['britani] Bronson ['bronson] Bruce [bru:s] Bub [bAb] Bubba ['bAba] Bud(d) [bAd] Buddie, Buddy ['bAdi] [ba:k] Burke ['ba'.tsn] Burton f'bASta1"] Buster [but/] Butch
Cade Cadence Calandra Calantha Caleb Calista Callie, Cally (dim. de la Caroline) Calliope Cam (dim. de la Camilla Camil(l)a
c
(0 (f) (f) (f) (m,f) (m) (m,f) (m) (m,f) (m) (f) (f) (m) (m.f) (f) / (m) (m) (m) (m) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f) (f) (m) ' .(f) (m) (m) ■■
(m)
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
[keid] ['keidans] [ka'tendra] [ka'laanGa] f'keilab] [ka'Iista] ['kaelij
(m) (f) (f) '(f) (m)
[ka'laiapi] [kasm] [ka'mila]
(f) (f)
■(f)
(f)
■(f)
1061
Camil(l)e [ka'mi'l] Candace ['ksendis, -dasi, kaen'deisi] Candee, Candie, Candy ['kaendi] Caren ['kaeran] Carew [ka'ru:] Carey ['keari, 'kasri] {dim. de la Caroline sau de la Carew) Carin ['kasrin] Carl ['ka:l] Carla t'ka:b] Carlton ['ka:ltsn] Carlyle ['ka-lail] Carlyne ['ka:lin, -lain] Car(r)ol(l) ['kaerel] Carole ['kaeral] Caroline ['kaeralain, amer. -lin] Carrie ['kaeri] {dim. de la Caroline) Carry ['kasri] {dim. de la Carew sau de la Caroline) Carson ['ka:spn] Carter ['ka:ter] Cary ['keari, 'kasri] {dim. de la Carew sau de la Caroline) Caryl(l) [•kaeril] Case {dim. de la Casey) [keis] Casey ['keizi, -si] Cass [kaes] {dim. de la Cassius sau de la Cassandra) Cassandra [ka'sasndra] Cassie ['kaesi] Cassius ['kaesias] Caswell ['kasswal, 'kasz-] Catharine, Catherine ['kx6arin] Cathie t'kaeei] {dim. de la Catherine) [kas9'li:n] Cathleen Cathy ['kas9i] {dim. de la Catherine) Cecil ['sesl, -sil, 'sisl, amer. 'si:sal] Cecile [si'si:l] Cecilia [si'silja, sa's-, -lis] Cecily ['sisili, amer. 'sesali] Celeste [sa'lest] {dim. de la Celestine) Celestine ['selisitain, si'lestin, -'lestain] Celia {dim. de la Cecilia) ['si:lja] Charity ['t/aeriti] Charlee ['t/a:li:] Charleen [/a:'li:n] {dim. de la Caroline) Charlene [Ja:'li:n] {dim. de la Caroline) Charles [Va:lz] Charleton ['t/a:ltsn] Charley ['t/a:li] {dim. de la Charles)
(0 (0 (0 CO (m) (f.m)
(0 (m)
(0 (m) (m) (f) (m,f)
CO CO (0 (m,f) (m,f) (m) (m,f) (m,f)
(0 (m) (m,f)
(0 (m,f) (m) (m)
(0 (0 (0 (0 (m)
(0 (0 (0 (0 (f)
CO (0 (0 (0 (0 (m)
Cm) (m)
Charlie [ t/a:li] {dim. de la Charles) Charlotte [ '/a:bt] Charlye | ■tja-li:] Charlyne /a:'li(:)n] {dim. de la Caroline) Cheri(e) ( Teri] Cherry 't/eri] Cheryl 'Jerel] Cherylene ijera'li:n] Chesna 't/ezna, 't/es-] 't/estar] Chester Chet {dim. de la Chester) t/et] Chick t/ik] kris] Chris {dim. de la Christopher sau de la Christina, Christine) 'kristabel,-bal] Christabel kris'ti'na] Christina Christine 'kristi:n, kris'ti:n] 'kristafar] Christopher 'kristal] Chrystal t/Ak] Chuck {dim. de la Charles) 'sis/li, amer. 'sesali] Cicely {dim. de la Cecilia) ^'sidni] Cidney ^'sindi] Cindie, Cindy "'kleara, klas-] Clara ^'kleara.bel, 'klaer-] Clarabelle, Claribel ,'klE3r] Clare Clarence 'klaerens] Clarice 'klaeris] Clarinda kla'rinda] {dim. de la Clara) kla'risa] Clarissa kla:k] Clark kb:d] Claud(e) klei] Clay Clayton 'kleitan] Clea 'kli:a] Clem klem] {dim. de la Clement) Clement 'klemant] Clementine 'klemantain, -tin] Clemon 'kleman] {dim. de la Clement) ['kliou] Cleo ;kli:v] Cleve Cliff {dim. de la Clifford) klif] ['klifad] Clifford Clifton ;'kliftpn] Clint (dim. de la Clinton) klint] Clinton 'klintan] klaiv] Clive Clotilda klou'tilda] Clover 'klouvar] 'klouvis] Clovis Clyde ;klaid]
(m)
(0 (0 (0 (0 (0 (0 (0 (0 Cm) (m) (m,f) (m,f)
(0 (0 (0 (m)
(0 (m)
(0 (0 (0 (0 (0 (m,f)
Cm) (0 (0 (0 (m) (m) Cm) Cm)
(0 (m) (m)
(0 Cm) (m,f) (m) (m) (m,f) (m)
Cm) Cm) (m)
(0 (0 (m) (m)
1062
Colby Colin Comfort Conan Connee, Connie Conrad Constance Constantine Conway Cookie, Cooky Cora Coralye Cordelia Cornell Cot (dim. de la Cotton) Cotton Courtney Craig Curt (dim. de la Curtis) Curtis Cuthbert Cynthia Cyrena Cyrene Cyril Cyrus
f'koulbi] ['kolin, kou-] ['kAinfat] ['kounan, 'ko-] ['koni] ['konrasd] ['konstans] ['konstantain, -ti:n] ['konwei] ['kuki] ['ko:ra, 'kou-] ['koure.liO), 'ko:-, -'-] [ko:'di:lja, -lis] [ko:'nel] [kot] f'koten] ['ko:tni, 'kourt-] [kreig] [ka:t] ['ka:tis] ['kASbst] ['sinGia, -Gja] [sai'ri:na] [sai'riini] ['siral, -ril] ['sairas, 'saiaras]
(in) (m) (f)
(m) ■■(0
(m) (f) (m) (m) (m,f) (f)
® (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m). (m) (m) ■■(f)
'(f) (f) (m) (m)
D Daffy Dag Dagna Dagn(e)y (dim. de la Dagna) Dagwood Dahlia Daisy Dale Dalian Dalyce Damon Dan (dim. de la Daniel) Dana Dandie, Dandy (dim. de la Andrew) Danclla (dim. de. la Daniela) Dandle (dim. de la Daniela) Danene Danford Dani Daniel Daniela Dann Danny (dim. de la Daniel) Daphne
f'daefi] [da:g, dasg] ['deegns] f'daegni]
(m,f) (m) '(f) (f)
['daegwud] ['daelja, 'dd:l-] ['deizi] [deil] ['daebn] ['daslis] ['deiman, -mon] [daen] (m) ['deina, canad. 'daena] ['daendi]
(m) (f) (f) (m,f) (m) '(f) (m)
(m,f) (m)
[da'nela]
(f):
[da'nel]
(f)
[dani:n] ['dasnfa:d] I'daeni] ['daenjal] [dse'njeto] [daen] ['daeni] L'dasfni]
(f) (m) (m,f) (m) (f) (m) (m) ■(f)
Darcy Daria Darice (diitu'de la Daria) Darius Darnell Darrell Daryl Dave ((///«. de la David) Davene Davey, Davie, Davy (dim. de la David) David Davida Davina Davis Dawn Dean(e) Deb (dim. de la Debora(h)) Debora(h) Debra (dim. de la Debora(h)) Dee Deems Del (dim. de la Delmore) Delano Delilah Delia (dim. de la Delia) Delma Delmar, Delmer Delmore Den (dim. de la Dennis) Den(n)is, Denys Denice Denise, Denyse Denny (dim. de la Dennis) Denton Derek Derek Deron Desirce Desma Desmond Dewey Dexter Dextra Dick (dim. de la Richard) Dickie, Dicky (dim. de la Richard) Dilys Dinah Dion (dim. de la Dionysus) Dion(n)e Dionysus Dir(c)k (dim. de la Derek)
'da:si] da'raia] da'ri:s] da'raias, 'daeri(:)as] 'da:nd,da:'nel] 'dasral] 'daeral] deiv] dei'viin] 'deivi]
(m) (f) "(f) (m) (m,f) (m) (m,f) (m) , (f) (m)
'deivid] da'vi:da] da'vi:na] 'deivis] do:n] di:n] deb]
(m) (f) (m) (f)
'debara] 'debra]
■(f)
(m) (f) ■(f).
(0
di:] di:mz] del] 'delarnou] di'laila] 'dela] "'delma] "'delmar, 'delma:rJ "delmour, -mo:r] den] 'denis] "da'ni:s] do'ni:s, de'n-, amer. şi -'ni:z] ?deni]
(m,f) (m) (m) (m) (f) '(f)
'dentan] 'derik] 'derik] ]'dersn] dei'ziarei, amer. ideza'rei] ^'dezrna] 'dezmand] 'dju(:)i] "'dekstar] 'dekstra] !dik] ■diki]
(m) (m) (m) (m) (f) (f) (m) (m,f) (m) (f) (in) (m)
■(f)
(m) (m) (m) (m) (f) (f) (m)
■'dilis] 'daina] 'daion, -an]
'(f) '(f) (m)
^dai'ouni] rdaia'nisias] da:k]
(f) (m) (m)
Dixie Dixon Doane Doe Doll (dim. de la Dorothy) Doilie, Dolly Dominic(k) Dominique Don Donald Donna Donnie, Donny {dim. de la Donald) Dora Doran Doreen, Dorene Dorian Doris Dorothy Dorsey Dot (dim. de la Dorothy) Dottie, Dotty (dim. de la Dorothy) Doug (dim. de la Douglas) Douglas(s) Downey Drew Dru (dim. de la Drusilla) Drucilla, Drusilla Druella Duff Duffy Duke Dulc(i)e, Dulcy Duncan Dustin Dylan
[■diksi] t'diksan] [doun] [dou] [
CO (m) (m) (0 (0 CO (m) (0 (m,f) Cm)
(0 (m)
['do:ra, amer. 'dou-] ['do:ron, amer. 'dou-] [do:'ri:n, amer. dou-,'- -] ['do:rtan, amer. 'dou-] ['doris] ['dora9i] ['do: si] [dot] ['doti]
(f) Cm)
[dAg]
(m)
t'dAglos] ['dauni] [dru:] [dru:] ['dru:'sib] [dru:'eta] [dAf] ['dAfi] [dyu:k] fdAlsi] ['dArjksn, 'dAnk-] ['dAStin] ['ditan, în velşă 'dalan]
(m) (m) (m)
(0 (m)
(0 CO (m)
(0 (0
(0 (0 (0 (m)
Cm) (m) (0 Cm) (m) (m)
E ['3:6a] E(a)rtha Eadie, Eady [*i:di] Earl(e) [3:1] Earleen, E(a)rlene [o:'li:n] ['i:st3r] Easter Eaton [!i:tan] Eb (dim. de la Ebenezer) [eb] Ebenezer [.ebi'ni:z3 r , ebs-] Ebner ['ebn3r] Ed [ed] (dim. de la Edgar sau de la Edward) Ed(d)a [eda] Eddie, Eddy t'edi] Edeline ['ed9ili:n] Edgar ['edga r ] Edgard ['edga:d, -ga:d] Edie, Edyie ['i:di] (dim. de la Edith)
(0 (0 (m)
(0 (0 (m) Cm) (m) (m) (m)
(0 (m)
(0 (m) (m)
(0
Edith Edley Edmond, Edmund Edmonde Edna Ednie (dim. de la Edna) Edsel Edward Edwin Edwina Effie, Effy(e) Egbert Eileen (dim. de la Helen) Elaine (dim. de la Helen) Elda Elden Elder Eldo Eldred Eldridge Eleanor, Elinor Elena Eleonora Elfrida Elga Elgar Eli ['i:Iai] Elias Elis(s)a Eliza (dim. de la Elizabeth) Elizabeth Elkanah Ella Ellen Ellie, Ely Ellis Ellsworth EUy (dim. de la Ella) Ellyn (dim. de la Helen) Elmer Eloise, Eloyse Elrica EIroy Elsa (dim. de la Elizabeth) Elsie Elton Elvin Elvine Elvis Elwin, Elwyn Ely, Eli(e) Elyse Elysia Emanuel Emery Emilie, Emily
['i:di8] ['edli] ['edmsnd] ['edmsnd] ['edns] fedni] ['edsal] ['edwsd] ['edwin] [ed'wina] f'efi] ['egba(:)t] ['aili:n, amer. -'<•, ei'li:n] [i'lein] ['elds] f'ekten] ['eld3r] ['eldou] ['eldrid] ['eldrid3] ['elin3 r , -tan-] ['etano, s'leins] [ielta'no:r3, -ljs, -nou-] [el'fri:d3] ['elga] ['elg3 r , -ga: r ] (m) [i'latas,e'l-,-aeiass] [i'liss, -'li:-] [i'laizs] [i'lizsbsB] [el'kcnna, amer. -'kein-] ['eta] ['elin, 'etan] ['i:li] ['elis] ['elzwo:8] ['eli] ['elin] ['elmsl [.elou'i:z,'—] [el'rfcka] ['elroi] ['elso] ['elsi] ['eltan] ['elvin] [el'vhns] ['elvis] ['elwin] f'i:li] [i'li:s] [i'li/a] [i'meenjwal, e'm-, -njuel] ['emsri] ['emili, 'ems-l
(0 (m) (m)
(0 (0 (0 (m) (m) (m)
(0 (0 Cm)
(0 (0 (0 Cm) (m) (m) Cm) (m)
(0 CO (0 (0 (0 (m) (m)
(0 (0 (0 (0 (0 (0 (m) Cm) (m)
(0 (0 (m)
(0 (0 (m)
(0 (m,f) (m) (m)
(0 (m) (m) (m)
(0 (0 (m) Cm)
(0
1064
Emlyn Emma Emmeline Emmet(t) Emory Enid Ennis Enoch Enola Enos Enrica Enrico Erasmus Erastus Eric, Erik Erica, Erika Erlynne Ermine Ernest Errol Erwin Esmc Esmond Estella Estelle Esther Ethel Ethelbert Ethclda (dim. de la Ethel) Ethelee Ethelene Ethelind Ethlyn Eugen Eugene Eugenia Eula (dim. de la Eulalia) Eulalia Eunice Eustace Eva Evan Evangeline Eve Eveleen Evelina Eveline Evelyn Everârd Ewell Ezra
Fab Fabia Fabian Fae^ Fay(e) Fairfax
[Tsali; -li:] ['emlin] Fairleigh, Fairley (m,f) ■(f) [fei6] ['ems] Faith ['emili(:)n] Fannie, Fanny [Tasni]. (f) ['emit] (m) Farleigh, Farley ffa:li] ['emari] (m) Farr [fa:'] ■(f) ffaeral] ['i:nid] Farrel(l) ['enis] (m) Fatima ['faîtima, 'fa:tima:] ['i:nok, -9k] (m) Faustina [fo:s'ti:na] [i'noula] Fayette [fei'et,'-] (f) ['i:nos] (m) Febe (dim. de la Phoebe) ['fi:bi] [en'ri:ka] Felda ['felda] (f) (m) [en'ri:kou] Felice [fa'li:s] (m) [i'raezmas, e'r-] Felicia [fi'lisia, fe'l-, -sja, -/ia, -/ja] (m) [i'raestas, e'r-] Felicity [fi'lisiti,fe-,fa-] (m) ferik] Felix [Titliks] ['erika] (f) Fenella [fi'nela] ['a:Iin] (f) ■ Feodor ['fi(:)oiKb:r] ['a:min] (m) Feodora [fi(:)ou'do:ra] ['a:nist] (m) Ferdinand ['fa:dinand, amer. 'fairdatnaend] feral] (m) Fergus [Taigas] ['a:win] (m) Ferguson ['fa:gassn] ['ezmi] (m,f) [Teris] Ferris ['ezmand] (m) Finley [Tinli] [e'stela, i's-] (f) [fin] Finn [e'stel, i's-] (f) Fiona [fi'ouna] ['estar, -6ar] (f) Fitzgerald [fits'd3erald] ['efcrf] i .(f) [fits'hju:] Fitzhugh ['e9alba:t] (m) Flo (dim. de la Florence) [flou] [i'Selda] (f) Flor(r)ie, Flor(r)y [•flo(:)ri] (f) [e9a'li:] ['fb:ra, amer. 'flou-1 Flora ['e8a,li:n] (f) Florence ['florans] ['eSalind] [flou'riina, fb:-] (0 Fiorina ['eeiin] (f) Florine [flou'rim, flo:-] [ju:d3en, -d3in, -d3an] (m) Floris ['flouris, flo(:)-] (m) ['ju:d3ein, 'ju:d3i:n, ju:'d3i:n] Flossie ['flo(:)si] ['ju:'d3ein, 'ju:d3i:n, ju:'d3i:n] (f) ['flauar] Flower ['ju:la] (f) Floy rfloil [ju(:)'leilja, -lis] ..(f) (dim. de la Floyd sau de la Florence) (f) ['ju:nis] Floyce [flois] (m) ['ju:stas, -tis] Floyd [floid] ['i:va] (f) For(r)est f'forist] (m) ['evan] ffoitfan. -tfu:n. -tju:n] Fortune (f) [i'va;nrf3ili(:)n, -lain] Fran [fraen] © (dim. de la Francis sau de la Frances) [i:v] ['i:vli:n, amer. 'evalim] (f) Frances ['framsis, amer. 'fnensis] [evi'liina] (f) ' Francie, Francy ['fra:nsi, amer.' rasn-] ['i:vlin, 'ev-, 'evili:n] (f) (dim. de la Frances) ['i:vlin, 'evalin] (f) ['fra:nsis,amer. 'frasn-] Francis ['evaraid] (m) Frank [fraerjk] (m) [ju(:)3l] Frankie, Franky ['frasnki] ['ezra] (m) (dim. de la Francis, Franklin sau de la Frances) Franklin [fraînklin] F Franz [frasnts] Fraser, Frazer [Treizar] [faeb] (m) Fred [Teibia] [fred] (f) Freda, Frieda [Teibjan, -bian] [Tri:da] (m) ■(f) Freddie, Freddy [Tredi] [fei] (dim. de la Frederic(k) sau de la Freda) [Tea-faeks] (m)
(m) (f) (f) (m) (m) (m) (f) (f) (f) '(f) (f)
if) (f) (f) (m)
(0 (f) (f) (f) (f) (ra,f) (f) (m) (m) (f) (m,f)
(0 (f) ■(in)
On) (m,f) (m) On) On) On)
0) (m,f)
1065
Frederic(k) Freeman Fulton Fulvia
[Tredrik] ['fri:man] [Tulten] ['fAlvis, -J3, Tul-]
(m) (m) (m) (f)
G Gabby ['gasbi] (dim. de la Gabriel sau de la Gabriella) Gabriel ['geibrial] Gabriella [geibri'eb, gaeb-] Gaby ['gaebi] (dim. de la Gabriella) Gail, Gale, Gayle [geil] Galahad ['gaebhaad] Gait [go(:)lt] Gambi ['gasmbi] (dim. de la Gamble) Gamble ['gasmbal] Gardenia [ga:'di:nja nb] Gareth ['gasre8, -i' în velşă 'gare6] Garey, Gari, Gar(r)y ['geari,'gas-] ['ga:fi:ld] Garfield Garland ['ga:bnd] Garnet ['ga:nit] Garrett ['gaerat, -it] ['grxsan] Garson Garth [ga:9] ['gasvin] Gavin Gay [gei] Gelett (dim. de la Gilbert) [d3a'let] Gemma ['d3ems] Gen [d3en] (dim. de la Genevieve) Gene (dim. de la Eugene) [d3i:n] Genevieve ['d3ena'vi:v, 'd3enivi:v] Geno ['d3i:nou] Gentry ['d3entri] Geoffr(e)y ['d3efri] George [rd3a:d3] Georgette [d3o:'d3et] Georgia ['d3o:d3Ja, -d3ia] Georgiana [id3o:d3i'a:na] Georgina [d3o:'d3i:na] Gerald ['d3ersld] Geraldine ['d3ersldi:n, -dain] Gerard ['d3era:d, 'd3erad, d3e'ra:d] Gerd [ga:d] Gerda ['ga:da, 'gea-] Gerdie, Gerdye ['g3:di] (dim. de la Gerda) Gerri, Gerry [geri] (dim. de la Geraldine) Gert (dim. de la Gertrude) [ga:t] Gertie ['ga:ti] (dim. de la Gertrude) ['ga:tru:d] Gertrude Gibby (dim. de la Gilbert) ['gibi] Gibson ['gibsan]
(m,f) (m) (f) (f) (m,f) (m) (m) (f) (f) (f) (m) (m) (m) (m,f) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (m) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (f)
(0 (f) (f) (m) (f) (m) (m) (f) (f) (f) (f) (f) (f) (m) (m)
Gideon Gifford Gil (dim. de la Gilbert) Gilbert Gilda Gill
['gidian] ['gifad] [gil] ['gilbat] ['gilda] [d3il] [gil] ['gilit, -let, gi'let, amer. d3i'let] [Lilian, -ljan, 'gil-]
(m) (m) (f) (m) (f) (f) (m) (m) (f)
Gillet(t) Gillian (dim. de la Juliana) Ginevra [d3i'nevra] (f) (dim. de la Guinevere) Ginger ['d3ind3ar] (f) (dim. de la Virginia sau de la Regina) Ginny ['d3ini] (f) (dim. de la Virginia sau de la Genevieve) Gisel(l)e [d3i'zel] (f) Gladwin ['glaedwin] (m) Gladys ['glasdis] (f) Glee [gli:] (f) Glen(n) [glen] (m, f) Glenda ['glenda] (f) Glenice, Glenis, Glenyss ['glenis] (f) Gloria ['gb:ria] (f) Gloriana [igb:ri'a:na, amer. .glouri'aena] (f) Gloriann [igb:ri'a;n, amer. iglou-] (f) Godfrey ['godfri] (m) Godwin ['godwin] (m) t'goulda] (f) Golda Goldwin ['gouldwin] (m) Gordon ['go:dn] (m) [greis] (f) Grace f'greidi] (m) Grady Graham ['greiam, 'gream] (m) Grayson ['greissn] (m) [gri:r] Greer Greg (dim. de la Gregory) [greg] (m) Gregory ['gregari] (m) ['gri:t, 'gre-, 'grei-] (f) Greta Gretchen ['gretjan] (f) ['grifin] (m) Griffin ['grifiG] (m) Griffith [gri'zelda, -'sel-] (f) Griselda Guenevere f'gwenaivi:r] (f) Guinevere ['gwinivia, 'gin-] (f) (m) Gus (dim. de la Augustus) [gAs] ['gAsi] (f) Gussie, Gussy (dim. de la Augusta) ['gASta] (f) Gusta (dim. de la Augusta) Gustavus [gus'ta:vas, gAs-, (m) amer. gA'steivas] Guthrie ['gAâri] (m) Gwen [gwen] (f) (dim. de la Gwendolen) ['gwenda] (f) Gwenda (dim. de la Gwendolen) (f) Gwendolen, Gwendolin, f'gwendalin] Gwendolyn
1066
H Hadley [■haedli] ['heigar] Hagar Haidee [hai'di:, amer. 'heidi] [hael] Hal (dim. de la Harold) Hall [ho:l] Halli(e), Hally ['haeli] Hanley fhaenli] Hannah ['hasna] Harold ['hasrald] ['ha:par] Harper ['hasriat] Harriet Harry [liasri] (dim. de la Harold sau de la Henry) ['ha:tli] Hartley ['ha:vi] Harvey [■haetfi:ld] Hatfield ['hasSawei] Hathaway ['hasti] Hattie, Hatty (dim. de la Harriet) ['haevlok, -lak] Havelo(c)k ['haevila, amer. 'haevala:] Havilah Haywood ['heiwud] ['heizal] Hazel Hed(d)ie, Hedy ['hedi] [ha'lein] Helaine (dim. de la Helen) ['helda] Helda ['helin] Helen ['helga] Helga Helyne (dim. de la Helen) [ha'li:n, 'helin] [ihenri'eta] Henrietta ['henri] Henry ['hertzii] Hensley ['ha:bat] Herbert [ha:'maiani] Hermione ['hespar] Hesper Hester (dim. de la Esther) ['hestar] Hettie, Hetty f'heti] (dim. de la Hester) ['hju(:)it] Hewett ['hilari] Hil(l)ary ['hilda] Hilda ['hildaga:d] Hildegard(e) ['houba:t] Hobart [hod3] Hodge ['onar] Honor [hou'noura, Jno:ra] Honora ['hores,-ris] Horace [ho'rei/iou, ha-] Horatio ['hauad] Howard ['haual] Howell ['haui] Howie (dim. de la Howard) f'hju:bat] Hubert Huey (dim. de la Hugh) ['hju:i] [hju:] Hugh
(m,f) (f) (f) (m) (m) .-(f) (m) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (m) ■(f)
(m) (f) (f) (f) (f) .(f) (f)
Hugo Humbert Hume Humphr(e)y Hunter Hurd Hyde
['hju:gou] ['liAmba(:)t] [hju:m] ['hAmfri] ['hAntar] [ha:d] [haid]
I Ian [ian, 'i:an] ['ikabad] Ichabad ['aida] Ida [aik] Ike Ilisa (dim de la Elizabeth) [i'lisa] ['imoud3an, 'ima-, -d3en] Imogen faina] Ina ['aiara, amer. 'aira] Ira [ai'ri:ni, .aia'rini, 'aiariin] Irene ['aiaris] Iris ['a:ma] Irma [a:'mi:na] Irmina ['a:vin] Irvine ['a:vin] Irving ['a:win] Irwin ['aizak, -zik] Isaac ['izabel] Isabel [liza'bela] Isabella [ai'zaia, amer. ai'zeia] Isaiah ['izido:r, -doar, amer. -dour] Isidore ['aivsn] Ivan ['aivi] Ivy
■(f)-
(f) (m) (m) (m) (f) ■(f)
(f) (f) (m) (m) ■(f)
(f) (m) (m) (m,f) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
(m) (m) (f) (m) ■(f)
(f) .(f) (m,f) (f) (f) (f) (f) (m) (m) (m) (m) (f) "(f) (m) (m) (m) (f)
J Jack Jackson Jacky Jacob Jacqueline
[d3aek] ['d3aekssn] ['d3aeki] ['d3eikab] ['d3askli:n,' 3 ae -. amer. 'd3askalin, -ili(:)n] Jake [d3eik] [d3eimz] James [d3asn] Jan (dim. de la John sau de la Janet) Jane [d3ein] Janet ['d3£enit] Janice, Janis, Janys ['d3asnis] (dim. de la Jane) ['d3eini] Janie, Jany(e) (dim. de la Jane) ['d3eisan] Jason ['d3aespar] Jasper [d3ei] Jay [rd3i:n] Jean [d3i'net, dy'-] Jeanette Jeff (dim. de la Jeffrey) [d3ef] ['d3efri] Jeffrey [d3i'maima d3a-] Jemima
(m) (m) (m,f) (m) (f) (m) (m) (m,f) (f) (f) ■(f)
(f) (m) (m) (m) (f) (f) (m) (m) (f)
1067
['d3enifar] Jennifer (f) Jenny ['d3eni, 'd3i-] (f) ['d3eri] Jer(r)i, Jerrie (f) (dim. de la Geraldine) [rd3eri'mai3, -re-] Jeremiah (m) Jeremy ['d3erimi, -re-] (m) Jerome [d3a'roum, d3e-] (m) Jerry fdjeşri] Cm.*) (dim. de la Gerald, Gerard, Jeremiah, Jerome sau de la Geraldine) Jervis ['d3a:vis, 'd3a:-] (m) Jess [d3es] (m) Jesse ['d3esi] (m) Jessica ['d3esika] (f) Jessie ['d3esi] (f) (dim. de la Jessica sau de la Jesse) Jesus ['d3i:zss] (m) Jethro ['d3e9rou] Cm) Jill [d3il] (f) [d3im] Jim (m) Jimmie, Jimmy ['d3imi] (m,f) [d30u] Jo (m,f) (dim. de la Joseph sau de la Josephine) Jo(h)n [d3on] (m) Joan [d3oun] (f) Joann(e) [d30u'asn] (0 Jocelyn, Joselyn ['d30slin, amer. -S3-] (f) Jock [d3ok] (m) Joe (dim. de la Joseph) [d30u] Cm) Joel ['d30ual] (m) ['d30ui] Joey (m) (dim. de la Joe sau de la Joseph) Johnny (dim. de la John) ['d3oni] (m) Jolyon ['d3Dljan] (m) Jonathan ['d3on38an] Cm) Joseph ['d30uzif, -zsf] Cm) Josephine ['d30uzifi:n, -zsf-] (f) [d33is] Joyce (f,m) [d3Ad] Judd (m) [d3u:d] Jude (m) Judette (dim. de la Judith) [d3u:'det] (f) Judie, Judy f'd3u:di] (f) (dim. de la Judith) Judith ['d3u:die] (f) Julia ['d3u:lja, -lis] (f) Julian ['d3u:ljan, -bn] Cm) Juliana [id3u:li'a:n3, -'asna] (f) Juliet ['d3u:lJ3t, -ist, -jet] (f) June [d3u:n] (f) Justin ['d3Astin] (m)
K Kane Karl Kate (dim. de la Katherine) Katharine, Katherine Kathie (dim. de la Katherine)
[kein] [ka:l] [keit] ['kasSarin] ['kas9i]
(m) (m) (f) (f) (f)
Kathleen ['ka;eii:n, -'-] (dim. de la Katherine) Katie ['keiti] (dim. de la Katherine) [ki:n] Keen [ki:6] Keith ['keli] Kell(e)y Kelvin ['kelvin] [ken] Ken (dim. de la Kendall, Kenley sau de la Kenneth) ['kendal] Kendall Kenley ['kenli] Kennan ['kenan] ['kenie] Kenneth ['keni] Kennie, Kenn(e)y (dim. de la Kenneth) ['ksimit] Kermit ['keri] Kerry [kim] Kim Kimball ['kimbal] [ks:k] Kirk [kit] Kit (dim. de la Christopher sau de la Katherine) ['kiti] Kitty ['kanrasd] Konrad [kail] Kyle
(f) (f) (m) (m) (m,f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m,f) (m) (m) (m,f)
(0 (m) Cm)
L Lacy t'leisi] ['ljena, 'lains] Lana Lance [la:ns, amer. tens] ['teri] Larry (dim. de la Laurence) Lassie f'tesi] Laura ['b:re] Laurence, Lawrence ['brens] Laurie ['b(:)ri] (dim. de la Laurence sau de la Laura) Lea [li:,'li:s] Leah [lis, 'li:3] Learoy ['li:roi, b'roi] Lee [li:] Leigh [li:] Leila ['li:b, 'leib] ['li:bnd] Leland Lennie, Lenny fleni] (dim. de la Leonard) [b:'no: r ,li-, -'noar] Lenore ['li(:)ou] Leo Leon ['li(:)3n, -on] ['lensd] Leonard ['li(:)3nid, -ounid] Leonid Leopold ['lbpould] [b'roi, 'li:roi] Leroy Lesley, Leslie ['Iezii, amer. 'Ies-] ['lest3r] Lester [li'ti/b, -Sp\ Letitia Lettice (dim. de la Letitia) ['letis]
(m) (f) (m) (m) (f) (f) (m) (m,f) (f) (f) (m) (m,f) (m,f) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m,f) (m) (f) (f)
1068
Lettie, Letty [led] (f) (dim. de la Letitia) ['lu(:)is, 'lju(:)-] Lewis (m) Liberty ['Iibati] ■'(f) Lid(d)ie ['Mi] (f) (dim. de la Lydia) Lil(l)i,Lil(l)y ['lili] (f) ['lilbn, -ljan] Lildlian, Lilyan (f) Linda, Lynda f'linda] (f) Lindley (m) ['liiufli] ['lindsn] Lindon, Lyndon (m) ['linrfzi] Lindsay, Lindsey (m) ['laianal] Lionel (m) Lisa ['li:za, 'laiza, amer. 'li:sa] (f) (dim. de la Elizabeth) Livia ['livia, -vjs] (0 Liz (dim. de la Elizabeth) [liz] (f) Liza (dim. de la Elizabeth) ['laizs] (f) Lizzie, Lizzy ['lizi] (f) [lu(:)'elin] : Llewellyn (m) [bid] Lloyd (m) Lock(e) [bk] (m,f) Lockie, Locky [Toki] (m,f) (dim. de la Lock(e)) Lois f'louis] (f) Lola [loulo] (f) Lon (dim. de la Alonzo) [lon] (m) Lona ['louns] (f) Lorna ['b:na] (f) Lottie L'bti] (f) (dim. de la Charlotte) Lou [lu:] (m,f) (dim. de la Louis sau de la Louise) Louella [lu'eb] .(f) Louis ['lu(:)i, -is] (m) Louisa [lu(:)'i:z3] (f) Louise [lu(:)'i:z] (f) Lowry ['lauri] (m) (dim. de la Lawrence) Loy [bi] (f) Lucas ['lu:k3S, 'Iju:-] (m) Luci, Lucy ['lu:si] (f) Lucia ['lu:sjs, -sis, amer. 'lu:/a, -Jb] (f) Lucian ['lu:sjsn, -sisn, -Jjsn, (m) amer. 'lu:Jbn] ■(f) Lucretia . [lu(:)lkri:Jj3, Iju(:)-, -jb] Luke [lu:k, lju:k] (m) Lundy ['Undi] (m) [lu:p] Lupe (f) ['lu:99r] . Luther (m) Lydia ['lidia, -dj'3] (f) Lynn [lin] '(f)' (dim. de la Caroline)
M Mab Mabel Mac(k)
[masb] ['meibal] [mask]
(f) (f) (m)
Madeleine ['maedlin] Madge [msd3] (dim. de la Margaret) ['masdlin] Madlyn (dim. de la Magdalen) Mae, Mai, May [mei] Mag (dim. de la Margaret) [masgj Magdalen ['masgdalin] Maggie ['masgi] (dim. de la Margaret) Mahala [ma'heib] Mahalia [ma'heilja] Maisie f'meizi] (dim. de la Margaret) ['maslksm].'. MaIco(l)m Mamie (dim. de la Mary] ['meimi] Manl(e)y ['manli] Mannie, Manny ['masni] (dim. de la Emanuel) Manuel ['masnjual] Marcel(le) [ma:'sel] Marcella [ma:'seb] Marcus ['ma:kas] Margaret ['ma:garit] Margarita [.ma:g3'ri:t3] Margery, Marjorie ['ma:d33ri] Margot ['ma:gou] Maria [ma'rais, '-'rib] Marian ['msarbn,'masr-] Mariana [imssri'aena] , Marie ['ma:ri(:), nw'ri:] Marilyn, Marylyn ['masrilin, 'maera-] Marina [ma'rima] Marjorie [ma:d33ri] Mark [ma:k] Marlene ['ma:li:n, -'-]■ Marlon ['ma:bn] Martha ['ma:93] Martin ['ma: tin] Mary ['mesri] Maryann [imssri'asn] Marylou [rmeari'lu:] Mason ['meisan] Mat(h)ilda [ma'tildo] Matt [mast] (dim. de la Matthew) Matthew ['mas8ju:] Mattie, Matty ['masti] Maud [mo:d] (dim. de la Matilda) ['moris, amer. si mo:'ris] Maurice Mavis ['meivis] [masks] Max Maximilian [.masksi'miljsn, -Ibn] Maxwell ['maskswal, -wel] [meg] Meg (dim. de la Margaret)
(f)
'.® (f) (f) (f) (f) (f) (f). (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (f) (m) ■(f)
(f) (f) (f) (f) (f)
© (f) -(f) (f) (f) (m) (f) (m) (f) (m) (f) -(f) (f) (m) (f) (m) (m) (m,f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f)
1069
Megan (dim. de la Margaret) Melanie Melba Melvin Mercedes Mercia Mercy Merle Merlin Merry Meta Michael Midge Mike (dim. de la Michael) Mil(l)icent Millard Millie, Milly Minnie Mira, Myra Mirabel Miranda Miriam, Miryam Mitchell (dim. de la Michael) Moira Moll Mollie, Molly (dim. de la Mary sau de la Mona Monica Monte, Monty Morgan Morris Morton Murdoch Muriel Murr(a)y Myrrha
['megan] ['melani] ['melba] ['melvin] ['ma:sidi:z] I'ms-.Jp, -/ia] ['ma:si] ['mad] ['ma:lin] ['meri] ['mi:ta] ['maikl, atner. -kal] [mid3] [maik] ['milisant] ['mibd, -la:d] ['mili] ['mini] ['maipre] ['mira bel] [mi'randa] ['miriam, -jam] f'mit/al]
(f) (f) (f) (m) (f) (f)
(0 (m,f) (m) (f)
(0 (m) (f) (m) (f) (m) (f) (f) (f) (f)
(0 (f) (m)
['moira] (f) [mol] (f) ['moli] Millicent) ['mouna] (f) ['monika] (f) ['monti] (m) ['moigan] (m,f) ['moris] (m) ['mo:tn, atner. -tan] (m) (m) ['ma:dok] ['mjuarial, 'mjoar-, 'mjo:r- , mja:r] (f) ['mAri] « (m) ['mira] (f)
N Nancy Nannie, Nanny (dim. de la Ann) Naomi Napoleon Nat (dim. de la Nathan(iel)) Natalie Nathan Nathaniel Nedda Neil Neilson Nell (dim. de la Helen) Nellie (dim. de la Helen) Nelly (dim. de la Nelson sau de
['nasnsi] ['nasni] ['ne/ami, 'nelou-, amer nei'ou-] [na'pouljan, -ian] [naet] f'naetali] ['neitSan, -6asn] [na'Gasnjal] ['ned] [ni:l] ['ni:Isan] [nel] ['neli] ['neli] la Helen)
(f) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (m)
(0 (m) (m) (f) (f) (m,f)
Nelson Nettie, Netty (dim. de la Janet) Neville Nevin Newton Nic(k) (dim. de la Nicholas) Nicholas Nicky, Nikky Nicole Nida Nigel (dim. de la Neil) Nina Niven Noah Noel Nolan(d) Noll (dim. de la Oliver) Nora(h) Noreen Norman Norris Norton
'nelssn] neti]
(m) (f)
nevil] nevin] nju:tn, amer. 'nu:ton] nik]
(m) (m) (m) (m)
nikalas] 'niki] ni'koul] 'nida] 'naid3al] 'ni:na, 'naina] 'nivsn] 'noua, noa] 'noual,-el,-il] noulan(d)] nol] no:ra, amer. si 'nou-] no:'ri:n,'- -] no:man] noris] 'no:tn]
(m) (f) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m)
(0 (f) (m) (m) (m)
O Octavia Octavius Olga Olive Oliver Olympia Omar Omer Ormond Orson Orville Osbert Osborn Oscar Osgood Oswald Othello Otis Otto Owen Ozzie (dim. de la Oswald)
ok'teivja, -via] ok'teivjas, -vias] 'olga] 'oliv] 'olivar] ou'limpia, -pja] 'ouma:r] 'oumar] 'o:mand] 'o:sn, amer. -san] 'o:vil] 'ozba(:)t] ozban,-bo:n] 'oskar] 'ozgud] ozwald, amer. -wo:Id] ou'6elou,o'e-] outis] btou] 'ouin] 'ozi]
(f) (m) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
P Pacy Page Paloma Pam (dim. de la Pamela) Pamela Pansy Parker Parry
peisi] peid3] pa'louma] paem] pasmila, -mal] pa^nzi] pa:kar] pasri]
(m) (m) (f) (f)
(0 (f) (m) (m)
1070
Pat [past] (dim. de la Patrick sau de la Patricia) ['pei/ans] Patience Patricia [pa'tri/a,-/ia, -ip] ['paetrik] Patrick Patsy ['pastsi] (dim. de la Patrick sau de la Patricia) ['pastij Patty (dim. de la Patience sau de la Patricia) Paul fpo:l] ['po:la] Paula Pauline [po:'li:n,'--] Paxton ['paekstan] Pearl [pal] Peg(gy) [peg(i)] (dim. de la Margaret) Pen (dim. de la Penelope) [pen] Penelope [pi'nelapi, pa'-] Pennie, Penny ['peni] (dim. de la Penelope) Percy ['pa:si] Perdita ['pa:dita] Perry ['peri] Peter ['pi:tor] Phaye [fei] Phayre [fsar] Pheb [fi:b] Phebe [Ti:bi] Philip [filip] Phillis, Phyllis [■filis] Philomena [rfila'mi:na] Phineas [Tiniaes, -as] Phoebe [fi:bi] Phyllis [Tilis] Pia ['pia] (f) Pierce [piss, amer. pi:rs] Pip (dim. de la Philip) [pip] Polly ['poli] Presley ['presli, 'prez-] Preston ['prestan] Price [prais] Priscilla [pri'sila] Prissie, Prissy ['prisi] (dim. de la Priscilla) Pru(e) [pru:] (dim. de la Prudence) Prudence ['prurdans] Prunella [pru:'neb]
Queenie Quentin Quenton Quinc(e)y Quinn (dim. de la Quentin) Quinton
(m,f) (f) (f) (m) (m,f) (f) (m) ■(f)
(f) (m) (m) (f) (f) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (f) (f) ■(f)
(f) (m) (f) (f) (m) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (f) (f) (f) (f) (f)
['kwi:ni] ['kwentin, -tan] ['kwentsn] ['kwinsi] [kwin]
(f) (m) (m) (m) (m)
['kwintan]
(m)
R Rachel ['rcit/sl] Rae [rei] (rfj/zi. de la Raymond sau de la Rachel) Raenell [rei'nel] Rafer ['reifar] Ralph [reif, raslf] Ramon freiman] Ramona [ra'moiina] Randel(l) fraendal] Randy ['rasndi] Raven ['reivsn] Ray [rei] (dim. de la Raymond sau de la Rachel) Raymond ['reimand] Raynelle [rei'nel] ['reinar] Rayner ['ri:ba] Reba (dim. de la Rebecca) [ri'beka,raRebecca [red] Red [ri:d] Reed ['ri:da] Reeda Reg-(dim. de la Reginald) [red3] ['red3i] Reggie, Reggy (dim. de la Reginald) Regina [H'd3aina] Reginald ['red3inald, amer -d3anald] Regis [rri:d3is] Reid [ri:d] Renee [ra'nei] Reuben ['ru:bin, -ban] Rex [reks] Rexmond ['reksmand] Reynold ['renald] Rhoda ['rouda] Rice [rais, ri:s] Rich (dim. de la Richard) [rit/] Richard ['rit/ad] Richie [Tit/i] (dim. de la Richard) Richmond [Vit/mand] Rick [rik] (dim. de la Eric sau de la Richard) Rider [Vaidar] Rip [rip] (dim. de la Robert sau de la Rupert) ['ri:ta] Rita (dim. de la Margarita) Rob (dim. de la Robert) [rob] Robbie, Robby(e) [robi] (dim. de la Robert(a) sau de la Robin) ['robat] Robert Roberta [ro'baita, ro-, ro Robin ['robin] Robina [ro'bi:na, rou-] Robinson [Vobinssn]
(f) (m,f) (f) (m) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m,f) (m) (f) (m) (f) (f) (m,f) (m) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) . (f) (m) (m) (m) (m) (f) (m,f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (m) (m,f) (m) (f) (m,f) (f) (m)
1071
Robyn ['robin] Rock [rok] Rod [rod] (dim. de la Roderick sau de la Rodney) Roddie, Roddy ['rodi] (dim. de la Roderic(k).sau de la Rodney) Roderic(k) [xodsrik] ['rodni] Rodney Roger ['rod33r] Roland ['rouland] [rolf, rouf] Rolf(e) Romney ['romni, rAin-] ['romala, amer. ra'moub] Romola ['ronald] Ronald Ronni(e), Ronny ['roni] (dim: de la Ronald sau de la Veronica) Rosa [Youza] Rosabel(le) ['rouzabel] Rosalie ['rozali, 'rou-] Rosalind ['rozalind] Rosamond ['rozamand, amer. 'rou-] Rosanna [rou'zaena] Rosanne [rou'zEen] ['roskou] Roscoe [rouz] Rose ['rouzmari, amer. şi -meari] Rosemary [ro'zeta, rou-] Rosetta Ross [ros] ['rouzi] Rosy [rou'ima] Rowena [rok'sa;na] Roxana ['roksi] Roxi(e) (dim. de la Roxana) , Roy (dim. de la Raymond) [roi] Rube (dim. de la Reuben) [ru:b] Ruby(e) ['ru:bi] Rudolf, Rudolph ['ru:dolfJ Rudy (dim. de la Rudolf) ['ru:di] Rudyard ['rAdiad] Rufus ['ruifas] Rupert ['ru:pat] ['rAsl, amer. -sal] Russel [rAsa'lin,'- -] Russelyn [ru:8] Ruth [TAâafad] Rutherford [raian] Ryan
(f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
(0
(m) (m,f) (f) (f) (f) (f) (f) (f)
(0
. (m) (f) (f) (f)
(m) (f) (f) (f)
(f) (m) (m) (f) (m) (m) (m)
(m) (m) (m) (f) (f)
(m) (m)
Sander Sandie, Sandy (dim. de la Sandra) Sandra (dim. de la Alexandra) Sarah Saul Saundra Scott Scotti(e), Scotty Sean Sebastian
['sasndra, 'sa:n-]
(m) (f) (f)
['seara] (f) (m) [so:l] ['sa:ndra, 'sa:n-] (f) (m) [skot] ['skoti] (m,f) (m) [Jb:n] [si'baestjan, se-, sa-, (m) amer. si'basstjan] (m) ['selwin] [sa:d3] (m) (m) ['si:mo:r, -maar, amer. -mour] ['/earon, -ran, 'Jaeran] (f) [Tani] (f)
Selwyn Serge Seymour Sharon Sharrie (dim. de la Sharon) (m) Shaun Uo:n] Shawn (m,f) [/o:n] Sheila(h) ['Ji:b] (f) (m) ['/eldsn] Sheldon Shell(e)y, Shellic (m,f) [Teli] Sheri, Sherrie, Sherry [7eri] (f) ['/eridan] Sheridan (m) ['/a:lok] (m) Sherlock (m) ['/a: man] Sherman [/a:'li:n] Shirleen, Shirlene (f) Shirley, Shirly (f) [7a:li] Sibyl ['sibil, amer. -bal] (f) Sidney, Sydney ['sidni] (m,f) ['silvia, -vja] Silvia, Sylvia (f) (m) ['simian, -jan, amer. -i:an] Simeon f'saiman] (m) Simon ['sinklsar, 'sink-] Sinclair (m) [sa'faia, sou-, amer. şi 'soufia] Sophia (f) (m) ['spensar] Spencer Stella ['stela] (f) ['stefanou] (m) Stephano ['ştefani] Stephany (f) Stephen, Steven (m) ['sti:vn] Sue (dim. de la Susan(na)) [su:] (f) ['su:zan] Susan (f) (dim. de la Susanna(h)) [sui'zaena] Susanna(h) (f)
s ['saeli] Sallie, Sally(e) (dim. de la Sara(h)) Salome [sa'loumi] Sam (dim. de la Samuel) [sasm] [sa'ma;n6a] Samantha Sammy ['sasmi] (dim. de la Samuel saui de la Samantha) ['sasmpsn, amer. -san] Sampson ['saemsn, -mps, amer. -san] Samson ['sasmjual, -mjw-, -mjul] Samuel
['sa:ndar, amer. 'saen-] ['ssendi]
T (f) (f) (m) (f) (m,f) (m) (m) (m)
Tab Tabby (dim. de la Tabitha) Tabitha Taffy Talbot Tarn Tammlie Tapley Taylor
[tab] ['tasbi] [rta2bi9a] f'taefi] ['to:lbat, 'tasl-] [tasm] ['tsemli(:)] ['taspli] ['teibr]
(m) (f) (f) (m,f) (m) (m) (f) (m) (m)
1072
Ted [ted] (dim. de la Edward sau de la Theodor(e)) Teddy f'tedi] (dim. de la Edward, Theodor(e) sau de la Theodora) [rti:na] Teena (dim. de la Albertina sau de la Christina) ['terans] Terence Teresa [ta'rkza, ti-, te-, amer. şi -sa] Terri (dim. de la Theresa) ['teri] Terry ['teri] (dim. de la Terence, Theodor(e) sau de la Theresa) Tess (dim. de la Theresa) [tes] Tessie ['tesi] (dim. de la Theresa) Thaddeus [9a;'dj(:)as, amer. '0a3'di:as] Thecla ['9ekla] Theo ['«(Oou] Theobald ['9iabo:ld] Theodor(e) ['Biado:r, amer. şi -dour] Theodosia [9ia'dousja, amer. 'dou/l':a] [9i'ofilas, amer. -'ofo-] Theophilus [ti'ri:za, te-, amer. şi -sa] Theresa Thomas ['tomas] ['tomasin] Thomasin [itoma'si'.na] Thomasina Thomasine ['tomsisitn]' Thorne [9o:n] ['8o:htan] Thornton ['Sa: sten] Thurston ['tifani] Tiffany Tilda (dim. de la Matilda) ['tilda] Tilli(e), Tilly f'tili] (dim. de la Matilda) Tim (dim. de la Timothy) [lira] ['timaei] . Timothy ['ti:na] Tina (dim. de la Albertina, Bettina sau de la Christina) . ['taites] Titus Tobi, Toby ['toubi] Tobias [ta'baias, tou-] Tod(d) [tod] Tom (dim. de la Thomas) [tom] ['tomi] Tommy (dim. de la Thomas sau de la Thomasin) Tony ['touni] (dim. de la Anthony sau de la Antonia) Tracy f'treisi] Trevor ['trevar] Trew [tru:] Tricia (dim. de la Patricia) ['tri/a] f'trilbi] Trilby ['tristan, -tasn] Tristan Tristram, Tristrem ['tristram, -rasm] ['triksi] Trixie, Trixy (dim. de la Beatrix) [troi] Troy [tru:s] Truce ['tru:di] Trudi(e), Trudy
(m) (m,f) (f) (m) Mf) (f) (m,f)
-
(f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f) (m) ■(f)
(m) (f) (f) ■-(f)
(m) (m) (m) (m,f) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (m,f) (m) (m) (m) (m,f) (m,f) (m,f) (m) (f) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (f) (f)
True Truman Tweed Tyler Tyrone Tyson
[tru:] ['tru: man] [twi:d] ['tailar] ['tairoun] ['taisan]
(f) (m) (m) (m) Cm) (m)
u Ula Ulrica Ulrich Una Urban Uriah Uriel Ursula
[ju:l] ['Alrika] ['ulrik, amer. 'Alrik] ['ju:na, amer. şi 'u:na] ['a:ban] [jus'raia], ['juarial, 'joa-, 'jo:-] . ['a:sjula, amer. 'o:rsala]
(f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f)
V Val [vael] (m,f) (dim. de la Valentine sau de la Valentina, Valerie, Valery) Valentina [ivaîlan'ti:na] (f) (m) Valentine ['vaelanitain] Valerie, Valery [Vaebri] (f) Valora . [va'loura, -'lo:ra] (f) Vance (m) [vasns] Vanessa [va'nesa] (f) Vaughan [vo:n] (m) Vaughn (m,f) [vo:n] Vee [vi:] (f) Vera ['viara, amer. 'vi:ra] (0 Veralyn [amer. .vira'li:n] (f) Vergil, Virgil ['va:d3il] (m) (m) Vernon ['va:non] Veronica, Veronika [vi'ronika, va-, ve-] (f) Vic(k) (dim. de la Victor) [vik] (m) Vickie, Vicky, Vik(k)i [Viki] (f) (dim. de la Victoria) [Vikta r ] Victor (m) Victoria [vik'to:ria] (f) [Viki] Vik(k)i (f) (dim. de la Victoria) Vilma [Vilma] (f) Vincc (dim. de la Vincent) [vins] (m) Vincent [Vinsant] (m) [Vini] Vinnie, Vinny (to) (dim. de la Vincent) Viola [Vaiala, Vaiou-, Viou-] (f) Violet [Vaialit] (f) Virginia [va(:)'d3injo, -nio] (f) Vivian, Vivien [Vivian, -jan] .(m) Vivienne (m,f) [Vivian, -jan, .vivi'en]
w Waddy (dim. de la Wadsworth) Wade Wadsworth
['wodi]
(m)
[weid] ['wodzwa:0]
(m) (m)
1073
Wakefield ['weikfi:ldj Wal [wo(:)l] (dim. de la Walter sau de la Wallace) Waldo ['wo(:)ldou] Walker [Vo:kar] Wallace ['wolis, -las] Wallie, Wally f'woli] (dim. de la Wallace, Walter sau de la Wallis) Wallis ['wolis] Walsh [wo(:)l/] (dim. de la Wallace) Walt (dim. de la Walter) [wo(:)lt] [Vo:ltar] Walter Wanda [Vonda] [wo:d] Ward Warden ['wo:dn] Wat [wot] (dim. de la Walter sau: de la Watkins) Watkins ['wotkinz] Wayne [wein] Wendell t'wendl] Wesley ['wezli, amer. 'wes-] Whitfield ['witfi:ld, 'hwit-] Whitman ['witman, 'hwit-] Wilber, Wilbur ['wilbar] ['Wilfrid] Wilfred, Wilfrid [wilks] Wilkes Wilkie ['wilki] (dim. de la William) Will (dim. de la William) [wil] William ['wiljam] Willie, Willy [Vili] (dim. de la William) Willis [Vilis] • • (dim. de la William)
Willoughby Wilma Wilson (m) Wilt (dim. de la Wilton) (m) Wilton (m) Winifred (m,f) Winston Winthrop (m,f) Witt (m) . Woodford Woodrow (m) Woody (m) (dim. de la Woodrow) (f) Wright (m) Wyat(t) (m) (m) (m) (m)
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
Xavier Xenia Xenophon
['wilabi] ['wilma] ['wilsn, amer. -san] [wilt] f'wiltsn] ['winifrid] ['winsten] [Vinftrap] [wit] ['wudfad] ['wudrou] ['wudi]
(m) (f) (m) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
[rait] ['waiat]
(m) (m)
X ['zffiviar, amer. 'zeiviar] ['zi.nia] ['zenafan, 'gze-]
(m) (f) (m)
Y Yvonne
[i'van]
(f)
z Zach, Zack (dim. de la Zachariah) Zachariah Zachary Zelda Zelig Zella Zoe
[zaek]
(m)
[izseka'raia] ['zaskari] ['zelda] ['zi:lig, 'zel-] f'zela] ['zolli, amer. şi zou]
(m) (m) (f) (m) (f) (f)
,
II. Nume proprii legate de mitologia şi istoria greco-romană
A Abydos Achates Achilles Actaeon Adonis Aegeria Aegeus Aegina Aegistus Aegyptus Aeneas Aeneis Aeolus Aesculapius Agamemnon Agenor Ajax Alcaeus Alcestis Alcmene Alexander Alphaeus Amazons Amphitryon Amphitrite Anchises Andromache Andromeda Antaeus Antigone Aphrodite Apis Apollo Arcadia Areppagus Ares Arethusa Argo Argonauts Argos Argus Ariadne Artemis Asclepiads Asclepius Astarte Astyanax Atalanta Athena
[s'baidos] [a'keiti:z] [a'kili:z] f'aektian] [s'dounis] [i:'d3i3ri3] ['i:d3u:s] [i(:)'d3aina] [i(:)'d3istas] [i(:)'d3ipt3s] [i(:)'ni:ass] ['i:niis] ['i(:)o«l3s] [iiiskju'leipiss] [.Kgo'memnan] [3'd3i:no:r] ['eid3aeks] [a3l'si(:)3s] [asl'sestis] [£elk'mi:ni(:)] [ia3lig'za:nd3r] [ael'fi(:)3s] ['asmazonz] [sem'fitrisn] ['asmfitraiti] [aerj'kaisi:z] [jen'dromski] [asn'dromids] [sen'ti(:)3s] [aen'tigsni] [sefra'daiti] ['ei:pis] [a'polou] [a:'keidis] [iffiri'opagas] ['sariiz] [.3eri'8ju:z3] ['a-.gou] ['a:gano:ts] ['a:gos] ['a:gas] [lasri'sdni] ['a:timis] [ass'kli:piaedz] [ass'kliipiss] [ass'taiti] [as'taisnaeks] [.asts'tenta] [a'Sitna]
'
Abidos Ahate Ahile Acteon Adonis Egeria Egeu Egina Egist Egipt Enea Eneida Eol Esculap Agamemnon Agenor Aiax Alceu Alcesta Alcmena Alexandra Alfeu Amazoane Amfitrion Amfitrita Anchise Andromaca Andromeda Anţeu Antigona Afrodita Apis Apolo Arcadia Areopag Ares, Matte Aretusa Argo Argonauţi Argos Argus Ariadna Artemis, Diana Asclepiade Esculap Astartea Astianax Atalanta (Pallas) Atena
Athene Atlantids Atlas Atreus Atrides Attica Augeas Aulis Aurora Aventine
b'einiO)] [a'tlasntidz] ['aettos] ['eitriuis] [a'traidi:z] ['astika] [o:'d3i:aes] ['o:lis] [o:'ro:ra] ['asvintain]
(Pallas) Atena Atlantide Atlas Atreu Atrizi Atica Augias . Aulida Aurora Aventin
-
B Bacchanalia Bacchus Bellona Berenice Boeotia Boreas
[.baeka'neilia] ['baekas] [be'louna] [iberi'naisi(:)] [bi'ou/to] f'boriaes]
Bacanale Bachus Belona Berenice Beoţia Boreas
G Calchas Calliope Callisto Calypso Carthage Caryatids Cassandra Cassiopeia Castor Centaur Cerberus Ceres Chaos Charon Charybdis Chim(a)era Chiron Cilicia Circe Cleopatra Clio Clytemnestra Colchis Concordia Corinthus Cornucopia Cos Creon Crete
['kaelkaes] [ka'laiapi] [kae'listou] [kas'lipsou] ['ka:eid3] [ikasri'astidz] [ka'saendral [\kassia'pi(:)a] ['ka:stsr3 ['sento:r] ['sa:baras] ['stori:z] ['kel'os] ['ksaran] [ka'ribdis] [kai'miara] ['kaiaran] [sai'li/ia] ['sa:si] [klia'pa:tra] ['klaiou] ■ ■ [iklaitim'nestra] t'kolkis] [kan'ko:dia] [ka'rinflas] [iko-.nju'koupia] [kos] ['krkon] [kri:t]
Calchas Caliope Calisto Calipso Cartagina Cariatide Casandra Casiopeea Castor Centaur Cerber Ceres Haos Caron Caribda Himera Chiron Cilicia Circe Cleopatra Clio cl*temnestra Colhida Concordia Corint Cornul Abundenţei Cos Creon Creta
1075
G Cupid Cybele Cyclades Cyclopes Cyclops Cynthia Cyrene
['kju:pid] ['sibali] ['siktadi:z] [sai'kloupi:z] ['saiklops] f'sinSia] [sai'ri:ni]
Cupidon Cibele Ciclade Ciclopi Ciclopi Cintia Cirene
Cythera
[si'Giara]
Citera
D Daedalus Danae Danaids Daphnis Dejanira Delos Delphi Demeter Diana Dido Diomedes Dionysus Dioscuri
f'diidsbs] ['daene/i:] ['dasneids] ['dasfnis] [idiiia'naiars] ['di:los]
t'delfi] [di'mi:t3r] [dai'aens] ['daidou] [idaio'mi:diz] [idaig'naisss] [dai'oskjuarai]
Dedal Danae Danaide Dafne Dejanira, Deianira Delos Delfi Demeter Diana Didona Diomede Dionisos Dioscuri
E Echo Electra Elis(s)a Elysian Fields Elysii Campi Elysium Empedocles Endymion Eolus Ephesus Ephialtes Epidaurus
['ekou] [i'lektra] [i'lisa] [i'lizian Ti:ldz] [i'lizi: 'kasmpi] [i'liziam] [em'pedakli:z] [en'dimian] ['i(:)o«l3s] ['efisas] [efai'asltiiz] [epi'doiras]
Epirus Erato Erinyes Eros Eteocles Euboea Eumenides Europa Eurydice Euterpe
[e'paiares] ['eratou] [i'rainii:z] ['eras] [i'ti(:)3kli:z] [jui'bia] [ju'menidi:z] [jua'roupg] [ju3'ridisi(:)] [ju:'ta:pi]
Echo Electra Elisa, Didona Câmpiile Elizee Câmpiile Elizee Câmpiile Elizee Empedocle Endimion Eol Efes Efialte Epidaur Epir Erato Erinii, Furii Eros, Amor Eteocle Eubeea Eumenide Europa Euridice Euterpe
F Fatum Faun Fortuna Furies
['feitem] [fo:n] [foi'tjuina] [Tiusriz]
Fatum Faun Fortuna Furii
Gaea Galatea Ganymede Ge Giants Gigantes Gorgons Graces Griffin Gryphon
['d3i:a] [igasta'tia] ['gaenimiid] [d3i:] [^aiants] [d3ai'gaînti:z] ['go:ganz] ['greisiz] ['grifin] ['grifan]
Ge(e)a Galate(e)a Ganimede Ge(e)a Giganţi Giganţi Gorgone Graţiile Grifon Grifon
H Hades Hamadryads Harmonia Harpies Hebe Hecate Hector Hecuba Helen Hephaestus, Hephaistos Hera Heracles Hercules Hermes Hermione Hero Hesione Hesperides Hippolytus Hippolyta Horatii Hydra Hyperion
['hekati(:)] ['hekt3r] ['hekjuba] ['hebn] [hi'fi:st3s]
Hades Hamadriade Armonia Harpii Hebe Hecate Hector Hecuba Elena Hefaistos, Vulcan
['hisrs] ['herakli:z] ['ha:kjuli:z] ['hsimiiz] [Iwi'maisni] ['hiarou] [hi:'saiani:] [hes'peridiiz] [hi'palitas] [hi'palita] [ho'rei/iai] ['haidra] [hai'piarian]
Hera Hercule, Heracle Hercule Hermes, Mercur Hermiona Hero Hesiona Hesperide Hipolit Hipolita Horaţii Hidra Hiperion
['heidi:z] [ihasma'draiadz] [hdi'mounia] ['ha:piz]
t'hi:bi(:)]
I Icarus Idomeneus Ilion Ilium Illyria Ino Io Iocaste Iphigenia Iris Ismene Ithaca
['aikaras] [ai'dominias] ['ilian] ['iliam] [i'liria] f'ainou] ['aiou] [ja'kaesti:] [i.fid3i'naia] ['aiaris] [is'mimi:] ['i6aka]
Icar Idomeneu Ilion, Troia Ilia, Troia Iliria Ino Io Iocasta Ifigenia
Iris Ismena Itaca
J Janus Jason Jocasta
['d3einas] ['d3eisn] [d30u'kaesta]
Ianus Iason Iocasta
1076
Juno Jupiter
['d3u:nou] fd3u:pit3 r ]
Iunona Iupiter
L filassidi'mounisl Lacedaemonia Laconia [b'kounia], Laconica [b'konika] Laertes [lei'xtkz]Laius ['Mas] Laocoon [lcfokoMon] Laodicea ['lec'oudi'sis] Lares ['Issriiz] Latium ['lei/iam] [lei'touna] Latona Lavinia [b'vinia] Leda [■liida] Lemures ['li:m3ii:z] ['lezbos] Lesbos Lethe ['li:9i:] Leucippus [lju:'sipas] Lotophagi [Iou'tof3d3ai] Lotus-Eaters ['loutas.iitsz] Lucifer ['lu:sif3r] Lupercalia ['luips'keilia] Lycurgus [lai'kaigas] Lydia f'lidis] Lysistrata [lai'sistrsta]
Laccdemonia Laconia Laerte Laius Laocoon Laodiceea
Lari
'.'.-.
Latium Latona Lavinia Leda Lemuri Lesbos Lete Leucip Lotofa*gi Lotofa*gi Lucifer Lupercalii Licurg Lidia Lisistrata
M Maenads Marathon Mars Medea Medusa Meleager Melpomene Memphis Menelaus Mercury Merope Midas Miletus Minerva Minos Minotaur Morpheus Muses Mycenae Myrmidons
['mi:nEedz] ['masreflan] [ma:z] [mi'dio] [mi'djuizs] [imeli'eig3 c ] [mcl'p3mini(:)] ['memfis] [imeni'Ieras] ['ma:kjuri] ['merepi] ['maidass] [mi'lktas] [mi'naivs] ['mainas] ['main3to: r ] ['mo:fju:s] ['mju:ziz] [mai'si:ni:] ['maimidanz]
Menade Maraton Marte Medeea Meduza Meleagru Melpomena Memfis Menelau Mercur Meropa Midas Milet Minerva Minos Minotaur Morfeu Muze Micene Mirmidoni
' N Naiads Narcissus Nausicaa Nemean Lion Nemesis Neptune
['naiaedz] [nai'sisas] [no:'sikia] [ni'mi(:)3n 'laisn] f'nemisis] ['nepiju:n]
Naiade Narcis Nausicaa Leul din Nemeea Nemesis Neptun
Nereids Nessus Nike Ninive(h) Niobe
['niariidz] ['nesas] [naik] ['ninivi] ['naiabi]
Nereide Nessus Nike Ninive Niobe
Nymphs
[nimfs]
Nimfe
O Oceanus Odyseus Odyssey Oedipus Olympia Olympus Orestes Orion Orpheus .
[ou'sianas] [o'disju:s] ['odisi] ['i:dipas] [oll'limpia] [ojt'limpss] [o'restkz] [o'raisn] ['o:rfju:s]
Oceanus Odiseu Odiseea Edip Olimpia Olimp Oreste Orion Orfeu
P Palladium Pallas Pallas Athena Pan Pandora Parcae Paris Parnassus Pasiphae Patroclus Pegasus Peleus Peloponnese Penates Penelope Pergamus Persephone Perseus Phaedra Phaethon Phidias Philemon Philoctetes Philomela Phoebe Phoebus Phoenix Phrygia Piraeus PIeia(d)s Pluto Pollux Polybius Polydorus Poiymnia Polynices Polyphemus
[pa'leidiam] ['pslass] ['pastes a'Sima] [p»n] [pasn'dotra] ['pa:si:] ['pasris] [pa:'naesas] [ps'sifai:] [pa'trokbs] f'pegssas] ['pi:lju:s] ['pebpani:s] [pe'neiti:z] [pi'netopi] ['psigsmss] [pai'sefani] ['pa:sju:s] ['fi:dre] [TeiaSan] ['fidiass] [fi'li:mon] [ifibk'tiitiiz] [ifilow'mi:ls] [Ti:bi] [Tiibss] ['fi:niks] ['frid3i3] [pai'ri(:)3s] ['plaiadz] ['plu:tou] ['polaks] [ps'libiss] [poli'douras] [pa'limnia] [ipoli'naisi:z] [ippli'fiimas]
Pa(l)ladium Pallas, Atena Pallas Atena Pan Pandora Parce Paris Parnas Pasifae Patroclu Pegas Peleu Pelopones Penaţi Penelopa Pergam Persefona Perseu Fedra Faeton Fidias Filemon Filoctet Filomela Febe Febus Fenix Frigia Pireu Pleiade Pluton Polux Polibiu Polidor Polimnia Polinice Polifem
1077
Polyxena Pontus Euxinus Poseidon Priam Priapus Procrustes Prometheus Proserpine
[pa'liksina] ['pantas 'ju:ksinas] [pa'saidan] ['praiam] [prai'eipas] [pra'krAsti:z] [pra'mi:9ju:s] ['prasapain]
Polixenia Pontul Euxin Poseidon Priam Priap Proc(r)ust Prometeu Proserpina
Proteus Psyche Pygmalion Pylades Pyramus Pyrrhus
['proutju:s] ['saiki] [pig'meilian] ['piladi:z] ['piremas] ['piras]
Proteu Psihe Pigmalion Pilade Piram Pirus
R Remus Rhea Silvia Rhodes Rome Romulus
['ri:mas] ['ria 'silvia] [roudz] [roum] ['romjulas]
Salamis Samothrace Satyrs Scylla
['saslamis] ['sasmowGreis] f'saetaz] ['sila]
Scythia Selene Semele Semiramis Sibyl Sicily Silenus Sisyphus Sparta Sphinx Stentor Styx Syracuse
['siăia] [si'lirni] ['semili] [se'miramis] ['sibil] ['sisili] [sai'liinas] f'sisifas] ['spa:ta] [sfinks] ['stenta:r] [stiks] ['saiarakju:z]
Remus Rea Silvia Rhodos Roma Romulus
s
/
Salamina Samot(h)race Satiri Scila Sciţia Selene Semela Semiramida Sibila Sicilia Silen Sisif Sparta Sfinx Stentor Stix Siracuza
T Tantalus Tarquin Tauris Taygetus Telemachus Terpsichore Terra Thalia Thanatos Thebaid Thebes Thersites Theseus Thessaly Thetis Thisbe Thrace Thracia Tiber Tiresias Titans Triton Troilus Troy
['tasntalas] ['ta:kwin] ['to:ris] [tei'idjitas] [ti'lemakas] [ta:p'sikari] ['tera] [Ba'lia] ['Sasnatas] ['8i:beiid] [9i:bz] [9a:'saiti:z] ['6i:sju:s] ['Gesali] ['Getis] ['Gizbi] [6reis] f'erei/ia] ['taibar] [tai'ri:siaes] f'taitanz] ['traitn] ['troilas] [trai]
Ulysses Urania Uranus Ursa
[ju(:)'lisi:z] [jua'reinia] ['juaranas] ['a:sa]
u
Tantal Tarquiniu Taurida (Muntele) Taiget Telemah Terpsihora Terra, Pământul Talia Tanatos, Moartea Tebaida Teba Tersit Teseu Tesalia Tetis Tisbe Tracia Tracia Tibru Tiresias Titani Triton Troilus Troia
Ulise Urania Uranus Ursa
V Venus Virgo Vulcan
[Tvi:nas] ['va:gou] ['vAlkan]
Venus Fecioara Vulcan
z Zephyr Zeus
['zeiV] [zju:s]
Zefir Zeus
III. Listă de denumiri geografice cu echivalentele lor româneşti
A Abyssinia Accra Addis Ababa Adelaide Aden Adriatic Sea Aegean Sea Aethiopia Afghanistan Africa Agincourt Aire Akkra Alabama Alaska Albania Albany Alberta Alcatraz Aldershot Aleutians Alexandria Alger Algeria Algiers Allegheny Alps Alsace Amazon America Amman Amsterdam Anchorage Andes Andorra Anglesea, Anglesey Angola Angora Ankara Annapolis Antarctica Antilles Antilles, Greater Antilles, Lesser Antwerp Appalachians Appenines Arabia Arctic
isebi'sinio] a'kra:] 'asdis 'aabsbs] 'sedglid] 'eidnj «idri'astik si:] i(:)'d3i:an si:] riGi'oupis] sefgasnistEen] 'sefriks] 'Eed3inko:t] S9 r ]
s'kra:] lEeta'bsems] s'lassks] Eel'beinis] 'o:Ib3ni] ael'baito] raelko'traez] 'cdds/ot] 3'lju:/onz] laeleg'zeendrig] 'aeld33r] asl'd3i3ri3] asl'd3i3z] 'aela'geini] aslps] 'ffilsass] 'asmazan] s'meriks] s'ma:n] 'aemstsdasm] T jer|k3rid3] 'aendi:z] asn'do(:)re] ['asrjglsi:] ^Sn'gOUta] >ngore] "'orjkore] Vnaspolis] "aent'a:ktik3] >n'tili(:)z] >n'tili(:)z, 'greit3 r ] >en'tili(:)z, 'leso r ] JaentW3:p] asps'Ieit/isnz] 'sepinainz] o'reibia] 'a:ktik]
Abisinia Accra Addis Abeba Adelaide Aden Marea Adriatică Marea Egee Etiopia Afghanistan Africa Azincourt Aire Accra Alabama Alaska Albania Albany Alberta Alcatraz Aldershot Insulele Aleutine Alexandria Alger Algeria Alger Alegani Alpi Alsacia Amazon America Amman Amsterdam Anchorage Anzi Andorra . Anglesey Angola Angora Ankara Annapolis Antarctica Insulele Antile Antilele Mari Antilele Mici Anvers Apalaşii Apeninii Arabia Arctica
Arctic Archipelago
['a:ktik a:ki'pelogou]
Arctic Ocean Arden Argentina Argentine Republic
['a:ktik 'ou/n] ['a:dn] [ia:d33n'ti:ns] [ia:d3ontain ri'pAblik]
Arizona Arkansas Armenia Asia Atlanta Atlantic Ocean Auckland Australia Austria Avon Azerbaijan
• [lasri'zouns] ['a:kanso:] [a:'mi:ni3] ['ei/s] [aet'Iaents] [st'lsentik 'ou/n] [■o:kbnd] [o(:)s'treilio] ['o(:)stri3] ['eivsn] [iaez3rbai'd3An]
Arhipelagul Arctic Canadian Oceanul Arctic Arden Argentina Republica Argentina Arizona Arkansas Armenia Asia Atlanta Atlantic Auckland Australia Austria Avon Azerbaidjan
B Baghdad Bahamas Bahrain Balkans Baltic Sea Baltimore Baluchistan Bangkok Barbados Basutoland Bath Battersea Bedfordshire Beijing (Peking) Beirut Belarus Belfast Belgium Belgrade Benin Berkshire Berlin Bern(e) Berwickshire Birmingham Black Sea
Bogota Bolivia Bombay Borneo
f'baegdaed] [be'ha:m3] [ba:'rein] ['bo:Uranz] ['bo:ltik si:] ['bo:ltimo: r ] [b3'lu:t/ista:n] ['basnkok] [ba:'beidouz] [b3'su:to;ll£end] [ba:9] ['bastssi:] ['bedfodJrar] [bei'd3irj ('pei'kirj)J [bei'ru:t] [ibjeita'ru:s] [bel'fcnst] ['beld33m] [bel'greid] [b3'ni:n] ['ba:kjra r ] [b3:'lin] [bs:n] ['berik/;3 r ] ['b3:mirpm] ['blaek 'si:] [ibo:go:'ta:] [botl'livis] [bom'bei] ['bo:niou]
Bagdad Bahamas Bahrein Balcani Marea Baltică Baltimore Belucistan Bangkok Barbados Basutoland Bath Battersea Bedfordshire Beijing (Pekin) Beirut Bielorusia Belfast Belgia Belgrad Benin Berkshire Berlin Berna Berwickshire Birmingham Marea Neagră Bogota Bolivia Bombay Borneo
1079
Bosphorus Bosporus Boston Brazil Bristol Brussels Bucharest Budapest Buenos Aires Bulgaria Burma Burundi
['bosfaras] ['bospsrss] ['bostan] [brs'zil] f'bristl] ['brAslz] ['bjuikarest] ['bjuidspest] ['bweinss 'abriz] [bAl'gesrb] ['bsinw] [bu'ru:di:]
Bosfor Bosfor Boston Brazilia Bristol Bruxelles Bucureşti Budapesta Buenos Aires Bulgaria Birmania Burundi
c Cairo
['kabrou în Egipt, 'kesrou în SUA] Calcutta [kael'kAta] California [Jca3li'fo:nb] Cambodia [kasm'baudiis] Cameroon [iksemsVuin] Canada f'kaenada] Canberra ['kasnbare] Cape Horn ['keip 'ho:n] Cape of Good Hope ['keip 3v gud 'houp] Cape Verde Caracas Caribbean Sea Carpathian Mountains Caspian Sea Caucasus Mountains Central African Republic Ceylon Chad Cheshire Chester Chesterfield Chicago Chile China Cincinnati Cleveland Colombia Colombo Colorado Columbia Conakry Congo Connecticut Constantinopole Copenhagen Cornwall Costa Rica Coventry Crete Crimea
Cairo
Calcutta California Cambodgia Camerun Canada Canberra Capul Horn Capul Bunei Speranţe ['keip va:d] Capul Verde [ks'raskas] Caracas [.kEoriibi(:)an 'si:] Marea Caraibilor [ka:'pei8bn 'mauntinz] Munţii Carpaţi
['kasspbn 'si:] ['koikssas 'mauntinz] ['sentral 'asfrikan ri'pAblik] [si'bn] [t/asd] ['t[e/b r ] ['t/est9 r ] ['tjestefi:ld] [Ji'ka:gou] ['t/ili] ['t/ains] [isinsi'nseti] ['kli:vbnd] [ka'bmbb] [ka'bmbou] [.kob'ra:dou] [ka'lAmbb] [
Marea Caspică Munţii Caucaz Republica Centrafricană Ceylon Ciad Cheshire Chester Chesterfield Chicago Chile China Cincinnati Cleveland Columbia Colombo Colorado Columbia Conakry Congo Connecticut Constantinopole Copenhaga Cornwall Costa Rica Coventry Creta Crimeea
Croatia Croydon Cuba Cumberland Cumbrian Mountains Cyprus Czech Republic
[krou'ei/b] ['kroidan] ['kju:bs] ['kAinbabnd] ['kAmbrbn 'mauntinz]
Croatia Croydon Cuba Cumberland Munţii Cambrieni
['saipres] ['t/ek ri'pAblik]
Cipru Republica Cehă
D Dahomey Dakota Dallas Dalmaţia Damascus Danube Dardanelles Dar es Salaam Dead Sea Delaware Delhi Denmark Denver Deptford Derbyshire Des Moines Devonshire District of Columbiai
[da'houmi] [do'kouta] ['daebs] [dael'mei/w] [ds'masskas] ['da?nju:b] [ida:d9'nelz] ['da:r es ss'lami] ['ded 'si:] ['debwss r ] ['deli] ['denmaik] ['denva r ] ['detibd] ['da:'bi/b] [di 'moinz] ['devnjb] ['distrikt 3v ka'lAinbb]
Djakarta Dnieper Dniester Dobru(d)ja Dominican Republic
[d33'ka:ts] ['iini:p3r] ['ni:sta r ] [ds'bru:d3a:] [do'minik3n ri'pAblik]
Donegal Dorsetshire Dover Downshire Dublin Dumbarton Dumfriesshire Durham
['donigo:!] ['do:sit/b r ] ['d0UV3 r ]
['daunjfo'] ['dAblin] [dAin'batan] [dAm'fri:s/b r ] ['dArsm]
Dahomey Dakota Dallas Dalmaţia Damasc ' Dunărea Dardanele Dar es Salaam Marea Moartă Delaware Delhi Danemarca Denver Deptford Derbyshire Des Moines Devonshire Districtul Columbia Djakarta Nipru Nistru Dobrogea Republica Dominicană Donegal Dorsetshire Dover Downshire Dublin Dumbarton Dumfriesshire Durham
E Easter Island Ecuador Edinburgh Egypt Eire El Salvador England English Channel Equatorial Guinea
['i:star 'aibnd] [rekwa'do:1-] f'edinbsre] ['i:d3ipt] ['sare] [el 'sa3lv9do:r] ['irjgbnd] ['irjgli/ 't/asnsl] [likws'touri^l 'gini]
Erie, Lake Erin
['bri, leik] f'brin]
Insula Paştelui Ecuador Edinburg Egipt Republica Irlanda El Salvador Anglia Canalul Mânecii Guineea Ecuatorială Lacul Erie Irlanda (poetic)
1080
Essex Estonia Ethiopia Europe Everest
['esiks] [es'tounia] [ii:8i'oupia] [juarap] ['evarest]
Fifeshire Fiji Finland Florida France
[Taif/lV] [•fi:d3i:] : [Tinland] ['florida] [fra:ns]
Essex Estonia Ethiopia Europa Everest
F Fifeshire Fiji Finlanda Florida Franţa
G Gabon Gambia Ghent Georgia Germany Gibraltar Glasgow Gloucester Grampians
rea:'bounl ['gaembi:a] [gent] ['d3o:d3is] ['d33:mani] [d3i:'brD:ltar] I'glaisgou] ['glostar] ['grampianz]
Grand Canyon
['grand 'kasnian]
Great Britain Greece Greenland Greenwich Guatemala Guiana Guinea Gulf Stream
['greit 'britn] [gri:s] ['grhnland] r'erinid^l [igwjeti'maib] [gi'a:na] ['gini] ['gAlf 'stri:m]
Gabon Gambia Gand Georgia Germania Gibraltar Glasgow Gloucester (Munţii) Grampiani Canionul fluviului Colorado, Marele Canion Colorado Marea Britanie Grecia Groenlanda Greenwich Guatemala Guiana Guineea Curentul Golfului Golfstrom
H Hague Haiti Hampshire Hanover Hanoi Harlem Harrow Havana Hastings Hawaii Hebrides Helsinki Hertford Hertfordshire Himalayas Hindustan Hiroshima
[heig] ['heiti] ['hsemp/ra] ['ha3navar] [has'noi] ['ha: lam] [liserou] [ha'vasna] ['heistirjz] [ha:'waii] ['hebridi:z] ['helsinki] ['ha:fad] ['ha:fadjrar] [.hima'leiaz] [ihindu'stam] [.hiro'J"i:ma]
Haga Haiti Hampshire Hanovra Hanoi Harlem Harrow Havana Hastings Hawaii Insulele Hebride Helsinki Hertford Hertfordshire Himalaia Hindustan Hiroşima
Holland Hollywood Honduras Hong Kong Honolulu Houston Hudson Hull Humber Hungary Huron, Lake
['holand] ['holiwud] [hon'djuaras] [hon 'kon] [ihona'luilu:] ['hju:stan] ['hAdsn] [hAl] ['hAmbor] ['hAngori] . ['hjuoran, leik]
Olanda Hollywood Honduras . Hong Kong Honolulu Houston Hudson Hull Humber Ungaria Lacul Huron
I Iceland Idaho Idlewild Illinois India Indiana Indianapolis Indian Ocean Indo-China Indonesia Iowa Iran Iraq Ireland Irish Sea Iron Gate Israel Istanbul Italy Ivory Coast
['aisbnd] ['aidshou] ['aidlwaild] [.ili'noi] ['india] [.indi'asna] [lindia'naepalis] ['indian'ou/n] ['indou't/aina] [iindou'ni:zia] ['aiowa] [i'ra:n] [i'ra:k] ['aiabnd] ['airi/ si:] [aian 'geit] ['izreial] [iista3n'bu:l] ['itali] ['aivari 'koust]
Izmir
[iz'mir]
Islanda Idaho Idlewild Illinois India Indiana Indianapolis Oceanul Indian Indochina Indonezia Iowa Iran Irak, Iraq Irlanda Marea Irlandei Porţile de Fier Israel Istanbul Italia Coasta de Fildeş Cote d'Ivoire Smirna, Izmir
J Jamaica Japan Java Jerusalem Johannesburg Jordan
[d3a'meika] [d3a'pa3n] ['d3a:vaj [d3a'ru:salem] [d30u'ha3nisba:g] ['d3o:dn]
Jamaica Japonia Java Ierusalim Johannesburg Iordan; Iordania
K Kabul Kansas Karachi Kashmir Kazakhstan Kent Kentucky Kenya Kilimanjaro Kingston Kishinev
['ko:bl] ['kasnzas] [ka'ra:tji] ['kae/miar] [kiasza:k'sta:n] [kent] [ken'tAki] ['ki:nia] [ikiliman'd3a:rou] ['kirjstan] ['ki/inef]
Kabul Kansas Karachi Caşmir Kazahstan Kent Kentucky Kenya Kilimanjaro Kingston Chişinău
1081
Korea Krakow Kuwait Kyrgyzstan
[ks'ris] ['kraskuifj [ku'weit] [ikbgi'sta:n]
L Labrador Lagos Lancashire Lancaster Laos La Paz Latvia Lebanon Leeds Leghorn Leicester Leopoldville Liberia Libya Lima Limerick Lincoln Lisbon Lithuania Liverpool London Long Beach Long Island Los Angeles Louisiana Louisville Luxembourg Lyon(s)
['laebr3cb:r] ['leigos] ['IsTjksJh'] ['lasrjkasta1'] [lauz] [la: 'pasz] f'lastviia] ['lebsnsn] [Ii:dz] ['leg'ho:n] ['lests1"] ['lbpouldvil] [lai'biri:s] ['libks] ['li:ma] ['limsrik] ['linksn] ['lizbsn] [ili9ju(:)'einis] ['liv3pu:l] ['kndan] [brj 'bi:tj] [brj 'aibnd] [bs 'asrjd3ili:z] [lu(:).izi'aen3] ['lu(:)ivil] flAksambsig] ['labn(z)]
Coreea Cracovia Kuweit Kârghâzstan Labrador Lagos Lancashire Lancaster Laos La Paz' Letonia Liban Leeds Livorno Leicester Leopoldville Liberia Libia Lima Limerick Lincoln Lisabona Lituania Liverpool Londra Long Beach Long Island Los Angeles Louisiana Louisville Luxemburg Lyon
M Macedonia Madagascar Madrid Maine Malawi Mali Malaya Malaysia
[iiraesi'dounb] [imaed3'ga3sk3r] [ma'drid] [mein] [ms'lcKwi] ['ma:li] [ms'leb] [m3'lei33]
Malta Manchester Manhattan Manila Massachusetts Mauritania Mexico Miami Michigan Micronesia Middlesex Milan
['mo:lt3] ['masntjist3r] [maen'hstsn] [ma'nib] [imaes3't/u:sets] [imo:r3'teini:a] ['meksikou] [mai'asmi] ['mi/igsn] [imaikroll'ni:zb] fmidleseks] ['mi'laen]
Macedonia Madagascar Madrid Maine Malawi Mali Malaya Malayezia, Malaysia Malta Manchester Manhattan Manila Massachusetts Mauritania Mexic Miami Michigan Micronezia Middlesex Milano
Minnesota Mississippi Missouri Moldavia Monaco Mongolia Monmouth Montana Montenegro Montevideo Montgomery Morocco Moscow Mozambique Munster Myanmar
[imini'souta] [imisi'sipi] [mi'zusri] [mol'deivb] ['monakou] [morj'goulb] ['niAnnwB] [mon'taens] [imo:ntei'neigrou] [iinontivi'deiou] [mant'gAiiiari] [ms'rokou] ['moskou] [imouzasm'biik] ['mAnst3r] ['mJAnimAr]
Minnesota Mississippi Missouri Moldova Monaco Mongolia Monmouth Montana Muntenegru Montevideo Montgomery Maroc Moscova Mozambic Munster Myanmar
N Namibia Naples Nebraska Netherlands Nevada Newcastle Newfoundland New Hampshire New Jersey New Mexico New York New Zealand Niagara Falls Nicaragua Niger Nigeria Nile Norfolk North Carolina North Dakota Northumberland Norway Nottingham
[ns'mibiis] ['neiplz] [ni'braeska] ['neSsbndz] [ne'vaids] ['nju:ika:sl] [njui'faundbnd] [nju:'hffim/i3r] [nju:'d33.zi] [nju:'meksikou] [nju:'jo:k] [nju:'zi:bnd] [nai'aegsra fo:lz] ['niks'raegjus] f'naid33r] [nai'd3i3ri3] [nail] ['no:fsk] ['no:9 kasrs'lains] ['no:6 da'kouta] [noi'âAmbsbnd] ['naiwei] ['notirpm]
Namibia Ncapole Nebraska Olanda Nevada Newcastle Terra Nova New Hampshire New Jersey New Mexico New York Noua Zeelandă Cascada Niagara Nicaragua Niger Nigeria Nil Norfolk Carolina de Nord Dakota de Nord Northumberland Norvegia Nottingham
O Oceania Ohio Oklahoma Ontario, Lake Oregon Oslo Ottawa Oxford
[lou/i'einia] [ou'haiou] [loukb'houma] [on'tsariou, 'leik] ['origan] ['ozlou] ['otaws] ['oksfad]
Oceania Ohio Oklahoma Lacul Ontario Oregon Oslo Ottawa Oxford
P Pacific Ocean Pakistan Palestina
[ps'sifik 'ou/n] [ipa:kis'ta:n] ['paelistain]
Oceanul Pacific Pakistan Palestina
1082
Palm Beach ['pa:m bi:tfl Panama [ipasns'ma:] Papua New Guinea ['paspju:wa nju: 'gini] Paraguay Paris Pennines Pennsylvania Persia Peru Philadelphia Philippines Pittsburgh Pnompenh Poland Polynesia Portsmouth Portugal Prague
[.pasrs'gwai] ['paeris] ['penainz] [ipensil'veinia] ['I»:J3] [pa'ru:] [ifib'delfia] ffilipLnz] ['pitsba:g] [nam'pen] ['poubndj [ipoli'ni:zb] ['pa:tsma0] ['po:tjugal] [pra:g]
Qatar Quebec
f'kAtar] [kwi'bek]
Red Sea Rhine Rhode Island Rhone Rio de Janeiro Romania Rome Russia Rwanda
[red si:] [rain] [round 'aibnd] [roun] ['ri:ou da d3a'niarou] [rou'meinia] [roum] [Wo] [ru:'a:nda:]
Sahara Saigon Salem Salisbury Santa Fe Santiago Santo Domingo Saudi Arabia Saxony Scandinavia Scotland Senegal Seoul Serbia Sheffield Sicily Sierra Leone Slovakia Slovenia Sofia
[sa'ha:ra] [sai'gon] ['seilem] ['so:lzbari] ['ssents'fei] [isa;nti'a:gou] ['sasntou da'mirjgou] ['ssudi: a'reibi:a] ['sasksani] [.skaendi'neivia] ['skotbnd] [iSeni'gDil] [soul] ['sarbka] ['Jefi:ld] ['sisili] ['siera li'ouni] [slou'va:ki:a] [slou'vi:ni:a] ['soufb]
Palm Beach Panama Papua Noua Guinee Paraguay Paris Penini Pennsylvania Persia Peru Philadelphia Filipine Pittsburg Pnompenh Polonia Polinezia Portsmouth Portugalia Praga
Somalia Somerset Southampton South Africa, (Republic of) South Carolina South Dakota Spain Sri Lanka Stockholm Strasbourg Stratford on Avon Sudan Suez Sunda Islands Sweden Switzerland Sydney Syria
Q
[sou'mAli:a] ['sAmasit] [sauG'asmtan] ['sa;u9 'aefrika, ri'pAblik av] ['sau9 ksrs'laina] ['sau9 ds'kouta] [spein] [.sri: 'lAijka] ['stokhoum] ['straszbsig] ['strastfsd on 'eivn] [su(:)'da:n] ['su(:)iz] ['sAnda 'aibndz] ['swi:dn] ['switssbnd] ['sidni] ['sirb]
Somalia Somerset Southampton (Republica) Africa de Sud Carolina de Sud Dakota de Sud Spania Sri Lanka Stockholm Strasbourg Stratford on Avon Sudan Suez Insulele Sonde Suedia Elveţia Sydney Siria
T Qatar Quebec
R Marea Roşie Rin Rhode Island Rhon Rio de Janeiro România Roma Rusia Rwanda
s Sahara Saigon Salem Salisbury Santa Fe Santiago Santo Domingo Arabia Saudită Saxonia Scandinavia Scoţia Senegal Seul Serbia Sheffield Sicilia Sierra Leone Slovacia Slovenia Sofia
Taiwan Tajikistan Tanzania Tasmania Teheran Tennessee Texas Thailand
[tai'waen] [tA
Thames Tipperary Togo Tokyo Transvaal Transylvania Tunis Tunisia Turkey Turkmenistan
[temz] [.tipa'reari] ['tougou] ['toukjou] ['trasnzva:!] [itrasnsil'veinb] ['tju:nis] [tju(:)'nizb] ['ts-ki] [ta:kimeni'sta:n]
Uganda Ukraine Ulster United Arab Emirates United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland United States of America Uruguay Utah Uzbekistan
[juO'gaenda] [ju:'krein] [rAlSt3r] [ju'naitid 'asrab 'emarats] [ju'naitid kindam] av greit 'britn an ino:San 'aiabnd]
Uganda Ucraina Ulster Emiratele Arabe Unite Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
[ju'naitid steits av a'merika] f'urugwai] [ju:ta:] [uzibeki'sta:n]
Statele Unite ale Americii Uruguay Utah Uzbekistan
Taivan Tadjikistan Tanzania Tasmania Teheran Tennessee Texas Tailanda, Thailanda Tamisa Tipperary Togo Tokio Transvaal Transilvania Tunis Tunisia Turcia Turkmenistan
u
1083
Vanuatu Vatican Venezuela Victoria Vienna Vietnam Virginia Volga
[ivasniWA'tu:] ['vstikan] [ivene'zweib] [vik'toxis] [vi'eng] [Vjet'nasm] [V3'd3ini9] [Volga]
Wales
[weilz]
Wallachia Warsaw Washington Wellington Wessex
[wo'Ieikia] ['wo:so:] ['wo/irjtan] ['welirjton] ['wesiks]
Vanuatu Vatican Venezuela Victoria Viena Vietnam Virginia Volga
w Wales, Ţara Galilor Muntenia, Valahia Varşovia Washington Wellington Wessex
Westminster West Virginia Winchester Winnipeg Wisconsin Wyoming
['wesfininst9r] ['west V3:'d3ini9] ['wint/istsr] ['winipeg] [wis'konsin] [wai'oumirj]
Westminster Virginia de Vest Winchester Winnipeg Wisconsin Wyoming
Y Yemen York Yorkshire Yugoslavia
['jeman] [p±] ['p±!h] ['ju:gou'sla:via]
Yemen York Yorkshire Iugoslavia
z Zambia Zanzibar Zimbabwe Zurich
['zâmbii] [izaenzi'ba:r] [zim'ba:bwi] ['zjuarik]
Zambia Zanzibar Zimbabwe Zurich
IV. Prescurtări uzuale în limba engleză
A A 1. angstrom unit. 2. acceleration. 3. acid. A atomic. A. 1. absolute. 2. Academy. 3. America. 4. answer. 5. Artillery. 6. analysis. 7. Atlantic (Ocean). 8. atomic weight. A.A. antiaircraft. AAA American Automobile Association. Ş/A.A.A. A.A.A.L. American Academy of Arts and Letters. AAF 1. Allied Air Forces. 2. (amer.) Army Air Forces. a & h Insurance, accident and health. AA.UJP. American Association of University Professors. A & S ammunition and supply. A.A.S. American Association of Arts and Sciences. ABC atomic, biologic and chemical. ABM antiballistic missile. ABS American Broadcasting System. absol. absolute; absolutely. abs.t. absolute temperature. abv. above. Ac. academy. AC alternating current. A.c. author's correction. Ac. 1. acetate. 2. acetyl. A/C account current. A.C. before Christ. a.c. before meals. Acad, academy. ace 1. acceleration. 2. account. 3. according. ACC Agricultural College. accdg according to. Şi accd'g. A/cs pay. accounts payable. A/cs rec. accounts receivable. act. active. ad 1. adapted. 2. advance. 3. advice. ad 1 1. advertisem*nt. 2. advertising. ad2 advantage. ad. 1. advertisem*nt. 2. adverb. A.D.A. Americans for Democratic Action. Add. addenda. add. addition. adds address. add'see addressee. A.D.G.B. Air Defence of Great Britain. adj. 1. adjective. 2. adjustment.
adm. 1. Administration. 2. admiral. 3. Admirality. adm. 1. admission. 2. administration. ad. man.- advertising man. ADP air defence positions. adv. 1. ad valorem. 2. advance. 3. adverb. 4. advertisem*nt. Adv 1. advisor 2. advocate. AE. 1. absolute error. 2. air engineer. 3. Army Education. A.E. Agricultural Engineer. A.E A. 1. Agricultural Education Association. 2. American Economic Association. AJL and P. Ambassador Extraordinary and Plenipotentiary. AEC Atomic Energy Corporation. af. after. AF 1. Air Force. 2. Anglo-French. AFA American Federation of Arts. AFB Air Force Base. Afgh Afghanistan. AFL American Federation of Labor. AFM American Federation of Musicians. AJF.O. Anti-Fascist Organization. Afr 1. Africa. 2. African. AFS Air Force School. aft 1. after. 2. afternoon. A.F.T. American Federation of Teachers. AG 1. advance guard. 2. automatic gun. ag. agriculture. Ag silver. Ag. August. A.G. Attorney General. Agcy agency. A.G.M. annual general meeting. agn again. Agr. 1. agronomy. 2. agronomic(al). AGS American Geographical Society. Agt agent. AJH.A. 1. American Historical Association. 2. American Hospital Association. ahd ahead. a j . ad interim. A.IA. 1. American Institute of Architects. 2. Archeological Institute of America. AIF Atomic Industrial Forum. A Ind Anglo-Indian. AIRNORTH Allied Air Forces, Northern Europe. al. alcohol.
AL 1. Anglo-Latin. 2. Aluminium. ala all arms. A.LA. American Library Association. Alas. Alaska. Alb. 1. Albania, 2. Albanian. 3. Albany. 4. Alberta. Alg. 1. Algerian. 2. Algiers. alg. algebra. alt. 1. altitude. 2. alternation. AM 1. air mail. 2. Air Ministry. Am. 1. America. 2. ammunition. 3. amplitude. A M . Master of Arts. aan. the period from 12 midnight to 12 noon. AJVIA. American Medical Association. Am. Chem. Soc. American Chemical Society. AmCit American citizen. AML Air Mail Letters. AMLEG American Legation. AMP American Military Police. AMS 1. American Mathematical Society. 2. American Meteorological Society. amu atomic mass unit. Am Univ American University. an above-named. AN Anglo-Norman. and. andante. ANTA American National Theatre and Academy. ant. antonym. Anth. anthology. AO 1. Administration Order. 2. Army Order. a.o. and others. A of P arms of precision. A of S angle of sight. A.O.S. Agricultural Organization Society. a.p. 1. above proof. 2. automatic pistol. AP 1. American Patent. 2. Associated Press. ap. 1. apex. 2. appendix. Ap. April. A J* .A. American Press Association. APHA American Public Health. APL airplane. apl approval. APLCHN Appalachian Mountains. apos apostrophe. app. 1. apparatus. 2. appended. 3. appendix. 4. appointment. 5. approved. appl. 1. appeal. 2. application. A.P.S. 1. American Philosophical Society. 2. American Physical Society.
1085
aptd appointed. aq aquittance. Ar. 1. Arabia. 2. Arabian. 3. Arabic. 4. area. ar. 1. arrival. 2. arrive. ARA Agricultural Research Administration. A.R.A. 1. American Radio Association. 2. American Railway Association. 3. Associate of the Royal Academy. A.R.C. American Radio Corporation. Arch. 1. Archbishop. 2. Architecture. arch. 1. archaic. 2. archery. 3. architect. Arct. Arctic. Arg. Argentina. Ar.M. Master of Architecture. arpt airport. arr. 1. arrangement. 2. arrival. ARS American Rocket Society. Ars arsenal. A.R.S.L. Associate of the Royal Society of Literature. art. 1. article. 2. artificial. 3. artist. A.S. Academy of Sciences, a/s after sight. As Asia. A.SA. Atomic Scientists Association. ASCAP American Society of Composers, Authors and Publishers. ASEA American Society of Engineers and Architects. ASN Atomic Scientists' News. ASNE American Society o Newspaper Editors. a.s.o. and so on. ASP Assistant Secretary Police. asp as soon as possible. A.SP.C.A. American Society for Prevention of Cruelty to Animals. A.S.Q.C. American Society for Quality Control. ass. 1. assembly. 2. assessment. Aşs associate. Assn association. ASV Active Service. ASW Association of Scientific Workers. AT 1. air temperature. 2. Air Transport. at. 1. atmosphere. 2. atomic. 3. attorney. ATC 1. Air Traffic Control. 2. automatic telephone call. atchd attached. at.m. atomic mass. ATTC American Telephone and Telegraph Company. attrib. 1. attribute. 2. attributed. Au gold. au author. aut. 1. autograph. 2. automatic. Auth- authorities, aux. auxiliary.
av. 1. according to value. 2. avenue. 3. average. A.V. 1. Artillery Volunteers. 2. Authorized Version. avn. aviation. ax. 1. axiom. 2. axis. az azimuth. Az azote.
Bib 1. Bible. 2. Biblical. bibl. 1. biblical. 2. bibliographical. 3. biblio graphy. b.i.d. twice a day. bi-m bi-monthly. B J . Bachelor of Journalism. Bk berkelium. bk. 1. bank. 2. book. bkey bankruptcy. B bkg. banking. B 1. base. 2. battle. 3. Belgium. 4. Broadcast. bkpr. bookkeeper. B. 1. bar. 2. Bible. 3. British. bks. 1. banks. 2. barracks. 3. books. b 1. bar. 2. barn. b/I bill of lading. b. 1. bay. 2. blend of. 3. book. 4. born. bl. 1. bale; bales. 2. black. 3. block. 5. brother. BJL. 1. Bachelor of Laws. 2. Bachelor of Ba barium. Letters. B.A. 1. Bachelor of Arts. 2. British America. blk. 1. black. 2. block. 3. bulk. B A A . British Astronomical Association. bis. 1. bales. 2. barrels. BAEC British Atomic Energy Corporation. B.L.S. Bachelor of Library Science. BAF British Air Force. BJVI. 1. Bachelor of Medicine. 2. British Bait. Baltic. Museum. b. & e. beginning and ending. BJVIA British Medical Association. B. & W. black and white. BJVLE.1. Bachelor of MechanicalEngineering. Bap. Baptist. 2. Bachelor of Mining Engineering. bap. baptized. BJVIJEd. Bachelor of Music Education. bar. 1. barometer. 2. barrel. 3. barrister. B.N. bank-note. BAr. Bachelor of Agriculture. Bn. 1. Baron. 2. Battalion. B. Arch. E. Bachelor of Architectural bn. battalion. Engineering. B . 0 . 1 . Bachelor of Oratory. 2. box office. barit. baritone. b.o. 1. back order. 2. box office. 3. branch Bart, baronet. office. 4. buyer's option. b.b. 1. ball bearings. 2. bank book. B.O.T. Board of Trade. B.B.B. best-best-best. B J \ Bachelor of Painting. B.B.C. British Broadcasting Corporation. bp. 1. baptized. 2. birth place. 3. bishop. bbl. barrel. B/P bills payable. Şi BJP. B.C. 1. before Christ. 2. British Columbia. b.p. 1. bellow proof. 2. bills payable. 3. boiling 3. British Commonwealth. point. B.CE. before common era. Br bromine. B. Comm. Bachelor of Commerce. Br. 1. Britain. 2. British. BCP 1. British Civil Police. 2. British Com br. 1. branch. 2. bronze. 3. brother. munist Party. b.r. bills receivable. B/D 1. bank draft. 2. bills discounted. brd board. bd. 1. board. 2. bound. 3. bundle. b.rend. bill rendered. B.D. bills discounted. B.S. 1. Bachelor of Science. 2. Bachelor of B.E. 1. Bachelor of Education. 2. Bank of Surgery. England. B.T. Board of Trade. Be beryllium. BUP British United Press. BE British Embassador. B'y (amer.) Broadway. bee. because. Byz Byzantium. bef. before. BJE.L. Bachelor of English Literature. Belg. 1. Belgian. 2. Belgium. C 1. centre distance. 2. commander. 3. council. ben. benefit. C 1 . calorie. 2. Catholic. 3. Celsius. 4. Celtic. bet. between. 5. College. 6. Conservative. bf. 1. bold face. 2. bona fide. c. 1. carbon. 2. centigrade. 3. century. 4. chair B.F.A. Bachelor of Fine Arts. man. 5. chapter. 6. city. BGH British General Hospital. CA chronological age. B Govt British Government. B I 1 . Board of Investigation. 2. British India. Ca calcium.
c
1086
Ca. cathode. C/A 1. capital account. 2. cash account. 3. credit account. CA. 1. Central America. 2. Commercial Agent. 3. Court of Appeal. CAA Civil Aeronautics Administration. CAD Civil Affairs Department. Cal. California. cal. 1. calendar. 2. calibre. 3. calorie. Camb. Cambridge. CA/MB Civil Affairs/Military Government. Can. 1. Canada. 2. Canadian. 3. canteen. can. 1. canon. 2. canto. 3. canton. 4. canvas. Canad. Canadian. cane. 1. cancel. 2. cancellation. Cant. Canterbury. cap. 1. capacity. 2. capital. CAP Civil Air Patrol. caps, capitals. Capt. Captain. cajr. cut all round. card, cardinal. CAS Civil Air Service. ' cash, cashier. cat. 1. catalogue. 2. catapult. 3. catechism. CAT Civil Air Transport. CB counter battery. C B . control board. CBC Canadian Broadcasting Corporation. C 3 JL Commander of the Order of the British Empire. CBRM cash by return mail. CC carbon copy. cc cubic centimetre. C C 1. cashier's check. 2. company com mander. cc 1. chapters. 2. cubic centimetre. 3. centuries. C C A . 1. Chief Clerk of the Admirality. 2. County Court of Appeals. C Car combat car. CCC 1. Central Criminal Court. 2. Civilian Conservation Corps. CCI Chief Clerk. CCIs. Court of Claims. C C N . Y . College of City of New York. cc.t. cubic capacity. Cd cadmium. Cd. cash discount. CD 1. Central Department. 2. Coastal Defence. 3. compact disc. C/D. 1 certificate of deposit. 2. Customs Declaration. cd 1. code. 2. commissioned. 3. conductance. cd. cord; cords. CD. 1. Civil Defence. 2. creditor's damage. C-day Coronation day. Cdn Canadian. Cdr. Commander.
CDS Civil Defence Services. Cdt 1. cadet. 2. commandant. Ce cerium. C E . 1. Church of England. 2. Civil Engineer. 3. common era. CEA Council of Economic Advisers. CEC Civil Engineers Corps. C E . C Commonwealth Economic Com mittee. cen. 1. central. 2. century. Cf californium, c/f carried forward, cf. 1. calf. 2. compare. C F . cost and freight. C F J . cost, freight and insurance. cfm confirm. cfm. cubic feet per minute. cfr chauffeur. CFJR. Code of Federal Regulations. cfs. cubic feet per second. CG 1. camera gun. 2. Commanding General. C.G. 1. centre of gravity. 2. Commanding General. 3. Consul General. Şi e g . cgm. centigram; centigrams. cgs centimetre-gram-second. ch chain; chains. ch. 1. channel. 2. chapter. 3. choice. 4. church. Ch. 1. Chaldean. 2. chapter. 3. China. 4. Chinese. 5. church. c Ji. 1. clearing house. 2. court house. 3. custom house. Chanc. 1. chancellor. 2. chancery. chap, chapel. char, character. Ch. D. Doctor of Chemistry. Ch. E. Chemical Engineer. Chf. Cash. Chief Cashier. Chf. J. Chief Justice. Chin Chinese. Chin. 1. China. 2. Chinese. Chm chairman. chm checkmate. Choc chocolate. Ch. of Eng. Church of England. Chop Chief Operator. Chr Christian. CI1. Chief Inspector. 2. Counter Intelligence. CI.A. Criminal Investigation Agency. C I . C 1. Commander in Chief. 2. Counter intelligence Corps. Cie. company. CI.F. cost, insurance and freight. Şi ciJ. cigs cigarettes. C. in C Commander in Chief! Şi C-in-C C I . O . Congress of Industrial Organizations. Şi CIO. cit. citation. cit citizen.
civ. 1. civil. 2. civilization. C j Chief Justice. ck. 1. cask. 2. check. ckw clockwise. CI chlorine. cl 1. calibre. 2. call. 3. centilitre; centilitres. C/L 1. carload lot. 2. cash letter. cl. 1. carload. 2. centilitre; centilitres. 3. claim. 4. classification. 5. clause. 6. clerk. c l . 1. centre line. 2. civil law. eld 1. called. 2. closed. 3. cloud. CLJD. Doctor of Civil Law. cler. 1. clergy. 2. clerical. CLR Central London (Underground) Rail way. CLU Civil Liberties Union. Cm curium. cm centimetre; centimetres. Şi cm. Cmdr. Commander. cml. commercial. C/N 1. circular note. 2. credit note. CNO Chief of Naval Operations. CNS central nervous system. Şi ens. CO cobalt. C/O cash order. C/o 1. care of. 2. carried over. c/o 1. care of. 2. carried over. 3. cash order. Co. 1. company. 2. County. Şi co. C O . 1. cash order. 2. Commanding Officer. 3. conscientious objector, c.o. 1. care of. 2. carried over. C.O.C. Chamber of Commerce. COD codex. Şi cod. CO.D. cash, or collect on delivery. Co E Chief of Engineers. C O J. Central Office of Information. col. 1. collection. 2. colour. Col. 1. colonel. 2. colony. 3. column. coll. 1. collective. 2. college. 3. colloquial. com. 1. comedy. 2. comma. 3. commerce. 4. common. 5. communication. Com. 1. commonwealth. 2. communist. 3. community. Com. & Nav. Commerce and Navigation. comb, combination. Comb. Z. combat zone. Comd 1. command. 2. commandant. comdg. commanding. Comdr. Commander. Şi comdr. Comdt. Commandant. Şi comdt. Com-in-Chf Commander in Chief. comm. 1. commentary. 2. commerce. 3. com munication. Comm. 1. commission. 2. commissioner. 3. committee. Comp. 1. company. 2. composer. comp. 1. comparative. 2. compensation. 3. completed. 4. compound.
1087
compy company. con. 1. conclusion. 2. concrete. 3. connect. Con. 1. consolidate. 2. Consul. cond. 1. condition. 2. conditioning. 3. con ductor. conf. 1. conference. 2. confessor. 3. con fidential. cons. 1. consequence. 2. constitution. 3. con sult. cont. 1. continent. 2. contingent. 3. con tinuation. 4. contract. contg. 1. containing. 2. contracting. contr. 1. contract. 2. contrary. 3. contribution. 4. control. conv. 1. convenient. 2. covention. 3. convert. 4. convict. 5. convocation. cop. 1. copper. 2. copyright; copyrighted. co-par. copartner. co-part counterpart. cor. 1. correct. 2. correspondence. 3. cor ruption. Cor. Corsica. Cor. Mem. Corresponding Member. CoS Certificate of Service. Cos companies. CP. 1. chemically pure. 2. Chief of Police. 3. costprice. CP 1. chosen point. 2. Civil Power. 3. com mand post. Cpn corporation. cpty capacity. CQ commercial quality. cr 1. centre. 2. circular. 3. contra. c.r. copper resistance. CR 1. centre of resistance. 2. cross-roads. C/R Certificate of Retirement. crit. 1. criterion. 2. critical. Cr. P. Criminal Procedure. Crs creditors. Cs cesium. cs case; cases. CS. 1. Christian Science. 2. civil service. C S A . Confederate States of America. CSC Civil Service Commission. Şi C S . C esc cosecant. csch hyperbolic cosecant. csk. cask. CST Central Standard Time. Şi C.S.T., cs.t. Ct. 1. Connecticut. 2. Count. ct. 1. cent. 2. certificate. 3. county. 4. court. CT. Central Time. ctn cotangent. ctr. centre. cts. 1. centimes. 2. cents. 3. certificates. CU close-up. Cu copper. Cu. cumulus. cu. 1. cubic. 2. cumulus.
cult, cultivation. CU.P. Cambridge University Press. cur. 1. currency. 2. current. CV command vehicle. Cv constant value. C V . curriculum vitae. C/W commercial weight. CW.U. Chemical Workers Union. Cy 1. city. 2. company. eye. cyclopaedia. CZ 1. Canal Zone. 2. combat zone.
D D 1. deuterium. 2. distance. D. 1. dam. 2. December. 3. democracy. 4. density. 5. doctor. d 1. danger. 2. deuteron. 3. differential. d. 1. date. 2. degree. 3. pence. 4. density. 5. dollar; dollars. da. 1. daughter. 2. day; days. D/A 1. deposit account. 2. documents for acceptance. D.A. 1. District Attorney. 2. documents for acceptance. DAB Dictionary of American Biography. D.A.E. Dictionary of American English. Dan Danish. Dan. 1. Daniel. 2. Danish. dat. dative. D.B. 1. Bachelor of Divinity. 2. Domesday Book. d.b. daybook. DBA doing business as. Şi dba. D.B .E. Dame Commander of the Order of the British Empire. dbl. double. DC 1. dental corps. 2. direct current. D.C 1. da capo. 2. District of Columbia. D.C.M. Distinguished Conduct Medal. DD 1. Deputy Director. 2. (amer.) dishon orable discharge. dd 1. today's date. 2. delayed delivery. dd. delivered. D.D. 1. Doctor of Divinity. 2. demand draft. D.D.S. Doctor of Dental Surgery. D.D.Sc. Doctor of Dental Science. D.E. Doctor of Engineering. Dea. Deacon. dec. 1. deceased. 2. decimal. 3. declaration. D.Eco. Doctor of Economics. D.Ed. Doctor of Education. DED declared dead. D Edn Director of Education. dem. demand. Den. Denmark. den. density. Dent. C Dental Corps. Dep 1. department. 2. deputy.
dep. 1. dependency. 2. deponent. 3. deposed. des. 1. desert. 2. design. 3. desired. Dest. destroyer. det. detail. dev. 1. development. 2. device. D.F. 1. Dean of the Faculty. 2. Defender of the Faith. D.F.C Distinguished Flying Cross. dg decigram; decigrams. dgr danger. DI Department of the Interior. Di didymium. di. diameter. D.I. double insurance. diet dictionary. dif. difference. DIH Deputy Inspector General of Hospitals. Dp. diploma. dipl. diplomat. dir. 1. direct. 2. direction. Dir. director. dis 1. discount. 2. dispatch. dis. 1. distance. 2. distribution. disp. dispensary. diss, dissertation. dist. distance. Dist. Atty. district attorney. distr. district. div. 1. divergence. 2. divide. div. 1. diversion. 2. dividend. 3. divorce. Div. 1. divine. 2. divinity. Divn division. D J . 1. District Judge. 2. Doctor of Law. D J.S. Doctor of Juridical Science. dk. l.deck. 2. dock. dl decilitre; decilitres. d.I. day labour. D/L demand loan. D.Lit. Doctor of Literature. D. Lett. Doctor of Letters. dir. dealer. D.L.S. Doctor of Library Science. divy. delivery. DM. Deutsche mark. dm decimeter; decimeters. D. Mus. Doctor of Music. DMZ demilitarized zone. D.N.B. Dictionary of National Biography. D/O delivery order. do. ditto. D.O. Doctor of Osteopathy. D.O.A. dead on arrival. Doc/attach, documents attached. Doc. Eng. Doctor of Engineering. D of P Director of Press. Dom. Dominican. dom. 1. domain. 2. domestic. Dom Ex domestic exchange.
1088
Dor. 1. Dorian. 2. Doric. doub. double. DOW died of wounds. DP delivery point. D/P documents against payment. D.P. displaced person. dpt. 1. department. 2. deponent. D.P.W. Department of Public Works. dr door. Dr. 1. Doctor. 2. Drive. dr. 1. debit. 2. debtor. 3. drawer. 4. drum. Dr. Chem. Doctor of Chemistry. D. Rd. dirt road. d.s. daylight saving. D.Sc. Doctor of Science. D.S.M. Distinguished Service Medal. D.S.O. Distinguished Service Order. DST Daylight Saving Time. D.Surg. Dental Surgeon. d.t. delirium tremens. Du. 1. Duke. 2. Dutch. dub dubious. Dub. Dublin. D.V.M. Doctor of Veterinary Medicine. d.w. daily wages. DW 1. Daily Worker. 2. Director of Works. D/W dock warrant. DX distant exchange. Dy dysprosium. dyn. dynamics, D.Z. Doctor of Zoology.
E E 1. Egypt. 2. energy. 3. engineer. 4. Europe. 5.exchange. E. 1. Earl. 2. east. 3. eastern. 4. English. e 1. electron. 2. endurance. e. 1. eldest. 2. end. 3. entrance. 4. error; errors. ea each. E. and P. extraordinary and plenipotentiary. EAS European Atomic (Energy) Society. E.B. 1. Encyclopaedia Britannica. 2. export bounties. EBB extra best best. EbS East by-South . EBU European Broadcasting Union. Ec electronic computer. E.C. Executive Committee. ECh. English Channel. E.D. Doctor of Engineering. Ed.B. Bachelor of Education. EDC European Defence Community. Ed.D. Doctor of Education. edit, edited. edn 1. edition. 2. education. EDP electronic data processing. eds. 1. editions. 2. editors. EDT Eastern daylight time.
educ. 1. educated. 2. education. E.E. 1. Early English. 2. Electrical Engineer. E JÎ.&MP. Envoy Extraordinary and Minister Plenipotentiary. EEC European Economic Community. EEG electroencephalogram. Şi E.E.G. Eg. 1. Egypt. 2. Egyptian. e.g. 1. for example. 2. such as. EGmc East Germanic. E.H. Evacuation Hospital. EHF extremely high frequency. EHP effective horse-power. E.1.1. East Indian. 2. East Indies. EL Educational level. e.I. electric light. el element, el. elevation. elect. 1. electric. 2. electricity. elem. element. elev. elevator. Elf extremely low frequency. EM enlisted man; enlisted men. E.M. Mining Engineer. Emb. embargo. E.M.B. Empire Marketing Board, emer. emergency, emf electromotive force. Emp 1. Emperor. 2. Empress. emph. emphasis. empl. employment. E.M.S. Emergency Medical Service. EN engineman. En 1. England. 2. English, E.NA. English Newspaper Association. end. 1. endorsed. 2. endorsem*nt. ENE East-North-East. eng. 1. engineer. 2. engraved. Eng. 1. England. 2. English. EngrO Engineer Officer. Ens. Ensign. ent. 1. entertainment. 2. entrance. EO Engineer Officer. E/OE errors and ommissions excepted. E.O.M. end of the month. e.o.m. every other month. E.P. 1. English Patent. 2. express paid. E.P.T. Excess Profits Tax. Er erbium. E.R. 1. King Eduard. 2. Queen Elisabeth. Err. errata. E.S. 1. eldest son. 2. Entomological society. Esc escape. ESE East-South-East. esp especial. EST Eastern Standard Time. est 1. establish. 2. estuary, est. 1. estate. 2. estimate. e.s.u. electrostatic unit.
et al. 1. and elsewhere (L. et alibij. 2. and others (L. et alii,). E.T. Eastern Time. E.T.D. estimated time of departure. ETE Engineer Training Establishment. Eth. Ethiopia; Ethiopian. E. to. E. end to end. EUR Europe; European. Şl Eur; Eurp. EV electron-volt. 57 ev. E.V. English Version. EVA extravehicular activity. Evang. Evangelical. eve evening. Şi evg. ev.u. evaporation unit. Ex. Exodus. ex. 1. examination. 2. example. 3. exception. 4. exchange. 5. executed. 6. extra. Exc. 1. excellency. 2. exchequer. Ex.Com. Executive Committee. ExD excused (from) duty. exd explained. exes expenses. ex.hy. extra heavy. exp. 1. expansion. 2. experiment. 3. export. ExpF Expeditionary Forces. exr. executor. ext 1. extension. 2. external. 3. extra. ext. 1. exterior. 2. extinguish. 3. extract. extr extreme. ext.T-phone extension telephone. exx examples.
F F 1. February. 2. ferry. 3. France. 4. French. 5. Friday. F. 1. degree Fahrenheit. 2. factor of safety. 3. father. 4. fighter. f 1. farad. 2. firm. 3. forte. f. 1. make. 2. farthing. 3. feet. 4. feminine. 5. foot. 6. franc; francs. FA Field Artillery. FAA 1. Federal Aviation Agency. 2. Fleet Air Arm. 3. Federal Alcohol Administration. fab fabric. Fab. Soc. Fabian Society. fac. 1. facsimile. 2. factor. 3. factory. fam. 1. familiar. 2. family. F.A.M. Free and Accepted Masons. F. & S. first and second. FA.O. finish all over. F.A.S. Federation of American Scientists. fath. fathom. f.b. 1. freight bill. 2. full back. F.B.A. Fellow of the British Academy. FBI Federal Bureau of Investigations. f.c. 1. fielder's choice. 2. follow copy. FCA Farm Credit Administration. FCC First Class Certificate.
1089
F.CJE. Foreign Currency Exchange. F.C J. Fellow of the Institute of Commerce. f.co. fair copy. fest forecast. FCU Fighter Control Unit. FD 1. fire department. 2. forced draft. 3. full dress. F D A . Food and Drug Administration. FJD.C. (amer.) Food, Drug and Cosmetic Act. Fd Ldg. Forced Landing. FE 1. Far East. 2. first entry. Fe iron. fe. fecit. Fed.Res.Bd. Federal Reserve Board. FEF Far East Fleet. fern. 1. female. 2. feminine. FET Far East Time. FJE.T. Federal Exercise Tax. ff fortissimo. ff. 1. folios. 2. (and the) following. F.F.A. free from alongside. F.f.a. free foreign agency. F.F J. 1. free from infection. 2. French Forces of the Interior. F-F.Sc. Fellow of the Faculty of Sciences. f.g. field goal; field goals. FHA Federal Housing Administration. FHLBA Federal Home Loan Bank Administration. F.I. Falkland Islands. fid. fiduciary. f.i.f.o. first in, first out method. fig. 1. figurative. 2. figure; figures. Fin. 1. Finland. 2. Finnish. fin. financial. Fine finance. Fi.t. free of income tax. Fl. 1. fleet. 2. flood. 3. front line. fl. 1. flower. 2. fluid. 3. flush. FLab Field Laboratory. fid. 1. field. 2. fluid. 3. flowered. FM 1. Food Manufacture. 2. foreign money. FJVI. Foreign Mission. fm. 1. fathom. 2. from. F.Mk. finmark. FN fireman. fn footnote. FN A Final Approach. FO 1. Foreign Office. 2. forward observation. fo. folio. f.o.b. free on board. f.o.c. free of charge. f.o.d. free of damage. f.o.i.t. free of income tax. fol. 1. folio. 2. followed. 3. following. for. 1. foreign. 2. forestry. 3. former. F.O.R. free on rails. Fort Ar. Fortified Area.
f.o.t. free of tax. fp forte-piano. fp. 1. fireplug. 2. foot-pound. 3. freezing point. FPC Federal Power Commision. fpm feet per minute. Şi ft/mn. FPO 1. field post office. 2. fleet post office. fps 1. feet per second. 2. foot-pound-second. FR freight release. Fr franci um. Fr. 1. Father. 2. (pi) Fr.Frs. franc. 3. French. 4. Friday. fr. 1. fragment. 2. (pi.) fr.frS. franc. 3. from. Frat. fraternity. FRB Federal Reserve Bank. Şi F.R.B. FJR.C.P. Fellow of the Royal College of Physicians. F.R.G.S. Fellow of the Royal Geographical Society. F.R.Hist.S. Fellow of the Royal Historical Society. Fri. Friday. FRS Federal Reserve System. Frs. Frisian. F.R.S. Fellow of the Royal Society. frt. freight, f/s factor of safety. f.s. foot second. ft foot; feet. ft. 1. fort. 2. fortification. ft-lb foot-pound; foot pounds. ft/sec. feet per second. F.T.U. Federation of Trade Unions. FU Flying Unit. fur furlough. furn. furniture. fut. future. f.v. on the back of the page. fwd forward. FX foreign exchange. F.Y J. for your information. F.YP. Five Year Plan. F.Z.S. Fellow of the Zoological Society.
G G 1. gas. 2. General Staff. 3. Gravitation Constant. 4. gulf. G. 1. German. 2. gravity. 3. Gulf. g. 1. good. 2. gram; grams. 3. gravity. g. 1. gender. 2. general. 3. genitive. 4. gold. 5. guinea. Ga galium. Ga. Georgia. G.A. 1. General Agent. 2. General Assembly. g.a. general average. Şi G/A. Gar garage. GAT Greenwich apparent time. GATT General Agreement on Tarrifs and Trade.
G.A.W. guaranteed annual wage. G.B. 1. Great Britain. 2. guide-book. G.B.E. Knight Grand Cross of the British Empire. G.B.S. George Bernard Shaw. G.C.Grand Cross. GCA ground control approach. g-cal gram-calorie. G . C C Ground Control Centre. G.CD. greatest common divisor. Şi gjc.d. G.CF. greatest common factor. Şi gjcS. G.C.M. greatest common measure. Şi g.cm. G.CT. Greenwich Civil Time. Gd 1. gadolinium. 2. grand. 3. guard. gd. guard. G.D. 1. Grand duch*ess. 2. Grand Duke. g.d. 1. good delivery. 2. granddaughter. Gde gourde; gourdes. gds goods. G.E. Geological Engineer. Ge germanium. gen. 1. gender. 2. genealogy. 3. general. 4. generic. 5. genitive. Gen.A. General Assembly. gen.del. general delivery. Gen.Man. General Manager. Gent, gentleman; gentlemen. Şi gent. Ger. Germany. GF. 1. Government form. 2. Ground Forces. GFTU General Federation of Trade-Unions. GG 1. gamma globulin. 2. (amer.) Golden Gate. GHA Greenwich hour angle. G.H.O. General Headquarters. G.I. 1. gastrointestinal. 2. general issue. 3. government issue. Şi GI, g.i. Gib Gibraltar. GI glucinum. gl. 1. glass. 2. gloss. GM 1. general message. 2. (amer.) General Motors Corporation. 3. Gold Medal. 4. Greenwich meridian. GJVI. 1. good merchantable. 2. Grand Master. 3. Grand Marshal. 4. General Manager. gm 1. good morning. 2. gram. G-Man (amer.) Government man. G.m.a.t. Greenwich mean astronomical time. GMT Greenwich Mean Time. G.N. Graduate Nurse. G.N.P. gross national product. G . 0 . 1 . general office. 2. general order. Ş; g.o. G.P. 1. Gloria Patri. 2. Graduate in Pharmacy. 3. Grand Prix. gph gallons per hour. gpm gallons per minute. GPO Government Printing Office. G.P.O. general post office. G.Q. General Quarters.
1090
gr 1. grain; grains. 2. gross. Gr. 1. Grecian. 2. Greece. 3. Greek. gr. 1. grade. 2. grammar. 3. great. GJR. King George. Grad. 1. gradient. 2. graduate. 3. graduated. Gr. wght gross weight. GS 1. General Service. 2. General Staff. 3. general support. G.S. 1. General Secretary. 2. Geographical Society. 3. grammar school. GT General Transport. G.T. 1. general terms (of delivery). 2. gross tonnage. Gt. Brit. Great Britain. g.t.m. good this month, gv give. Gvt government. GZ ground zero point.
H H 1. harbour. 2. headquarter. 3, height. 4. helicopter. 5. hospital. 6. Hungary. 7. hydrogen. h 1. have. 2. heavy. . h. 1. hard. 2. height. 3. hour. 4. hundred. 5. husband. ha hectar; hectare. h.a. in this year. hal. halogen. h.&.c. hot and cold (water). Har harbour. Hb hemoglobin. h.b. halfback. H.B.M. His (or Her) Britannic Majesty. H.C. 1. habitual criminal. 2. High Court of Justice. 3. honoris causa. 4. House of Commons. H.C J . highest common factor. Şi h.c £. HD 1. Headquarter Department. 2. Home Defence. H.D. hearing distance. hd. 1. hand. 2. head. hdkf handkerchief. hdqrs. headquarters. HDX Home Defence Exercise. HE 1. high explosive. 2. His Excellency. 3. horizontal equivalent. He helium. H.E. 1. high explosive. 2. His Eminence. HET high education test. HF high frequency. Hf hafnium. hf. half. hf.bd. half-bound. hf. cf. half-calf. H.F.RA. Honorary Foreign Member of the Royal Academy. HG 1. High German. 2. Home Guard.
Hg mercury. hg hectogram; hectograms. H.G. 1. High German. 2. His (or Her) Grace. hgt. height. H B . 1. His (or Her) Highness. 2. His Holiness. H.I. Hawaiian Islands. Hi Fi high fidelity. H.I.H. His (or Her) Imperial Highness. H.I.M. His (or Her) Imperial Majesty. Hi-Q high quality. H J . here lies. H J . S . here lies buried. hi hectolitre; hectolitres. H.L. House of Lords. hm hectometre; hectometres. H.M. His (or Her) Majesty. H.M.S. His (or Her) Majesty's Service. Ho holmium. H.of.C. House of Commons. Hon. Honorable. hon. 1. honourably. 2. honorary. Hond. Honduras. Hon.Sec. Honorary Secretary. hor. horizon. Hor. horse. HP. 1. high power. 2. high pressure. 3. hospital. hp 1. half-pay. 2. hope. H P . 1. house physician. 2. Houses of Parliament. h.pt. high point. H.Q. high quality. hx. half round. HR1. King Henry. 2. House of Representatives. H.R.H. His (or Her) Royal Highness. H.S. 1. High School. 2. Home Secretary. H.S.H. 1. His (or Her) Serene Highness. H.SJM. His (or Her) Serene Majesty. ht. height. Hts. Heights. H.V. (amer.) Harvard University. hum. 1. human. 2. humorous. h.v. high voltage. hv nt have not. Hv W heavy weapons. Hz hertz.
I I 1. Imperial. 2. Independence. 3. infantry. 4. island. 5. Italy. 1.1. industrial. 2. institute. 3. iodine. I. 1. imperator. 2. interest. 3. intransitive. 4. island. 5. isle; isles. la. Iowa. IAEA International Atomic Energy Agency. IAF Imperial Air Force. IATA International Air Transport Association. IAW in accordance with. ib. ibidem, Şi ibid.
IB 1. information bulletin. 2. Intelligence Branch. ic 1. in charge of. 2. increase. 3. inspected. IC 1. Information Circular. 2. International Certificate. 3. immediate constituent. LC. Jesus Christ. ijc. between meals (L. inter cibos). ICA International Cooperation Administration. ICAO International Civil Aviation Organization. ICBM intercontinental ballistic missile. I.C.C. Interstate Commerce Commission. Şi ICC. Ice. 1. Iceland. 2. Icelandic. icfm I confirm. ID 1. identification. 2. inside diameter. 3. Investigation Department. Id.Idaho. id. idem. I.D. 1. identification. 2. Infantry Division. 3. Intelligence Department. IDA International Development Association. IE 1. Indo-European. 2. (amer.) information and education. IJE. 1. Indo-European. 2. Industrial Engineer. i.e. that is. If intermediate frequency. IFC International Finance Corporation. I.F.S. Irish Free State. ign. 1. ignition. 2. unknown. I.G.Y. International Geographical Year. LLC. International Institute of Commerce. IL 1. initial line. 2. instrumental landing. ILA International Law Association. Şi I.LA. ill. 1. illustration. 2. most illustrious. ILO International Labour Organization. I.M. Isle of Man. i in .act. immediate action. Imp. 1. Emperor. 2. Empress. imp. 1. imperfect. 2. imperial. 3. Import. 4. important. 5. in thefirstplace. 6. improper. 7. improvement. impce importance. impv imperative mood. In indium. in.inch;inches. inc. 1. income. 2. incumbent. ince insurance. IND independence. Ind 1. India. 2. the Indies. Ind. 1. India. 2. Indian. 3. Indiana. 4. Indies. ind. 1. independent. 2. index. 3. indicated. 4. industry. I.N.D. in the name of God. Ind. Engin. Industrial Engineer. inf. 1. inferior. 2. infinitive. 3. information. in mem. in memoriam. I.N.S. International News Service. insp. 1. inspector. 2. inspiration.
1091
inst 1. institute. 2. instruction. 3. instrument. int. 1. initial. 2. interjection. 3. intransitive. intens intensive. IntO Intelligence Officer. intr. 1. intransitive. 2. introduction. Int.Rev. Internal Revenue. intro. 1. introduction. 2. introductory. Şi introd. inv. 1. invention. 2. invert. IO 1. Indian Ocean. 2. Intelligence Officer. Io 1. Ionium. 2. Iowa. Ion. Ionic. i/opn in operation. LP. 1. important person. 2. initial price. i.p. in primary. IPA International Phonetic Alphabet. i.p.m. inches per minute. i.q. the same as. IQ 1. instruction qualification. 2. intelligence quotient. Ir 1. Iridium. 2. Irish. Ir. 1. Ireland. 2. Irish. I.R.A. Irish Republican Army. IRO International Refugee Organization. iron, ironical. Is. 1. island. 2. isle. IS 1. Information Service. 2. Intelligence Service. ISC International Society of Cardiology. I.S.C. Interstate Commerce. It Italy. I.T.A. Industrial Transport Association. I. tr. in transit. IU 1. immunizing unit. 2. international unit. i.v. 1. increased value. 2. intravenous. 3. invoice value. i.w. 1. inside width. 2. isotopic weight. IWks iron works.
J
Je. June. jg junior grade. Jl 1. journal. 2. July. J.M. Junior Member. jn junior. JO journalist. J.P. Justice of the Peace. Jr. 1. Journal. 2. junior. jr. junior. J.S.D. Doctor of the Science of Law; Doctor of Juristic Science. Ju. June. Jud 1. judge. 2. judgement. 3. judicial. 4. judiciary. Jy. July.
K K 1. kalium. 2. king. K. 1. kip; kips. 2. Knight. 3. knot. k. 1. karat. 2. kilogram; kilograms. 3. king. 4. knight. Kan. Kansas. KB king's bishop. kb kilobar; kilobars. K.B. 1. King's Bench. 2. Knight Bachelor. K.B.E. Knight Commander of the British Empire. K.C. 1. King's Counsel. 2.Knight Commander. KD dinar; dinars. kg kilogram. K.G. Knight of the Order of the Garter. Kg's King's. kil. kilometre. KKK Ku Klux Klan. Şi K.K.K. KKT King's knight. kl. kilolitre. şi kl. km. kilometre. km/sec kilometres per second. Kn knot; knots. Knt. Knight. K.O. knockout (pi.) K.O.'S. Şi k.o., KO. K.P. 1. key point. 2. kitchen police. Kr krypton. kt knot. kV kilovolt; kilovolts. Şi ko. kVa kilovolt-ampere; kilovolt-amperes. şi kva. kw. kilowat. Ky. Kentucky.
J 1. Japan. 2. judge. 3. justice. j . 1. joint. 2. junior. J. 1. Jew. 2. Journal. 3. Judge. 4. Justice. Ja. January. J.A. 1. Joint Agent. 2. Judge Advocate. JAFL Journal of American Folklore. JAG Judge Advocate General. Jam. Jamaica. Jap Japanese. Jav Javanese. J . C 1. Jesus Christ. 2. Julius Caesar. 3. jurisconsult. L J.C.L. 1. Doctor of Canon Law. 2. Doctor of L 1. latent heat. 2. leader. 3. league. Law. 4. Lebanon. 5. level. 6. legal. J.C.S. Joint Chiefs of Staff, L 1. label. 2. lady. 3. land. 4. Latin. 5. law. jet junction. Şi jetn. 6. London. 7. lord. JJJ. 1. Doctor of Jurisprudence; Doctor of 11. large. 2. litre; litres. 3. lumen. Law. 2. Doctor of Laws.
1.1. latitude. 2. law. 3. league. 4. left. 5. length. 6. line. La lanthanum. La. Louisiana. L A . 1. Latin America. 2. Law Agent. 3. Los Angeles. lab laboratory. Lab. Labrador. lab. 1. labour. 2. laboratory. 3. labourer. Ladp ladyship. LAM London Academy of Music. Lam. lamentations. lam. laminated. Lanes Lancashire. I&d loss and damage. L A P . London Air Port. Lat. Latin. lat. 1. lateral. 2. latitude. Lat .Am. Latin America. law. lawyer. lb labour. L.B. 1. letter box. 2. Local Board. Lb Co Labour Company. L.C 1. Law Court. 2. London cheque. 3. Lord (High) Chancellor. I.C. 1. left centre. 2. light case. L . C C London Chamber of Commerce. l.cr. letter of credit. LJ). 1. Doctor of Ixtters. 2. line of departure. 3. London district. Lnd. London. LEA Librarians, Editors, Authors. leg. 1. legal. 2. legend. 3. legislature. Leg. legation. LEM Lunar Excursion Module; Lunar electronic mobile. LF low frequency. LG Low German. Şi L.G. lg. 1. large. 2. long. l.g. left guard. L. Ger. 1. Low German. 2. Low Germanic. LGK Late Greek. Şi LGk, L.Gk. lgth length. lg.tn. long ton. lJi. left hand. Şi L H . Li lithium. LJ. 1. Light Infantry. 2. Long Island. Lib. Liberal. lib. 1. book. 2. librarian. 3. library. lie. licence. ling, linguistics. lit. 1. litre; litres. 2. literal. 3. literary. 4. literature. Lit.B. Bachelor of Letters; Bachelor of Literature. Lit.D. Doctor of Letters; Doctor of Literature. Lith. 1. Lithuania. 2. Lithuanian. LL 1. Late Latin. 2. Low Latin.
1092
II. lines. L.Lat. 1. Late Latin. 2. Low Latin. LL.B. Bachelor of Laws. LL.D. Doctor of Laws. LL.M. Master of Laws. LMT Local Mean Time. L.O.A. length over all. loccit. in the place cited. loccur. local currency. L.of C. list of changes. log. logic. Lon. London. Ion. longitude. L.P. 1. Labour Party. 2. Liberal 1 3. London Police. 4. low pressure. L.P.S. Lord Privy Seal. lpW lumen per watt; lumens per watt. LR 1. living room. 2. low resistance. LRBM long-range ballistic missile. LJS. Licentiate in Surgery. Lsx. in the place mentioned above. L.S.D. pounds, shillings and pence. l.s.t. local standard time. Lt. lieutenant. l.t. 1. local time. 2. long ton. Lt. Col. Lieutenant Colonel. Lt. Comdr. Lieutenant Commander. ltd. limited. Lt. Gen. Lieutenant General. Lt. Gov. Lieutenant Governor. Lt. Inf. light infantry. Lu lutetium. L.U.N. League of United Nations. 1/w last week.
M M 1. mass. 2. mate. 3. medium. 4. million. 5. month. M. 1. magistrate. 2. majesty. 3. manifest. 4. mark. 5. Medical Service. 6. Mexico. 7. midnight. 8. Monday. m. 1. male. 2. masculine. 3. measure. 4. medium. 5. metre. 6. mile. 7. minute. MA mental age. mA milliampere; milliamperes. Şi ma. MA. 1. Master of Arts. 2. Military Academy. 3. Ministry of Agriculture, m/a/c/ money on account. Maced. Macedonia. Ma.E. Master of Engineering, mag. magazine. Maj. major. man. 1. manual. 2. manufacture. M.&.F. male and female. man.op. manually operated. MA.O. Master of the Art of Obstetrics. Mar. March. mar. 1. maritime. 2. married.
Mar. E. Marine Engineer. Mart. L. Martial Law. mat. 1. material. 2. matter. 3. maturity. MATS Military Air Transport Service. mb. millibar; millibars. M.B. 1. Bachelor of Medicine. 2. Medical Board. 3. Memorandum Book. M.B.A. Master of Business Administration. M.B.E. Member of the Order of the British Empire. Mbr member. MC. 1. Medical Corps. 2. Member of Congress. M.C. 1. Master Commandant. 2. Military Cross. 3. Morse Code. M . C C Member of the County Council. M/chtr Manchester. M.C.L. Master of Civil Law. M.Com. Master of Commerce. MD 1. Madrid. 2. Middle Dutch. 3. Military District. M.D. 1. Doctor of Medicine. 2. Managing Director. 3. Medical Department. M-day mobilization day. M.I)i. Master of Didactics. ME. 1. Middle English. 2..Middle East. M.E. 1. managing editor. 2. Master of Education. 3. Middle English. med. 1. medicine. 2. medieval. 3. medium. mem. 1. member. 2. memorandum. Merch. merchantable. Messrs Messieurs. MET Mechanical Transport. met. 1. metallurgy. 2. metaphor. 3. mete orology. MetCo Meteorological Company. Mex. Mexico. M F 1 . medium frequency. 2. Middle French. 3. Motor Forces. M JB\ Ministry of Food. mf 1. manufacture. 2. millifarad. MJF.A. Master of Fine Arts. mfd 1. manufactured. 2. microfarad; micro farads. M Flem Middle Flemish. M.Fr. Middle French. Mg. magnesium. mg 1. milligram; milligrams. 2. magazine.. mgr. 1. manager. 2. Monseigneur. mgt. management. MM. 1. Medal of Honour. 2. Ministry of Health. M.H.R. Member of the House of Representatives (în S.U.A.). M MS. Ministry of Home Security. mi mile; miles. mi. 1. mile; miles. 2. mill; mills. MJ. 1. Military Intelligence. 2. Mounted Infantry. mill, million.
Mil Pol Co Military Police Company. Min. minister. miss mission. MJ.P. Military Justice Procedure. mk mark; marks. mkt. market. ML Medieval Latin. ml. millilitre; millilitres. MLA Modern Language Association. Mile, (pi.) Miles, mademoiselle. mm. millimetre; millimetres. mm 1. thousands. 2. millimetre; millimetres. MM. 1. Military Medal. 2. Ministry of Mines. 3. money market. Mme Madame. m/min metres per minute. m.m.m. micron. M.M.P. Military Mounted Police. Mn manganum. mn. 1. midnight. 2. minute. mngr. manager. Mo molybdenum. Mo. month. mo. 1. mail order. 2. money order. M.O. 1. mail order. 2. Medical Officer. 3. method of working. 4. military operations. M.O.T. Ministry of Transport. MP 1. man-power. 2. mile-post. 3. Modern Philology. M.P. 1. meeting point. 2. Member of Parliament. 3. Military Police. 4. motivepower. 5. Mounted Police. mp. melting point. MPC military payment certificate. mpg miles per gallon. mph miles per hour. mphps miles per hour per second. M.P.S. Military Police Station. Mr March. M.R. 1. Minister Residentiary. 2. moment of ■ resistence. 3. money remittance. MR A Moral Re-Armament. MS 1. manuscript. 2. motor ship. 3. Military Secretary. 4. special mission. M.S. 1. Medical Staff. 2. Metric System. 3. military service. M.Sc. Master of Science. M.Sgt. Master sergeant. m.s.1. mean sea level. MSS manuscripts. MST Mountain Standard Time. MT megaton; megatons. Mt. 1. mount. 2. mountain. M.T. 1. metric ton. 2. military transport. 3. Ministry of Transport. mtg. 1. meeting. 2. mortgage. MTS Military Traffic Service. Mts. mountains. Mun. municipial.
1093
MV 1. megavolt; megavolts. 2. motor vehicle. Mv mendelevium. m.v. 1. market value. 2. mezza voce. MVA megavolt-ampere; megavolt-amperes. mvmt movement. Mw megawatt; megawatts. M.Wks. Motor Works. Mx maxwell; maxwells. M.Y.O.B. mind your own business.
N N 1. Negro. 2. newton. 3. normal force. 4. North. 5. nothing to follow. N. 1. national. 2. navigation. 3. negation. 4. new. 5. Norway. 6. November. n neutron. n. 1. nephew. 2. neuter. 3. next. 4. no. 5. nominative. 6. noun. Na sodium. n/a no account. N.A. 1. National Academy. 2. North America. NAACP. (amer.) National Association for the Advancement of Colored People. NAm. North America. N.Am. North American. N.A.S. National Academy of Sciences. Şi NAS. NASA National Aeronautics and Space Administration. Nat. 1. native. 2. natural. NatAnth. National Anthem. NatlBk (amer.) National Bank. Nat-Sc.D. Doctor of Natural Science. nav. 1. naval. 2. navigation. NB note well; take notice. Nb niobium. N.B. 1. Naval Base. 2. New Brunswick. 3. North Britain. NBA 1. National Basketball Association. 2. National Boxing Association. NbE north by east. N.B.S. National Broadcasting Service. NbW north by west. NC Nurse Corps. N.C. 1. naval construction. 2. net capital. 3. North Carolina. NCh normal charge. N.C.I. no common interest. N.C.O. Non-Commissioned Officer. n.c.v. no commercial value. ND non-delay. Nd neodynium. N/D not done. N.Dak. North Dakota. Şi N.D. NE 1. northeast. 2. northeastern. Şi n.e. Ne neon. N.E. 1. Naval Engineer. 2. New England.
NJE A. (amer.) National Education Association. Şi NEA. Neb Nebraska. NEbN northeast by north. NE Ld North-Eastern London. Nev. Nevada. NF 1. no funds. 2. Norman French, n/f no funds. N.F. 1. Newfoundland. 2. New French. NFL National Football League. nft no fixed time. NG nitroglycerin. N.G. 1. National Guard. 2. New Guinea. 3. no good. n.g. no good. NGk New Greek. Şi N.Gk. N.H. 1. naval hospital. 2. New Hampshire. N.Heb. New Hebrides. N.H.I. National Health Insurance. Ni nickel. N.I. 1. National Insurance. 2. not-interested. 3. Northern Ireland. N J . New Jersey. N/K not known. NL New Latin; Neo Latin. Şi NL. N.L. 1. National League. 2. North Latitude. n.l. 1. new line. 2. not licet. N.Lat. north latitude. Şi N.Iat. N.L.F. National Liberation Front. NLRB (amer.) National Labor Relations Board. N.M. 1. (amer.) National Museum. 2. New Mexico. N.M.S. no movements seen. N.M.U. National Maritime Union. Şi NMU. N/N not to be noted. NNE north-northeast. Şi N.NJE. NNP net national product. NNW north-northwest. Şi N.N.W. No nobelium. Nom.Cap. nominal capital. Nor. 1. Norman. 2. North. 3. Norway. Nov. November. NP neuropsychiatric. Np neptunium. N.P. 1. new paragraph. 2. new pattern. 3. not published. n.p. 1. new paragraph. 2. notary public. n.p.o.d. no place or date. n.p.t. normal pressure or temperature. Şi npt. nr. near. NRA no repair action. NS 1. not sufficient (funds). 2. nuclear ship. N.S 1. New Style. 2. new system. 3. North Sea. 4. Nova Scotia. ns. not specified. NSA National Standards Association. NSC National Security Council.
NSF 1. National Science Foundation. 2. not specified. Şi N.S.F. N/S/F/ not sufficient funds. N.SP.C A. National Society for the Prevention of Cruelty to Children. N.S.W. New South Wales. NT New Testament. Şi NT. N.T. 1. New Testament. 2. night telegram. 3. Northern Territory. nt.wt. net weight. N.V. nominal value. NW 1. northwest. 2. northwestern. Şi N.W., n.w. N.W. North Wales. NWbN north by north. NWbW north by west. n.wt. net weight. N.W.T. Northwest Territories (Canada). N.Y. New York. NYA (amer.) National Youth Administration. N.Z. New Zealand.
O O 1. observation. 2. October. 0 . 1 . occupation. 2. ocean. 3. office. 4. old. 5. operation. 6. Orient. 7. owner. o. 1. occasion. 2. official. 3. open. 4. origin. 5. over. O/a on account. OAO Orbiting Astronomical Observatory. O.A.P. old age pension. ob. incidentally. O.B. 1. official broadcasting. 2. Order Book. O.B.E. 1. Officer of the British Empire. 2. Order of the British Empire. Oc. 1. ocean. 2. October, o/c o'clock. Şi o'c. o.c. 1. open circuit. 2. open-closed. Occ. Occident. occ. occupation. OCD Office of Civil Defence. OCDM Office of Civil and Defence Mobilization. OCS officer candidate school. Oct. October. oct. octavo. OD 1. Officer of the day. 2. Ordonance Department. 3. outside diameter. od 1. on demand. 2. overdrawn. OD Old Dutch. O.D. 1. Doctor of Optometry. 2. officer of the day. 3. outside diameter. 4. overdrawn. OE Old English. Şi O.E. Oe oersted; oersteds. O.E. ommissions accepted. o.e. ommissions accepted. Şi oe. OECD Organization for Economic Cooperation and Development. Şi O.E.CD.
1094
OEP Office of Emergency Planning. OF Old French. Şi OF, OJF., OFr. O.F. oil fuel. off. 1. offered. 2. office. 3. officer. 4. official. OG officer of the guard. O.G. Olympic Games. OGO Orbiting Geophysical Observatory. O.HJV1.S. On His (or Her) Majesty's Service. Olr Old Irish. Olt Old Italian. O.K. (amer.) okay. OL Old Latin. Şi OL. O.M. Order of Merit. O . 0 . 1 . Observation Officer. 2. open order. OOO out of order. Op. opus. op. 1. operation. 2. opposite. O.P. 1. Observation Post. 2. open policy. 3. out of print. op. cit. in the work cited. opt. 1. optative. 2. optics. 3. option. OJt. 1. operating room. 2. owner's risk. 3. right observer. Ord.No. order number. OS Old Saxon. Os osmium. O/S Old Style. o/s 1. out of stock. 2. outstanding. O.S. 1. Old School. 2. Old Series. 3. Old Style. OSD Office of the Secretary Defence. OSIav Old Slavic. OSS Office of Strategic Services. 5l O.S.S. OT Old Testament. Şi OT, O.T. OTC Officer in Tactical. Command. O.U. Oxford University. Oxf. Oxford. oz ounce.
P P 1. patrol. 2. Poland. 3. Polish,4. polar. P. 1. Pacific. 2. Peace strength. 3. Police. 4. Pope. 5. port. 6. Post Office. 7. president. p. 1. page. 2. pass. 3. pint. 4. post. 5. pro. PA 1. press agent. 2. public-address system. Pa protactinium. Pa. Pennsylvania. P.A. 1. power of attorney. 2. press agent. 3. publicity agent. 4. purchasing agent. p.a. 1. participial adjective. 2. per annum. P&L profit and loss. par. 1. paragraph. 2. parallel. 3. parenthesis. Pari, parliament. payt. payment. Pb lead. P.B. 1. pass book. 2. Permanent Base. pc. 1. piece. 2. price. P/C 1. petty cash. 2. price current. Şi p/c.
P.C. 1. Past Commander. 2. Police Constable. 3. Prince Consort. 4. Privy Council. pet. percent. Pd palladium. pd. paid. PJD. 1. partial delivery. 2. Plane Division. 3. Police Department. p.d. per diem. P D J . People's Democratic Front. PJL 1. printer's error. 2. probable error. pf. 1. preferred. 2. proof. PJF. 1. Permanent Force. 2. prix fixe. Pg. 1. Portugal. 2. Portuguese. Pg- page. P.G. 1. persona grata. 2. post-graduate. Ph phenyl. P J L Public Health. PHA Public Housing Administration. PhJD. Doctor of Philosophy /Philology. phil. 1. philosophical. 2. philosophy. Phil.1, Philippine Islands. phr. phrase. Ph.S. Philosophical Society. phys. 1. physical. 2. physician. 3. physics. 4. physiology. phys. chem. physical chemistry. phys.ed. physical education. P J . productivity index. P J . Police Justice. pk. 1. pack. 2. park. pkg package. pkt. packet. pi. 1. place. 2. plate. 3. plural. Pm promethium. pm. premium. PJVI. 1. Police Magistrate. 2. post-mortem. 3. Prime Minister. pjn. afternoon. P.M.G. Paymaster General. P/N promising note. pnt. 1. patient. 2. point. Po polonium. P.O. 1. petty officer. 2. postal order. 3. post office. POL petroleum; oil and lubricants. Pol. 1. Poland..2. Polish. pol. 1. political. 2. politics. pop. 1. popular. 2. population. pot. potassium. pp. 1. pages. 2. past participle. 3. privately printed. PJP. 1. parish priest. 2. postpaid. 3. prepaid. pph pamphlet. ppl. participle. ppm pulse per minute. pps pulse per second. P.P.S. second or additional postscript. ppt. precipitate. PR 1. pay roll. 2. public relations.
Pr praseodimium. Pr. 1. preferred. 2. Priest. 3. Prince. pr. 1. pair; pairs. 2. power. 3. price. 4. printing. 5. pronoun. P.R. 1. proportional representation. 2. public relations. PJR.A. President of the Royal Academy. prxt. per centum. Prem. premier. prep, preposition. Pres. 1. Presbyterian. 2. presidency. PRI prison. Priv. X. private exchange. proc. 1. process. 2. proclaim. prof, professor. Prov. 1. Proverbs. 2. Province. prov. 1. province. 2. provincial. 3. provisional. ps. 1. pieces. 2. pseudonym. P.S. 1. postscript. 2. Privy Seal. 3. Public Health. p~s. postscript. PSC Public Service Commission. P-staff personal staff. Pt platinium. pt pint; pints. Pt. 1. point. 2. port. pt. 1. part. 2. past tense. 3. payment. 4. port. P.T. 1. Pacific time. 2. physical training. 3. postal telegraph. P.T.O. please turn over. PU personal use. pub. publicity. Pvt. Private. " PW 1. prisoner of war. 2. public works. P.W.D. Public Works Department. pwr power. PX private exchange.
Q Q. 1. quarter. 2. queen. 3. question. q. 1. farthing. 2. quart; quarts. 3. question. 4. quintal. Q.B. Queen's Bench. Q.C Queen's Counsel. q.e. which is. Q.E.F. which was to be done. ql. quintal. qlty. quality. QM Quartermaster. qr. 1. farthing. 2. quarter. qt. quantity. qu. 1. quart. 2. quarter. 3. queen. 4. question.
R R 1. received. 2. register. 3. room. R. 1. radio. 2. rector. 3. republic. 4. respon sibility. 5. right. 6. Royal.
1095
r 1. radical. 2. railroad. 3. redactor. 4. Republican. 5. royal. r. 1. range. 2. rare. 3. recipe. 4. residence. 5.road. RA regular army. Ra radium. R.A. 1. right ascension. 2. Royal Academy. 3. Royal Artillery. rad. 1. radical. 2. radio. R&D research and development. r.&I. right and left. R.A.S. Royal Academy of Science. Rb rubidium. R.B. Receipt Book. R.C. 1. Red Cross. 2. Roman Catholic. Şi RC. R.C.Ch. Roman Catholic Church. red. received. R.CP. Royal College of Physicians. rcpt. receipt. R.CS. Royal College of Surgeons. Rd.Road. rd. 1. rendered. 2. round. R.D. Rural Delivery. rdo 1. radio. 2. radiogram. Re. rhenium. R.E. 1. Right Excellent. 2. Royal Engineers. rec. 1. receipt. 2. receiver. 3. record. ref. 1. reference. 2. reform. Ref.Sp. reformed spelling. Reg. regiment. rem. 1. remark. 2. remedy. rep. 1. repeat. 2. report. req. 1. request. 2. requisition. res. 1. residence. 2. resigned. 3. restricted. resp. responsability. restr. restaurant. ret. 1. retain 2. return. Rev. 1. Revelation; Revelations. 2. Reverend. rev. 1. review. 2. revision 3. revolution. RF radio frequency. RFC Reconstruction Finance Corporation. Rgt regiment. Rh rhodium. R.H. Royal Highness. r.h. right hand. R.I. Radio Intelligence. RJ road junction. R/L radiolocation, rm.room. R.M. ready money. R.MA. Royal Military Academy. R.M.C. Royal Military College. RMP Royal Military Police. R.MJS. Royal Mail Service. Rn radon. R.N. Royal Navy. R.N.A.S. Royal Naval Air Service. ro. 1. recto. 2. road.
R.0.1. Receiving Office. 2. Royal Observatory. R.O.D. refused on delivery. Rom. 1. Roman. 2. Romania. 3. Romanian. Roy. Royal. R.P. 1. retail price. 2. rocket projectile. 3. Rules of Procedure. rpt. report. R.R. 1. railroad. 2. Right Reverend. R.S. 1. radio station. 2. Recording Secretary. 3. repair shop. 4. Royal Society. r.s. right side. R.S.G.B. Revised Standard Version. rt. right. R.T. 1. receiver-transmitter. 2. road traffic. Rt.Hon. Right Honourable. Ru ruthenium. RU Repair Unit. R/W right of way. R.W. Right Worthy. Rx. 1. prescription. 2. receiver. Ry. Railway.
s S 1. Saxon. 2. Science. 3. security. S. I. Saturday. 2. sea. 3. Social. 4. society. 5. South. 6. steel. 7. Sunday. 8. system. s. 1. school. 2. second. 3. series. 4. sign. 5. society. Sa samarium. SA. 1. Salvation Army. 2. South America. S.A.E. (amer.) Society of Automotive Engineers. SAm. South America. S&L sea and land. s.&r. snow and rain. s.a.p. soon as possible. SAT Scholastic Aptitude Test. Sat. 1. Saturday. 2. Saturn. Sb antimony. sb. substantive. S.B. 1. Bachelor of Science. 2. South Britain. 3. submarine boat. S.B.D. Savings Bank Department. SbE south by east. SbW south by west. Sc scandium. Sc. 1. Scotch. 2. Scotland. 3. Scots. 4. Scottish. sc. 1. scale. 2. science. 3. scientific. S.C 1. same case. 2. Security Council (of the United Nations). 3. Supreme Court. s.c. 1. sharp cash. 2. small capitals. Scand. 1. Scandinavia. 2. Scandinavian. Sc.B. Bachelor of Science. sch. school. Sc.M. Master of Science. sculp. 1. sculptor. 2. sculpture. sd.sound.
S.D. 1. doctor of science. 2. secret document. 3. Supply Department. s.d. 1. several duties. 2. short delivery. SD 1. same date. 2. Sanitary Department. 3. special duty. S. Dak. South Dakota. S.D.P. Social Democratic Party. Se selenium. S.E. 1. sanitary engineer. 2. single-engined. 3. Society of Engineers. SE 1. southeast. 2. southeastern. sec. 1. secretary. 2. security. Sec. secretary. Secstate (amer.) Secretary of State. SEE South-Eastern Europe. sem. 1. semicolon. 2. seminary. sens, sensibility. Sep. September. S.F. 1. Special Force. 2. supersonic frequency. SF 1. sea flood. 2. semifinished. S.Fran. San Francisco. S.G. specific gravity. s.g. 1. screw gear. 2. specific gravity. SG Service Group. sgd. signed. Sgt. sergeant. Sgt.Maj. Sergeant Major. sh. 1. share. 2. shilling; shillings. Sh. 1. ship. 2. shop. SHA sidereal hour angle. Shak. Shakespeare. SHEX Sundays and holidays excepted. SHq. Supreme Headquarters. Si silicium. S.1.1. self-induction. 2. special indication. Sic. 1. Sicily. 2. Sicilian. S.I.E. Society of Industrial Engineers. sig. 1. signature. 2. signify. sig.-unk. signature unkown. sim. 1. similar. 2. simile. sing. 1. single. 2. singular. SIS Special Investigation Service. s.i.t. stopping in transit. SK storekeeper. si. slang. S.L. 1. Solicitor-at-Law. 2. South Latitude. 3. starting line. S/L speed letter. S.Lat. South Latitude. sld. 1. sold. 2. solid. S/LF sea and land forces. slsmn salesman. Sm samarium. S.M. 1. Master of Science. 2. State Militia. S/M submarine. sml small. S.N. 1. serial number. 2. Sergeant Navigator. SN seaman.
1096
SNM (amer.) Society of Nuclear Medicine. S . 0 . 1 . Senior Officer. 2. single opening. SO 1. shop order. 2. special order. SOA speed of advance. Soc. 1. social. 2. socialist. 3. society. sod. sodium. S.O.EJ). Shorter Oxford English Dictionary. Sol. solicitor. sop.soprano. SOP Standard Operating Procedure. SP Submarine Patrol. Sp. 1. Spain. 2. Spaniard. 3. Spanish. sp. 1. special. 2. species. 3. specific. 4. spelling. S.P. Socialist Party. s.p. 1. single phase. 2. without issue. S.P.C A. Society for the Prevention of Cruelty to Animals. S.P.C.C. Society for the Prevention of Cruelty to Children. SpCM (amer.) Special Court Martial, spd special delivery. sp.gr. specific gravity. sp.ht. specific heat. SpM special mission. sp.v. specific volume. sqd squad. sq.m. square metre. SJR.. 1. send reply. 2. snow and rain. S/R sending receiving. SR 1. situation report. 2. slow release. Sr. 1. Senior. 2. Sir. SRBM short-range ballistic missile. SJt.O. standing room only, ss a half. S/S steamship. SS saints. S.S. 1. (amer.) Society of State. 2. Signal Station. 3. slow speed. 4. Supply Station. SS 1. (amer.) Special Staff. 2. United States of America. S.S.E. south-southeast. SSM surface-to-surface missile. SSS Selective Service System. SST supersonic transport. SJS.W. south-southwest. St. 1. Saint. 2. statute; statutes. 3. Street. st. 1. stanza. 2. strait. S.T. 1. sea transport. 2. standard temperature. 3. summer time. 4. Supply and Transport, s.t. short ton. sta. 1. station. 2. stationary. stat. 1. statute. 2. statute mile. std standard. StJEx. Stock Exchange. stg. sterling. stge. storage. stk. stock. S. to S. station to station.
str. 1. strength. 2. stroke. Stsm. statesman. stud, student. sub. 1. subject. 2. subscription. 3. substitute. Sub. 1. sub-editor. 2. (amer.) subway. succ. 1. succes. 2. successor. suff. 1. sufficient. 2. suffix. sup. 1. superior. 2. superlative. 3. supreme. Sup.Ct. Supreme Court. SurgGen Surgeon General. Sv service. S.V. sailing vessel. s.v. specific volume. SW 1. southwest. 2. southwestern. Sw. 1. Sweden. 2. Swedish. S.W. 1. South Wales. 2. southwest. 3. south western. S.W.A. South-West-Africa. sym. 1. symbol. 2. symmetrical. 3. symphony. 4. symptom. syn. 1. synonym. 2. synthetic.
T T 1. temperature. 2. tension. 3. test. 4. time. 5. transport. T. 1. target. 2. telegram. 3. territory. 4. traffic control. 5. Tuesday. 1.1. temporary. 2. time. 3. town. 4. transition. T.A. traffic agent. t.&d. time and date. T.& R. transmitter and receiver. taut, tautology. t.a.w. twice a week. Tb terbium. TB 1. time base. 2. Traffic Bureau. 3. tuber culosis. t.b. trial balance. tbs. tablespoon; tablespoonful. TC 1. Temporary Commission. 2. traffic control. T.C. 1. Telephone central. 2. Transport Command. 3. type certificate. TCBM transcontinental ballistic missile. tchr teacher. T.CP. Traffic Control Post. TD 1. time and date. 2. touchdown. 3. Transportation Department. T.D. 1. Traffic Director. 2. (amer.) Treasury Department. TDS time-distance-speed. TE totally enclosed. T.E. 1. tax exempt. 2. Trade Expenses. Tech. tehnical. tel. telegram. Tel. telephone. Tel&Tel telephone and telegraph. telcrew. television review. Tel No telephone number.
temp, temperature. Ter. territory. term, terminology. TJE.S. turbo-electric ship. TF 1. (amer.) time-freight. 2. training film. TJF. 1. time factor. 2. train ferry. t.f. time of flight. Tfc traffic. Th thorium. Th. Thursday. TH. (amer.) Territory of Hawaii. Th.B. Bachelor of Theology. Th.D. Doctor of Theology. Ti. titanium. T.1.1. technical information. 2. time interval. TJ.H. Their Imperial Highnesses. TJ.M. time is money. T J . turbo-jet. TKO technical knockout. TL thunder and lighting. T.L. 1. trade-last. 2. trade list. t.I. total loss. TLV television. TM 1. tactical missile. 2. Traffic Manager. T.M. 1. time mechanical. 2. trade-mark. tmr tomorrow. tn.ton. T.N. telephone number. Tng. training. TO 1. take-off. 2. Telegraph Office. 3. travel order. T.O. Transport Officer. t.o 1. turn over. 2. turnover. T/O transfer order. TOD time of delivery. TJP. 1. traffic post. 2. turning point. T.P. transport pilot. tpm tons per minute. TPS Transport Service. tr. 1. train. 2. transitive. 3. translation. 4. trust. 5. treasurer. T.R. 1. telegraph repeater. 2. telephone repeater. 3. translating relay. trag. tragedy. Trdg. trading. trf. 1. transfer. 2. tuned-radio-frequency. trib. 1. tribal. 2. tributary. tr.mk. trade-mark. tr.pt. transition point. Trs. 1. transmitter. 2. troops. TS 1. Tactical School. 2. top secret. 3. Training School. IS. 1. Television Society. 2. too short. 3. Transport and Supply. T.S.F. wireless telegraph. T-Sgt. Technical Sergeant. TT 1. technical test. 2. telegraphic transfer. T.T.'l. technical term. 2. trade test.
1097
US Govt United States Government. USIS United States Information Service. USM underwater-to-surface missile. U.S.M. United States Marines. U.S.M.A. United States Military Academy. USN United States Navy. U.S.N.A. United States National Army. U.S.P H.S. United States Public Health Service. U.S.P.O. United States Post Office. U.S.R. United States Reserves. U.S.S. 1. United States Senate. 2. United States Service. U.S.S.Ct. United States Supreme Court. usv. 1. usual. 2. usually. U 1. utility. 2. you. UT universal time. U. 1. underground. 2. union. 3. universal. U.T. United Territory. 4. university. 5. uranium. U.U. University Union. u 1. ultimate. 2. unit. 3. united. U/W underwater. u. 1. unified. 2. uniform. 3. unpaid. ux. wife. UAM underwater-to-air-missile. U.C. 1. University College. 2. upper case. V U/C unclassified. u/c 1. under command. 2. under construction. V. 1. value. 2. venerable. 3. Vice. 4. Viscount. U.C.L. University College, London. 5. vocative, U.Conf. ultra-confident. v. 1. vein. 2. verb. 3. verse. 4. versus. 5. volt. U.D.F. Union Defence Forces. va volt-ampere. UHF ultrahigh frequency. Va Virginia. U/l unidentified. V.A. Vice Admiral. v.a. 1. verb active. 2. verbal adjective. UIA Union of International Associations. val. 1. valley. 2. value. U.K. United Kingdom. Uk unknown. var. 1. variable. 2. variant. ULET your letter. v. aux. auxiliary verb. ult. ultimate. vbl verbal. ujn. undermentioned. VC valuation clause. UMT Universal Military Training. V.C 1. Vice-Chairman. 2. vital capacity. UMWA United Mine Workers of America. V. Day Victory Day. un. unified. ve voltage. Un. union. veh. vehicle. UN United Nations. Ven. 1. venerable. 2. Venetian. U.N.A. United Nations Association. vert, vertical. unam. unanimous. VF voice frequency. UNCIO United Nations Conference on v.f. very fair. V.G. Vicar General. International Organization. UNEF United Nations Emergency Force. VHG very high frequency. UNESCO United Nations Educational, VI volume indicator. Scientific and Cultural Organization. V.1.1. Vancouver Islands. 2. Virgin Islands. UNO United Nations Organization. v.i. verb intransitive. UO unobserved. Vic. 1. Vicar. 2. Vicarage. 3. Victoria. UP United Press. vie. 1. vicinity. 2. victory. Ur. uranium. Vict. 1. Victoria. 2. Victorian. urb. urban. VIP very important person. US United States. v. irr. verb irregular. U.S. United Services. Vise. Viscount. USA United States of America. v.l. vertical line. USAR United States Army Reserve. VLF very low frequency. Şi v.l.f. USC United States Congress. v/m volts per minute. US. Emb United States Embassy. V.MJ). Doctor of Veterinary Medicine. USFOR United States Forces. vo. verso.
TTL to take leave. tts that is to. tu thank you. Tu 1. thulium. 2. Tuesday. TU 1. traffic unit. 2. universal time. T.U. transmission unit. Turk. 1. Turkey. 2. Turkish. TV television. TVL travel. T.W. total weight. tx tax. typ. 1. typographer. 2. typographical.
u
V . 0 . 1 . very old. 2. Veterinary Officer. VOA 1. Voice of America. 2. Volunteers of America. voc. vocative. vocab. vocabulary. V.P. 1. Vice President. 2. vulnerable point. v.p. 1. verb passive. 2. vertical plane. VJR. 1. Queen Victoria. 2. Volunteer Reserve. v.r. verb reflexive. V.Rev. Very Reverend, vs. 1. verse. 2. versus. V.S. Veterinary Surgeon. v.s. very slow. vss. versions. v.t. verb transitive. VTO vertical take off. vu volume unit. vv. 1. verbs. 2. volumes. v.v. vice versa, vy very.
w W 1. total weight. 2. water. 3.-writing paper. W. 1. Wales. 2. Wednesday. 3. West. w. 1. specific weight. 2. warm. w. 1. weather. 2. week. 3. wind. 4. winter. 5. work. W.A. 1. West Africa. 2. Western Australia. w.a.f. with all faults. W&F water and feed. WARCOR war correspondent. W.B. West Britain. w.b. 1. water ballast. 2. waybill. WbN west by north. WbS west by south. WC water carrier. W . C 1. water closet. 2. wireless commu nication. 3. without charge. wd 1. ward. 2. word. WD 1. (amer.) War Department. 2. wind direction. W D . Western Desert. w/e week end(ing). whr. watt-hour. whse. warehouse. whsle. wholesale. W.1.1. West Indian. 2. West Indies. wk. 1. week. 2. work. W/K well-known. wkly. weekly. W.L. west longitude. w.l. 1. water line. 2. wave length. W.Lon. West London. wis wireless. wmk. watermark. WNW west-north-west. w/o without. W . 0 . 1 . War Office. 2. warrant officer.
1098
woe without compensation. Wom's women's. WP1. weather permitting. 2. working pressure. W.P. 1. water point. 2. without prejudice. WPA (amer.) Work Projects Administration. WPB War Production Board. Şi W.P.B. wpm words per minute. W.R. 1. War Reserve (Police). 2. weather report. WS 1. water supply. 2. Weather Station. W.S. 1. war strength. 2. wireless set. WSW west-southwest. Şi W.S.W. WT 1. war tax. 2. water transportation. wt 1. watch time. 2. wireless telephony. w.t. war time. W.Va. (amer.) West Virginia. W.V.S. Women's Voluntary Service. WW. World War. WWI World War I. WWII World War II.
X X 1. Christ. 2. cross. 3. extra. Xe xenon. X.H. extra heavy. xing crossing. XLNT excellent. Xm Christmas. Şi Xmas. xpln explanation. Xt Christ. Xtian Christian. xtry extraordinary. XWt experimental weight.
Y 1. yellow. 2. yttrium. Y. l.year. 2. you. y. 1. yard. 2. young. Y.C. Youth Council. yds yards.
ydy yesterday. yld your letter dated. ym them. y.o. year old. Y.P. Young People. Yr your. Yr. l.year; years. 2. your. Y.S. Youth Society.
Z 1. zenith distance. 2. Zone. z. 1. zero. 2. zone. Z/F zone of fire. Z.G. Zoological Garden. Z.L. zero line. Zn zincum. Z.S. Zoological Society. ZT zone time. ZZZ zigzag.
CUPRINS
Cuvânt introductiv la ediţia I
V
Cuvânt introductiv la ediţia a Ii-a
V
Indicaţii de folosire
VI
Lista abrevierilor Transcrierea fonetică Lista cuvintelor mai frecvent folosite oral cu forme slabe Scurtă introducere în limba engleză contemporană DICŢIONAR ENGLEZ-ROMÂN
VII VIII XII XIV 1-1056
ANEXE I. Antroponime (prenume)
1059
II. Nume proprii legate de mitologia şi istoria greco-romană
1074
III. Listă de denumiri geografice cu echivalentele lor româneşti
1078
IV. Prescurtări uzuale în limba engleză
1084
